Aritmetică şi algebră

Mulţimi Numere naturale

 aparţine  nu aparţine  inclusă  include Ф-mulţimea  Numere consecutive = unul după altul Ex. 4; 5 Divizibilitate http://sorinborodi.ro/
vidă (nu are niciun element)  Număr par cu soţ  0,2,4,6,8,10,… ; are forma 2k 2 18 (2 divide pe 18) 18⁝3 (18 este divizibil cu 3)
Cardinalul unei mulţimi=câte elemente are acea mulţime.
 Număr impar fără soţ  1,3,5,7,9,11,… ; are forma 2k+1 Divizorii lui 18 sunt D ={1,2,3,6,9,18}
Mulţimi disjuncte = care nu au elemente comune 18
xy  10 x  y abc  100 a  10b  c abcd  1000 a  100 b  10c  d Multiplii lui 18 sunt M ={0,18,36,54,...}
N  naturale : 0,1, 2,3,... N*  naturale fără 0 (nenule) : 1, 2,3,... 18
Z  întregi:  4, 0, 9,  12  Pătratul lui 7 este 72  49; cubul lui 2 este 23  8 număr prim -se divide doar cu 1 şi el însuşi: 2, 3, 5, 7,11,...
 Pătrat perfect  este egal cu pătratul unui număr natural : 0,1, 4, 9,16, 25,... număr compus -care nu este prim: 4, 6, 8, 9,10,....
 Cub perfect  este egal cu cubul unui număr natural : 0, 1, 8, 27,
Un pătrat perfect nu poate avea ultima cifră 2, 3, 7 sau Cel mai mare divizor comun 8;12  4
Q  raţionale: 3 ;  4; 3; 6, 2; 3,(4) R  reale: 7; 3 ;  4; 3; 3,(4)
 Teorema împărţirii cu rest Numere prime între ele  au c.m.m.d.c.=1 ex.15 şi 8)
5 N  5Z  Q D=I  C+R,
Cel mai mic multiplu comun 8;12  24
Iraţionale: (R  Q) 7;  2;  ....
 Suma lui Gauss n(n 5 2 6
Operaţii cu mulţimi A  {2; 4; 7}, B  {7; 9} 1  2  3 ......... n  Dacă a  2  3 7 şi b  2  5 7, atunci a şi b au
1) 5 6 2
-Sume de puteri c.m.m.d.c.=2  7 şi c.m.m.m.c.=2  3 7  5
reuniunea A  B  {2; 4; 7; 9} intersecţia A  B  {7}
Relatia între c.m.m.d.c. si c.m.m.m.c. (a;b)•[a;b]=a•b
diferenţa A  B  {2; 4}produs cartezian A  B 
5 9 2
{(2;7),(2; 9),(4;7),(4; 9),(7;7),(7; 9)} Câţi divizori naturali are un număr: dacă n  2  3  7 ,
atunci n are (5  1)  (9  1)  (2  1)  180 divizori
Transformarea fracţiilor zecimale naturali
Factor comun7 207 345
Reguli de calcul -Finite 0, 7  ; 0, 207  ; 3, 45  Criterii de divizibilitate
Fracţii zecimale        10  38,7 0,021000  20; 2,3 3x 3y  3(x  y);
10 7a  28  7(a  4); n 5 100
1000 5(2n
cu 2 : dacă are ultima cifră 0,2,4,6 sau 8 (ex. 
4,25=9,775; 36,2:10=3,62; 2,7:100=0,027; 3,6:4=0,9;0,26:0,2=2,6:2=1,3 1); 73 5
-Periodice simple 0,(73)  ; 2, (5)  2  23 cu 3 : dacă suma cifrelor se divide cu 3 (ex. 261;1005)
Numere întregi 5  8  3;  4  3  7;  7  2  5;  7  9  2; 5  2  5  2  99 9 9
135  13 122 cu 4 : dacă nr. format din ultimele 2 cifre se divide cu 4 (ex. 912)
3;
-Periodice mixte ,13(5)   cu 5 : dacă are ultima cifră 0 sau 5 (ex. 
35  15; (4)2  8; 2 3  6; 8: 4  2; 5 : 1  5; Numere 900 900
cu 9 : dacă suma cifrelor se divide cu 9 (ex. 495; 8001)
pozitive : 12; 3;.... Numere negative : 23;2,...
Opusul lui 35 este  35; opusul lui  8 este 8. cu 10 : dacă are ultima cifră 0 (ex. 730;1900)
cu 25 : dacă nr.format din ultimele 2 cifre se divide cu 25 (ex. 375)
Puteri 27  25  212; 510 : 53  57; (73)4  712;  2n 3  8n3  32  9;
Fracţii a a - num ărător , b - num itor
 33  27;  17  1;  14  1; 15  1; 1  9;  71  7; 30  1;  60  1; 07 b
 0; 2 2013
- subunitare; au num itorul > num ărătorul. Ex. ;
9 2014
52  1 ; (3)3  1  
supraunitare; au num itorul < num ărătorul. Ex. 7 ;19
1 52 (3)327 4 18

 1 5 1 3) 5 17
2) 7 5 35 7 5 7 3 21  2 5 Formule de calcul Exemple
echiunitare; au num itorul = num ărătorul. Ex. 5 ; 341
5 341
Fracţii ordinare       ;:    ; 25 5
6 4 6 4 12 6 4 24
Inversul lui 35 este 1 ; inversul lui 3 este 7
2 3 2 5 1033   a  b  a  b  a 2  (3x–4)(3x+4)=9x2–16
- ireductibile , care nu se pot sim plifica. Ex. 9; 16
(2y+3)2=4y2+12y+9
b2 14 25
357 3 (3n-4)2 =9n2-24n+16 15 (3 5
__
Fracţii etajate   3 : 3 44 3 5 15
__  a  b 2  a 2  2ab  - reductibile , care se pot sim plifica. Ex.
18 6
7 5 7 5 7 4 28 b2 - echivalente 2  8 ; se recunosc astfel: 2  12  3  8
Radicali
49  7; 813  813  813; 7  5  35; 3742  374
 aa  bb 2c2a 2 a22ab
 b2
  c2  2ab  2bc 
3 12

Scoaterea factorilor de sub radical 63  9 7  9  7  3 7 b2 a 3  b3  a  b  (a 2  ab  b2 )

2ac Procente 7 % din 300  7 300  21
100
a 3  b3  a  b  (a 2  ab  b2 ) Raport raportul numerelor 3 şi 5 este
3
3 2)3 3 2 4 3 2 ) 4 12  4 2 5
2 4
Raţionalizarea numitorului;
22 2

3 2 3 2 7  Aproximări
a  b 3  a 3  3a 2b  3ab2  b3 Proporţie o egalitate de două rapoarte (ex.  )
3 6
2, 3, 4, 6 se numesc termenii proporţiei
Calcul algebric 5x  2x  7x;
Modul (valoare absolută) 2y  9y  7y; 3n2  5n2  8n2; a  a  2a;
C om parări  Fie b 3  3,1476.
a numărul a 3  Aproximat
3a 2b  3ab2
cu:  b3 3 şi 4 sunt mezii; 2 şi 6 sunt extremii.
cc  c2;  3n 2n3  6n4; 32n  7  6n  21; a  bc  d  ac  ad  bc bd; -o zecime prin lipsă=3,1; o zecime prin adaus=3,2 Proprietatea fundamentală a unei proporţii:
6  6; 3  3. În general, x   x, dacă x  0 7  4 ;9  9 ; 2  1
(x2  3)x  4  x3  4x2  3x12 x, dacă x5   5  x  y;  a  b  3  a 
 0 x  y55279 -o sutime prin lipsă=3,14; o sutime prin adaus=3,15 2 4
 3= 6 => 3•4=2•6
b  3 Trecerea termenilor dintr-un membru in altul  9la egalitati:
 7 ; termenii
 5  2 se
; pot
 2trece
3  0 Partea întreagă a unui număr x este [x], cel mai mare
Ex. 3  2  3  2, deoarece 3  2  0 Numerele x, y, z sunt direct proporţionale cu 3, 5, 9 dacă x  y  z
dintr-un membru in celalalt cu semn schimbat x–a+b=c–y+z 2 , 4  2 , =>3 9 x+y–z=c+a–b
;  4,1  3,82 număr întreg  x. Ex. [3,7]  3; [6]  6; [0,25]  0; [3,1]
1  2  (1 2 )  2  1, deoarece 2  0 3 5 9
3  1;  6   10  4 Numerele x, y, z sunt invers proporţionale cu 2, 4, 7 dacă x  y  z
Partea fracţionară a lui x este definită astfel :{x}  1 1 1
2 4 7
Intervale Regula de trei simpla
a) Daca marimile sunt direct proportionale
Ex. 3 kg mere costa 12 lei. Cat vor costa 5 kg mere?
3 kg.lei _
x= 5•12 =20 lei
5 kg................x lei3
b) Daca marimile sunt invers proportionale
Ex. 3 robinete pot umple un bazin in 20 ore. Atunci 5 robinete,

In cat timp pot umpleore

3 rob...............20 _
bazinul?
x= 3•20 =12 ore
5 rob................x ore5

Sisteme de ecuaţii Probabilitateaunui eveniment  nr.cazuri favorabile

-Rezolvare prin metoda substituţiei nr.cazuri posibile

 x  y  4 x  4  y  x  4  y x  4  y  x  5 Medii Aritmetică m  x  y ; Geometrică m  xy

2 x  y  11 2(4  y )  y  11 8  3 y  11 3 y  3 y  1 a g
     2
Descompunerea expresiilor în factori Armonică m  2xy Inegalitatea mediilor mh  mg  ma
 Prin factor comun -Rezolvare prin metoda reducerii h
xy
x 3  5x 2  x 2  x  5  ; n  4    n  4 4   n  4  4  n  4  1   a b4 2 2a  2b  8
5
  (se adună ecuaţiile)
 Prin formule 3a  2b  22 3a  2b  22 Media aritmetică ponderată a numerelor 10; 12; 9 ,
y 2  25=  y  5  y+5  ; 9x 2  6x+1=  3x  12 având ponderile 3; 6; 5 este m = 10  3  12  6  9
5a /  30 a6 b4
 Prin grupări de termeni 5 ap
36
2n3  2n 2  7n  7  2n 2 n  1  7 n  1  n  1( 2n 2  7) 5
x 2 6x 8  x2 4x  2 x 8  x x 4   2  x  4   x  4  x  2 Sistem de axe Funcţii
Ox- axa absciselor Spunem că am definit o funcţie pe mulţimea A cu valori în mulţimea Bdacă facem ca fiecărui
Oy- axa ordonatelor f : A  B (citim “funcţia f definită pe A cu valori în B")
Ecuaţia de gradul doi Forma generală ax2 bxc0. Punctul M(5;3)
A - domeniul de definiţie , B - domeniul de valori Funcţie liniară de gradul I este o funcţie
Rezolvare: calculăm  delta, Dacă
b 2∆<0,
4ac.
ecuaţia nu 5 şi 3 sunt coordonatele punctului M.
are soluţii.
Numărul 5 este abscisa, iar 3 este ordonata lui M. Reprezentare grafică. Fief : R  R, f  x  3x  5 Calcularea coordonatelor punctelor de
Dacă ∆>0, soluţiile sunt: intersecţie a graficului cu axele:
b   f : R  R, f  x  ax  b.
-cu axa Oy se calculează f 0 ; f (0)  5  B(0;5)
x1  , x 2  b    
Ex. f x  3x  5
2a 2a

Unităţi de măsură
LungimeArie Volum Capacitate Masă Timp
-cu axa Ox se rezolvă ecuaţia; 3x  5  0  x  5  A(5;0)
3 m=30 dm 7 m²=700 dm² 5 m³=5000 dm³ 1 l=1 dm³ 4 kg=4000 g 1 oră=60 minute f  x  0
33
0,7 m=70 cm 0,05m²=500 cm² 0,03 cm³=30 mm³ 3 l=3000 ml 0,5 dag=5 g 1 minut=60 secunde Daca punctul P(u,v) se afla pe graficul functiei f, atunci f(u)=v.
2 km=2000 m 2 km²=200 hm² 0,05 km³=50 hm³ 0,3 dal=3 l 7 cg=70 mg 1 deceniu=10 ani Calcularea coordonatelor punctului de intersecţie a graficelor a două funcţii f şi g :
se rezolvă ecuaţia f  x  g(x)
3,5 cm=35 mm 1 ar=1dam²=100 m² 1 dm³=1000 cm³ 0,2 hl=20 l 2 hg=200 g 1 secol=100 ani Determinarea functiei de gradul I cunosca^ nd doua puncte ale graficului:
9
2,7 dam=0,27 hm 1 ha=1hm²=100 ari 1 m³=10 mm³ 125 ml=0,125 l 6,23 g=62,3 dg 1 mileniu=1000 ani Ex. Daca graficul trece prin punctele M(1;7) si N(2;9). a+b=7
1,3 mm=0,13 cm 0,02 ha =2 ari= 200 m² 3 mm³=0,003 cm³ 0,07 kl=70 l 3 t=3000 kg ¼ ore=15minute f(x)=ax+b => f(1)=7, f(2)=9. Se rezolva sistemul de ecuatii 2a+b=9 {
a=2, b=5 => f(x)=2x+5
5,7 hm=570 m  m²=400 cm² 0,25 dam³=250 m³ 3 cl=0,3 dl 34 dg=0,34 g ½ ore=30 minute
 Geometrie
Unghiuri
congruente : au măsuri egale Puncte şi drepte Figuri geometrice http://sorinborodi.ro/
adiacente : au acelaşi vârf şi
puncte
o latură comunăcoliniare: sunt situate pe o dreaptă Triunghi
 isoscel : are două laturi congruente
drepte
opuse la vârf : au acelaşi vârf şi laturile unuia sunt în prelungirea laturilor celuilaltconcurente: drepte care se intersectează  echilateral : are toate laturile congruente
 oarecare : are laturi de lungimi diferite
punct de concurenţă: punctul în care se  ascuţitunghic : toate unghiurile ascuţite
complementare : două unghiuri care au suma 90º
Două unghiuri opuse la vârf sunt congruente intersectează două drepte  obtuzunghic: are un unghi obtuz
 dreptunghic: are un unghi drept
x complementul unghiului de 20º este unghiul de 70º
suplementare : două unghiuri care au suma 180º semidreapta deschisă: (OA O catete : laturile care formează unghiul drept
ipotenuza : latura opusă unghiului drept
x suplementul unghiului de 20º este unghiul de 160º semidreapta închisă: [OA O O - originea
unghi alungit : care are 180º; unghi nul care are 0º Patrulater
unghi propriu : care nu este nici alungit, nici nul
segmente congruente: au lungimi egale [AB]  [CD]
unghi ascuţit  90º; drept  90º ; obtuz  90º drepte perpendiculare: formează  Paralelogram : are laturile opuse paralele
un unghi drept ab Proprietăţile paralelogramului:
 laturile opuse sunt congruente
unghiuri în jurul unui punct  unghiurile opuse sunt congruente, iar
drepte paralele: sunt în acelaşi plan şi nu unghiurile alăturate sunt suplementare
 diagonalele au acelaşi mijloc
se intersectează a || b Dreptunghiul : paralelogramul care are
un unghi drept
Suma unghiurilor în jurul unui punct este 360º  diagonalele dreptunghiului sunt congruente
Axioma lui Euclid : Rombul : paralelogramul care are două
printr-un punct exterior unei drepte se laturi alăturate congruente
Unghiuri formate de două drepte cu o secantă
poate duce o singură paralelă la dreapta
alterne interne : 1 şi 7; 2 şi 8
 diagonalele rombului sunt perpendicula re
şi sunt bisectoare ale unghiurilor
alterne externe : 3Linii
şi 5; importante
4 şi 6 în triunghi Pătratul : are toate proprietăţile
corespondente : 1 şi 5; 2 şi 6; dreptunghiului şi rombului
Bisectoarea:
3 şi 7; 4 şi 8 împarte un unghi în două unghiuri congruente. Bisectoarele sunt concurente în I - centrul cercului înscris
Mediatoarea: perpendiculară pe mijlocul unei laturi.  Trapezul : are două laturi paralele şi
Dacă dreptele sunt paralele, aceste perechi de unghiuri sunt congruente şi reciproc.
Mediatoarele sunt concurente celelalte două neparalele
Τrapez isoscel Τrapez dreptunghic
în O - centrul cercului circumscris. La triunghiul obtuzunghic, O este situat în exterior. are laturile neparalele
La triunghiul dreptunghic, O este în mijlocul ipotenuzei. congruente are un unghi drept
Teoreme importante Înălţimea: perpendiculara dintr-un vârf pe latura opusă.
Cazurile de congruenta a triunghiurilor oarecare Înălţimile sunt concurente în H - ortocentrul.
La triunghiul obtuzunghic, H este în exterior.
Mediana: uneşte un vârf cu mijlocul laturii opuse. Medianele sunt concurente în G G- _ eometrie
centrul in spatiu
de greutate.
-O dreapta este perpendiculara pe un plan daca este perpendiculara pe doua d
Cazurile de congruenta specifice triunghiurilor dreptunghice -Daca o dreapta este perpendiculara pe un plan, atunci ea este perpendiculara
teorema celor trei perpendiculare :
AM   , MB  d  AB  d
Unghiul dintre o dreapta si un plan este egal cu unghiul format de dreapta cu

suma unghiurilor unui triunghi este 180º

suma unghiurilor unui patrulater este 360º GM=1 AM
unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente 3
Centrul demediatoare.
greutate este la 1 de bază şi 2 de vârf: AG= 2AM
într-un triunghi isoscel, bisectoarea unghiului de la vârf este şi mediană, înălţime, ,
într-un triunghi dreptunghic, mediana din vârful unghiului drept este jumătate din ipotenuză. 3 3 3 Aria proiectiei pe un plan a unei figuri cu aria A este egala
într-un triunghi dreptunghic care are un unghi de 30º, cateta opusă acestui unghi este jumătate din ipotenuză. .
cu A cos u, unde u este unghiul format de planul figurii cu planul de proiect

Simetrie P oliedre
P rism a V  AB  h
AL  sum a ariilor feţelor laterale
A ria totală AT  AL  2 AB
D iagonala paralelipiped ului
d  a2  b2  c2
D iagonala cubului d  l 3
teorema lui Thales : EF||BC  AE  AF
EB FC
Arii şi alte formule
teorema fundamentală a asemănării :
dacă EF||BC, atunci AEF ~ ABC (sunt asemenea), adică Triunghi A  b  h ; A  ab sin C; A  p ( p  a )( p  b)( p  c ) , unde p este P iram ida V  AB  h
  
2 2 3
AE  AF  EF semiperimetrul, p  a  b  c (formula lui Heron) 2
AB AC BC AL  sum a ariilor feţelor laterale
Cazurile de asemanare a triunghiurilor
a 3 a2 3 A ria totală AT  AL  AB
Triunghi echilateral: înălţimea h ; aria Aech.  4
2 apotem ă=înălţim ea unei feţe laterale
Volumul tetraedrului regulat a
Triunghi dreptunghic: înălţimea h  c1  c2 ; aria A  c1  c2
dr .
ip 2
a
raportul ariilor a două triunghiuri asemenea este egal cu pătratul raportului
Linia de asemănare
mijlocie în triunghi
-uneşte mijloacele a două laturi; Este paralelă cu a treia latură şi este jumătate din aceasta. T runchiul de piram idă
Raza cercului înscris V  h(A  A  A A )
teorema bisectoarei: dacă AD în triunghi r  A BbBb
este bisectoare, AB  AC 3
p AL  sum a ariilor feţelor laterale
BD DC (A-aria, p-semiperimetrul)
Într-un  dreptunghic: Unghi exterior al unui triunghi
teorema înălţimii: AD  BD  DC A ria totală AT  AL  AB + Ab
teorema catetei: AB  BD  BC Pătrat
ParalelogramDreptunghi Romb
teorema lui Pitagora: AB2  AC2  BC2
A=
Dd diag. d=l 2 Corpuri rotunde
A=b•h A=L•l A=l 2
<
unghiul la centru AOB are măsura
egală cu a arcului cuprins între laturi
2 CilindrulAL  2 RG
Trapez A  ( B  b)  h sau l • h AT  AL  2 AB
<
unghiul înscris AMB are măsura m V   R ²h
G=h
......
jumătate din a arcului cuprins între laturi 2 R
Linia mijlocie
unghiul format de o tangentă cu o coardă este jumătate din arcul subântins de coardăîn trapez
raza este perpendiculară pe tangentă -uneşte mijloacele laturilor neparalele;
diametrul perpendicular pe o coardă înjumătăţeşte şi coarda şi arcul. Este paralelă cu bazele şi
Conul AL   RG AT  AL  AB
Bb
este egală cu media lor aritmetică: lm  R2h h
G
Segmentul care uneste mijloacele diagonalelor unui2trapez este egal cu B – b ..R....
2 V 
Poligon regulat -are toate laturile congruente si unghiurile congruente 3
unghiul sectorului desfăşurării u  360R
n - nr. laturiapotema a  R cos 180 ; latura l  2R sin 180 G
-puncte conciiclliice: care se afla pe un cerc n
n n
n
Trunchi de con
Măsura unghiului u  n  2  180 ; Nr. diagonalelor  n n  3

|||
n
AL   G R  r  ..r....
Trigonometrie n 2
_ 30° 45° 60° AT  AL  AB  AbG h
sinus= cat.op. ; cοsinus= cat.al. sin 1 2 3 V   h ( R 2  r 2  Rr )
..R....
ip ip _2 2 2 3
tangenta= cat.op. ; cοtangenta= cat.al.
cat.al.
cat.op. cos 3 2 1 Sfera A   R 2
2_ 2 2 .....R......
cos u=sin (900–u) 4 R 3
sin 2 u  cos 2 u  1 tg u = sin u 3 1 Cerc V 
cos u
tg
3
3
Lungimea (circumferinţa) L  2 R, Aria A   R ²,   3,14159265... 3