Aritmetic ³i algebr

Mult, imi

∈ apart, ine
/ nu apart, ine
∈
⊂ inclus
⊃ include -mult, imea vid (nu are niciun element) ∀-oricare, 3 -exist -Cardinalul
unei multimi=câte elemente are acea multime. - Multimi disjuncte = care nu
, , ,

au elemente comune
N - naturale: 0, 1, 2, 3, . . . N∗ - naturale f r 0 (nenule) : 1, 2, 3, . . . Z -
întregi: −4, 0, 9, +12 √
Q - rationale: 35 ; −4; 3; −6, 2; 3, (4) R - reale: 7; 35 ; −4; 3; 3, (4)
,
√ √
Irationale: (R − Q) 7; − 2; π . . . . N ⊂ Z ⊂ Q ⊂ R
,

Operatii cu multimi A = {2; 4; 7}, B = {7; 9}

, ,

reuniunea A ∪ B = {2; 4; 7; 9} intersectia A ∩ B = {7}

,

diferenta A − B = {2; 4} produs cartezian A × B =

,

{(2; 7), (2; 9), (4; 7), (4; 9), (7; 7), (7; 9)} Numere naturale

ˆ Numere consecutive = unul dup altul Ex. 4;5

ˆ Num r par (cu sot, ) 0, 2, 4, 6, 8, 10, . . . ; are forma 2k

ˆ Num r impar (f r sot, ) 1, 3, 5, 7, 9, 11, . . . ; are forma 2k+

xy = 10x + y abc = 100a + 10b + c abcd = 1000a + 100b + 10c + d

-P tratul lui 7 este 72 = 49; cubul lui 2 este 23 = 8
-P trat perfect - este egal cu p tratul unui num r natural: 0, 1, 4, 9, 16, 25,
Un p trat perfect nu poate avea ultima cifr 2, 3, 7 sau 8
-Cub perfect - este egal cu cubul unui num r natural: 0, 1, 8, 27,
-Teorema împ rtirii cu rest D = I · C + R, R < I D-deimp rtit, I-
, ,

Imp rititor
-Suma lui Gauss 1 + 2 + 3 + . . . . . . + n = n·(n+1)
2
-Sume de puteri
S = 3 + 32 + 33 + . . . + 325 | ·3 ⇒ 3S = 32 + 33 + . . . + 325 + 326 ⇒ 3S =
26
S − 3 + 325 ⇒ S = 3 2−3

1
Reguli de calcul

-Fract, ii zecimale 1, 37+52, 4 = 53, 77; 3−1, 2 = 1, 8; 3, 87·10 = 38, 7 0, 02·

1000 = 20; 2, 3 · 4, 25 = 9, 775; 36, 2 : 10 = 3, 62; 2, 7 : 100 = 0, 027; 3, 6 :
4 = 0, 9; 0, 26 : 0, 2 = 2, 6 : 2 = 1, 3 -Numere întregi 5 − 8 = −3; −4 − 3 =
−7; −7+2 = −5; −7+9 = 2; 5−(−2) = −5+2 = −3 3·(−5) = −15; (−4)·(+2) =
−8; (−2) · (−3) = 6; 8 : (−4) = −2; (−5) : (−1) = 5;
Numere pozitive : +12; 3; . . . Numere negative : −23; −2, . . . Opusul lui 35
este -35 ; opusul lui -8 este 8 .
4
-Puteri 27 · 25 = 212 ; 510 : 53 = 57 ;
73 = 712 ; (2n)3 = 8n3 ; (−3)2 = 9;
(−3)3 = −27; (−1)7 = −1; (−1)4 = 1; 15 = 1; 91 = 9; (−7)1 = −7; 30 =
1; (−6)0 = 1; 07 = 0; 5−2 = 512 ; (−3)−3 = (−3)
1 1
3 = − 27

-Fractii ordinare 16 + 54 = 61 + 45 = 12
2) 3)
17
, ; 76 · 54 = 35
24 ;
7
2 : 5 = 72 · 35 =
5 √3
= 35 Inversul lui 35 este 35 ; inversul lui 7 este
5
21 2 2 1 3 7


10 ; 3 3 19.00.96436
Radicali
√ √ √ √ √ √ √ 5196
5196
49 = 7; 813 · 813 = 813; 7 · 5 = 35; 3742 = 374 = =±=
Fract, ii etajate 7 / 5 = 7 : 5 = 7 · 4 = 28
3 4 3 4 3 5 15
√ √ √ √ √
Scoaterea factorilor de sub radical√ 63 = √ 9 · 7 = 9 · √7 = 3 7 √
Rat, ionalizarea numitorului √32 = √2)2 = 3 2 2 ; 3−4√2 = 3+ 2)
√ = 12+4 2
3− 2 7
-Calcul algebric 5x+2x = 7x; 2y−9y = −7y; −3n2 −5n2 = −8n2 ; a+
a = 2a; c · c = c2 ; −3n · 2n
3 = −6n4 ; 3(2n − 7) = 6n − 21; (a + b)(c + d) =
ac + ad + bc + bd; x2 − 3 (x − 4) = x3 − 4x2 − 3x + 12 + (−5 + x − y) =
−5 + x − y; −(a − b + 3) = −a + b − 3 Trecerea termenilor dintr-un membru
in altul la egalitati: termenii se pot trece
dintr-un membru in celalalt cu semn schimbat x−a+b=c−y+z =
x+y−z =c+a−b

Modul (valoare absolut ) Com par ri

x, dac x ≥ 0 7
>4
5;
9 9
2 > 7;
2
9 <1
{f170068406660669853}. În general, {f170068406660643609} 5
√ √ √ −x, dac x < 0 −9 < −7; −5 < 2; −23
Ex. |3 √ 2, deoarece
√ − 2| = 3 − √ 3− 2≥0 √ √ 4 > 2, 39; −4,
2, √ 1 < −3,
√
|1 − 2| = −(1 − 2) = 2 − 1, deoarece 1 − 2 < 0 3 > 1; − 6 > − 10

Intervale

{x ∈ R/.5 < x < 3} = (−5, 3) (interval deschis) {x ∈ R/x > −1} =

(−1; +∞)(−1 . . . plus innit)
{x ∈ R/x ≤ 6} = (−∞; 6] (minus innit...6)

2
 Descompunerea expresiilor în factori
-Prin factor comun
x3 − 5x2 = x2 (x − 5); (n − 4)5 + (n − 4)4 = (n − 4)4 (n − 4 + 1) -Prin formule
y2 − 25 = (y − 5)(y + 5); 9x2 − 6x + 1 = (3x − 1)2
-Prin gruparri de termeni

2n3 + 2n2 + 7n + 7 = 2n2 (n + 1) + 7(n + 1) = (n + 1) 2n2 + 7
x2 + 6x + 8 = x2 + 4x + 2x + 8 = x(x + 4) + 2(x + 4) = (x + 4)(x + 2)
Ecuat, ia de gradul doi Forma general ax2 + bx + c = 0.
Rezolvare: calcul m ∆ (delta), ∆ = b2 − 4ac.
Dac ∆ < 0, ecuat, ia nu are solut, ii. √ √
Dac ∆ > 0, solut, iile sunt: x1 = −b+2a ∆ , x2 = −b−
2a
∆

Sistem de axe

Ox- axa absciselor

Oy- axa ordonatelor
Punctul M(5;3)
5 ³i 3 sunt coordonatele punctului M
Num rul 5 este abscisa, iar 3 este ordonata lui M.

Unit t, i de m sur

Lungime
3 m = 30dm 7 m2 = 700dm2
0, 7 m = 70 cm 0, 05 m2 = 500 cm2
2 km = 2000 m 2 km2 = 200hm2
3, 5 cm = 35 mm 1ar = 1dam2 = 100 m2
2, 7dam = 0, 27hm 1ha = 1hm2 = 100 ari
1, 3 mm = 0, 13 cm 0, 02ha = 2 ari = 200 m2
5, 7hm = 570 m 0, 04 m2 = 400 cm2
16
=300 833 · 3 = 249
2 · 6 = 5196

Sisteme de ecuat, ii

-Rezolvare prin metoda substitutiei

    
x−y =4 x=4+y x=4+y x=4+y x=5
2x + y = 11 2(4 + y) + y = 11 8 + 3y = 11 3y = 3 y=1
-Rezolvare prin metoda reducerii
{a − b = 4 | ·2 {2a − 2b = 8
3a + 2b = 22 {3a + 2b = 22 (se adun ecuat, iile)
5a / = 30 ⇒ a = 6 ⇒ b = 4

3
 Volum Capacitate Mas Timp
5 m3 = 5000dm3 1l = 1dm3 4 kg = 4000 g 1 or = 60 minute
0, 03 cm3 = 30 mm3 3l = 3000ml 0, 5dag = 5 g 1 minut=60 secunde
0, 05 km3 = 50hm3 0, 3dal = 31 7cg = 70mg 1 deceniu=10 ani
1dm3 = 1000 cm3 0, 2hl = 201 2hg = 200 g 1secol = 100 ani
1 m3 = 109 mm3 125ml = 0, 125l 6, 23 g = 62, 3dg 1mileniu = 1000 ani
3 mm3 = 0, 003 cm3 0, 07kl = 701 3t = 3000 kg 1/4 ore = 15 minute
0, 25dam3 = 250 m3 3cl = 0, 3dl 34dg = 0, 34 g 1/2 ore = 30 minute

Exemple

(3x − 4)(3xq + 4) = 9x2 − 16 (2y + 3)2 = 4y 2 + 12y + 9 (3n − 4)2 = 9n2 − 24n + 16
√
a− a2 −b
Fie num rul 3,1476 . Aproximat cu: ; [6] = 6; [0, 25] =


+b2 b3 2
0; [−3, 1] = −4 Partea fractionar a lui x este denit astfel: {X} = x − [x]. E.
{3, 7} = 0, 7; {4} = 0; {0, 2} = 0, 2; {−3, 1} = 0, 9Divizibilitate
2 | 18 (2 divide pe 18) 18:3 (18 este divizibil cu 3)
-Divizorii lui 18 sunt D18 = {1, 2, 3, 6, 9, 18}
ˆ Multiplii lui 18 sunt M18 = {0, 18, 36, 54, . . .}

-num r prim -se divide doar cu 1 ³i el însu³i: 2, 3,5, 7,11,.. -num r compus
-care nu este prim: 4, 6, 8, 9, 10,
Cel mai mare divizor comun (8; 12) = 4
Numere prime între ele - au c.m.m.d.c. = 1 (ex. 15 ³i 8 )
ˆ Cel mai mic multiplu comun [8; 12] = 24

-Dac a = 25 · 3 · 72 ³i b = 26 · 5 · 7, atunci a ³i b au
c.m.m.d.c. = 25 · 7 ³i c.m.m.m.c. = 26 · 3 · 72 · 5
Relatia între c.m.m.d.c. si c.m.m.m.c. (a; b) · [a; b] = a · b
Câti divizori naturali are un num r: dac n = 25 · 39 · 72 ,
,

atunci n are (5 + 1) · (9 + 1) · (2 + 1) = 180 divizori naturali

Criterii de divizibilitate
-cu 2 : dac are ultima cifr 0, 2, 4, 6 sau 8 (ex. 756;1934) -cu 3 : dac suma
cifrelor se divide cu 3 (ex. 261;1005)
-cu 4 : dac nr. format din ultimele 2 cifre se divide cu 4 (ex. 912) -cu 5:
dac are ultima cifr 0 sau 5 (ex. 295;1330)
-cu 9: dac suma cifrelor se divide cu 9 (ex. 495;8001)
-cu 10 : dac are ultima cifr 0 (ex.730;1900)
-cu 25 : dac nr.format din ultimele 2 cifre se divide cu 25 (ex. 375)
Daca a si b sunt prime între ele, daca n:a si n:b, atunci n : (a • b)

4
 a
Fract, ii
b a - num r tor, b - numitor
ˆ subunitare; au numitorul > num r torul. Ex. 2 2013
9 ; 2014

ˆ supraunitare; au numitorul < num r torul. Ex. 74 ; 19 18 - echiunitare ;

au numitorul = num r torul. Ex. 55 ; 341
341
- ireductibile, care nu se pot
simplica. Ex. 14
9
25 reductibile, care se pot simplica. Ex.
÷ 16 15(3
18 = 5
6 -
echivalente 3 = 12 ; se recunosc astfel: 2 · 12 = 3 · 8
2 8

Procente 7% din 300 = 100 7

· 300 = 21
Raport raportul numerelor 3 ³i 5 este 35
Proportie - o egalitate de dou rapoarte ( ex. 23 = 46

2, 3, 4, 6 se numesc termenii proportiei

,

3 ³i 4 sunt mezii; 2 ³i 6 sunt extremii.

Proprietatea fundamental a unei proportii ,

produsul mezilor este egal cu produsul extremilor 23 = 46 => 3 · 4 = 2 · 6

Numerele x, y, z sunt direct proportionale cu 3, 5, 9 dac x3 = y5 = z9
,

Numerele x, y, z sunt invers proportionale cu 2, 4, 7 dac x1 = y1 = z1

,

Regula de trei simpla

a) Daca marimile sunt direct proportionale
Ex. 3 kg mere costa 12 lei. Cat vor costa 5 kg mere?

b) Daca marimile sunt invers proportionale

Ex. 3 robinete pot umple un bazin in 20 ore. Atunci 5 robinete, In cat timp
pot umple bazinul?

Probabilitatea unui eveniment = nr.cazurin.cal

favorabile

√
Medii Aritmetic ma = 2 ; Geometric mg = xy Armonic mh = x+y
x+y 2xy

Inegalitatea mediilor mh ≤ mg ≤ ma
Media aritmetic ponderat a numerelor 10; 12; 9, având ponderile 3; 6; 5 este
10·3+12·6+9·5
map = 3+6+5

Geometrie

Teoreme importante
Cazurile de congruenta a triunghiurilor oarecare .L.L. Cazurile de congruenta
specice triunghiurilor dreptunghice
C.U. (catet -unghi)
I.U. (ipotenuzä-unghi)

5
 -suma unghiurilor unui triunghi este 180◦ -suma unghiurilor unui patrulater
este 360◦
ˆ unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente
-într-un triunghi isoscel, bisectoarea
unghiului de la vârf este si median ,
,

naltime, mediatoar
-într-un triunghi dreptunghic,
mediana din varful unghiului drept este jum tate din ipotenuz .
-într-un triunghi dreptunghic
care are un unghi de 30◦ , cateta
opus acestui unghi este

-teorema lui Thales: EF∥BC ⇔ EB

AE
= AF
FC
-teorema fundamental a asem n rii :

Linii importante în triunghi

dac EF∥BC, atunci △AEF ∼ △ABC (sunt asemenea), adic

AE AF EF
= =
AB AC BC
Cazurile de asemanare a triunghiurilor △ABC ∼ △OEF (adicà sunt aseme-
nea) dacã:

raportul ariilor a dou triunghiuri asemenea este egal cu p tratul raportului

de asem nare -teorema bisectoarei: dac AD este bisectoare, BD AB AC
= DC
Într-un ∆ dreptunghic: √
-teorema în ltimii: AD =√ BD · DC
,

-teorema catetei: AB = BD · BC
-teorema lui Pitagora: AB2 + AC2 = BC2
ˆ unghiul la centru < AOB are m sura
egal cu a arcului cuprins între laturi A△AOB=AB
d

ˆ nnghiul înscris < AMB are m sura jum tate din a arcului cuprins între
laturi
jumatate din a arcului cuprins intre laturi
este jum tate din arcul subântins de coard
raza este perpendicular pe tangent
-diametrul perpendicular pe o coard
înjum t te³te ³i coarda ³i arcul.
,

6
 cercuri secante cercuri tangente cercuri tangente cercuri concentrice
-puncte conciclice: care se aa pe un cerc
Trigonometrie 30◦ 45√◦ 60
√
◦

sinus = cat.op. cosinus = cat .a1 . sin 1 2 3

ip ip sin √2 √2 2
tangenta = cat.op. ; otangenta = cat.al . 3 2 1
cat.al.
cat.op. cos 2 2 2
cos u = sin (90◦ − u) √ √
sin2 u + cos2 u = 1 tg u = sin u
cos u tg 3
3
1 3

Puncte ³i drepte
-puncte coliniare: sunt situate pe o dreapt → → -drepte concurente:
A B C

drepte care se intersecteaz -punct de concurent : punctul în care se inter-

,

secteaz dou drepte

-semidreapta deschis : (OA O ∈ / (OA
-semidreapta închis : [OA O ∈ [OA

-segmente congruente: au lungimi egale [AB] ≡ [CD] -drepte perpendiculare:

formeaz
un unghi drept
a⊥b
-drepte paralele: sunt în acela³i plan ³i nu
se intersecteaz a∥b

Axioma lui Euclid:

printr-un punct exterior unei drepte se poate duce o singur paralel la
dreapta dat .
-Bisectoarea: împarte un unghi
în dou unghiuri congruente.
Bisectoarele sunt concurente
în I - centrul cercului înscris
-Mediatoarea: perpendicular pe mijlocul unei laturi. Mediatoarele sunt
concurente
î O - centrul cercului circumscris.
La triunghiul obtuzunghic, O este
situat în exterior.

7
 La triunghiul dreptunghic, O este în mijlocul ipotenuzei.
-În ltimea: perpendiculara
,

dintr-un vârf pe latura opus

În ltimile sunt concurente în H - ortocentrul.
,

La triunghiul obtuzunghic, H este în exterior.

-Mediana: une³te un vârf cu mijlocul laturii opuse.

Medianele sunt concurente în G - centrul de greutate.
Centrul de greutate este la 13 de baz ³i 32 de vârf:

Simetrie
Triunghiul A'B'C' este simetricul Triunghiul A′ B ′ C ′ ' este simetricul tri-
unghiului ABC fat de punctul O. triunghiului ABC faµ de dreapta d O -
,

centru de simetrie d - ax de simetrie

Arii s
, i alte formule

Triunghi A∆ = b·h ; A∆ = p(p − a)(p − b)(p − c), unde p este

ab sin C
p
2 ; A∆ = 2
semiperimetrul, p = 2 (formula lui Heron)
a+b+c
√ √
Triunghi echilateral: în ltimea h = a 2 3 ; aria A∆ech. = a 4 3
2
,

Triunghi dreptunghic: în ltimea h = c1ip·c2 ; aria A∆dr = c12·c2

,

Linia mijlocie în triunghi -uneste mijloacele a dou laturi;

,

-une³te mijloacele a dou laturi; Este paralel cu a treia latur ³i este jum -
tate din aceasta.
Unghi exterior al unui triunghi
n (A-aria, p-semiperimetrul)

Trapez A = (B+b)·h
2 sau Im · h
Linia mijlocie în trapez
-une³te mijloacele laturilor neparalele;
Este paralel cu bazele ³i este egal cu media lor aritmetic : lm = B+b
2

Segmentul care uneste mijloacele diagonalelor unui trapez este egal cu B−b
2
Poligon regulat -are toate laturile congruente si unghiurile congruente
Figuri geometrice
Triunghi
ˆ isoscel: are dou laturi congruente

8
 ˆ echilateral: are toate laturile congruente
ˆ oarecare : are laturi de lungimi diferite
ˆ obtuzunghic: are un unghi obtuz

dreptunghic: are un unghi drept catete: laturile care formeaz unghiul drept
cates ipotenuza : latura opus unghiului drept
Patrulater
ˆ Paralelogram : are laturile opuse paralele

Propriet tile paralelogramului:

,

ˆ laturile opuse sunt congruente

ˆ unghiurile opuse sunt congruente, iar unghiurile al turate sunt suple-
mentare
ˆ diagonalele au acela³i mijloc

Dreptunghiul : paralelogramul care are

ˆ diagonalele dreptunghiului sunt congruente

Rombul : paralelogramul care are dou laturi al turate congruente

ˆ diagonalele rombului sunt perpendi ³i sunt bisectoare ale unghiurilor

P tratul: are toate propriet tile

,

dreptunghiului ³i rombului
ˆ Trapezul : are dou laturi paralele ³i celelalte dou neparalele

Trapez isoscel
re laturile neparalele Trapez dreptunghic
are un unghi drept
Geometrie in spatiu
dreapta este perpendiculara pe un plan daca este
perpendiculara pe doua drepte concurente din acel plan
-Daca o dreapta este perpendiculara pe un plan, atunci e
este perpendiculara pe toate dreptele din acel plan.
teorema celor trei perpendiculare:
AM ⊥ α, M B ⊥ d ⇒ AB ⊥ d
Unghiul dintre o dreapta si un plan
este egal cu unghiul format de
dreapta cu proiectia ei pe plan.
Aria proiectiei pe un plan a unei guri cu aria A este egala cu A · cos u, unde
u este unghiul format de planul guri cu planul de proiectie.
Poliedre

9
 Prisma V = AB · h AL = suma ariilor fetelor laterale AL = PB · h
,

A ria total AT = AL + 2AB √

Diagonala paralelipiped √
ului d = a2 + b2 + c2
Diagonala cubului d = l 3

Piramida V = AB3 ·h
AL = suma ariilor fetelor laterale AL =
,
PB ·ap
2
A ria total AT = AL + AB

√
apotem a in ltimea unei fete laterale Volumul tetraedrului regulat
, ,
a3 2
12
Trunchiul de piramid
√
V = h3 AB + Ab + AB · Ab

AL = sum a ariilor fet, elor laterale AL = (PB +Pb )·ap

2
Aria total AT = AL + AB + Ab

Corpuri rotunde
Cilindrul AL = 2πRG
AL = 2πRG
AT = AL + 2AB
V = πR2 h

Conul

◦
unghiul sectorului desf ³ur rii u = 360G R
Trunchi de con
(n−2)·180◦
AL = πG(R + r) M sura unghiului un = n ; Nr. diagonalelor =
n(n−3)
2
OM-apotema echilateral p trat pentagon hexagon octogon decagon AT = AL +
AB + Ab
V = πh 2 2


3 R + r + Rr

Sfera A = 4πR2
4πR3
V =
3

10