Aritmetică şi algebră

Mulţimi Numere naturale Divizibilitate

 aparţine  nu aparţine  inclusă  include  Numere consecutive = unul după altul Ex. 4; 5 2 18 ( 2 divide pe 18) 18⁝3 (18 este divizibil cu 3)
Ф-mulţimea vidă (nu are niciun element)  Număr par cu soţ  0,2,4,6,8,10,… ; are forma 2k Divizorii lui 18 sunt D ={1,2,3,6,9,18}
 Număr impar fără soţ  1,3,5,7,9,11,… ; are forma 2k+1 18
Multiplii lui 18 sunt M ={0,18,36,54,...}
Cardinalul unei mulţimi=câte elemente are acea mulţime.
xy  10 x  y abc  100 a  10b  c abcd  1000 a  100 b  10c  d 18
Mulţimi disjuncte = care nu au elemente comune număr prim -se divide doar cu 1 şi el însuşi: 2, 3, 5, 7,11,...
 Pătratul lui 7 este 72  49; cubul lui 2 este 23  8
N  naturale : 0,1, 2,3,... N  naturale fără 0 (nenule) : 1, 2,3,...
* număr compus -care nu este prim: 4, 6, 8, 9,10,....
 Pătrat perfect  este egal cu pătratul unui număr natural : 0,1, 4, 9,16, 25,...
Z  întregi:  4, 0, 9,  12 Un pătrat perfect nu poate avea ultima cifră 2, 3, 7 sau 8 Cel mai mare divizor comun 8;12  4
3 3 Numere prime între ele  au c.m.m.d.c.=1 ex.15 şi 8)
Q  raţionale: ;  4; 3; 6, 2; 3,(4) R  reale: 7; ;  4; 3; 3,(4)  Cub perfect  este egal cu cubul unui număr natural : 0, 1, 8, 27,
5 5 Cel mai mic multiplu comun 8;12  24
NZQR  Teorema împărţirii cu rest D=I  C+R, R<I Dacă a  25  3 72 şi b  26  5 7, atunci a şi b au
Iraţionale: (R  Q) 7;  2;  ....
Operaţii cu mulţimi A  {2; 4; 7}, B  {7; 9} n  ( n  1) c.m.m.d.c.=25  7 şi c.m.m.m.c.=26  3 72  5
 Suma lui Gauss 1  2  3  .........  n 
2 Relatia între c.m.m.d.c. si c.m.m.m.c. (a;b)•[a;b]=a•b
reuniunea A  B  {2; 4; 7; 9} intersecţia A  B  {7}
diferenţa A  B  {2; 4} produs cartezian A  B 
-Sume de puteri Câţi divizori naturali are un număr: dacă n  25  39  72 ,
atunci n are (5  1)  (9  1)  (2  1)  180 divizori naturali
{(2;7),(2; 9),(4;7),(4; 9),(7;7),(7; 9)}
Criterii de divizibilitate
cu 2 : dacă are ultima cifră 0,2,4,6 sau 8 (ex. 
Reguli de calcul Factor comun
cu 3 : dacă suma cifrelor se divide cu 3 (ex. 261;1005)
Fracţii zecimale        10  38,7 0,021000  20; 3x 3y  3(x  y); 7a  28  7(a  4); n 5  5(2n 1); cu 4 : dacă nr. format din ultimele 2 cifre se divide cu 4 (ex. 912)
2,3 4,25=9,775; 36,2:10=3,62; 2,7:100=0,027; 3,6:4=0,9; 0,26:0,2=2,6:2=1,3 88k  8(1 k); x  x  x (x 1); y 6y  y(23y 
3 2 2 5 4
cu 5 : dacă are ultima cifră 0 sau 5 (ex. 
Numere întregi 5  8  3;  4  3  7;  7  2  5;  7  9  2; 5  2  5  2  3; cu 9 : dacă suma cifrelor se divide cu 9 (ex. 495; 8001)
35  15; (4)2  8; 2 3  6; 8: 4  2; 5 : 1  5; Tr ansf or ma re a fracţiilor zecimale cu 10 : dacă are ultima cifră 0 (ex. 730;1900)
7 207 345
Numere pozitive : 12; 3;.... Numere negative : 23;2,... -Finite 0, 7  ; 0, 207  ; 3, 45  cu 25 : dacă nr.format din ultimele 2 cifre se divide cu 25 (ex. 375)
10 1000 100 Daca a si b sunt prime între ele, daca n⁝a si n⁝b, atunci n⁝(a•b)
Opusul lui 35 este  35; opusul lui  8 este 8.
73 5
-Periodice simple 0,(73)  ; 2, (5)  2  23 a
 2n   3 Fracţii
3 2
Puteri 2  2  2 ; 5 : 5  5 ; (7 )  7 ;
7 5 12 10 3 7 3 4 12
 8n  3
 9; 99 9 9 a - num ărător , b - num itor
135  13 122 b
 3  27;  1  1;  1  1; 1  1;   9;  7  7; 3  1;  6   1; 0  0;
2 2013
3 7 4 1 0
5 1 0 7
-Periodice mixte ,13(5)   - subunitare; au num itorul > num ărătorul. Ex. ;
900 900 9 2014
1 1 1
52  2 ; (3)3   - supraunitare; au num itorul < num ărătorul. Ex.
7 19
;
5 (3)3 27 4 18
5 341
Fracţii ordinare
1

5

2)
1

3)
5

177 5 35

  ;
7 5 7 3 21
:    ;
5
 2   2
5 Formule de calcul Exemple - echiunitare; au num itorul = num ărătorul. Ex. ;
 
a  b  a  b  a 2  b2 (3x–4)(3x+4)=9x2–16
5 5 341
6 4 6 4 126 4 24 2 3 2 5 10  3  3 9 16
1 3 7 - ireductibile , care nu se pot sim plifica. Ex. ;
Inversul lui 35 este
35
; inversul lui este
7 3
__
 a  b 2  a 2  2ab  b 2 (2y+3)2=4y2+12y+9 15 (3
14 25
5

 a  b 2  a 2  2ab  b 2 (3n-4) =9n2-24n+16
3 4 3 4 3 5 15 2 - reductibile , care se pot sim plifica. Ex.
Fracţii etajate   : __ 18 6
2 8
7 5 7 5 7 4 28 - echivalente  ; se recunosc astfel: 2  12  3  8
 a  b  c   a 2  b 2  c 2  2ab  2bc  2ac
Radicali 2 3 12

49  7; 813  813  813; 7  5  35; 3742  374
 a 3  b3   a  b  (a 2  ab  b2 ) Procente 7 % din 300 
7
300  21
Scoaterea factorilor de sub radical 63  9 7  9  7  3 7 a 3  b3   a  b  (a 2  ab  b2 ) 100
 3 2)
3 3 2 4 3 2 )
4 12  4 2  a  b 3  a 3  3a 2 b  3ab 2  b 3 Raport raportul numerelor 3 şi 5 este
3
5
 Raţionalizarea numitorului
2

2

2
; 
3 2 3 2

7  a  b 3  a 3  3a 2 b  3ab 2  b 3
2 4
Proporţie o egalitate de două rapoarte (ex.  )
3 6
2, 3, 4, 6 se numesc termenii proporţiei
 Calcul algebric 5x  2x  7x; 2y  9y  7y;  3n2  5n2  8n2; a  a  2a;
3 şi 4 sunt mezii; 2 şi 6 sunt extremii.
 cc  c2;  3n 2n3  6n4; 32n  7  6n  21; a  bc  d  ac  ad  bc bd; Proprietatea fundamentală a unei proporţii:
(x2  3)x  4  x3  4x2  3x 12  5  x  y  5  x  y;  a  b  3  a  b  3
2 4
produsul mezilor este egal cu produsul extremilor
 = => 3•4=2•6


Trecerea termenilor dintr-un membru in altul la egalitati: termenii se pot trece 3 6

x y z
dintr-un membru in celalalt cu semn schimbat x–a+b=c–y+z => x+y–z=c+a–b Aproximări Numerele x, y, z sunt direct proporţionale cu 3, 5, 9 dacă  
3 5 9
Fie numărul 3,1476. Aproximat cu: x y z
Numerele x, y, z sunt invers proporţionale cu 2, 4, 7 dacă  
Modul (valoare absolută) C o m p ară ri -o zecime prin lipsă=3,1; o zecime prin adaus=3,2 1 1 1
 x, dacă x  0 7

4 9

9 2 -o sutime prin lipsă=3,14; o sutime prin adaus=3,15 Regula de trei simpla 2 4 7
6  6; 3  3. În general, x   ; ;  1
 x, dacă x  0 5 5 2 7 9 Partea întreagă a unui număr x este [x], cel mai mare număr a) Daca marimile sunt direct proportionale
 9   7;  5  2 ;  23  0 întreg  x. Ex. [3,7]  3; [6]  6; [0,25]  0; [3,1]  4 Ex. 3 kg mere costa 12 lei. Cat vor costa 5 kg mere?
Ex. 3  2  3 2, deoarece 3  2  0
2, 4  2 , 3 9 ;  4,1   3, 8 2 3 kg. ..................... lei x=
_
5•12
=20 lei
Partea fracţionară a lui x este definită astfel :{x}  . 5 kg................x lei 3
1  2  (1 2)  2  1, deoarece 20 3  1;  6   10 b) Daca marimile sunt invers proportionale
Ex.{3,7}  0,7;      3,1}  0,9
Ex. 3 robinete pot umple un bazin in 20 ore. Atunci 5 robinete,
In cat timp pot umple bazinul?
Intervale _
3 rob...............20 ore x= 3•20 =12 ore
5 rob................x ore 5

Sisteme de ecuaţii Probabilitateaunui eveniment 

nr.cazuri favorabile
nr.cazuri posibile
-Rezolvare prin metoda substituţiei
 x  y  4 x  4  y x  4  y x  4  y x  5 x y
     Medii Aritmetică m a ; Geometrică m g xy
2 x  y  11 2(4  y )  y  11 8  3 y  11 3 y  3 y  1 2
Descompunerea expresiilor în factori 2xy
-Rezolvare prin metoda reducerii Armonică mh  Inegalitatea mediilor mh  mg  ma
 Prin factor comun x y
 a  b  4 2 2a  2b  8
x  5x  x  x  5  ; n  4   n  4   n  4   n  4  1   (se adună ecuaţiile)
3 2 2 5 4 4

 Prin formule 3a  2b  22 3a  2b  22 Media aritmetică ponderată a numerelor 10; 12; 9 ,
10  3  12  6  9  5
y  25=  y  5 y+5  ; 9x  6x+1=  3x  1 /  30 a6 b4 având ponderile 3; 6; 5 este m ap=
2 2 2
5a
 Prin grupări de termeni
3 65
2n3  2n 2  7n  7  2n 2 n  1  7 n  1  n  1( 2n 2  7)
Funcţii
x 2  6 x  8  x 2  4 x  2 x  8  x  x  4   2  x  4    x  4  x  2  Sistem de axe
Spunem că am definit o funcţie pe mulţimea A cu valori în mulţimea Bdacă facem
Ox- axa absciselor
Ecuaţia de gradul doi Forma generală ax2 bxc0. Oy- axa ordonatelor
ca fiecărui element din A să-i corespundă un singur element în B.
f :AB (citim “funcţia f definită pe A cu valori în B")
Rezolvare: calculăm  delta, b 2 4ac. Punctul M(5;3)
A - domeniul de definiţie , B - domeniul de valori
Dacă ∆<0, ecuaţia nu are soluţii.
b   5 şi 3 sunt coordonatele punctului M. Funcţie liniară de gradul I este o funcţie de forma f : R  R, f  x  ax  b.
Dacă ∆>0, soluţiile sunt: x1  , x 2 b   Numărul 5 este abscisa, iar 3 este ordonata lui M. Ex. f  x  3x  5
2a 2a  Reprezentare grafică. Fief : R  R, f  x  3x  5
Calcularea coordonatelor punctelor de
Unităţi de măsură intersecţie a graficului cu axele:
Lungime Arie Volum Capacitate Masă Timp -cu axa Oy se calculează f 0 ; f (0)  5  B(0;5)
5 5
3 m=30 dm 7 m²=700 dm² 5 m³=5000 dm³ 1 l=1 dm³ 4 kg=4000 g 1 oră=60 minute -cu axa Ox se rezolvă ecuaţia f  x   0 ; 3x  5  0  x   A( ;0)
0,7 m=70 cm 0,05m²=500 cm² 0,03 cm³=30 mm³ 3 l=3000 ml 0,5 dag=5 g 1 minut=60 secunde 3 3
Daca punctul P(u,v) se afla pe graficul functiei f, atunci f(u)=v.
2 km=2000 m 2 km²=200 hm² 0,05 km³=50 hm³ 0,3 dal=3 l 7 cg=70 mg 1 deceniu=10 ani Calcularea coordonatelor punctului de intersecţie a graficelor a două funcţii f şi g :
3,5 cm=35 mm 1 ar=1dam²=100 m² 1 dm³=1000 cm³ 0,2 hl=20 l 2 hg=200 g 1 secol=100 ani se rezolvă ecuaţia f  x  g(x)
2,7 dam=0,27 hm 1 ha=1hm²=100 ari 1 m³=109mm³ 125 ml=0,125 l 6,23 g=62,3 dg 1 mileniu=1000 ani Determinarea functiei de gradul I cunosca^ nd doua puncte ale graficului:
Ex. Daca graficul trece prin punctele M(1;7) si N(2;9). a+b=7
1,3 mm=0,13 cm 0,02 ha =2 ari= 200 m² 3 mm³=0,003 cm³ 0,07 kl=70 l 3 t=3000 kg ¼ ore=15minute f(x)=ax+b => f(1)=7, f(2)=9. Se rezolva sistemul de ecuatii {
2a+b=9
5,7 hm=570 m  m²=400 cm² 0,25 dam³=250 m³ 3 cl=0,3 dl 34 dg=0,34 g ½ ore=30 minute a=2, b=5 => f(x)=2x+5
 Geometrie
Unghiuri Puncte şi drepte Figuri geometrice
congruente : au măsuri egale
adiacente : au acelaşi vârf şi puncte coliniare: sunt situate pe o dreaptă Triunghi
 isoscel : are două laturi congruente
o latură comună drepte concurente: drepte care se intersectează  echilateral : are toate laturile congruente
 oarecare : are laturi de lungimi diferite
opuse la vârf : au acelaşi vârf şi laturile
unuia sunt în prelungirea laturilor celuilalt
punct de concurenţă: punctul în care se  ascuţitunghic : toate unghiurile ascuţite
 obtuzunghic: are un unghi obtuz
Două unghiuri opuse la vârf sunt congruente intersectează două drepte  dreptunghic: are un unghi drept
catete : laturile care formează unghiul drept
complementare : două unghiuri care au suma 90º semidreapta deschisă: (OA O ipotenuza : latura opusă unghiului drept
x complementul unghiului de 20º este unghiul de 70º semidreapta închisă: [OA O O - originea Patrulater
suplementare : două unghiuri care au suma 180º
x suplementul unghiului de 20º este unghiul de 160º
segmente congruente: au lungimi egale [AB]  [CD]
unghi alungit : care are 180º; unghi nul care are 0º drepte perpendiculare: formează  Paralelogram : are laturile opuse paralele
Proprietăţile paralelogramului:
unghi propriu : care nu este nici alungit, nici nul un unghi drept ab  laturile opuse sunt congruente
unghi ascuţit  90º; drept  90º ; obtuz  90º  unghiurile opuse sunt congruente, iar
unghiurile alăturate sunt suplementare
drepte paralele: sunt în acelaşi plan şi nu  diagonalele au acelaşi mijloc
unghiuri în jurul unui punct se intersectează a || b Dreptunghiul : paralelogramul care are
un unghi drept
 diagonalele dreptunghiului sunt congruente
Suma unghiurilor în jurul Axioma lui Euclid : Rombul : paralelogramul care are două
unui punct este 360º printr-un punct exterior unei drepte se poate laturi alăturate congruente
duce o singură paralelă la dreapta dată.  diagonalele rombului sunt perpendicula re
Unghiuri formate de două drepte cu o secantă şi sunt bisectoare ale unghiurilor
alterne interne : 1 şi 7; 2 şi 8 Pătratul : are toate proprietăţile
alterne externe : 3 şi 5; 4 şi 6 Linii importante în triunghi dreptunghiului şi rombului
corespondente : 1 şi 5; 2 şi 6;
Bisectoarea: împarte un unghi  Trapezul : are două laturi paralele şi
3 şi 7; 4 şi 8
în două unghiuri congruente. celelalte două neparalele
Dacă dreptele sunt paralele, aceste perechi
de unghiuri sunt congruente şi reciproc.
Bisectoarele sunt concurente Τrapez isoscel Τrapez dreptunghic
în I - centrul cercului înscris are laturile neparalele
congruente are un unghi drept
Mediatoarea: perpendiculară pe mijlocul unei laturi.
Teoreme importante
Mediatoarele sunt concurente
Cazurile de congruenta a triunghiurilor oarecare în O - centrul cercului circumscris.
La triunghiul obtuzunghic, O este G_
e ometrie in spatiu
situat în exterior. -O dreapta este perpendiculara pe un plan daca este
Cazurile de congruenta specifice triunghiurilor dreptunghice La triunghiul dreptunghic, O este în mijlocul ipotenuzei. perpendiculara pe doua drepte concurente din acel plan
Înălţimea: perpendiculara -Daca o dreapta este perpendiculara pe un plan, atunci ea este
perpendiculara pe toate dreptele din acel plan.
dintr-un vârf pe latura opusă.
Înălţimile sunt concurente în H - ortocentrul. teorema celor trei perpendiculare :
La triunghiul obtuzunghic, H este în exterior. AM   , MB  d  AB  d
suma unghiurilor unui triunghi este 180º 1
suma unghiurilor unui patrulater este 360º Mediana: uneşte un vârf cu mijlocul laturii opuse. GM= AM
Unghiul dintre o dreapta si un plan
3 este egal cu unghiul format de
unghiurile de la baza unui triunghi Medianele sunt concurente în G - centrul de greutate. 2 dreapta cu proiectia ei pe plan.
1
isoscel sunt congruente Centrul de greutate este la de bază şi 2 de vârf: , AG= AM
într-un triunghi isoscel, bisectoarea 3 3 3 Aria proiectiei pe un plan a unei figuri cu aria A este egala
unghiului de la vârf este şi mediană, .
cu A cos u, unde u este unghiul format de planul figuriicu
înălţime, mediatoare. Simetrie planul de proiectie.
într-un triunghi dreptunghic, P oliedre
mediana din vârful unghiului
drept este jumătate din ipotenuză. P rism a V  A B  h
într-un triunghi dreptunghic AL  sum a ariilor feţelor laterale
care are un unghi de 30º, cateta
opusă acestui unghi este A ria totală A T  AL  2 A B
jumătate din ipotenuză. D ia gonal a p a ral el ip ipe d ului

teorema lui Thales : EF ||BC  

AF AE d  a 2  b2  c2
EB FC D ia gon ala cu bulu i d  l 3
Arii şi alte formule
teorema fundamentală a asemănării :
bh ab sin C AB  h
dacă EF ||BC, atunci AEF ~ ABC (sunt asemenea), adică Triunghi A  ; A   ; A   p ( p  a )( p  b)( p  c ) , unde p este P iram ida V 
2 2
a b c
3
AE AF EF
  semiperimetrul, p  (formula lui Heron) AL  sum a ariilor feţelor laterale
AB AC BC 2
Cazurile de asemanare a triunghiurilor
a 3 a2 3 A ria totală A T  A L  AB
Triunghi echilateral: înălţimea h  ; aria Aech. 
2 4 apot e m ă = înălţ im ea une i feţe laterale
a
c1  c2 c1  c2 Volumul tetraedrului regulat
Triunghi dreptunghic: înălţimea h  ; aria A dr . 
ip 2
a
raportul ariilor a două triunghiuri asemenea este egal cu Linia mijlocie în triunghi
-uneşte mijloacele a două laturi; T r u n c hi ul de pira m idă
pătratul raportului de asemănare Raza cercului înscris h
Este paralelă cu a treia latură şi V  ( A B  Ab  A B  Ab )
teorema bisectoarei: dacă AD este jumătate din aceasta. în triunghi r  A 3
AB AC p
este bisectoare,  (A-aria, p-semiperimetrul) AL  sum a ariilor feţelor laterale
BD DC
Într-un  dreptunghic: Unghi exterior al unui triunghi
teorema înălţimii: AD  BD  DC A ria totală A T  AL  AB + Ab
teorema catetei: AB  BD  BC Paralelogram Dreptunghi Romb Pătrat
teorema lui Pitagora: AB2  AC2  BC2 Dd diag. d=l 2 Corpuri rotunde
A=L•l A=
A=b•h 2 A=l
2
unghiul la centru AOB are măsura
<
egală cu a arcului cuprins între laturi
Cilindrul AL  2 RG
( B  b)  h AT  AL  2 AB G=h
unghiul înscris AMB are măsura
< Trapez A  sau l m• h
jumătate din a arcului cuprins între laturi 2 R
......
unghiul format de o tangentă cu o coardă
V   R ²h
Linia mijlocie în trapez
este jumătate din arcul subântins de coardă -uneşte mijloacele laturilor neparalele; Conul AL   RG
raza este perpendiculară pe tangentă Este paralelă cu bazele şi Bb
diametrul perpendicular pe o coardă
A T  AL  AB G
este egală cu media lor aritmetică: lm  h
înjumătăţeşte şi coarda şi arcul. 2 –
Segmentul care uneste mijloacele diagonalelor unui trapez este egal cu B b  R2  h ..R ....
V 
2 3
360R
Poligon regulat -are toate laturile congruente si unghiurile congruente
180 180
unghiul sectorului desfăşurării u 
n - nr. laturi apotema a n  R cos ; latura l n  2R sin  G
-puncte conciiclliice: care se afla pe un cerc n n Trunchi de con
n  2  180 n n  3 AL   G R  r  ..r....
Măsura unghiului u n ; Nr. diagonalelor  
Trigonometrie 30° 45° 60° n 2 AT  AL  AB  Ab

|||
_ h G
cat.op. cat.al. 1 2 3 h 2 ..R ....
sinus= ; cοsinus=
2
sin V  ( R  r  Rr )
2
ip ip _ 2 2 3
cat.op. cat.al.
tangenta=
cat.al.
; cοtangenta=
cat.op. cos
3 2 1 Sfera A   R 2
.....R
. .....
4 R 3
0 _2 2 2
cos u=sin (90 –u)
sin 2 u  cos 2 u  1 tg u =
sin u
tg
3
1 3 Cerc V 
cos u 3 Lungimea (circumferinţa) L  2 R, Aria A   R ²,   3,14159265... 3