Mulţimi

∈ aparţine ∉ nu aparţine ⊂ inclusă ⊃ include

Ф-mulţimea vidă (nu are niciun element)
−Cardinalul unei mulţimi=câte elemente are acea mulţime.
−Mulţimi disjuncte = care nu au element e comune
N − naturale:0,1,2,3,... N* − naturale fără 0 (nenu le):1,2,3,...
Z − întregi:− 4,0, 9, +12
3 3
Q − raţionale: ; − 4;3; 6,2; − 3,(4) −R
reale: 7; ; − 4;3; 3,(4)
5 5
Iraţionale: (R − Q) 7; − 2; π.... N⊂Z⊂Q⊂R
Operaţii cu mulţimi A = {2; 4;7}, B = {7; 9}
reuniunea A B∪ = {2; 4;7; 9} intersecţia A B∩ = {7}
diferenţa A B− ={2; 4} produs cartezian A B× =
{(2;7),(2;9),(4;7),(4;9),(7;7),
(7;9)}

Aritmetică şi algebră
Divizibilitate http://sorinborodi.ro/
Numere naturale 2 18 (2 divide pe 18) 18 3 (18 este divizibil cu
−Numere consecutive = unul după altul Ex. 4;5 3) −Divizorii lui 18 sunt D ={1,2,3,6,9,18}
−Număr par (cu soţ 0,2,4,6,8,10,…; are forma 2k) 18

−Multiplii lui 18 sunt M ={0,18,36,54,...}

−Număr impar fără soţ 1,3,5,7,9,11,…; are forma 2k+1( ) 18

xy = 10x y+ abc = 100a + 10b c+ abcd = 1000a + 100b + 10c d+ −număr prim -se divide doar cu 1 şi el însuşi:2,3,5,7, 11,...
−Pătratul lui 7 este 72 = 49; cubul lui 2 este 23 = 8 −număr compus -care nu este prim:4,6,8,9,10,....

−Pătrat perfect − este egal cu pătratul unui număr natural : 0,1,4,9,16,25,... −Cel mai mare divizor comun 8;12(
Un pătrat perfect nu poate avea ultima cifră 2, 3, )=4
Numere prime între ele −au c.m.m.d.c.=1 ex.15 şi8) (
7 sau 8 −Cel mai mic multiplu comun 8;12[ ]= 24
−Cub perfect − este egal cu cubul unui număr natural : 0,1, 8, 27, … −Dacă a = 25 ⋅ ⋅3 72 i bş= 26 ⋅ ⋅5 7, atunci a şi b au
− Teorema împărţirii cu rest D=I C+R,⋅ R<I n ⋅(n + 1) c.m.m.d.c.=25 ⋅ 7 şi c.m.m.m.c.=26 ⋅ ⋅3 72 ⋅5
Relatia între c.m.m.d.c. si c.m.m.m.c. (a;b)•[a;b]=a•b
−Suma lui Gauss 1+ 2 + 3 + ....... + n =
−Câţi divizori naturali are un număr: dacă n = 25 ⋅39
⋅72, atunci are (5n +1) (9⋅ +1) (2⋅ +1) =180 divizori
naturali Criterii de divizibilitate
2
-Sume de puteri
−cu : dacă are ultima cifră 0,2,4,6 sau 8 (ex.2 756;
1934)
−cuFactorcomun
: dacă suma cifrelor se divide cu 3 (ex.261;1005)3
Reguli de calcul
3x y+3 =3(x y+ ); 7a+28=7(a+4); 10 − =n 5
−Fracţii zecimale 1,37+52,4 =53,77; 3−1,2 =1,8; 3,87⋅10 = −cu :dacă nr. format din ultimele 2 cifre se divide cu 4 (ex4
5(2n−1);
0,02 1000 ⋅ .912)
−cu8 :dacă
8− k =8(1−k);
are ultima cifrăx 0x sau
x x3 5+(ex.5
= 2( +1); 4 −y y6 5 295;
2
2,3 4,25=9,775; 36,2:10=3,62; ⋅
=2y(2 3− y )
1330)
4

2,7:100=0,027; 3,6:4=0,9; 0,26:0,2=2,6:2=1,3

−cu :dacă suma cifrelor se divide cu 9 (ex.495;8001)9
−Numere întregi −5 8= −3; −4−3= −7; −7+2= −5; −7+9 =
5− −( 2) = − +52 = −3; −cuTransformarea fracţiilor
10: dacă are ultima cifră zecimale
0 (ex.730;1900)
a 7 207 345
Fracţii a - numărător, b - numitor b
3⋅ −( 5) = −15; ( 4) −⋅ +( 2) = −8; (−2) (⋅ −3) =6; 8:(−4) = −cu-Finite
25: dacă0,7 =
nr.format ;din
0,207 = 2 cifre; 3,45
ultimele = cu
se divide
- subunitare; au numitorul > numărătorul. Ex.
25(ex.375) 10 1000 100
−2; (−5 :) (−1) =5; ;
Daca a si b sunt prime între ele, daca n a si n b, atunci n (a•b)  
Numere pozitive: +12; 3;.... Numere -Periodice simple
- supraunitare;  Ex.
0,(73) <=numărătorul.
au numitorul ;
negative: 23; 2,...− − Opusul lui 35 este 2,(5) = 2 =
;
−35;opusullui − 8este 8. -Procente
echiunitare;
-Periodice au
7%numitorul = numărătorul.
din0,13(5)
mixte 300= =⋅300=21 Ex =

Raport raportul .
numerelor 3 şi 5 ;
9 16
- ireductibile, care nu se pot simplifica. Ex.
−Puteri 27 ⋅25 = 212; 5 :510 3 =57; (7 )3 4 =712; (2n) =8n ;
3 3
−( 3)2 este
;
= 9; Proporţie −o egalitate de două rapoarte (ex. =)
2,3,4,6 se numesc termenii proporţiei 3 şi 4s
-unt
reductibile, care
mezii; 2 şi se pot extremii.
6 sunt simplifica. Ex.
(−3) = −27; −( 1) = −1; −( 1) =1;
3 7 4
15 =1; 9 =19; (−7)1 = −7; 30 =
Proprietatea fundamentală
2 8 a unei proporţii:
=1; (−6) =1; 0 =0;
0 7
- echivalente = ; se recunosc astfel:
2 42 12⋅ =3
produsul
8⋅ mezilor este egal cu produsul extremilor
Formule de calcul
2 12 = => 3•4=2•6
= Exemple
3 6xyz
Numerele , , sunt x y zdirect proporţionale cu 3, 5, 29 dac
a( + b)(a − b) = a − b ă (3x–4)(3x+4)=9x
2 2
= –= 16
1 5 2)1 3)5 17 7 5 35 75 73 3 5 9 x
(a + b)2 = a2 + 2ab + b2 (2y+3) =4y +12yy2z2
 25 25
Numerele , , sunt x y zinvers proporţionale
+9
−Fracţii ordinare + = + = ; ⋅ = ; : = ⋅ = cu 2, 4, 7dacă = =
= ( )
a − b 2 = a2 − 2ab + b2 (3n-4) =9n 22-24n+16
6 4 6 4 Regula de trei simplaRegula de trei simpla
a) Daca marimile sunt direct proportionaleEx. 3 kg
12 64 (a +costa
mere b + 12c lei.
2
)
=Cat
a2vor
+ bcosta
2
+ 5c2kg+mere?
2ab + 2bc3 + 2ac
24
25
23
10 akg..............12
3 _ab
+ b3 = (alei+ b (a) 2 5− •12
+ b )2 a3 − b3 = (a −
x= =20 lei
5 kg................x lei
 3 35
) ( )
3
b) b (a marimile
+ absunt + binvers
)2 aproportionale
+ b 3 = a3 + 3a b2 + 3ab2
2
Daca
1 3 7 Ex. 3 robinete pot umple un bazin in 20 ore. Atunci 5 robinete,
Inversul lui 35 este ; inversullui este In ( )
+ b a − b = a − 3a b + 3ab2 − b3
3cat timp pot umple
3 3bazinul? 2

35 7 3
__ 3 rob...............20 ore 3 _ •20
5 rob................x ore x= =12 ore5

nr.cazuri favorabile
Probabilitateaunuieveniment =
nr.cazuri posibile
 3 4 34 35 15
Fracţii etajate / = : = ⋅ =
5 75 74
7
28

Radicali

- − 49 =7; 813⋅ 813 =813; 7⋅ 5 = 35; 3742 =374

Scoatereafactorilor de sub radical 63 =9 7⋅= 9⋅ 7 =3 7

3 2)
3 32 4 3+ 2)
4
12+4 2
Raţionalizarea numitorului = = ; =
=
2 2 2 3− 2 2 3−2 2 2

−Calcul algebric 5x+2x =7x; 2y−9y = −7y;

−3n −5n = −8n ; a +a = 2a;

c c⋅ = c ;2 −3n 2n⋅3 = −6n ;4 3 2( n−7) =6n−21; (a+b)

(c+d) =ac+ad+bc+bd;
(x −3)(x−4) = x −4x −3x +12
2 3 2
+ − +( 5 x y− ) = − +5 x y− ; −(a b
+3) = − +a b−3
Aproximări
Trecerea termenilor dintr-un membru in altul la egalitati: termenii
se pot trece dintr-un membru in celalalt cu semn schimbat x– Fie numărul 3,1476. Aproximat cu:
a+b=c–y+z => x+y–z=c+a–b -o zecime prin lipsă=3,1; o zecime prin adaus=3,
2
-o sutime prin lipsă=3,14; o sutime prin adaus=3,
15
Modul (valoare absolută)
C o m p Partea întreagă a unui număr este x [x], cel mai mare
arări  x,dacă ≥x 0 număr întreg ≤ x. Ex. [3,7]= 3; [6]= 6; [0,25]= 0; −[
6 = 6; −3 = 3. În general, x=
3,1]= −4 Partea fracţionară a lui este definită astfel:x
7 −x, dacă <x 4 9 9
0 2 {x} − .
Ex. −3 2 = 3− 2, deoarece −3 2 ≥ 0 > ; > ; Ex.{3,7} = 0,7; {4}= 0; {0,2}= 0,2; {−3,1}= 0,9
<1
−1 2 = −(1− 2) = 2 −1,deoarece
5 1− 2 < 0 5 2 7
9
−9<−7;−5<2;−23<0

2 , 4 > 2 , 3 9 ; − 4 ,1 < − 3, 8 2
3 > 1; − 6>− 10

Sisteme de ecuaţii
Intervale -Rezolvare prin metoda substituţiei
x y− = 4 x = 4 + y x = 4 + y x = 4 + y x = 5  
  
2x y+=11 2(4 + y) + y = 11 8 + 3y = 11 3y = 3 y = 1
Medii Aritmetică ma =; Geometrică mg =
-Rezolvare prin metoda
xy reducerii
Descompunerea expresiilor în factori  − =ab 4 ⋅ 22a − 2b2xy
=8
 Armonică
 mh = Inegalitatea
(se mediilor mh ≤ mg ≤ ma
adună ecuaţiile)
−Prin factor comun x3 − 5x2 = x2 (x − 5) ; n( − 4)5 + (n − 4)4
3a + 2b = 22 3a + 2b =x y+
22
= (n − 4) ( n − 4 +1)
4

−Prin formule y2 − 25=(y − 5)(y+5 ; 9x) 2 Media aritmetică ponderată

a numerelor 10; 12; 9 ,
− 6x+1= 3x( −1)2 5a / = 30 ⇒ a = 6 ⇒b = 4
−Prin grupări de termeni
având ponderile 3; 6; 5 este map=
2n3 + 2n2 + 7n + 7 = 2n n2 ( +1) + 7(n +1) (= n +1 () 2n2 + 7) x2 +
Funcţii
6x + 8 = x2 + 4x + 2x + 8 = x x( + 4) + 2(x + 4) (= x + 4)(x + 2)
Spunem că am definit o funcţie pe mulţimea A cu valori în mulţimea Bdacă
Unităţi de măsură facem ca fiecărui element din A să-i corespundă un singur element în
Lungime f x( ) = g Arie Volum B.
Capacitate Masă Timp
3 m=30 dm x( ) 7 m²=700 dm² 5 m³=5000 dm³ f :A→B (citim “funcţia f definită pe A cu v alori în B")
1 l=1 dm³ 4 kg=4000
A - domeniul g
de definiţie ,1Boră=60 minute de valori
- domeniul
0,7 m=70 cm 0,05m²=500 cm² 0,03 cm³=30 mm³ 3
l=3000 ml 0,5 dag=5 g 1 minut=60 secunde Funcţie liniară de gradul I() este o funcţie de forma f :R→R, f x( ) =ax
2 km=2000 m 2 km²=200 hm² 0,05 km³=50 hm³ b+l .
0,3 dal=3 7 cg=70 mg 1 deceniu=10 ani
3,5 cm=35 mm 1 ar=1dam²=100 m² 1 dm³=1000 cm³ 0,2
Ex. f x( ) =3x−5
hl=20 l 2 hg=200 g 1 secol=100 ani
− Reprezentare grafică. Fief : R→R, f x( ) =3x−5
2,7 dam=0,27 hm 1 ha=1hm²=100 ari 1 m³=10 mm³ 9
125 ml=0,125 l 6,23 g=62,3 dg 1 m ileniu=1000
ani Calculareacoordonatelor punctelor de intersecţie a
graficului cu axele:
1,3 mm=0,13 cm 0,02 ha =2 ari= 200 m² 3 mm³=0,003 cm³ 0,07
kl=70 l 3 t=3000 kg ¼ ore=15minute
-cu axa Oy secalculează f 0( ) ; f (0)=−5 ⇒ B(0;−5)
5,7 hm=570 m 0,04 m²=400 cm² 0,25 dam³=250 m³ 3
5 5
cl=0,3 dl 34 dg=0,34 g ½ ore=30 minute -cuaxa Ox se rezolvă ecuaţia f x( ) =0 ; 3x− =50 ⇒ = x ⇒ A( ;0)
Sistem de axe Forma generală 3 3
ax bx c2 + + =0. Ox- axa Oy- axa Daca punctul P(u,v) se afla pe graficul functiei f, atunci f(u)=v.
Calculareacoordonatelor punctului de intersecţie a graficeloradouăfuncţii f i
ş g: serezolv ă ecuaţia
Determinarea functiei de gradul I cunoscand doua puncte ale graficului: ^
Ex. Daca graficul trece prin punctele M(1;7) si N(2;9).

f(x)=ax+b => f(1)=7, f(2)=9. Se rezolva sistemul de ecuatii 2 { a+b=7

a+b=9
a=2, b=5 => f(x)=2x+5
ordonatelorabsciselor Ecuaţia de
gradul doi

Rezolvare: calculăm ∆ (delta), ∆=b 2 −4ac. Punctul M(5;3)

Dacă ∆<0, ecuaţia nu are soluţii.

Dacă ∆>0, soluţiilesunt: x1 = − +b ∆ , x2 = − −b ∆

sunt ărul 5 este coordonateleabscisa, iar 3 este punctului M. ordonata
lui M.
2a 2a

Ungh unuia sunt în prelungirea Cazurile de

iuri laturilor celuilalt
congruenta
−congruente : au specifice
măsuri egale Două unghiuri
opuse la vârf sunt triunghiurilor
congruente dreptunghice
−
−complementare: două
a
unghiuri care au suma 90º
d Ε . x complementul
i unghiului de 20º este unghi −su
a de 70º ma
−suplementare: două unghi
c
unghiuri care au suma urilor
e 180º unui
n Ε . x suplementul triung
t unghiului de 20º este unghiu hi
de 160º este
e 180º
−unghi alungit : care are
180º; unghi nul care are 0º −
−unghi propriu: care nu este s
: nici alungit, nici nul u
−unghi ascuţit < 90º; m
drept = 90º ; obtuz > a
90º u
a
n
u g
h
i
a − u
unghi ri
c
l
uri în
e o
jurul
l unui r
punct u
a
Suma n
ş unghi u
i urilor i
în p
jurul at
r
v u
â unui punct este 360º la
r te
r
f e
−Unghiuri
formate de două st
drepte cu o e
ş secantă 3
alterne interne 6
i
0
:1 şi 7; 2 şi 8 º
alterne externe
o :3 şi 5; 4 şi 6 −
corespondente: 1 şi 5; un
2 şi 6; ghi
uril
l 3 şi 7; 4 e
a şi de
t la
baz
u
a
r Dacă un
dreptele sunt paralele, ui
ă
triu
aceste perechi ng
hi
c iso
de unghiuri
o sce
sunt congruente şi
m l
reciproc.
sun
u t
n Teoreme importante co
ă Cazurile de congruenta a ngr
ue
−opuse la vârf triunghiurilor oarecare nte
: au acelaşi vârf şi −într
laturile -
 un e din raportului
tri ipotenuză.
un −înt
ghi r- de
iso u
sce n
l, tr
bis iu asemănare
ect n
oa g
un hi
ghi d −
ulu re te
i pt o
de u r
la n e
vâr g m
f hi a
est c b
e şi c is
me ar e
dia e c
nă, ar t
e o
înălţi
u a
me,
n r
mediat
u ei
oare.
n :
−î d
g
n a
hi
t c
d
r ă
e
- A
3
u D
0º
n
,
c AC
t at este bisectoare,
r et =
i a
u opusă acestui DC
n unghi este Î
g jumătate n
h din tr
i ipotenuză -
. u
n
d
d
r −teorema lui Thales:
AE AF r
e EF||BC ⇔ = e
p
p
t
FC t
u
u
n −teorema fundamentală a n
g asemănării g
h
dacă EF||BC, atunci AEF ~ h
i
∆ ic
c
, ∆ABC (sunt asemenea),: adic
∆
ă −teorema înălţimii
m AE AD = BD DC⋅
e AF EF
d −teorema catetei
i AB = BD BC2 ⋅
a =
2
n AB
a AC BC −
Cazurile de te
o
d r
i asemanare a e
n m
a
triunghiurilor l
v u
â i
r P
f raportul ariilor a it
u a
l g
o
două triunghiuri
u r
n a
g :
h asemenea este egal A
i B
u +
l cu pătratul A
u C
i =
B
C
drept 2

este
jumătat
 − e jumătate lungimi egale
u din arcul
subântins [AB
n de coardă
g raza este −
h perpendic d
i ulară pe
u tangentă
r
l e
l −diametr p
a ul t
perpend
icular e
c pe o
e p
coardă
n
t înjumăt e
r ăţeşte şi r
u coarda p
şi arcul.
e
n
m d
ă
-puncte conciclice: care i
s se afla pe un cerc c
u
r
u
a l
e Trigonometrie a
_ 30° 45° 60°
g
cat.op.
r
a e
1 2
l
ă
sinus= ; :
cοsinus= sin
c ip
u ip
_2 2
f
2 tangenta= ; o
a cοtangenta= r
a 3 2
m
r 1 cat.al.
c cat.op. e
u cos a
l z
u ă
i
c 2 cat.op.20
u u

|| |
p n
r
i
n u
s n
î
n
g
t h
r i
e 2
l cos u=sin (90 –u)
a d
t 3 r
u u + cos u = 1 tg =u
e
r tg 1
3 cos u 3 p
i
t
−unghiul înscris Geometrie
<AMB are măsura Puncte şi drepte ⊥
ju
a
mă −puncte coliniare:
tat
e sunt situate pe o
din
a dreaptă −drepte −
arc
ulu concurente: drepte d
i care se intersectează r
cu
pri −punct de e
ns
concurenţă: p
înt
re punctul în care t
lat se e
uri
−u intersectează două
ng
drepte p
hiu a
l
for −semidreapta r
ma deschisă: (OA a
t
l
de O∉ (ΟΑ
o e
tan −semidreapta l
ge
ntă închisă: [OA e
cu :
o O∈[ΟΑ O - originea
co
ard −segmente s
ă congruente: au u
est
n nct e
t ext n
t
eri e
î or .
n un
ei B
dre i
a pte s
c se e
e po c
l ate t
a o
du a
ş ce r
i o e
sin l
e
p gur
l ă
a par s
u
n ale n
lă t
ş la
i dre
c
apt o
a n
n dat c
u ă. u
r
Linii importante în e
s n
e triunghi t
− e
B în - cenI trul
i i cercului înscris
n s
t e
e c −Me
r t diato
o area:
s a perpe
e r ndicul
c e ară pe
t a mijloc
: ul
e unei
a laturi.
z î M
ă m e
p d
a i
a r a
| t t
| e o
a
r
b u
e
n
l
A e
x u s
i n u
o g n
t
m h
a i
c
î o
l n n
u c
i u
d r
o e
E u n
u ă t
e
c
l u
i n
d g
: h c
i e
u n
r t
i r
u
u l
c
n o
n c
p g e
r r
u u c
u în mijlocul Triunghi A∆ =
l ipotenuzei. =
u − p p( −a
i Î c), unde
n 2
c ă 2
i l a+b+
r ţ
c
c i
m semiperimetrul, p =
u (formul
m e
a a lui
s Heron)
c :
2
r
i p
s e 3
. r 3
p Triunghi
e echilateral:
n înălţimea h =
L d A∆ech. =
a i
c
4
u
l
t a
c1 ⋅c
r r
a ;
i aria
A∆dr.
u d =
n i
n
g Linia
t
r mijloci
h
- e în
i triungh
u
u n i
-
l
u
o v n
â e
b r şt
t f e
m
u
ij
z p lo
e a
u
c
n el
l
g a e
t a
h d
u
i r o
a u
c ă
, la
o tu
O p ri
u ;
s Raza
ă cercului
e
. înscrisR
s aza
t cercului
Înălţimilesunt concurente înscris
e în H - ortocentrul. Este paralelă
cuH a treia
La triunghiul obtuzunghic,
latură şi
este în exterior. A este
e −Mediana: uneşte un vârf cu jumătate din
x mijlocul laturii opuse. aceasta. în
AM triunghi =r
t Medianelesunt concurente p
e (A-aria, p-
G - centrul de greutate.
semiperimetrul)
r Centrul de greutate este la
de bază şi Unghi exterior al
i , unui triunghi
o
r Simetrie Paralelogram

. Romb
La
triu diag. d=l
ngh A=b•h
iul A=L•l
dre
ptu 2 A=l2
ngh Arii şi alte formule
ic, b h⋅ (B +
O C b)⋅h
este
 Trapez A =sau l • a
hm z
2 e
Li l Patrulater
n e
i − Paralelogram : are laturile opuse
a paralele Proprietăţile paralelogramului:
ş
− laturile opuse sunt congruente
i − unghiurile opuse sunt congruente, iar
m unghiurile alăturate sunt suplementare
i − diagonalele au acelaşi mijloc
j Dreptunghiul :
m paralelogramul care
l are un unghi drept
o e
d − diagonalele dreptunghiului sunt congruente
c
i i
a Rombul : paralelogramul care are
e două
laturi alăturate congruente
l − diagonalele rombului sunt
î perpendicula şi sunt bisectoare ale
n o
unghiurilor
r
Pătratul: are toate proprietăţile
dreptunghiului şi re
t rombului
r a
a r − Trapezul :are două laturi paralele
i şi celelalte două neparalele
p
e t Τrapez isoscel Τrapez dreptunghic
z m arelaturile neparalele are un unghi drept
e
t
congruente
- i
u c
n ă
Geometrie in
e :
ş spatiu_
t -O dreapta este
e perpendiculara pe
un plan daca este
Segmentul care uneste
m mijloacele diagonalelor unui
i 2 perpendiculara pe
trapez
j doua drepte
l 2 concurente din acel
o Poligon regulat -are toate plan -Daca o
a laturile congruente si dreapta este
c unghiurile congruente perpendiculara pe
e un plan, atunci ea
l este perpendiculara
180°
e pe toate dreptele din
apotema an acel plan.
= R cos ;
−teorema celor trei
l latura ln =
a 2R sin perpendiculare
t n :
u AM ⊥α,MB ⊥
r n d ⇒ AB ⊥ d
i
(n − U
l n
o n n( − 3) g
r h
; Nr.
diagonalelor i
u
n
l
e = d
p n i
a n
r 2 t
a r
e

l
e o
l
e Cerc
; Lun gimea (circumferinţa)
d
E L = 2πR, Aria A =π πR², r
s ≈ 3,14159265... e
t a
e Figuri geometrice p
t
a
p Triunghi
a
− isoscel: are două laturi s
r congruente
a i
− echilateral: are toate laturile u
l congruente n
e − oarecare : are laturi de lungimi
l diferite
ă − ascuţitunghic : toate unghiurilep
ascuţite l
− obtuzunghic: are un unghi a
c obtuz n
u − dreptunghic: are un unghi drept
catete: laturile care formeaz
ipotenuza: latura opusă unghiului
e
b drept s
 te unghiul
e
sectorului
g = desfăşurării u
al
cu =
u G
n Diagonala cubului d = l
g Tru
hi AB ⋅ h nchi
ul P de
fo i con
r r
m AL =πG R r
a
at
m ......r
d
e i AT
dreapta cu d =
proiectia ei pe plan. a AL
Aria proiectiei pe un
plan a unei figuri cu +
V
aria A este egala cu AB
A cos u, unde u
+
este unghiul format =
Ab
de planul figurii . 3
h
cu planul de AL = G
proiectie. suma
ariilor πh
Poliedre feţelor
2 2

P laterale
......

r R
i V
s
=
m Aria totală AT = AL +
(R
a AB apotemă=înălţimea
unei feţe laterale +
a Volumul r
V tetraedrului regulat +
Rr
= )
a.
3
Trunc
A h Sfera A = 4πR
B i
u
l
⋅ ............R
d
e 4
h p π
i R
r V=
AL = suma ariilor a
3
feţelor laterale m
i
Aria totală AT = AL d
+ 2AB ă
Dia h
g V= ( AB + Ab +AB ⋅ Ab
o )
3
n
AL =suma ariilor feţelor
a laterale
l
a

Aria totală AT = AL + AB
p +Ab
a
r Corpuri rotunde
a Cilindrul
l AL = 2πRG
e
AT = AL +
l
i 2AB ......R

p V
i =πR h²
p Conul
e AL =πRG
d
AT =
u
l
AL + AB h

u G πR h2
i
⋅ ......R
V=
d 3
360°R