1.3.

Clase speciale de spatii topologicee

In acest paragraf punem în eviden spaiile topologice care satisfac diferite
axiome de separaie, apoi spatile metrice _i semimetrice, spaiile compacte
si cele local compacte, precum _i spatiile metrice compacte.

1.3.1. Axiome de separaie

In sectiuneaanterioar am formulat axioma de separaie T2, care asigur
unicitatea limitei _irurilor generalizate. Dup cum vom constata in capitolul
urmtor, în conditiile compatibilit tii topologiei cu o structur de spatiu
liniar, T2 va rezulta dintr-o axiom de separaie mai slab. Vom formula
aici axiomele de separatie TO _i T1, dup care - pentru completarea cadru-
lui - _i axiomele T3 _i T4. Pentru spa iul topologic X axiomele

TO. Oricare ar fi doud puncte distincte din X, mcar unul posed o veci-
natate care nu-l contine pe celälalt;

T1. Oricare ar fi doud puncte distincte din X, fiecare posed o vecintate

care nu-l contine pe celälalt,

mai poart numele de axiomele de separatie a lui Kolmogorov. respectiv a

lui Fréchet.
De o important aparte sunt acele mulimi închise din X, sunt
care _i
vecinti ale unor puncte ale lor. Nu este subînteles faptul c într-un
spatiu topologic orice punct are suficiente vecinti închise. De aceea,
spaiul topologic X, care satisfac axioma de separaie

8. Orice punct din X si orice nchis care nu-l conine posed vecintäi
disjuncte,
30
Cupitolul 1. Spatn
se individualizcaz prin proprictati.
separat. Astfel de spatii topologice, care satistac
care devin mai
bogate. d
topolan
axionele do. dac Xeste
topologre
_i T3 se numese spaiü topologce regulate. Ele sunt, în ratie T1
Hausdortf. Dupä cum vom vedea în capitolul al loilea.
doilea. spatile particular.
lini
logice se încadreaz în aceastà claså. lu spaile
spatiile separate
punct pOSedà un SIstem udamental cde
topologice regulate,topo
topo-
vecinati îuchise. Ma: oice
loc Mai mult are
PROPOZITIA 1.3.1. Intr-un spatiu topologic X atioma T3 este echinl
cu afirmatia:
hivalent
"pentru orice punct a E X $i orice WE V(¢) erist V E
rEVcVC W." V(:) astfel inaa
incat
Demonstraie. Fie r ¬ X _i W E V(t) ca in enunt. Aplicând lui
axioma T3 obtinem perechea V, M de si C
a

a lui Cil. Acum din

vecinti disjuncte a lui x, respectiv
implicaia
VnM = ø VnNI = 8

rezultà
VcVcCM C W.
Reciproca se obtine urmând
parcursul invers.
O alt subclas în clasa
de multimi inchise o
spatiilor topologice separate definit tot în limbaj
reprezint spaile
prin condiia de separaie T1 la care se topologice
normale, care se dehnesc
adaug
T4. Orce doud
mulimi închise disjuncte posedä vecinti disjuncte.
Este u_or de vzut c are loc
PROPOZITIA 1.3.2. Intr-un spaiu
topologic X fiecare din conditule
(i) X
este normal;
(ia) X este regulat;
(iin) X este separut
(iv) X este separat T1 (Hausdorff) ;

(v) X este (Fréchet) ;

separut TO (Kolmogorov),
o
plcá pe urnätoarea.
1.3.2. Topologia spaiilor semimetrice _i a e

Cele mai des întálnite spatiilor me diene

exemple de spatii topologice sunt spa

finit dinensionale, unde
Spatiile
ider toate

drept bazä de multimi deschise se co lera to

1.3. Clasc speciale de spain topologice 31

bilele desclhise ale spatiului. In cele ce urmeazä va fi vorba de o categorie

important de spatii topolkogice, care cuprincd spatiile euclidiene ca un caz
particular.
DEFINITIA 1.3.1. Numim semimetric pe spainl X, o funetie d: Xx X
R, care pentru orice *, y,3 E X satisface:

(D.1) d(r. y) 2 0, d(r, a) = 0,

(D.2) d(r, y) = d(y. «),

(D.3) d(r,) S d(x,:)+ d(z.)

Dac d satisface în plus _i
(D.4) d(,U) = 0 > * = y.

atunci d mai poart numele de metric sau distan. Un spaiu X inzestrat

cu o semimetric d mai poart numele de spaiu semimetric. Dac d este
o distant, atunei X este un spatiu metric.
In continuare vom vedea cum orice spaiu semimetric poate fi înzestrat
cu o struetur topologic, intim legat de semimetrica d. A_adar, spaiile
semimetrice sunt un caz particular de spatii topologice.
DEPINIIA 1.3.2. In spatiul semimetric X, numim bilä deschis de centru
o si de raz r multimea

B(To,r): = {* : d(z, #o) < r}.

Multimea B(T0, r) = {a : d(z,co)<r} se mai nume_te bilä închis, iar

S(To.r): ={r : d ( t ,#o) = r} se nume_te sfera de centru to si de raz r.

S notäm S(«) = {B(c,r); r> 0. Nu este greu de v zut c 8(«) verific

axiomele (S.1), (S.2), (S.3). Vom verifica doar pe (S.3). Dac S = B(r0, r),
sä lu m So = S _i y E S. Atunci dac r ' < r - d(y,*), B(y,r') ¬ 8(y) _i

By.r) C B(2, r). In adevr, pentru z ¬ B(y,r) are loc:

d(z,a) d(2,y) + d(y, 2) < r+d(y,«) <r-d(y,r) + d(y, r) = r,

deci z E B(x, r). Astfel, S(r) constituie un sistem fundamental de vecinti

intr-o topologie pe X. Peste tot în continuare vom considera spaiul semi-
metric X, dotat cu aceast topologie. Analizând demonstraia de mai sus
à lui (S.3), constat m c bilele deschise se bucur de proprietatea c sunt

vecinätái în aceast topologie pentru orice punct al lor. In baza teoremei

2.4, constatm c multimea tuturor bilelor deschise formeaz o baz de
ecinatti deschise în orice spaiu semimetric. Mai mult, bilele cleschise cu
pozitive ra ionale furnizeaz baze um rabile de vecinti in aceast
32
Capitolul 1.
Spotin topolamu
topologie. Nu este acn greu de väzut c dac
spaiul
separabil eu {71, 2,.. , tn .

} multime imrabil semimetrio

dens X
{B(r,.r): n
= 1,2,. r-rational} constituieo baz
este
nei clasa
clasa
X Combinand cu propozitia 1.2.6 se obtine numrabila
pentry
PROPOzITIA 1.3.3. Orice spatiu semimetriC
marabilitate, in timp ce a doua aTiomá de satisjace prima ariom
daca _i numai dac numrabilitateate este
este sati.
satisfäcntá
spaiul este separabil.
S mai observm c dac spaiul semimetric X estesepParat, atunci d(r.
0 implicà neaprat c =
yj; în caz contrar ar trebui ca
deschise disjuncte centrate în ele, _i y s posede hilo a
ceea ce nu este
este clar c un posibil. Pe de alt pate
spatiu metric este separat. Putem astfel
formula:
PROPOzITIA 1.3.4. Un spau semimetric este
este metric. sepaTat dac _i numai daca

1.3.3. Spaii metrice

complete
Ne ocupm în continuare de o
tiile metrice complete. categorie important de spaii metrice. spa-
DEFINITIA 1.3.3. Un _sir {æn}nEN de puncte din
_ir fundamental (sau _ir Cauchy), spatiul metric X se nume_te
dac pentru orice >0 exist
natural o(e) astfel încât: e un
nma

, m2nolE)>d{Tn,Tm) <E.
Se observ, fr dificultate, c
orice sir convergent este ta. De
asemenea, u este greu de vzut c exist îm fundamenta
fundamentale neconvergente. metre anunmite spatii _rur

ionale.) Remarcm înc (De exemplu, în spatiul Q muu

al
numerelor ra-

puncte posedä un sub_ir faptul elementar cã dac un sir fundane

l de
are aceca_i limit . convergent, atunei _irul însusi este couvergent si
DEPINITIA L.3.4.
Spaiul metric X fu-
damental al sáu este se umeste complet, dac oriee*
couvergent.
Urmmatorul rezultat este
foarte important îu teoria
TEOREMA 1.3.5. Un spatiilor ine daeu
spatu nmetric X este darà _i numa
Orice _iT complet, daca
ntersecfiadescrescktor de bile închise ale
nevida _i redusà sale cu raza tinzana
la un
sungur punct.
 de spatii topologrce 33
1.3. Clase speciale

Demonstratie. Fic X complet _i B(*1.r) B(#n.T'u) . * un _ir

descendent de bile închise cu r, tinzâud la zero. Consicderând sirul {rn n=
olbserväm ei bila B(r,. rn) contine toti termenii _irului incepand eu rang
Atunei. dac m> n avem d(r,.tm) I' ceoa ce aratácã t , este
.

fundamental. deC1 convergent in X. F'ic ro limita sa. Evident, xy cste liinita

tuturor sirurilor {Xm=n deci apartine tutror bilelor B(r,,r). (n
1.2.). fiind puunct de acuulare pentru ele. Astfel

B(t, 1,,) #0.

mai mult de un punct, intrucat
Pe de altà parte. intersectia nu poate avea

dacà o# Xo ar aparine la

n=l
Bn)
d(r0,to), de
cum rn 0(n 0) putem alege un rang mo cu 3rmo <
unde d(r0 o) d(r0, Tmo)+ d(tmo 20) S 2rmo: in contradic ie cu relaia

precedent .
un _ir
Reciproc. dac proprietatea din enunt este îndeplinit, fie {tnJl
fundamental din X. Putem atunci extrage un sub_ir de elemente {n Jk=1
loc atunci incluziunea
din _irul dat astfel ca d(x,t41,Wn <1/2*. Are
dac d(x.t'nkt1) S 1/26-
B(-11/2+1) C B(rn,,1/2*). In adev r, 1
K 1/2**" +1/2* =

atunei d{T, Tn,) S d(r,Tnk1) +d(nk +1, Xng)

Rezult c
Ben 1/2")
k=l
Aceasta înseamn c
ste nevid _i se reduce la un singur punct, Xo
adic sub_irul couverge la to. Rezult
dn o) < 1/2 0 (k »
co), x'u
la
converge de
asemenea
fundamental,
atunci u_or c _irul initial, fiind

ntr-un spa u netric

TEOREMA 1.3.6. Orice nultime de prima categore
(omplet este o muline frontiera.
Ml o parte a sa dle pra categorie.
DEmonstraie. Fie X - metric complet _i
AtunCi extista d >0
t e n prin abSurd ca A/ are u l pnct interior ').
Al seru
st lel ca B(r0,)) C M. Dar. prin ipotcza. se

M U A/,
 Capitolul 1. Spatii
topologuee
34 Afunci

A, = ø. (n =1,2,...).
eu

BCto.) CU An 11=|

pentru.

puncte
iiterioare,
3(Tg.0)
B . o,6)
Pede altà
parte.
cum

ca
Mj
11-are

B(r1,d1)
N A/ =
_i B(r1, 6,) C B(To.0). Con-
astfcl
existà dh < 6/2 bilele
ob inem
jrocedeul

o,)NA,=o
B(r,0,)nMa:
timand

B(*n,) B(Tn,
B(r1,ð1) D
B(0.6)
t e o r e m e i 1.3.5
acestea vor avoa.un
Contorm
1.2,...).
si o,< 6/2" (1n a*4 r
=

cle mai sus

not m cu **. Din relatiile n=l
punet comun. pe care-l
in priina parte B{to, d) C U I,. Astfol
c c e a ce
contrazice relaia obtinut n=1

frontier .
/ este ul ime
acum teorema
1.2.7 obtinem
Aplicând
metric complet este spatiu Baire.
COROLARUL 1.3.7 (Baire). Orice spaiu
categoria doua.
In particular el este de
a

u n rezultat de baz
din
Sä mai remarc m în încheierea acestei subsectiuni
demonstra, întrucät m
teoria spaiilor metrice, pe care îns nu-l vom mai
urmätorul capitol vom da o teorem de conpletare a spatiilor liniare topo-
logice.
metrt
TEOREMA 1.3.8. Pentru 07ice spatiu metric X existä un spaiu
A u
complet X (unic determinat pânä la o izometrie), care-l contirne pe
subspatiu metric, astfel c X este dens în X.
X pourtã numele de spaiul completat al lui X.

1.3.4. Compacitate în spatii

topologice
Notám cu X un spaiu topologic. O clas de pri ale lui A
acoperue multimii M, dac reuniunea multimilor clasei
u . pe
I.

Datá uniltinile cOlyi

m i acoperire de
acojperirii sunt deschise, atunci ea se va numi
chisú. Uneori (eoe ltif i i
acoperirile deschise vor fi evidentiate ca familii
deschise.
DEFINIIA 1.3.5. O
multinme din spatiul topologic computta

(numarab1l X se
imu e_te
compacta), dac din orice acoperire (nun
abilä) a sa se
poate extrage deschis iniinl s însu_i
se
o
subacoperire finit. Daca spa
1.3. Clase speciule de spatai topoloqice
35
bucurà de accasta proprietate, atnei
el va fi numit
compact). multime
) rompuact (nuTnurabil
se va dn mmi rlatin coacla, claca inehiderea
sa oste compactäà.

TEOREMA I.3.9. ntr-un spatiu topologir separut oriee mul{ime

Cste nchisa. compacta
Demonstratie. Fie Mo
mlime connparta lin spatiul
eloment din A, care i
separat X _i y un
apartine ui A/. Iu baza
proprietatii de separare
a lui pentru oice r E M
putem alege
V(u) si G,(r) E V(r). eu intersecia vida. verinátätile
deschise G,y) E
formeazà o acoperire deschis a lui M. DinVecinätäile {G,r). M}
r e

compacitatea lui Al putem

alege subacoperirea tinit {G,t,).j e N,}. Fie
corespunzätoare jprin alegerea
G, (y) vecinätäile lui y
de mai sus. Dac

G= UG,l)
j=l

G) NG, (u)
j=k
se vede cà G(y) E Vy), G M, G E9 _i GnG(u) = 0. Rezult y E M. de
unde. in baza arbitraritii lui y, urmeaz MM 3 M, adic A/ este închis.
Sa remarc n c are loc

TEOREMA 1.3.10. Orice multime inchis dintr-un spau conpact este com-
pacta.

Demonstratie. Fie X compact _i F inchisä in X, iar {(Ga faey Oacoperire

deschisa infinit a lui F. Este clar c {CF, Ga.a ¬
A} forueazà o acoperire
desrhisa lui X. din care exträgand o subacoperire finità, aveul iediat cà
a

aceasta. nai
putin CF, acoper pe F. Astfel / este conipact.
spatile topologice geerale existá o seamà de caracterizàri ale com-
Dacitatii. care se dedue succesiv dil definitia 1.3.5.

TEOREMA 1.3.11. Conditia necesarú _i sufici nta ca un spau topologuc

Sa fe conpart cste ca din orice clasa iunfinitü de multimi închise cu
neTsectia vidá sa se pouta ertruqe o subelasa Jinita cu untersecta vda.
p t cOIsecintá a acestei teorene se olbtine medat ca orce purte nchisa
unuL spaiu
topologic conpact
este (ompaclu.
 36 Capitolul . Spatii topol,

Pentru fornmlarea altor caracteriz ri este necesar s definin

tinea de sistem centrat de ultini. maj
O clasa (sau familie) da.
ui formeazà m sistem eeutrat, dac intersectia oricärei s le parti
lui A este nevid. In ace_ti termeni au loc: ubrlase finAite:al
TEOREMA 1.3.12. Condiia necesara i suficiCnta ca
spaiul tovolan.
fie compact este ca orice sistem centrat de multinni închise X5
ncvda.
s aibhi
ibú iintersecti
Consccmta 1. Un
spatiu topologic este compact, dac _i numai
sistenm centrat demultimi are puncte aderente comune. dacá.oric
Adesca compacitatea se
caracterizeaz cu ajutorul sistemelor
ximale (fat de ordonarea
prin incluziune a claselor de
centrate
Mai intai faptul c
multimea sistemelor centrate este
mulini din P(x
permite prin aplicarea formei ordonat inducti-
orice sistem centrat la
întärite a axiomei lui Zorn -

s extinder
un sistem centrat maximal.
Rcmarca 1.3.1. Un sistem centrat
maximal F are
G) V'oF # 8.(V)F
EF * VEF. proprietile:
(ii) I este un filtru.
In adevär. din ipoteza lui
din F constituie un (i) este clar c sistemul format cu V
sistem _i multmil
acestuia. In al doilea rând, centrat, care coincide cu F în baza maximalit
cum F este
vidä ( ¢ T). Acum
dac VO
centrat, el nu poate conine multime-
ipoteza condiiei Fo; Fo E F, deducem u_or c V
satisface din nou
(i), deci V E F. In
fine, dac F, F E F, evidentsatistac
ipoteza din Fill
mai
remarcám in încheiere (i) _i FNF2 E F. Cu aceasta (ii) are
la intersectia finit. c, prin inductie, loc.
se poate arta c F este in
O alta
caracterizare a
tennenii compacittii în spatii topologice
_irurilor generalizate,
discutate în
se poate o
TEOREMA 1.3.13 subsectiunea 1.2.4.
topolyic X sú fie (Kelley). Conditia necesar _i
sa
posde un sub_1rcompact este ca orice suficicnt
sir qeneralizat de
ca

De
generalizat convergent. punete
X, monstratie.
atnKi
Dacá X este
din
proprietateacompact si {aalaE/ geueralizat da
de Cste ui
dirijare lui / lamilia_ 8 multini
*
a
fanilia de
cde dat=
ns
ane
propriet atra = { a'2 aj
inile
diun,,.aintersertiei
E
M} au
finite. Din
copacitatea lul a
rezultà cà nu

puucte aderente *
dupå cuu ua

comune, care
1.3. Clase speciale de spati topologire
37
se constat - sunt pincte limit pentru girul generalizat. Cu teorema 1.2.8
astfel de puncte sunt limite de sub_iruri generalizate ale ui {xa}oed.
Reciproe. daca proprietatea clin enunt are loc _i N este o clasá de inchise
dn X eu proprietatea interseciei finite, ordlonäm clasa a intersectiilor
fiuite de pàri din H prin A < B GA. Astfel constánd (potrivit
ipotezci) din påri nevide, estecdirijatä. Alegând acum petru fiecare AE B
cate un ra E A, obtinem un _ir generalizat {ra}Aen din X. In baza ipotezei
de la reciproc. {aajAE n Va poscda n sub_ir generalizat convergent, a crui
limità conform iar_i teoremei 1.2.8 este punct limit pentru {ra}ae
deci pnctul aderent comun pentru toate elementele A E B.

Dacà pentru spaiul topologic X condiia (echivalentä) de mai sus este satis-
fäcutà doar pentru _irri_i sub_iruri numärabile, atunci X se va numi spaiiu
secrential compact. Se observ ugor c orice spaiu secvential compact este
umärabil compact, in timp ce orice spatiau numrabil compact care satisface
prima ariom de num rabalitate este secvenial compact.
categorie important de spaii topologice cu proprieti asemän toare
spatiilor compacte _i în plus cu calitatea c, prin adugarea unui punct, ele
pot deveni spaii compacte, sunt spa ile local compacte.

DEFINIIA 1.3.6. Un spatiu topologic X se nume_te local compact, dac

are punct al su are o vecintate relativ compact.
Relativ la spatiile local compacte are loc teorema de compactificare a lui
P.S.Alexandrov.
TEOREAIA 1.3.14 (P. S. Alexandrov). Dac X este spaiu topologic local
compact. atunci erist un spaiu topologic compact X* astfel încat
(i) X este subspa iu topologie îmA;
u) X*\ X const dintr-un singur punct;
(i) dac X este necompact atunci el este dens in X

Demonstrutie. Fie X - local compact _i p un elenent arbitrar care u face

parte din X. Dac g este clasa deschiselor din X _i X* := XU{P}, vom
nota cu 9 clasa acelor pri ale lui X' care sunt fie diu 9, fie - dacà conin
elementul p sunt de forma G U {p}. unde (i E S _i are complementul
COmpact. Este u_or de verificat c S* satisface (G.1), (G.2), (G.3), deci
define_te jpe X* o topologie. Sá artm c X* cu topologia 9 este comact.
Fie EB}o acoperire deschisá a lui X*. Este clar c mcar ma
din multinile acoperirii ' coutine elementul p. Ea va fi deci de foa
GsU{p}. nde i are complementul compact. Cun C{G) este
coperit cu multimile G, E B, putem extrage din acestea un mumår finit,
 Capitolul 1. Spain
topologuee
Rezul
c X* este compa
est
iirma
38 A".
Ca a
atare
t a r e X Se

carr
mprrunà
eu

liind
(Garopera

chiar
pe
topologia
(lata pe
A. Ca
seufmda
siale
topologiei
lorol
natural in X". topologic
separat _i cal compact
spatu
1.3.15
(Baire). ricr
TEOREMA

cst spatiu Baine.

1.2.7. Fie t e
(ii) din teorema
nEN
Verific 1 conditia desclhis nevid din X. Deoaro
arece G
Demonstratic.
dense în X _i
D% o ni
local compacit tii
_ir de deschise Atunci,
conform

# ø. tiv
relativ comna
compact
a r e loc G, n D% vecin tate
deschis D1,
Do va poseda o repeta constres
punet din G1n (2 A, putem
Deoarece
=

astfel incàt D, C G N Do. obtinem D deschis

de deschise (r2 _i Di _i
anterioar pentru perechea un _ir {PajneN de multini
Procedând incluctiv, ob inem
D C G2 D. cu propriet ile
relatir conmpacte

D,cG,nD,-1 _i D, C D,-1 CD,-1

descrescätor de compacte {DnJneN are proprietatea intersectiei
Astfel _irul
finite. de unde deducem

Dn(nG,)> NG.n D,-1) > N Da #0,

n=l n=l

care in baza arbitrarit ti li D inplic densitatea lui G, în X.

n=l

1.3.5. Spaii metrice compacte

cazul cand X
este spatiu metric, notiunea de compacitate
racterizare in termeni adni
de _iruri convergente, în timp ce mea de relatir
cOmparitate admite o caracterizare cu nou epem cu cead
din má. Pentru
accasta
ajutorul metricii. lncepe
nevoie de avem
DEFINTTIA 1.3.7.
daca este relativ Mulimea Al din spatiul metric X se z1Ce
ctå.

pentm orNe compartä în completatul X al pitå dact

0 lui X si total
total närgnit
st fl ca existä un umär fiuit de naug din .
puncte *1,l2,**'*
Alai
spunem m acest caz cá
MCUB(tk, E).
k=

{k kE
N,este
nf este oE o
retea e finit
pentru
1.3. Clase speciale de spatu topologice
39
Este clar c dac mulimea {"k k ¬ N,n} C M este a - retea finitá pentru
M. atunci ca este e - retca finit pentru M/. unde As semnific închiderca
ui / în X.
Putem acum eunta

TEOREMA 1.3.16. Pentru o parte M din sputiul metric X urmátourele

afirmatii sunt echivalente:
(i) este precompact;
(i) M este total mrginitd.
Dac X cste complet, atunci oricare din afirma ile (i) sau (ü) este echiva-
lent cu
(ii) Al este relativ compact.

Demonstratie. Notm prin M închiderea lui M în completatul X al lui X

_i cu B(7, r) bila din X de centru a E X _i raz r> 0.
i) (i). Fie e > 0 arbitrar. Evident, familia {B(c, E), r ¬ M} constituie o
acoperire a lui M. In adevr, pentru y E M, notând cu d extensia distantei
din X la X, exist t E M astfel ca d(r, y) < E, adic y ¬ B(r,e). Atunci
din compacitatea lui M putem extrage subacoperirea finit {B(Tk, E), *k ¬
M, k E Nn}, care furnizeaz E - reteaua finit cutat a lui M.
Pentru (ii) (ii) fie M total mrginit în X. Presupunând prin absurd
c (i) nu are loc, exist o acoperire deschisä {Ga, a E d} (in X) a lui AM,
din care nu se poate extrage nici o subacoperire finit. Din total m rginirea
lui M rezult c M este reuniunea unui num r finit de multimi închise
(în
X) de diametru inferior lui 1. Una din acestea, cel putin, fie ca K1, nu
poate fi acoperit cu un num r finit din multimile Ga. Continu m atunci
rationamentul cu Ki în loc de M. In urma acestui proces obtinem un _ir
de mulimi închise (în X) K, cu proprietile:
(a) M Ki D K2
(b) diamK, S 1/n;
nici mulime K, nu poate fi acoperit cu un numär finit de multimi
G
Alegen acun a, e K, Din (a) _i (b) rezult c {7,} este un _ir Cauchy.
care in baza completitudinii lui X converge la um auumit r din
n Kj.
j=l
arceasta îuscann c * E Ga pentru un anmit ao E . Din (b)
mcaz atunci K, C Gan dac n este suficient de mare. Dar aceasta
contrazice (c).
valen a cu (ii) în cazul completitu«dinii lui X este evident.
 Capitolul 1. Spatii topolo
topologee
metric X
40
c a r a c t e r i z a
c o m j a c i t a t e a
in atiul
s]patin
ajutornl
utem
Acum

_irurilor. / dintr-un Snad:

u metri
0multame
Lebesgiie). compact
TFOREMA
1.3.17 (Borel - tlaca Ca
este
sCCUential

numan

compactà, dacå
_i
ste

lUn gir cle puncte din .

_1 {n }n=1 in A M
astfel cà nici un Ail compact
Fiesub_ir al su nu converge la un pnct din AM. Cu. Cnn=r
Demonstratic. alte
de acimulare pentru (r 1
A/ nu este pict
cuvinte, nici un punct din nu arepuncte1
E>0, ncat {7n}n=1
E M, exist
Acn alegånd r de centru. Atunci {B(7, E), t E M} furnizeav
eventual
B(r.s). afar subacoperire a sa contio
deschise a lui M, asttel câ orice
o acoperire cu
Asttel aceasta acoperire nu contine
obligatoriu pe {B(x,.Ern), n E N.
contrazice compacitatea lui AI.
subacoperiri finite, ceea ce
s presupuneam c M este secvenial compact in X. Rezulta
Reciproc,
mai întâi c M/ este închis. Fixm acum e > 0 _i *j E M. Presupunem
c am ales t1,2,... n ¬ M astfel încât d(t;, t;) 26, dac i # j. Dacã
este posibil alegem atn+1 E M, încât d(t;, ln+1) 2 e pentru 12 i2 n.
ACest proces inceteaz dup un num r finit de pa_i, fie acesta m, pentru
cà. in ca contrar, din _irul {*n al lui M nu s-ar putea extrage un sub_r
couvergent. Astfel, bilele {B(x,j, E),j ¬ Nn} acoper pe M, ceea ce -
baza arbitraritii lui e - arat c M este total
1.3.16. este relativ
mrginit. Cu teorema
compact, deci fiind _i închis, este compacta.

Observata 1.3.2. De aici se deduce imediat c orice

este complet. spatiu metric conppact
ln adevär, cum
_irurile fundamentale
vergente. sunt ele vor trebui s contin
iscle
convergente. subsiruri
Urmatoarea teoremá a lni
etrice Cantor este de
asemenea importanta nl
patiile
ov
TEOREMA 1.3.18.
puful Intersectia unui _ir
metric X este
compact nevid.descrescator d dn
tu 2 r0. un de
nteuseetu lor se
rrduce la un Daca compace
diametrul tid
nd

punct. conmpu
Demonstrate. Fe h un _ir
fier areK,
din.}. teroreuaeleent a' desereseator de
un
u
1.3.17, Obtinem conparte
_irul
te din
diin spatiul \.E
extrage m {rnjn=1
D
n=| situat în hi. t
se

sub_ir {tn, ik=

 1.3. Clase spcciale de spati topologice 41

Ta E K Dar _iril»n=2 este sit uat în K2, deci do E K2. Obtinem ast fel
succesiv to E A,. (JE N). dooarece {r, CK,. Accasta ne arat c

deci interseetia _irului {K,} 1 este vidä. Intersectia fiind închis _i con-
tinntà in conipactul A1, rezult cä este un compact nevid. Fie acesta K.
Presnpunem c diam (K,) » 0 (i ^ o). Dac multimoa K ar conine
cel putin don puncte diferite a _i v, atunci diam(K) 2 d(r, y). Alegând
3 = d t . ) , va exista no=n(E). astfel ca n 2 no diam(K,) < E. ceea
ce coutrazice relatia evident dian(K,) 2 d(x, y) = 3e. Astfel, K conine
un singur punct.

1.3.6. Exemple _i exercitii

1. (a) S se arate c
T2 Ti TO.
(b) Probati prin exemple c nici una din implicaiile inverse de la (a) nu
are loc.
2. Sä se arate c spaiul topologic X satisface axioma T0, dac gi numai
dac aderentele multimilor unipunctuale ce corespund la dou puncte dis-
tincte (arbitrare), sunt diferite.
3. Sã se arate c un spatiu topologic satisface T1, dac _i mumai dac
pentru orice punct al su intersectia tuturor vecintilor sale dintr-o baz
de vecinti este unipunctual.
4. S se arate c, într-un spaiu topologic X, orice multime finit este
inchis, dac _i numai dac X satisface Ti.
. Fie R" - spaiul euclidian cu n dimensiuni. S se arate c
1/2
d(,y) = ( - el*
=l|
nde t (t1,*2,... ,T),y == (y1, y2,. . , yn) este o metricà pe R". S se
rezolve exercitiul similar peutru spatiul C".
. F1e (n) spatiul tuturor _irurilor m rginite de numere complexe. S se

arate cá
sup{|t,- Val, n =
1,2,... },
dt,y) =

este o ietric pe
*2. . . , , . . . ),y (/1Y2,. Y n . ) ,
=

(21,
(m). iar cu aceastá metric (m) este coplet.
 Captolul 1. Spatu t topologice

B {B(x,
fBla
E)tE X.e >
ate cc
=

arate

se
42 Sa
metric.
X.
spatin topologii
pe
t
too E X este erent
Xun unei un
i n punct
p unct
7. Fie etric
{z,} CA
metric
a
baz
de p
_ir de puncte
unct
f o r m e a z o

într-un
sppatiu
exist
exist un _ir
c dac
dac
arate numai ai
8. Sà
se
dac _i
m u l t i m i i A C A .

astfel ca
d dee.
metric A c u metrica definim
din spa iul
este o parte
o E X _i A
9. Dac E A}.
inf {d(zo, t);
r

d(To, A)
=

=0.
numai dac d(#0, A)
c zo E A, dac _i al unei multimi 4
Sà se arate
metric
diametrul o(A)
c într-un spatiu
10. S se arate

definit prin a, y E A}
(A) =
sup {d(r,y),

coincide cu 8(A).
orice multime închis este intersecia
metric
11. S se arate c într-un spatiu
deschise.
unui _ir infinit de multimi

12. S se arate c orice spaiu metric este normal.

claså de
exemplu de spatiu topologic _i în el
o
13. S se construiasc un

multimi închise {FnJneN Cu proprietatea de sistem centat, dar

14. S se arate c orice spaiu separat compact este normal.

15. S arate
se
c reuniunea unui numr finit de multimi compace,
spatiu topologie compact. este
16. Sã se
arate c
fundanental de intr-un spatiu compact,
stem
orice punct posed
17. S
vecintäti compacte.
arate c
se
daca i mumai dac omultime din R"
ea este
(vezi exemplul 5) este tota
din R" sunt
multimile mrgiite mrginit. In consecintä, multimile
consecint, conp
18. Sa se arate ca _i închise. mui
(a) Orice
(b) Pentruspatiu seevential
tate are spatiile
kor _i topologicecopact
care
este u umärabil compact;
satisfac
axiom de lluàrabili

reciprora aliruaiei prima axiou

(a).
 43
1.4. Aplica n continue

1.4. Aplicatii continue

paragrat introducem continuitatea aplicatilor între dou spatii

in acest
formul m compararea topologiilor_i
topologice_i cu ajutorul continuitätii
indic m unor noi topologii
la topologii cunoscute generarea
plecand de urm,
Se obtin drept cazuri particulare: topologia
prin procedee genrale. teorema lui Arzelà
ete. De asenenea, d m
topologia cåt, topologia produs spaiul (me-
relativ compacte din
-
Ascoli, relativ la descrierea multimilor
continue pe un compact.
tric) al functiilor complexe

Functii continue. Homeomorfisme

1.4.1.
definite pe un spatiu topologic
Vom considera în aceast seciune aplicatii
Vom nota cu 9',F', 9",F" clasele
X. luând valori în spaiul topologic Y.
iar cu {V (T)}peX
multimilor deschise, respectiv închise din X, respectiv Y,
filtrele de vecintti ale topologiilor din cele dou spaii.
{7(y)1cy X
Y este continu în punctul to ¬
DEFINIIA 1.4.1. Functia f: X >

dac:
VEV'(f(ro)) => f(V) ¬ V(#o),
exist vecin tate W
sau, echivalent, pentru
orice vecin tate V a lui f(xo) o

a lui do, astfel ca:

E W S(¢) E V.

sunt sisteme fundamentale

Se vede imediat c dac {8'(r)}z¬x _i {S"(y)}yeY
lui f în co se poate formula
de vecinti în cele dou topologii, continuitatea
exist S" E S'(ro) astfel ca
astfel: "pentru orice S" E S"(S(c%)),

rES Slr) E S""

considerând aici
De aici rezult imediat c dac X _i Y sunt spaii metrice,
ca sisteme fundamentale de vecinti bilele deschise, continuitatea l i f în
o se formuleaz în modul urm tor: "pentru orice bil deschis Bf(x0), E)
6(e)) astfel c: * E B(20, 0(e)) implic f(c)
¬
existá o bil deschis B(z0,
B(J(z6). E)" sau, echivalent,

Ve0.36(E) : d(r.ao) < 6(e) > d(S(*). S(ro)) < E.

spatii topologice adnite urmätoarea

Continuitatea mei aplicatii între dou
caracterizare.
 Capitolul 1. Spatii topol
topologce
X Y este continuá în 'o E X
este
continua

44 Functia J : A ralizat {ralae de punct

(Heine).
g e n e r a t i z a t
din X
T r O R E M A
1.4.1 _ir
01ice
{S(aa). este coVerYent l
pentru
dacå nagine
umai
dacà si n
generulhizat

la to.
Firul
comergent

Converge la .

J(0). h o gi 1lajae/ Så
cotinua
V e rS4
Demonstra ir.
Dac /
la
este
J(To).
Fie pentru
aceasta

exist
"(fr).
ast
{S(ta))aes converge
Qu
aratam cà convergen a
lui 12afoE ca
din
E V(xo),
Cum f ' 1 ) EJ(V). lui {f(r.11
inuplic r,
a a unmeaz : a f(Ta) E V ^i convergen a
ay implic
De aici
cste probat . îndeplinit _i s admitem
la f(to) din teorem

Reciproc. s presupunem condiia Vo E "(fln

exista o vecin tate
continu în to. Atunci ar
functia fn-ar fi formulare din detiniia 1.4.1), astfel c oricare ar
doua
(contrazicând cea de a astfel incât f (cv) E V%. Dar
exist puncte ty ¬U
fi vecin tatea U E V(co) de ordine U1 Uz e
considerând pe V(vo)dirijat prin relatia
un sistem
devine un _ir generalizat convergent la
U1 2 U2. obscrv m c {tujuEV(aa
nu poate converge la f(ro)
din cauza relaiei
To. pentru care {f(zu) Juevlcal
Srr) £ Vo pentru orice U E V (#o).

Sã remarcam c demonstratia suficientei se putea face _i contrazicänd tor-

mularea continuittii cu sisteme fundamentale de vecinti _i dac exista
astfel de sisteme num rabile ne putem m rgini la _iruri num rabile. Acesta
este cazul spa ilor metrice, unde B(0, 4) constituie un sistem fundamental
numärabil de vecinti ale lui zo. Astfel are loc
COROLARUL 1.4.2 (Heine). Dac X
si Y sunt doud spati metrice, apicu
f:XY este continu (în to E X), dac
si numai dac pentru ornc s
4nnE de
puncte din X
convergent la xo. flro)
O
{f(x,)}neN COnUerge e

importanádeosebit o prezint
Relativ la aceasta contiuitatea in fiecare I lui N.
are loc: puict
TEOREMA 1.4.3. Fie fo
Urmatoarele afirmau aplicaie
sunt
a spaiulhi topologic X in spa(lue topoloyie
a) este
continu echivalente:
pe X;
b) SA) C
c) FET"
S(A). pentru orice
AC X:;
d) GE 9' S'(F) EF;
'(G) e 9.
Demonstrate.
ast fel ca y (a) (6). Fe AC X
J(r). Daca ar
=

si y E f(A). EXIB
exista WE
V(y)astfel ca y
 1.4. Aplicatii continue
45

atc i aplical imaginea inversà fs-ar obtine f(W)NA = . Cum

din continuitatea i n r rezultá ea f(W) E V(r). aceasta din urma
relatie conduce la r A, ceea ce contrazice alegerea lui r. Ranmane a_adar
ca pentru orice E V() are loc WnsA) / ø. alic y e f(A). de unde
rezultà (b).
(b)(). FieFeE T" _i (F) = Fo. Iu baza lui (b) avem f(o) C
T ) = F = F. Aplicand _i propricta ile imaginii inverse deducem
slccesiV

Fonf's(F6)nsF) = Fo.
adica Fo Cste inchis in X.
ic) (d). Fie ¬9". Evident F-(CG) = C/-|(G). care în baza lui (c)
apartie lui 3'. deci f(G) este din S.
d) (a). Fie a ¬ X _i W e VS(r). Exist atunci o dechis G e
astfel ca f(r) E GCW. Conform lui (d) are loc f'(G) E S _i evident ca
contine pe t. A_adar r¬f{C) C(W), de unde f(W) E V(t), ceea
ce probeaz continuitatea lui f in *.

Folosind acum caracterizarea (d) a continuitä i pe X _i apoi caracterizarea

compacitä ii in R" pentru n = 1 (vezi subsec/uea 1.3.6. exerci iul 17)
deducem succesiv
Consecinta 1. lnaginea continu a unui compact este un compact.

Consecinta 2. O functie real , continu pe un compact este mnrginit _i 1_1

atinge marginile.
DEFINI IA 1.4.2. O aplica ie biunivoc _i continu f:X - Y a spa iului
topologic X pe spaiul topologic Y se uume_te homeonorfism. dac functia
invers f : Y - X este de asemenea continu . In aceste condiii, spaile
X _i Y se numesc homeomorfe.
Este aproape imediat c un homeomorfism intre X _i Y transform clasa
tuturor nultimilor deschise din X in clasa tuturor multimilor deschise diuY
SI SIstemul tuturor vecin t ilor oricärui punct r din X n sistemul tuturor
De asemenea, noiunile de închidere.
Veinátátilor punctului f(:) din Y.
ntenor. multine frontier , multimile rare, uultimile dense, cele de prinma
l a dona categorie sunt invariante la un homeoortism.

TEOREMA 1.4.4. () aplicatie biunivoca _i contnna aunui spauu compact

ntr-un spatiu sepurat este un homeomorfism. In partieular, o aplicaie biu-
nnetrie compact tntr-un spaiu metric este
oCa st COntinud a unui spuu
bicontnu.