Probleme de pregătire( S I)

1. Efectuând 48 – 23 se obţine:
a) 40 b) 42 c) 56 d) 54

2. Dacă ab  bc  70 iar ac  26 , atunci cifra b este egală cu:

a) 7 b) 6 c) 5 d) 4
3. Numerele naturale consecutive între care se află numărul 3 6 sunt:
a) 6 şi 7 b) 7 şi 8 c) 8 şi 9 d) 9 şi 10

4. Rezultatul corect al calculului (2 + 2  2) : 2 + 2 este egal cu:

a) 5 b) 6 c) 2 d) 7

5. Ştiind că aa  bb  99 , atunci suma cifrelor a şi b scrise în baza 10 este:

a) 7 b) 11 c) pătrat perfect d) alt răspuns

6. Rezultatul calculului 18 : 6 + 3 este:

a) 2 b) 3 c) 4 d) 6

7. Cardinalul mulţimii A={ x  IN / x + 2 < 7 } este :

a) 3 b) 4 c) 5 d) 6.

8. Numărul 5 se află între numerele:

a) 1 şi 2 b) 2,23 şi 2,24 c) -2,24 şi -2,23 d) 3 şi 5

9. Câtul obţinut prin împărţirea lui 2222 la 22 este egal cu:

a) 11 b) 12 c) 101 d) 100

10. Numărul elevilor din lotul de atletism şi vârsta lor sunt reprezentate în tabelul de mai jos.
Vârsta (ani) 12 13 14 15
Număr elevi 3 2 4 5
Conform tabelului numărul elevilor de 15 ani este mai mare decât numărul elevilor de 13 ani cu:
a) 3 b) 5 c) 2 d)1
1
11. Pe o hartă cu scara , distanţa dintre două oraşe este 8 cm. Distanţa reală dintre ele este de:
500000
a) 70 km b) 50 km c) 62 km d) 40 km

12. Valoarea expresiei E(x) = x – 2021 pentru x = 2020 este:

a) 1 b) -1 c) 2 d) 0

13. Suma dintre cel mai mare număr natural cu trei cifre diferite şi predecesorul său este:
a) 1997 b) 1975 c) 1973 d) 1949

1
14. Pe tablă este scris următorul exerciţiu: [(10 + 205 : 5)  4 + 5]  11. Într-un tabel sunt trecute următoarele
rezultate a patru elevi
Mihai Ana Andrei Sandu
2299 5049 1947 418
Elevul care a primit rezultatul corect este:
a) Sandu b)Ana c) Andrei d) Mihai

15. Care dintre numerele 25, 104, 215 şi 300 nu sunt divizibile cu 5:
a) 25 b)104 c) 215 d) 300

16. Se consideră numerele: a = 5 – 4[5 – 4(5 – 4)] şi b = 5 + 4[5 + 4(5 + 4)]

a) Arătaţi că a = 1.
b ) Demonstraţi că a b este un pătrat perfect.

17
17. Folosind scoaterea întregilor din fracţia , obţinem:
5
5 2 3 2
a) 1 b) 5 c) 2 d) 3
7 3 5 5

18. Elevii clasei a VIII-a şi-au ales, prin vot, şeful clasei. La numărătoarea voturilor s-a constatat că cei
patru elevi propuşi au obţinut următoatele voturi date de colegi din numărul total.
Paul Ilinca Adela Florin
3 2 1
20 40% 10 4
Cine a fost ales şeful clasei:
a) Paul b)Ilinca c) Adela d) Florin

19. Numărul 5 este soluţie a ecuaţiei 3x – a = –1 dacă a este:

a) – 1 b) 3 c) – 16 d) 16

20. Folosind cifrele 0, 3, 5 o singură dată, care dintre numerele de mai jos nu este divizibil cu 5.
a) 305 b) 503 c) 350 d) 530
14
21. În tabelul de mai jos sunt prezentate informaţi referitoare la scoaterea întregilor din fracţia ,
5
date de patru elevi, care susţin că se încadrează între următoarele numere consecutive:

Mircea 4 5
Alina 3 4
Ilinca 2 3
Nicolae 1 2
Care a dat răspunsul corect:
a) Mircea b) Alina c) Ilinca d) Nicolae

22. . Se dau numerele x = 62 : 32 – 3 şi y = (43 – 23) : 23. Precizaţi varianta corectă:

a) x < y b) x = y c) x > y d) x7 = y

23. Un bilet de tren cu 20% reducere costă 100 lei. Cât costă un bilet fără reducere pentru acelaşi
traseu?
a) 80 lei b) 100 lei c) 120 lei d) 125 lei

2
24. Rezultatul calculului 6 – 3 : (1 + 0.5) este:
a) 0 b) 2 c) 3,5 d) 4

25. Trei biciclişti au făcut împreună o plimbare de 15 km. Fiecare dintre ei a parcurs:
a) 15 km b) 9 km c) 45 km d) 27 km

26. Mulţimea A = {x  N x = 2n, n  N, n < 3}este:

a) A={0,2,4,6} b) A={2,4,6} c) A={0,2,4} d) A={2,4}

27. Rezultatul calculului 4 – 3 : 2 + 0.5 este:

b) 2 b) 2,5 c) 3 d) 3,5

28. Rotunjirea până la sute a numărului 57873 este:

a) 5700 b) 58000 c) 57800 d) 57900

29. . Calculând c.m.m.m.c. pentru A  2 2  33  5 şi B  2  3  5 2 , obţinem:

a) 2700 b) 2600 c) 2500 d) 2100

30. Rezultatul calculului 15,75 + 4,88 este egal cu:

a) 19,63 b) 19,53 c) 20,53 d) 20,63

31. Un creion şi 3 caiete costă 10 lei. Două creioane şi 5 caiete costă 17 lei. Preţul unui caiet este egal
cu:
a) 2 lei b) 3 lei c) 4 l d) 5 lei
2
32. Bunica îi dă lui Ilinca o sumă de bani. Ilinca cheltuieşte din sumă şi rămâne cu 40 de lei.
7
Suma primită de la bunica este de:
a) 42 lei b) 49 lei c) 56 lei d) 63 lei

33. Numărul cifrelor pare este egal cu:

a) 10 b) 9 c) 5 d) 4

34. Fie mulţimea A = { 1, 3, 5}. Numărul submulţimilor, mulţimii A este egal cu:
a) 8 b) 7 c) 6 d) 3

35. Dacă 18% dintr-un număr raţional a este 900, atunci a este:
1
a) 500 b)5000 c)162 d)
5000
36. Diferenţa a două numere este 6 iar media lor aritmetică este 5. Media geometrică a celor două numere
este :
a) 7 b) 4 c) 10 d) 6

37. Un elev are la fizică notele 6, 7 şi 8.

Aflaţi media elevului la fizică.

38. Numerele naturale nenule, pare, consecutive, care au suma cuprinsă între 22 şi 30 sunt:
a) 10 şi 12 b) 12 şi 14 c) 14 şi 16 d) 16 şi 17

39. Media aritmetică a două numere este 14,5. Dacă unul din numere este 7,5 atunci celălalt este egal cu:
a) 29 b) 20,5 c) 21.5 d) 22

3
40. Cardinalul multimii A  x  Z /  7  x  3 este :
a) 4 b) 6 c) 8 d) 10

41. Rezolvând în Z ecuaţia x  2  5 se obţine mulţimea soluţiilor:

a) {7,-3} b) {-5,5} c) {7,-5} d) {-3,-5}

42. Într-o clasă sunt 12 fete, ceea ce reprezintă 60% din numărul elervilor clasei.
a) Câţi elevi sunt în clasă?
b) Aflaţi raportul dintre numărul de fete şi numărul de băieţi.

43. Numărul numerelor naturale impare de două cifre este:

a) 99 b) 90 c) 9 d) 5

44. Două numere naturale, nenule, care au diferenţa egală cu 36, iar unul dintre ele este de 5 ori mai mare
decât celălalt, sunt:
a) 7 şi 35 b) 8 şi 40 c) 9 şi 45 d) 10 şi 50

45. Cel mai mare divizor comun al numerelor 12 şi 18 este:

a) 3 b) 6 c) 9 d)18

46. Soluţia ecuaţiei 3x – 1 = - 7 este

a) 2 b) 5 c) -2 d) -5

47. Rezultatul corect al calculului: 1260 : 12 este egal cu:

a)15 b)105 c)14 d)104

48. Numărul de forma 4x 4 divizibil cu 3 este :

a) 404 b) 454 c) 414 d) 424

49. Care este probabilitatea ca un număr de două cifre să fie format din cifre identice?
9 9 10 1
a) b) c) d)
91 89 91 10
50. Dacă triplul unui număr, micşorat cu –7, este egal cu –5, atunci numărul este egal cu:
a) – 4 b) – 3 c) – 2 d) – 1

51. Rezultatul calculului 2 – 30 :10 este :

a) 1 b) 2,8 c) -1 d) -2,8

13n  13n 1
52. Fracţia se simplifică prin:
7 n 1  7 n
a) 13 b) 3 c) 5 d) 2

53. Dacă 12 robinete umplu un bazin cu apă în 8 ore, în câte ore vor umple acelaşi bazin 16 robinete (se
presupune că au acelaşi debit)?
a) 12 ore b) 6 ore c) 10 ore d) 3 ore.

54. Dintre numerele 103, 113, 123, 133, numărul divizibil cu 3 este:
a) 103 b) 113 c) 123 d) 133

4
55. Fie şirul de numere naturale 1; 3; 6; 10; 15; 21; .... Urmărorul termen al şirului este:
a) 29 b) 28 c) 27 d) 26

56. Numărul impar care divide pe 23n 1  4n 2 n  2  8n , nN este:

a) 3 b) 5 c) 7 d) 13

57. Un telefon mobil costă 400lei. După o reducere cu 30%, telefonul costă:
a) 280 lei b) 250 lei c) 260 lei d )300 lei.

58. Două numere naturale, nenule, care au suma egală cu 43, iar unul dintre numere este cu 3 mai mare
decât celălalt, sunt:
a) 20 şi 23 b) 21 şi 22 c) 30 şi 13 d) 31 şi 12

59. Dacă a  b  5 , a, b  N * , atunci cea mai mare valoare a sumei 2a  3b este egală cu:
a)11 b)13 c)14 d)15

 
60. Dacă A  x  R 2 x  9 , mulţimea A va fi:
a) (-9; 9) b) (0; 9) c) (9; 0) d) (-4,5; 4,5)

61. Se dă 3x = 81 şi 5y = 125.
a) Aflaţi x şi y.
x!
b) Calculaţi valoarea raportului , unde x! = 123...x şi y! = 123...y.
y!
62. Ştiind că a  b + a  c = 100 şi b + c = 20, atunci a este egal cu:
a) 4 b) 20 c) 5 d) 80

63. Numărul divizorilor lui 360 este:

a) 24 b) 12 c) 4 d) 10

64. Dacă suma a două numere întregi este –15, iar unul din termeni este –17 atunci celălalt termen este:
a) 1 b) –2 c) 2 d) 3

65. Un elev are 40 de lei.Cu o cincime din ei îşi cumpără o carte.

a) Căt costă cartea.
b) Dacă mai cumpără şi o prăjitură cu 5 lei, căţi lei îi mai rămân?

66. Rezultatul calculului 22,5 – 5,03 este egal cu:

a) 17,47 b) 17,20 c) 17,37 d) 14,47

67. Soluţia reală a inecuaţiei 6(x - 1) < 4x + 10 este intervalul

a) (- ;8) b) (- ;8] c) (8;  ) d) [0;  ).
68. Care propozitie este adevarată ?
5
a) 3  Z b) 4  R\Q c)  N d) Z  Q
2
69. Care este cel mai mic dintre numerele următoare?
a) 54,54 b) 54,405 c) 54,45 d) 54,505

5
 1 2 3 49 1 1 1 1
70. Dacă a     ...  şi b     ...  , atunci a + b este:
2 3 4 50 2 3 4 50
a) 50 b) 25 c) 49 d) 5

71. Într-o urnă sunt 12 bile albe, 10 bile verzi şi 18 bile roşii. Probabilitatea ca extrăgând la întâmplare o
bilă aceasta să fie verde este:
1 3
a) b) 3 c) d) 0
4 4
10
72. Numerele x întregi negative pentru care  Z, sunt:
2x  5
a) –5 şi –2 b) –3 şi –2 c) –5 şi –3 d) –5; –3 şi –2.

73. Fie numerele a = 36 şi b = 45.

a) Descompuneţi numerele a şi b în factori primi.
b) Arătaţi că a  b = (a, b)  [a, b]

74. După scoaterea factorilor de sub radical 108 , se obţine:

a) 6 3 b) 3 6 c) 12 d) 6 6

2 x  x3
75. Dacă fracţia este echiunitară, atunci cifra x este:
56
a) 6 b) 5 c) 3 d) alt număr

76. Produsul dintre un număr raţional şi inversul său este:

a) 0 b) 1 c) –1 d) 2

77. Egalitatea 4 12  27  75  a 3 , aZ, este adevărată dacă a este egal cu:

a) –10 b) 4 c) 13 d) 10

78. Fie numerele a = 28 şi b = 16.

a) Calculaţi suma şi diferenţa numerelor.
b) Aflaţi media aritmetică dintre suma şi diferenţa numerelor a şi b.

79. Rezultatul calculului 2,75  1,8 este egal cu:

a) 4,85 b) 4,75 c) 4,95 d) 4,90

80. Numărul de elemente pe care le are mulţimea multiplilor lui 5 mai mici decât 50 este egal cu:
a) 10 b) 9 c) 8 d) 11
x 5
81. Dacă  , atunci a = 3xy – 15 este egal cu :
2 y
a) 10 b) 15 c) 20 d) 30.

82. Soluţia ecuaţiei (x + 2) + (x + 3) =19 este:

a) 5 b) 6 c) 7 d) 8

83. Un obiect costă 4.800 lei

a) Cât costă obiectul după o scumpire cu 20%.
b) Aflaţi noul preţ al obiectului dacă se va ieftini apoi cu 20%.

6
84. Rezultatul calculului 12,5 : 2,5 este egal cu:
a) 4,5 b) 5 c) 5,5 d) 6

85. Două tone de făină se ambalează în pungi de 4 kg. Câte pungi sunt necesate?
a) 400 b) 600 c) 500 d) alt număr.

86. 3 muncitori termină o lucrare în 16 ore. În cât timp termină aceeaşi lucrare 4 muncitori?
a) 12ore b) 10ore c) 15ore d) 8ore.

87. Dintr-o clasă cu 30 de elevi, 40% sunt fete.

a) Aflaţi câte fete sunt în clasă.
b) Arătaţi că diferenţa dintre numărul băieţilor şi numărul fetelor este un număr divizor natural
al lui 30.

88. Numărul de zerouri ale numărului x = 235479 pe ultimele poziţii este:

a) 2 b) 3 c) 5 d) nu există zerouri

89. Într-o urnă sunt bile numerotate de la 1 la 40.

a) Câte pătrate perfecte sunt cuprinse între 0 şi 40.
b) Care este probabilitatea ca printr-o extragere să obţinem o bilă cu număr pătrat perfect?

90. Cel mai mare număr natural de 4 cifre impare diferite este:
a) 9999 b) 9573 c) 9753 d) 9375

91. Numărul natural n ştiind că: 5 n 1  125 este:

a)5 b)2 c)3 d)0

92. Cel mai mare divizor comun al numerelor 49 şi 14 este:

a) 4 b) 2 c) 1 d) 7

93. Preţul unui obiect este 1200 de lei.

a) Să se afle preţul obiectului după o ieftinire cu 9%.
b) Să se afle preţul obiectului după o scumpire cu 30% urmată de o ieftinire cu 30%. Ce observaţi?

94. Rezultatul calculului : 2  32 – 5  4 + 7o este:

a) 1 b) – 1 c) 17 d) 0

95. Scrisă corect mulţimea A = { 2  6, 4, 7 + 5} este:

a) {12, 4} b) {2, 6, 4, 7, 5} c) {12, 4, 12} d) {12, 4, 7, 5}

96. Tata şi fiul au împreună 67 ani.

a) Ştiind că fiul are 20 ani, câţi ani are tata.
b) Cu câţi ani în urmă tatăl era de 4 ori mai în vârstă decât fiul?

97. Cardinalul mulţimii B = { xR / 2  x < 7} este egal cu:

a) 5 b) 4 c) 6 d) 3

98. Mulţimea soluţiilor inecuaţiei: 3(x – 2) + 1  7(x + 1) este intervalul:

a) [3, + ) b) (- , - 3] c) [ - 3, +) d) (- , 3]

7
99. Împărţind numărul natural x la numărul natural y, aflăm câtul 3 şi rest 19.
a) Calculaţi 2x – 6y + 3.
b) Aflaţi perechile de numere naturale (x, y) dacă x – y < 61.

100. Cel mai mare număr natural de 4 cifre impare diferite este:
a) 9999 b) 9573 c) 9753 d) 9375

8
 Probleme de geometrie

1. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC, A = 35. Măsura unghiului A exterior
tiunghiului este:

a) 180o B
b) 165o
c) 90o
d) 145o

A
2. . În figura alăturată sunt reprezentate două unghiuri adiacente care au suma măsurilor de 114o,
atunci unghiul format de bisectoarele lor are măsura de:
a) 57o
b) 38o
c) 52o
d) 49o

3. În figura alăturată este reprezentat un trapezul isoscel ABCD, cu ABDC, m(ADC) = 120o şi
AD = DC = CB = a. Atunci ADB este egal cu:
a) 30o D C
o
b) 60
c) 90o
d) 120o

A A B

4. În figura alăturată este reprezentat  ABC, m(A) = 90o, înălţimea AD  6 3 cm, D  (BC),
m(C) = 30o. Calculând pe AC, obţinem: B
a) 18 cm D
b) 12 3 cm
c) 6 3 cm
d) 6 15 cm
A C
5. Pe dreapta din figura alăturată luaţi punctele A, B, C şi D în aceasă ordine. Dacă AB = 3 cm,
AC = 7 cm, BD = 11 cm atunci CD este egal cu:

a) 6 cm
b) 7 cm
c) 8 cm
d) 9 cm

6. În figura alăturată sunt reprezentate două unghiuri adiacente suplementare. Măsura unghiului
format de bisectoarele lor este egală cu:
a) 45o
b) 60o
c) 90o
d) 180o

1
7. În figura alăturată este reprezentat un dreptunghi ABCD cu AC = 24 dm şi BC = 12 dm, atunci ACD este
egală cu:
A B
a) 90o
b) 45o
c) 60o
d) 30o

D C
8. În figura alăturată este reprezentat un triunghi ABC cu G centrul de greutate şi M, N şi P mijloacele laturulor
BC, AC respectiv AB. Dacă GM = 5 cm, atunci AM este egal cu:
a) 7, 5 cm
b) 15 cm
c) 10 cm
d) 1,(6) cm

9. În figura alăturată este reprezentat  ABC, A = 90o, D  (BC), AD  BC, CD = 6 cm şi

AC = 6 3 cm. Calculând pe BC, obţinem: B
a) 18 cm D
b) 6 2 cm
c) 6 3 cm
d) 12 cm
A C

10. . Fracţia ce reprezintă partea haşurată din figura alăturată este egală cu:
3 3 4 1
a) b) c) d) .
4 8 6 2

11. Măsurile unghiurilor unui triunghi sunt direct proportionale cu numerele 8, 10 şi 18. Cel mai
mare unghi al triunghiului are măsura de: A
0
a) 80
b) 900
c) 120 0
d) 720
B C
12. Un pătrat are diagonala AC = 4 2 cm. Dacă M este mijlocul lui AB, atunci aria AMC este:
a) 32 cm2
b) 8 cm2 A M B
c) 4 cm2
d) 12 cm2.

D C

2
13. Daca într-un paralelogram ABCD, m(A) = 2m(B) atunci m(A) este:
a) 120 0 b) 60 0 c) 90 0 d)135 0
14. Raza cercului înscris într-un pătrat este 4 cm. Raportul dintre aria cercului şi aria pătratului este:
1  
a) b) c) d) 1.
4 4 6
15. Dacă ABC  PQR , AB = 3 cm, AC = 4 cm, iar perimetrul triunghiului PQR este 12 cm, atunci măsura
segmentului QR este:
a) 6 cm b) 5 cm c) 4 cm d) 5,5 cm.
16. Perimetrul unui triunghi echilateral este egal cu 54cm. Lungimea laturii sale este de :
a) 20cm b) 17 cm c) 18cm d) 24cm.
17. Dacă laturile paralele ale unui trapez au lungimile de 10 cm şi 0,4 dm, atunci linia mijlocie a
trapezului are lungimea:
a) 10 cm b) 7 dm c) 7 m d) 7 cm
0
18. . Fie rombul ABCD cu măsura unghiului A de 60 , BD = 8 cm, atunci perimetrul rombului este:
a) 32 dm b) 32 cm c) 3,2 cm d) 16 cm
19. Cercul de rază 6 cm, are aria sectorului circular, corespunzător unui unghi cu măsura de 600, egală
cu:
6 3
a) 6 b) 12 c) 36 d) 
2
20. Fie A, B, C, D patru puncte coliniare, în această ordine. Dacă AC = 10 cm, BD = 140 mm şi
AD = 0,2 m, atunci BC egal cu:
a) 3 cm b) 4 cm c) 2 cm d) 5 cm.
3
21. Aria dreptunghiului cu lungimea diagonalei de 10 cm şi lăţimea egală cu din lungime, este
4
egală cu:
a) 24 cm2 b) 30 cm2 c) 48 cm2 d) 60 cm2
22. În triunghiul ABC, cu m(B) = 50, se duc înălţimea AD şi bisectoarea [BE, care se intersectează
în M. Măsura unghiului AME este de:
a) 75 º b) 80 º c) 70 º d) 65 .
23. Pe un cerc de rază R se iau punctele A, B, C astfel încât măsura arcului ABC este 240o. Măsura
unghiului ABC este:
a) 60o b) 75o c) 90o d) 120o
24. Paralelogramul ABCD are o lartură cu 3 cm mai mare decât cealaltă latură. Ştiind că perimetrul lui
ABCD este de 58 cm, latura mai mare are lungumea de:
a) 29 cm b) 12 cm c) 15 cm d) 16 cm
25. Dreptele AB şi CD sunt concurente. Dacă {O}=AB  CD şi BOC   42 0 , atunci m AOD  este
egală cu :
a) 420 b) 1380 c) 580 d) 400 .
3
26. Raportul dintre măsura complementului şi măsura suplementului unui unghi este . Măsura
8
unghiului este:
a) 350 b) 360 c) 400 d) 450
27. Aria unui triunghi echilateral care are înălţimea de 4 3 cm este:
a) 48 b) 8 3 c) 16 3 d) 64 3
28. Punctul de intersecţie al medianelor în triunghi este:
a) ortocentru b) centru de greutate c) varful unghiului drep d) centrul cercului înscris
29. Laturile unui triunghi sunt 9 cm, 12 cm şi 15 cm. Cât este semiperimetrul unui triunghi asemenea cu
cel dat, care are latura cea mare de 22,5 cm?
a) 22,5 cm b) 32 cm c) 54 cm d) 27 cm
3
30. Bisectoarele a două unghiuri adiacente cu măsurile de 74o şi, respectiv 16o formează un unghi cu măsura de:
a) 45o b) 29o c) 16o d) 34o
31. Dacă aria unui pătrat este egală cu 1024 m2, atunci perimetrul acestui pătrat este:
a) 32 m b) 128 m c) 32 m2 d) 128 m2
32. Perimetrul unui dreptunghi este 64 cm. Media aritmetică a dimensiunilor lui este de:
a) 64 cm b) 32 cm c) 16 cm d) 8 cm.
5
33. Raportul dintre numerele reprezentând aria unui cerc şi lungimea sa este . Raza cercului este
2
egală cu:
a) 10 b) 2,5 c) 5 d) 25
34. Un triunghi dreptunghic are un unghi ascuţit de măsură egală cu 45o şi ipotenuza de 8 2 cm .
Lungimea cercului circumscris triunghiului este egală cu:
a) 16 cm b) 4 2 cm c) 4 2  cm d) 8 2  cm
35. Prin trei puncte necoliniare trec:
a) 0 dreaptă b) 2 drepte c) 3 drepte d) o infinitate de drepte
36. De trei ori măsura unui unghi este cu 300 mai mare decât măsura complementului său. Cât este
măsura unghiului.
a) 150 b) 250 c) 300 d) 450.
0
37. Triunghiul isoscel ABC are m(<A)=60 . Atunci triunghiul ABC este:
a) scalen b) echilateral c) isoscel d) dreptunghic
38. Fie paralelogramul ABCD cu AC  BD = {O}.
Ştiind că AO = 5cm, OB = 3cm, atunci AC + BD este:
a) 12cm b) 16cm c) 20cm d) 8cm
39. Prin patru puncte distincte două câte două într-un plan trec ……….. drepte.
a) 0 infinitate b) 6 c) 4 d) 1
40. . Suplementul unghiului de 110 0 15` are măsura de:
a) 50 0 b) 690 45 ` c) 700 45 ` d) 70 015 `.
41. În triunghiul echilateral ABC, M(AB) şi N(AC) astfel încât [BM]  [AN].
Atunci  ABN +  ACM este:
a) 450 b) 300 c) 1200 d) 600
42. ABC ~ MNP. Dacă AB = 4cm, BC = 6cm şi MN = 10cm atunci NP = .......cm
a) 10 b) 12 c) 15 d) 6
43. Dându-se patru puncte, dintre care oricare trei sunt coliniare, câte drepte determinate de câte două
dintre ele se pot duce?
a) o singură dreaptă b) 2 drepte c) 4 drepte d) o infinitate de drepte
0
44. Complementul unghiului cu măsura de 18 32’ este
a) 70 0 28’ b) 71 0 28’ c) 68 0 28’ d) 69 0 26’.
45. În triunghiul ABC, dreptunghic în A, înălţimea AD are 8 cm, iar punctele B şi C sunt simetrice faţă
de AD. [BC] are lungimea de:
a) 17 cm b) 15 cm c) 14 cm d) 16 cm.
46. Un paralelogram ABCD cu mDAB   30 are perimetrul de 96cm, iar AD este jumătate din AB.
0

Aria paralelogramului este……cm 2 .

a) 256 b) 232 c) 32 d) 128
47. Unul din cele şase unghiuri congruente din jurul unui punct are măsura:
a) 45º b) 50º c) 90º d) 60º
48. Complementele a două unghiuri au măsurile de 55 şi 37. Suma măsurilor celor două unghiuri este de:
a) 90º b) 88º c) 100º d) 98

4
49. Catetele unui triunghi dreptunghic sunt de 12 cm şi respective 16 cm. Atunci lungimea înălţimii triunghiului
este cu:
a) 6,9 cm b) 9,6 cm c) 14 cm d) 8 2 cm
50. Trapezul isoscel cu diagonalele perpendiculare şi bazele de 8 cm şi 12 cm, are înălţimea de:
a) 96 cm b) 4 cm c) 20 cm d) 10 cm
51. Un pătrat are apotema de 4 cm. Aria cercului circumscris pătratului este egală cu:
a) 32 cm 2 b) 64 cm 2 c) 16 cm 2 d) 32 cm
52. Unul dintre cele 4 unghiuri formate de două drepte concurente are 80. Raportul dintre măsurile unghiurilor
mici şi ale celor mari este de:
a) 2/5 b) 3/5 c) 4/5 d) 5
53. . În triunghiul ABC se duc medianele AM, BN şi CP care sunt concurente în G. Dacă AM = 12 cm, atunci
AG este egal cu:
a) 7 cm b) 6 cm c) 9 cm d) 8 cm

54. Perimetrul unui triunghi echilateral este 180 cm. Aria sa este:
a) 1800 3 cm 2 b) 900 3 cm 2 c) 3600 cm2 d) 1800 cm2
55. Aria unui triunghi cu laturile de 6 cm, 8 cm, 10 cm este de:
a) 48 cm2 b) 40 cm2 c) 30 cm2 d) 24 cm2
56. Lungimea unui cerc este 10 cm. Diametrul său este de: cm
a) 10 cm b) 5 cm c) 15 cm d) 20 cm
57. Dacă A, B, C sunt trei puncte coliniare în această ordine şi AB = 15 cm iar AC = 22 cm, atunci BC are:
a) 5 cm b) 7 cm c) 30 cm d) 37 cm
58. Un trapez are lungimile bazelor 8 cm şi 10 cm. Lungimea liniei mijlocii a trapezlui este egală cu:
a) 9 cm b) 10 cm c) 18 cm d) 8 cm
4
59. În trapezul isoscel ABCD, AB = CD = 4 cm, AD = BC = 8 cm. Perimetrul trapezului este egal cu:
5
a) 16 cm b) 24 cm c) 26 cm d) 20 cm
60. Aria unui triunghi ale cărui laturi au lungimile 13 cm, 20 cm şi 21 cm, este:
a) 130 cm2 b) 126 cm2 c) 210 cm2 d) 54 cm2
61. Perimetrul unui triunghi echilateral este de 18 cm. Atunci aria triunghiului este:
a) 81 cm2 b) 9 3 cm2 c) 18 3 cm2 d) 36 cm2
62. Se dă segmentul AB de 46 cm. Dacă d este o dreptă perpendiculară pe AB, în mijlocul lui, atunci distanţa de
la A la d este de:
a) 24 cm b) 20 cm c) 23 cm d) 72 cm
63. Dacă suplementul complementului unui unghi are 110, atunci unghiul are măsura de:
a) 20º b) 30º c) 40º d) 70.
64. Numărul de axe de simetrie al unui pătrat este :
a) 2 b) 3 c) 4 d) 6
2
65. Aria unui triunghi dreptunghic isoscel este de 8 cm ; atunci perimetrul tringhiului este:
a) 4(2  2 ) cm b) 16 cm c) 64 cm d) 8 2 cm
66. Trapezul dreptunghic ABCD, are m(A) = m(D) = 90 , AB = 10 cm, AD = 3 cm şi DC = 6 cm.
o

Lungimea laturii BC este egală cu:

a) 4 cm b) 8 cm c) 6 cm d) 5 cm
67. AOB şi AOC sunt unghiuri neadiacente, m(AOB) = 85, iar m(COB) = 37. m(AOC) este egal cu:
a) 58º b) 48º c) 70º d) 100º.

5
68. Unghiurile A, B şi C ale triunghiului ABC au măsurile direct proporţionale cu 5, 6 şi 7. Unghiul obtuz
format de înălţimea din A şi bisectoarea unghiului C are măsura de:
a) 125º b) 120º c) 130º d) 145
69. Stabiliţi natura patrulaterului cu vârfurile în punctele de coordonate: A(1, 3); B(3, 3);
C(6,5); D(0, 5).
a) trapez b) romb c) pătrat d) dreptunghi
70. Înălţimea corespunzătoare ipotenuzei unui triunghi dreptunghic isoscel este de 6 cm.
Aria triunghiului este egală cu:
a) 18 cm2 b) 72 cm2 c) 36 cm2 d) 6 2 cm2.
71. Rezultatul calculului 2cos60o+ 2 sin45o - 2(tg44o+ctg33o)0 este:
a) – 1 b) 3  1 c) 3  1 d) 0
72. Dacă AD este înălţimea din A a ABC, dreptunghic, cu ipotenuza [BC] şi m(C) = 60, atunci: raportul
AD
este:
AB
a) 1/3 b) 1/2 c) 1/4 d) 1/5
73. Un romb are o diagonală egală cu o latură a sa. Raportul dintre diagonala mică şi diagonala mare este egal
cu:
3 1 1
a) b) 3 c) d)
3 2 3
74. Un dreptunghi are lungimile laturilor de 10 cm şi 7 cm. Diagonala dreptunghiului este egală cu:
a) 51 cm b) 17 cm c) 149 cm d) 10 cm
75. . Două puncte distincte determină:
a) un plan b) o dreaptă c) două drepte distincte d) un triunghi
76. Dacă în triunghiul ABC cu B = 90o, BAC = 30o şi BC = 10 cm, atunci arie cercului circumscris
triunghiului ABC este egală cu:
a) 25 cm2 b) 50 cm2 c) 100 cm2 d) 144 cm2
3
77. Aria dreptunghiului cu lungimea de dam şi lăţimea de 1,25 m este:
4
2
a) 9,4 m b) 9,275 m2 c) 9,375 m2 d) 9.3 m2
78. În ABC, B este cu 20% mai mare decât A, iar C cu 40% mai mare decât A. Măsura unghiului A
este egală cu:
a) 60º b) 70º c) 55º d) 50º
79. Perimetrul unui triunghi echilateral este de 180cm. Aria sa este:
a)1800 3 cm 2 b) 900 3 cm 2 c) 3600 cm 2 d)1800 cm 2
MC 1
80. Fie triunghiul ABC şi M  BC astfel încât  . Raportul ariilor triunghiului AMC şi triunghiului
MB 2
AMB este:
a) 1/2 b) 2 c) 1/4 d) 4
81. Transformând 7,2 ari în metri pătraţi obţinem:
a) 72 m2 b) 720 m2 c) 0,72 m2 d) 7,2 m2
82. Segmentul determinat de un vârf al unui triunghi şi de mijlocul laturii opuse se numeşte:
a) înălţime b) bisectoare c) mediatoare d) mediană
83. Unghiurile unui triunghi au măsurile invers proporţionale cu numerele: 6, 4 şi 3. Măsurile acestor unghiuri
sunt:
a) 30o, 60o, 90o b) 40o, 60o, 80o c) 45o, 55o, 80o d) 70o, 60o, 50o
84. În ∆ ABC, m(A) = 30, iar AB = 8 cm, AC = 12 cm. Aria triunghiului este:
a) 48 cm2mm b) 24 cm2 c) 36 cm2 d) 20 cm2

6
 AC 3
85. Punctele A, B, C sunt coliniare,  , C[AB], AB = 24 cm. Dacă E este mijlocul lui [BC] şi F este
BC 5
mijlocul lui [AB], atunci lungimea segmentului [EF] este de:
a) 18 cm b) 19,6 cm c) 12 cm d) 36 cm.
AC 3
86. Punctele A, B, C sunt coliniare,  , C[AB], AB = 24 cm. Dacă E este mijlocul lui [BC] şi F este
BC 5
mijlocul lui [AB], atunci lungimea segmentului [EF] este de:
a) 18 cm b) 19,6 cm c) 12 cm d) 36 cm.
87. Fie ABC, AB = 8 cm, AC = 8 cm, BC = 10 cm, BAC = 40 şi M(BC) astfel încât
BAM = 20. Atunci MC este:
a) 9 cm b) 8 cm c) 6 cm d) 5 cm
88. În triunghiul ABC dreptunghic în A, ADBC, D(BC), AC = 20 cm şi BD = 9 cm. Lungimea lui AB este
egală cu:
a) 15 cm b) 18 cm c) 12 cm d) 24 cm
89. În dreptunghiul ABCD avem AB = 5 cm şi ABD = 45o. Perimetrul lui ABCD este egal cu:
a) 10 cm b) 20 2 cm c) 20 cm d) 10 2 cm
A
90. ABC  DEF , AB = 8 cm, BC = 6 cm, DE = 6 cm, atunci DEF este:
AABC
3 9 2 4
a) b) c) d)
4 16 9 3
91. Fie triunghiul ABC,cu m(A) = 90 şi m(B) = 30. (CD este bisectoarea unghiului C, DAB şi AD =
7 cm. Atunci AB are:
a) 20 cm b) 19 cm c) 17 cm d) 21cm
92. Dacă laturile paralele ale unui trapez au lungimile de 10 cm şi 0,4 dm, atunci linia mijlocie a trapezului are
lungimea:
a) 10 cm b) 7 cm c) 7 m d) 7 dm.
93. Laturile unui triunghi isoscel sunt de 6 cm, 5 cm şi 5 cm. Aria acestui triunghi este egala cu:
a) 30 cm2 b) 24 cm2 c) 12 cm2 d) 25 cm2
94. Un triunghi dreptunghic are ipotenuza de 13 cm şi una dintre catete de 12 cm. Cealalta cateta este de:
a) 5 cm b) 25 cm c) 1 cm d) 3 cm.
96. Perimetrul unui patrat este egal cu 28 cm. Aria acestui patrat este egala cu:
a) 7 cm2 b) 49 cm2 c) 36 cm2 d) 25 cm2
97. Dacă unghiurile unui triunghi sunt direct proporţionale cu 2, 4, 6 atunci triunghiul este:
a) echilateral b) isoscel c) dreptunghic d) ascuţitunghic
98. Se consideră un pătrat ABCD cu latura de 3 cm. În tabelul de mai jos este trecută distanţa calculată de patru
elevi, de la punctul B la dreapta AD.
Elevi Mihai Petru Ilinca Andreea
Distanţa 2 cm 3 cm 4 cm 6 cm
Elevul care a calculat distanţa corectă este:
a) Mihai b) Petra c) Iliaca d) Andreea
99. . Două drepte paralele formează cu o secantă o pereche de unghiuri corespondente cu măsurile de 4x şi 142o.
Valoarea lui x este egală cu:
a) 35o30` b) 35o50` c) 109o d) 119o
100. Un triunghi ABC dreptunghic în A are lungimea ipotenuzei BC = 8 cm. Lungimea medianei
corespunzătoare ipotenuzei este egală cu:
a) 16 cm b) 8 cm c) 6 cm d) 4 cm

7
 Subiectul III – 1
1. Ilinca cumpără opt kilograme de mere cu 24 de lei.
a) Este posibil ca un kilogram de mere să coste 3 lei? Justificaţi răspunsul dat.
b) Ce rest primeşte Ilinca de la o bancnotă de 50 lei, dacă cumpără 10 kg de mere

2. Ilinca are un carton pe care are scris: (2  x – 30) : 15 + 15 = 315.

a) Ea afirmă că x este egal cu 2265 ? Justificaţi afirmaţia.
b) Dacă în lucul lui x ar pune 1590 ea ar obţine un număr pătrat perfect. Care ar fi acel număr?

3. Ilinca se gândeşte la un număr natural. Acel număr îl ridică la pătrat, înmulţeşte rezultatul cu 23 şi obţine 72.
a) La ce număr s-a gândit Ilinca ?
b) Dacă numărul la care s-a gândit, ridicat la pătrat îl înmulţeşte cu 22 obţine un pătrat perfect. Care este
acel pătrat perfect?

4. Andreea s-a gândit la un număr natural, pe care la mărit cu 5 şi rezultatul la împărţit la 6, obţinând numărul 11.
a) Aflaţi numărul la care s-a gândit Andreea.
b) Dacă a micşorat numărul la care s-a gândit iniţial cu 6 şi l-a împărţit la 5 obţine acelaşi rezultat?

5. Tatăl şi fiul au împreună 56 de ani. Tatăl este de trei ori mai în vârstă decât fiul.
a) Este posibil ca vârsta fiului să fie 14 ani? Justificaţi răspunsul dat.
b) Peste câţi ani tatăl va fi de două ori mai în vărstă decât fiul?

6. Dacă într-o sală de clasă se aşează câte doi elevi într-o bancă, rămân 5 elevi în picioare, iar dacă se aşează câte
trei rămân 5 bănci libere.
a) Este posibil să fie 20 de bănci în clasă? Justificaţi răspunsul dat.
b) Determinaţi numărul de elevi din clasă. Arătaţi că produsul care reprezintă numărul de elevi şi numărul
de bănci este un pătrat perfect.

7. La o bancă, dobânda este 60% pe an. La sfârşitul anului, un depunător a primit o dobândă de 540 lei.
a) Aflaţi suma iniţială depusă la bancă.
b) Aflaţi suma pe care o are depunătorul la bancă după un an.

8. Un obiect costă 600 lei. Au loc două creşteri consecutive de preţ, cu 10% şi 20%.
a) Care este noul preţ al obiectului?
b) Cu cât la sută trebuie să scadă noul preţ, pentru ca, după o singură reducere, noul preţ să fie tot 600 lei?

1
9. Un biciclist a parcurs o distanţă astfel: în prima zi din drum, a doua zi 25% din rest şi încă 20 km, iar a treia zi
5
70 km.
a) Ce lungime avea drumul?
b) Câţi km a parcurs în fiecare zi?

10. Un elev are la fizică notele 6, 7 şi 8.

a) Aflaţi media elevului la fizică.
b) Aflaţi valoarea minimă a notei necesare pe care acest elev trebuie să o mai ia ca în final să obţină media 8.

11. Se ştie că media geometrică a numerelor x şi 4 2 este egală cu 4.

a) Să se determine numărul x.
b) Să se arate că produsul celor două numere este un pătrat perfect.

1
12. Fie numărul a = 1 + 2 + 22 + 23 + 24 + 25 + 26 + 27 + 28 + 29.
a) Calculaţi (1 + 2) + (22 + 23).
b) Arată că numărul a este divizibil cu 3.

13. Un teren de 600 ha este cultivat astfel: 30% cu porumb, 40% cu grâu şi restul cu orz.
a) Cât la sută reprezintă suprafaţa cultivată cu porumb şi grâu?
b) Ce suprafaţă este cultivată din fiecare cultură?

14. Pe o hartă cu scara 1 : 100000, distanţa dintre două localităţi este 12 cm.
a) Câţi km sunt în 500000 cm?.
b) Aflaţi distanţa reală (în km) dintre cele două localităţi.
1 2
15. Un călător are de parcurs un drum în trei zile. În prima zi a parcurs din drum, în a doua zi din drumul
3 3
rămas, iar în a treia zi 20 km.
a) Care este restul de drum după prima zi?
b) Câţi km are drumul?

16. Un obiect costă 4.800 lei

a) Cât costă obiectul după o scumpire cu 20%.
b) Aflaţi noul preţ al obiectului dacă se va ieftini apoi cu 20%.

17. Într-o urnă sunt bile numerotate de la 1 la 40.

a) Câte pătrate perfecte sunt cuprinse între 0 şi 40.
b) Care este probabilitatea ca printr-o extragere să obţinem o bilă cu număr pătrat perfect?

18. 1. Fie perechea de numere naturale (a, b) care verifică ab + 2a = 14.

a) Este posibil ca una din perechi să fie (2, 7).
b) Determinaţi toate perechile de numere naturale (a, b) cu această proprietate.

19. 1. Se consideră numărul n = + + , unde este număr natural cu a ≠ 0 , b ≠ 0 , c ≠ 0 .

a) Să se arate că n este multiplu de 3.
b) Să se determine cel mai mare număr n de trei cifre .

20. Un excursionist parcurge un traseu în trei zile. În prima zi parcurge din lungimea traseului, în doua zi din
rest, iar în a treia zi, ultimii 24 km.
a) Câţi kilometri are tot traseul?
b) Câţi kilometri a parcurs excursionistul în a doua zi ?

21. Se consideră numerele a,b,c,d care sunt direct proportionale cu 7, 3, 2, 6 şi b + c = 10.

a) Aflaţi numerele a,b,c,d ;
b) Arătaţi că numărul A = 2( a2 + b2 + c2 + d2 ) este pătrat perfect.

22. Elevii unei clase dacă s-ar aşeza câte trei în bancă , ar rămâne trei bănci libere, iar dacă s-ar aşeza câte doi, ar
rămâne cinci elevi în picioare.
a) Verificaţi dacă pot fi 29 de elevi .
b) Aflaţi numărul de elevi ai clasei.

23. Andrei are 12 ani iar mama sa cu 24 ani mai mult.

a) Câţi ani au împreună Andrei şi mama sa?
b) Cu câţi ani în urmă mama avea de patru ori vârsta lui Andrei?
2
24. Tata şi fiul au împreună 67 ani.
a) Ştiind că fiul are 20 ani, câţi ani are tata.
b) Cu câţi ani în urmă tatăl era de 4 ori mai în vârstă decât fiul?

25. Împărţind numărul natural x la numărul natural y, aflăm câtul 3 şi rest 19.
a) Calculaţi 2x – 6y + 3.
b) Aflaţi perechile de numere naturale (x, y) dacă x – y < 61.

26. Într-o clasă cu 28 de elevi, 16 sunt înscrişi la cercul de matematică, 21 sunt înscrişi la cercul de informatică.
a) Câţi elevi sunt înscrişi la ambele cercuri?
b) Câţi elevi sunt înscrişi numai la matematică? b) Dar numai la informatică?

27. Suma a două numere a şi b este 520 şi 0,12 din primul număr reprezintă 1,2 din cel de-al doilea număr.
a) Arătaţi că a = 10b.
b) Aflaţi numerele a şi b.

28. Dan şi Luiza rezolvă într-o săptămână 56 de probleme. Dan rezolvă cu 8 probleme mai mult decât Luiza.
a) Dan afirmă că el a rezolvat 36 de probleme. Este această afirmaţie adevărată?
b) Cât la sută din numărul de probleme rezolvate de Dan reprezintă numărul de probleme rezolvate de Luiza?

29. Un număr natural se împărte pe rând la 32, 46, 24 şi dă de fiecare dată câtul nenul şi restul 7.
a) Să se scrie teorema împărţirii cu rest pentru fiecare.
b) Să se afle cel mai mic număr natural care îndeplineşte aceste condiţii.

30. După o scumpire cu 10%, preţul unui televizor este 6160 lei.
a) Verificaţi dacă preţul iniţial al televizorului putea fi 5500 lei.
b) Calculaţi preţul iniţial al televizorului.

31. Fie perechea de numere naturale (a, b) care verifică ab + 2a = 14.

a) Este posibil ca una din perechi să fie (2, 7).
b) Determinaţi toate perechile de numere naturale (a, b) cu această proprietate.

32. Într-o pungă sunt bomboane. Dacă bomboanele se împart în mod egal unui grup de 4 copii, atunci rămân în
pungă 3 bomboane. Dacă bomboanele se împart în mod egal unui grup de 7 copii, atunci rămân în pungă 6
bomboane.
a) Este posibil ca în pungă să fie 55 de bomboane?
b) Determinaţi cel mai mic număr de bomboane din pungă, înainte ca acestea să fie împărţite copiilor.

33. Suma a două numere a şi b este 520 şi 0,12 din primul număr reprezintă 1,2 din cel de-al doilea număr.
a) Poate fi a = 10b?
b) Aflaţi numerele a, b.

34. Se alege un număr. Dacă se triplează şi apoi se măreşte cu 22, se obţine 91.
a) Poate numărul iniţial să fie 33?
b) Aflaţi care este numărul ales iniţial.

35. Într-un bloc sunt 30 de apartamente cu câte două, respectiv trei camere. În aceste apartamente sunt în total 77
camere.
a) Este posibil ca în bloc să fie 26 de apartamente cu 3 camere? Justificaţi răspunsul dat.
b) Determinaţi câte apartamente cu 3 camere sunt în bloc.

3
36. Suma a două numere este 120, iar unul din ele este 25% din celălalt.
a) Este posibil ca numarul mai mare să fi 80?
b) Aflaţi cele două numere.
1
37. La un magazin de legume-fructe se aduce o cantitate de mere, care se vinde în trei zile, astfel: în prima zi, şi încă 4
3
1
kg; în a doua zi, din rest şi încă 8 kg; în a treia zi, restul de 20 kg.
2
a. Dacă se notează cu x cantitatea de mere din magazin, scrieţi în funcţie de x cantitatea de mere care se
vinde în prima zi şi în a doua zi.
b) Ce cantitate de mere a fost adusă la magazin?

38. Suma a două numere este 120, iar unul din ele este 25% din celălalt.
a) Este posibil ca numarul mai mare să fi 80?
b) Aflaţi cele două numere.

39. Fiecare dintre cei 160 de elevi de clasa a VIII-a ai unei şcoli cunoaşte cel puţin una dintre limbile franceză sau
engleză. Dintre aceştia 82 cunosc limba franceză şi 120 cunosc limba engleză.
a) Este posibil ca 40 dintre aceşti elevi să cunoască ambele limbi?
b) Câţi elevi cunosc numai franceza?

40. Două stilouri şi o carte costă împreună 65 lei, iar diferenţa dintre preţul cărţii şi al unui stilou este de 5 lei.
a) Este posibil ca pretul stiloului să fie 15 lei şi al cărţii 35 lei?
b) Care este preţul stiloului? Dar al cărţii?

4
 Subiectul III – 2

x 2  4x  4
1. Se consideră expresia E(x) = , unde x R {-2, 2}.
x2  4
a) Arătaţi că x2 – 4 = (x + 2)(x – 2)
x2
b) Demonstrează că E(x) = , pentru ori ce x R {-2, 2}.
x2
 x 2  2 x  12 x  2
2. Fie expresia E ( x)   2  : , x  R \ {3;2} .
 x  x6 x  3  x  2
a) Arătaţi că x2 + x – 6 = (x + 3)(x – 2)
b) Să se arate că E ( x)  2 pentru orice x  R \ {3;2}
3. Fie numerele a  3 2 2 şi b  3 2 2 .
a) Să se calculeze media aritmetică a numerelor a şi b.
1 1
b) Arătaţi că n   este un număr natural.
a b
4. Fie a  98  32  50 şi b  162  72
a) Arătaţi ca a  6 2 .
b) Aflaţi media geometrică a numerelor a şi b.
 2   4 
5. Fie a  2   2   şi b    5   5 .
 2  5 
a) Arătaţi că a = 4.
b) Aflaţi media geometrică a numerelor a şi b.
 x 2  x2  x  2
6. . Se consideră expresia : E ( x)    : 4 ,  xR – {  1; 0}.
 x 1 1 x  x  x
2

a) Descompuneţi în factori x4 – x2
b) Aduceţi E(x) la forma cea mai simplă.
7. Fie E(a) = 4a2 – 4a+ 1 , aR – {0}.
a) Descompuneţi E(a) = 4a2 – 4a + 1 în factori.
1
b) Calculaţi a  dacă 4a2 – 4a+ 1 = 0, aR – {0}.
a
8. . Fie numerele a  3  5  2 3 şi b  3  5  2 3 .
a) Să se calculeze a2 + b2.
b) Arătaţi că a  b  3  1 .
9. Dacă a  81  75 şi b  5 3  9 atunci:
a) Arătaţi că media aritmetică a numerelor a şi b este un pătrat perfect.
b) Arătaţi că ( a + b)2 este egal cu 324.
10. Fie E(x) = x2 – 2x + 3, xR.
a) Aflaţi xR pentru care E(x) are valoarea minimă. Găsiţi acest minim.
b) Rezolvaţi ecuaţia E(x) – 2 = 0.
11. Fie funcţia liniară f:RR, f(x) = 2x + m.
a) Să se determine valorile parametrului mR dacă graficul funcţiei trece prin punctul A(2, 5).
b) Pentru m = 1, rezolvaţi în R: f ( x)  5.

1
12. Fie numărul p   2
 
3 2  2 3 2  3 2 2 3 . 

a) Calculaţi 3  2 . 
2

b) Arătaţi că p este număr natural.

13. Fie numerele x = 3  2 şi y = 3  2 având ponderile egale cu p1 = 3  2 şi
p2 = 3  2 .
a) Calculaţi produsul numerelor x şi y.
3
b) Arătaţi că media ponderată a numerelor x şi y cu ponderile p1 şi p2 este egală cu .
3
 12 12 4 3 
14. Se consideră mulţimea A   4,  4 ,  9 , , , , 5,  .
 2 5 9 5
a) Determinaţi A  Z.
b) Calculaţi suma numerelor din mulţimea A \ Z .
15. Fie ecuaţia x2 – 2x + m= 0.
a) Calculaţi discriminantul ecuaţiei.
b) Să se determine valorile parametrului m, m R astfel încât ecuaţia să aibă rădăcini reale şi distincte.
 2 1  2x  2
16. Se dă expresia: E ( x)    :
 x  3 x  1  ( x  2)  1
2

a) Descompuneţi: 2x + 2 şi (x – 2)2 – 1.
1
b) Să se arate că E(x) = , pentru orice valoare a numărului x R \{ - 1, 1, 3}.
2
1 x 1
2
x  x 1
17. Fie E ( x)    2 :  : , pentru x  {-1, 0}
 x x  2x  1 x  1  x  1
a) Descompuneţi : x2 – 1 şi x2 + 2x + 1.
x 1
b) Arătaţi că forma cea mai simplă a expresiei este , oricare ar fi x  {-1, 0}.
x 1
x8 x4
18. Fie expresia : E ( x)   .
x 3 3 x
a) Aflaţi valorile numărului real x, pentru care expresia este definită.
12
b) Arătaţi că forma cea mai simplă a expresiei este , oricare ar fi x  R \{3}.
x 3
19. Fie expresia E(x) = (x + 3)2 + 2(x + 3)(x – 4) + (x – 4)2, x R.
a) Calculaţi: (x + 3)2 şi (x – 4)2.
b) Arătaţi că E(x) = (2x – 1)2, oricare ar fi x R.
20. Fie E(x) = (x – 2)2 – (x + 5)(x – 2).
a) Calculaţi (x – 2)2 şi (x + 5)(x – 2).
b) Aduceţi expresia algebrică la forma cea mai simplă şi să se rezolve în mulţimea numerelor reale
inecuaţia E(x)  0.
21. Fie expresia E (a, b)  a  b  1  a  b   2a  b  .
2 2

a) Calculaţi (a – b + 1)2 şi (a – b)2.

b) Să se arate că pentru orice a , b , E (a, b) este un număr întreg.
22. Fie .
2
a) Calculaţi (x – 2)(x + 1) şi (x – 2) .
b) Arătaţi că .

2
23. Fie x + y = 9 şi x2 – y2 = 45.
a) Aflaţi x – y.
b) Atătaţi că x = 7 şi y = 2.
24. Fie E(x) = (x – 2)2 – (x + 3)2 + (x – 1)(x + 1).
a) Calcualţi: (x – 2)2 şi (x + 3)2 .
b) Arătaţi că E(x) = (x – 5)2 – 31.
25. Se consideră numerele reale a  2  7 2
 2  7  2
şi b  7 .
a) Calculaţi (2  7 ) 2 şi (2  7 ) 2 .
b) Calculaţi media geometrică a numerelor a şi b .
26. Media aritmetică a două numere a şi b este 9 3 , iar unul numărul a = 108 .
a) Aflaţi suma celor două numere.
b) Arătaţi că media geometrică a celor două numere este egală cu 6 6 .


27. Fie N = x  3   
2
   2

3x 2 x 7 x 7 .
a) Calculaţi x  3  ; x  7 x  7 
2

b) Arătaţi că N = 20.
28. Fie a = 2  3  2
  2 2 
2
şi b 
1
3 2
.

a) Arătaţi că b = 3 2.
a
b) Calculaţi .
b
 3x  7   2 x  14 
29. Se consideră mulţimile A   x  R  1  1 şi B   x  R 3   12 .
 2   2 
a) Scrieţi mulţimea A ca interval de numere reale.
b) Arătaţi că A \ B = .
 
30. Se consideră numerele: a  2 2  18  3 şi b  5 5  20  2  7 .  
a) Comparaţi numerele a şi b.
b) Calculaţi media aritmetică a numerelor a şi b.
31. Fie E ( x)   x  5   x  3   x  2 x  2  x x  4 .
2 2

a) Calculaţi ( x – 5)2 şi (x + 2)(x – 2).

b) Să se arate că E (n) este un număr natural, pentru orice număr real n.
32. Fie numărul A = 4n  52n+1 – 22n  25n, unde n N.
a) Arătaţi că numărul natural A este pătrat perfect, pentru orice n N.
b) Determinaţi valoarea numărului n pentru care A nu se divide cu 10.
33. Fie mulţimile A  ( x, y ) 2 x  y  3  0, x  R, y  R şi B  ( x, y ) x  y  5  0, x  R, y  R.
a) Arătaţi că perechea (2, 3) aparţine mulţimii B.
b) Determinaţi mulţimea AB.
34. Fie numărul n   3  2 1   
2

2
3  2  2  2 3 . 

a) Calculaţi 3  2  1 . 2

b) Arătaţi că numărul n este număr natural.

3
35. Fie numerele x  7  2 şi y  7  2
1 1  6
a) Arătaţi că numărul  aparţine intervalului 1, .
x y  5
b) Calculaţi valoarea numărului x  y  2 2  . 
2022

2 2
36. Numerele a şi b îndeplinesc condiţiile: a = b + 15 şi b = 5 – a.
a) Calculaţi a – b.
b) Determinaţi numerele a şi b.
37. Fie E (x) = ( 3x + 1)2 − (2x − 1 ) (2x + 1) – 4x( x+2) − 1 , x∈R
2
a) Să se arate că E (x) = (x −1) .
b) Să se arate că s = E(1) + E(2) +E (3) + E(4) + E(5) este divizibil cu 5 .
38. Fie E (x) = ( 2x + 1)2 −3(x − 1 ) (x + 1) – x( x+3) x  R
a) Să se arate că E (x) = x + 4 .
b) Să se afle media aritmetică a numerelor E(0) şi E(2020) .
39. Fie expresia E(x) = (x +2) 2 + 2(x – 3) ( x + 3) – ( x + 2) ( 2x – 1)
a) Să se arate că E(x) = (x – 3)(x + 4) .
b) Arătaţi că E(n) este divizibilă cu 2 pentru orice n  N .
40. Fie expresia E(x)=
a) Arătaţi că E(x) = 2x + 3
b) Demonstraţi că numărul N= este natural oricare ar fi numărul
natural nenul n.
41. Fie expresia E(x) = (2x + 1)2 − (x + 1)2 – x2 () xR
a) Arătaţi că E(x) = 2x2 +2x.
b) Dacă n  N , arătaţi că E(n) este număr natural divizibil cu 4.
 
42. Fie E ( x )  x 2  2 x x 2  2 x  6  9 .
a) Calculaţi (x + 3)2.
b) Să se arate că E (n) este un pătrat perfect, pentru orice număr întreg n.
43. Fie E(x,y) = x  1  2 y  x  7 .
a) Rezolvaţi ecuaţia x – 1 = 0.
b) Aflaţi numerele reale x şi y dacă E(x,y) = 0.
  
2

44. Fie numărul N  3  2 2  2 3  2 2 3  2 2  3  2 2 .  
2

 
2

a) Calculaţi: 3  2 2 şi 3  2 2 3  2 2 .  
b) Arătaţi că N este un număt natural pătrat perfect.
45. Fie expresia E (a, b)  a  b  1  a  b   2a  b  .
2 2

a) Calculaţi (a – b + 1)2 şi (a – b)2.

b) Să se arate că pentru orice a , b , E (a, b) este un număr întreg.
46. Fie E(x,y) = x 2  2 2 x  2  y 2  12 y  3 .
a) Descompuneţi: x 2  2 2 x  2 şi y 2  12 y  3 .
b) Rezolvaţi E(x,y) = 0.
 2
 5  
47. Fie numerele reale a  5  1  2 5 şi b    0,3  : 1   .
8
2   15 
a) Arătaţi că a = 6.
b) Comparaţi numerele reale a şi b.
48. Se dă relaţia: x2 + y2 + 4x – 6y + 13 = 0.
a) Descompuneţi: x2 + 4x + 4 şi y2 – 6y + 9.
b) Aflaţi numerele reale x şi y din relaţia de mai sus.

4
49. Fie a =    :  1,75  şi b =   : .
1 1 5 3 6 3 3 9
4 6  12 2 9 2 2 8
9
a) Să se arate că a = .
20
b) Să se calculeze c = 2a  3b + 4ab
1
50. Fie numerele a   4 2 şi b  18  8  32 .
2
9 2
a) Arătaţi că a este egal cu .
2
b) Calculaţi media geometrică a numerelor a şi b.

5
 Subiectul III – 3

 
1. Fie mulţimile A  x  Z x  1  2 , B  x  R  1  x  3.
a) Arătaţi că B  Z are cardinalul egal cu 4.
b) Calculati AB.

2. Se consideră funcţia f : R  R, f(x) = 3x – 6.

a) Calculează f(2) + f(3).
b) Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 2 f(x)= 4x + 1 + f(3)

3. Fie funcţia f: R  R, f(x) = –2x + 4.

a) Calculaţi f(2) – f(0)
b) Reprezentaţi grafic funcţia f în sistemul de axe ortogonale xOy.

 
4. Se consideră mulţimile A  x  R 2 x  1  3 şi B  x  Z  3  x  1  2.
a) Arătaţi că A = [- 1, 2].
b) Calculaţi A  B.

5. Se consideră funcţia f: RR, f(x) = 5x – 1.

a) Calculează f(0) + f (0) .
b) Aflaţi a  R astfel încât 3f(a) – 2a = f(– 1).

6. Mihai, folosind un sistem de axe ortogonale în plan a reprezentat punctele A(4, 3) şi B( - 3, 4).
a) Reprezentaţi şi voi punctele A şi B.
b) Determinaţi lungimea segmentului AB.

7. Fie funcţia f:RR, f(x) = 2x – 4.

a) Reprezentaţi grafic funcţia f într-un sistem de axe ortogonale xOy.
b) Calculaţi aria triunghiului determinat de graficul funcţiei f şi axele de coordonate.

8. Fie funcţia f:RR, f(x) = 4x – 8.

a) Determinaţi coordonatele punctelor de intersecţie ale reprezentării grafice a funcţia f:RR cu axele de
coordonate.
b) Rezolvaţi inecuaţia: f ( x )  2 în mulţimea numerelor reale.

9. Fie funcţia f:RR, f(x) = 3x – 6.

a) Reprezentaţi grafic funcţia f într-un sistem de axe ortogonale xOy
b) Calculaţi aria triunghiului determinat de graficul funcţiei f şi axele de coordonate.

10. Fie funcţia liniară f:RR, f(x) = 2x + m.

a) Să se determine valorile parametrului mR dacă graficul funcţiei trece prin punctul A(2, 5).
b) Pentru m = 1, rezolvaţi în R: f ( x)  5.

11. Fie funcţia f:RR, f(x)=(a – 3)x + 5.

a) Determinaţi numărul real a pentru care punctul P(2; - 3) aparţine graficului funcţiei f.
b) Pentru a = - 1, reprezentaţi grafic funcţia f.

1
12. Fie funcţia f:RR, f(x )= x - 15.
a) Calculaţi f(0) f(1)f(2) . . . f(2021).
b) Aflaţi numărul a R, astfel încât punctul A( a 2  3; 6) să aparţină graficului funcţiei f.

13. Fie funcţia liniară f: RR, f(x) = 3x + 1.

1
a) Calculaţi f(- ) şi f(0).
3
b) Să se determine punctele de pe graficul funcţiei f care au abscisa egală cu opusul ordonatei.

14. Se consideră funcţia f: [ - 5, 5] R, f(x) = 3 – x.

a) Calculaţi f(  5 ) şi f(5).
b) Trasaţi graficul funcţiei determinând punctele de intersecţie ale graficului funcţiei f cu axele de
coordonate.

15. Fie f, g : RR, f(x) = x, g(x) = 2x – 3.

a) Calculaţi f(1) + g(1).
b) Determinaţi valorile x N, pentru care g(x)  f(x).

16. Fie f : RR, f(x) = 2x – 2.

a) Verificaţi dacă punctul A(0, - 2) aparţine graficului funcţiei.
b) Rezolvaţi în R: f ( x )  4 .

17. Fie f : RR, f(x) = 3x – 2 .

a) Determinaţi punctul de pe grafic care are abscisa egală cu dublul ordonatei.
b) Rezolvaţi ecuaţia f ( x)  8 .
18. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ, f (x) = x + a.
a) Determinați a ştiind că A(–2, 3)  Gf .
b) Pentru a = 5, reprezentaţi grafic funcţia f.

19. Se consideră funcţia f:  , f(x) = 2x – 6 .

a) Calculaţi f(0) – f(1).
b) Rezolvaţi în f ( x)  2 .

20. Se consideră funcţia f:  , şi f (x + 1) = 3x + 1,

a) Arătaţi că f (x) = 3x – 2.
b) Reprezentaţi grafic funcţia f(x).

21. Fie f: R  R, f(x) = 2x – 6.

a) Arătaţi dacă punctul A(0, - 6) aparţine graficului funcţiei f.
b) Reprezentaţi grafic funcţia f.

22. Fie f: R  R, f(x) = 5x – 1 + f(1)

a) Arătaţi că f(x) = 5x – 3.
b) Reprezentaţi grafic funcţia f.

23. Fie funcţia liniară f: R R, f(x) = x + 2.

a) Să se determine intersecţia graficului funcţiei cu axele de coordonate.
b) Să se determine aria triunghiului determinat de graficul funcţiei şi axele de coordonate.

2
 1
24. Se consideră funcţia f:RR, f(x) = x  1.
2
a) Verificaţi dacă punctul A(0; 1) aparţine graficului funcţiei f.
b) Rezolvaţi ecuaţia f(0)+f(2) = x + 2 .

25. Fie f: R →R, f (x) = x −3 ()x  R

a) Verificaţi dacă f (0) ∙ f (2) = f (6) .
b) Dacă A şi B sunt punctele de intersecţie ale graficului funcţiei f cu Ox respectiv Oy, să se afle
coordonatele punctului M, unde M este mijlocul segmentului AB

26. Fie f:R →R, f(x) = − x +3 ()x  R

a) Reprezentaţi grafic funcţia f în sistemul de axe ortogonale xOy.
b) Calculaţi aria triunghiului format de axele de coordonate şi graficul funcţiei f.

27. Fie f : R → R , f(x) = 2x − 4

a) Calculaţi P = f(0) ∙ f(1) ∙ f(2) ∙ …∙ f(2021) .
b) Reprezentaţi grafic funcţia f în sistemul de axe ortogonale xOy.

28. Fie funcţia f: R →R , f(x) = 9x – 6

a) Aflaţi punctul de pe graficul funcţiei f care are ordonata egală cu triplul abscisei.
b) Calculaţi distanţa de la punctul de intersecţie al graficului funcţiei cu axa ordonatelor a sistemului
de coordonate xOy şi punctul B(2, 4).

29. Fie f : R R , f(x) = − x + 3

a) Reprezentaţi grafic funcţia într-un sistem de axe ortogonale xOy.
b) Determinaţi coordonatele punctului de pe grafic cu abscisa egală cu ordonata.

30. Fie f : RR care îndeplineşte condiţia f(x – 2) = 3x – 5 .

a) Să se afle f(x).
b) Dacă f(x) = 3x + 1 atunci rezolvaţi în mulţimea numerelor reale f ( x )  4 .

31. Se consideră funcţia f:RR, definită prin f(x) =3x – 4 .

a) Rezolvaţi în mulţimea numerelor naturale inecuaţia: f(x)+f(1)< f(4).
b) Aflaţi punctul care se găseşte pe graficul funcţiei f şi care are abscisa egală cu ordonata.

32. Se consideră funcţia f:RR, f(x) = x – 5.

a) Verificaţi dacăpunctele P(0; 5) şi Q(5; 0) aparţin graficului funcţiei f.
b) Calculaţi distanţa de la originea axelor sistemului de coordonate xOy la reprezentarea grafică a funcţiei f.

1
33. Se consideră funcţia f:RR, f(x) = x  1.
2
a) Verificaţi dacă punctul A(0; 1) aparţine graficului funcţiei f.
b) Rezolvaţi ecuaţia f(0)+f(2) = x + 2 .

34. Se consideră funcţia f : R  R , f ( x)   x  3 şi punctul P( -3 ; 0).

a) Calculaţi f(2) + f(4)
b) Dacă M este punctul de intersecţie al reprezentării grafice a funcţiei f cu axa ordonatelor, demonstraţi
că PM este perpendiculară pe reprezentarea grafică a funcţiei.

3
35. Fie funcţiile , f  x   2 x  1 şi , g  x  x  2
a) Reprezentaţi grafic cele două funcţii în acelaşi sistem de axe perpendiculare;
b) Determinaţi coordonatele punctului de intersecţie al graficelor celor două funcţii;
Aflaţi aria triunghiului determinat de cele două reprezentări grafice şi axa Oy.

36. Se considera functia f :    , f  x   2x 1 .

a) Calculati media aritmetica a numerelor f  0  si f  4 .
b) Sa se reprezinte grafic functia f in sistemul de axe ortogonale xOy .

37. Se considera functia f :    , f  x   x 1.

a) Să se calculeze perimetrul triunghiului determinat de reprezentarea grafică a funcţiei şi cele două axe
de coordonate ale sistemului xOy .
b) Rezolvaţi în R inecuaţia  x  1  3 .

38. Fie funcţia f:R→R, f(x) = ax + b, .

a) Determinaţi funcţia f ştiind că şi .
b) Reprezenataţi grafic funcţia f.

39. Fie funcţia liniară f: R R, f(x) = 2x + 1

a) Determinaţi intersecţiile graficului funcţiei cu axele de coordonate.
b) Aflaţi aria triunghiului determinat de graficul funcţiei şi axele de coordonate.

40. Fie funcţia f:RR, f(x)= x – 3.

a) Determinaţi punctele de intersecţieale graficului funcţiei f cu axele de coordonate.
b) Determinaţi măsura unghiului ascuţit pe care graficul funcţiei îl face cu sensul pozitiv al axei Ox.

4
 Subiectul III – 4
1. În figura alăturată este reprezentat un triunghi isoscel ABC, [AB]  [AC], înscris într-un cerc de rază R,
având AB = AC = 10 cm şi BC = 12 cm.
a) Arătaţi că AD = 8 cm.

b) Aflaţi raza R a triunghiului ABC.

2. În figura alăturată este reprezentată o placă ABCD, în formă de trapez dreptunghic cu baza mare
AB = 9 cm, baza mică DC = 6 cm şi înălţimea AD = 4 cm
a) Arătaţi că BC = 5 cm.

D C

A B
b) Să se arate că raza cercului înscris în triunghiul BEC, unde E este piciorul perpendicularei din C
pe AB este egal cu 1 cm.

3. Un triunghi dreptunghic ABC are catetele AC = 6 cm şi AB = 8 cm

a) Calculaţi perimetrul triunghiului.
b) Calculaţi distanţa de la ortocentrul triunghiului ABC la ipotenuza BC.

4. Se consideră triunghiul ABC dreptunghic în A, M  AB, N  BC şi P  MP asrfel încât MN// AC

şi NP // AB.
a) Demonstraţi că MNPA este dreptunghi.
MB CP
b) Arătaţi că   1.
AB AC
5. Laturile unui triunghi au lungimile trei numere consecutive, iar perimetrul triunghiului este egal cu 12 cm.
a) Aflaţi lungimile laturilor triunghiului.
b) Dacă triunghiul este dreptunghic, calculaţi raza cercului circumscris triunghiului.

6. Triunghiul ABC are B = 60o şi C = 45o, iar AD  BC cu AD = 24 3 cm.

a) Arată că DC = 24 3 cm.
b) Determinaţi aria triunghiului ABC.

7. Un hexagon regulat ABCDEF este înscris într-un cerc de rază R = 6 cm.

a) Aflaţi lungimea şi aria cercului.
b) Aflaţi aria triunghiului ACE.

8. În triunghiul isoscel DEF, DE = DF, se consideră bisectoarea EN, N DF şi EDF = 36o.
a) Demonstraţi că triunghiurile DEF şi ENF sunt asemenea.
b) Arătaţi că EF2 = FD  FN.
1
9. Catetele unui triunghi dreptunghic au lungimile egale cu 6 cm, respectiv 6 3 cm.
a) Determinaţi lungimea ipotenuzei.
b) Determinaţi măsurile unghiurilor ascuţite ale triunghiului.

10. Aria unui disc este egală cu 64 m2.

a) Determinaţi raza şi diametrul cercului.
b) Dacă cercul este circumscris pătratului ABCD, aflaţi diagonala AC a pătratului.

11. Un teren în formă de triunghi ABC având lungimile laturilor AB = a, AC = a 2 , BC = a 3 se

amenajează. Din A se construieşte o alee pe drumul cel mai scurt până la BC şi se plantează un copac.
a) Aflaţi suprafaţa acestui teren (în funcţie de a).
b) Calculaţi diatanţa de la A la copac.

12. În figura alăturată este reprezentat un romb ABCD în care AB = BD = 12 cm.

a) Să se calculeze măsura unghiului  a rombului.

b) Să se arate că înălţimea h a rombului este egală cu 6 3 cm.

1
13. În figura alăturată este reprezentat un triunghi isoscel cu AB = AC = 12 cm şi cosB = .
3
a) Arătaţi că BC = 8 cm.

b) Calculaţi aria triunghiului ABC.

14. În figura alăturată este reprezentat un teren de joacă pentru copii care are forma unui paralelogram CDAB
cu AB = 10 m, BD  DA şi tgA = 1.
a) Calculaţi măsurile unghiurilor terenului.

b) Aflaţi câţi m2 de burete sunt necesari pentru acoperirea întregului teren.

15. În triunghiul isoscel ABC (AB = AC), avem BC = 6 cm şi distanţa de la G, centrul de greutate al
triunghiului, la vârful A este egală cu 4 cm.
a) Arătaţi că înălţimea din A a triunghiului ABC are lungimea egală cu 6 cm.
b) Determinaţi aria triunghiului ABC.

2
16. Se dă triunghiul oarecare ABC în care AB = 0,3 dm, BC = 4 cm, AC = 60 mm şi M, N, P sunt mijloacele
laturilor.
a) Aflaţi perimetrul triunghiului ABC.

b) Arătaţi că perimetrul triunghiului MNP este egal cu 6,5 cm.

17. Pe o dreaptă d se consideră punctele A, B, C şi D, coliniare, în această ordine, astfel încât

AB = CD = 3 cm, iar BC = 4 cm.
a) Aflaţi lungimea lui AD.
b) Dacă E este mijlocul segmentului BC, arătaţi că AE = E D.

18. În figura alăturată, triunghiul ABC este dreptunghic în A şi  C = 30o, iar AB = 3 cm.
a) Aflaţi lungimea laturii BC.

9 3
b) Arătaţi că aria triunghiului este egală cu cm2.
2
19. Un triunghi dreptunghic are perimetrul egal cu 12 cm şi ipotenuza de 5 cm.
a) Aflaţi suma lungimilor catetelor.

b) Determinaţi aria triunghiului.

20. Lungimile catetelor unui triunghi dreptunghic sunt de 8 dm şi respectiv 15 dm.

a) Calculaţi arie triunghiului dreptunghic.
b) Să se arate că lungimea razei cercului înscris în triunghiul dreptunghic este egală cu 3 dm.

21. În figura alăturată avem un triunghi dreptunghic ABC, AD este înălţimea corespunzătoare ipotenuzei BC
şi C = 30o.
a) Dacă notăm cu x lungimea catetei AB, calculaţi în funcţie de x lungimile segmentelor BC şi BD.

BD 1
b) Arătaţi că  .
DC 3

3
 22. În figura alăturată avem un triunghi dreptunghic ABC, AD este înălţimea corespunzătoare ipotenuzei BC,
3
AC = 6 cm şi sinB = .
5
a) Aflaţi lungimea ipotenuzei BC.

b) Arătaţi că AD = 4,8 cm.

23. În  ABC se cunoaşte AB = 10 cm, AC = 10 3 cm şi B = 60o.

a) Arătaţi că BC = 20 cm.
b) Stabiliţi natura  ABC.

24. În figura alăturată este reprezentat un triunghi ABC, cu C = 30o şi B = 45o. Cunoaştem AC = 10 cm.
a) Să se arate că triunghiul ABC este obtuzunghic.
A

B C
b) Să se calculeze lungimea laturii AB.

25. În figura de mai jos aveţi punctele coliniare A, B, C, D, E. AB  3cm, AC  8cm, BD  9cm,
CE  6cm .
a) Aflaţi lungimea lui BC.

b) Aflaţi lungimea lui BE.

26. În figura alăturată este reprezentat un triunghi isoscel ABC cu AB = AC şi AD înălţime în triunghi, cu
DBC. Se ştie că AB = 13 cm şi AD = 5 cm.
a) Arătaţi că perimetrul triunghiului este 50 cm.

b) Aflaţi distanţa de la B la AC.

27. Catetele unui triunghi dreptunghic ABC, A = 90o, AD  BC, DBC sunt AB = 12 cm şi AC = 16 cm.
a) Arătaţi că lungimea înălţimii AD a triunghiului este egală cu 9,6 cm.
b) Calculaţi suma distanţelor de la D la catetele AB, respectiv AC.

4
28. Un parc PARC are forma unui dreptunghi, PA = 10 m şi AR = 20 m. Fie N mijlocul lui PC şi M mijlocul
lui AR.
a) Ştiind că suprafaţa triunghiurilor APM şi RNC este acoperită cu gazon, aflaţi câţi m2 de gazon
sunt necesari. C R

N M

P A
b) Arătaţi că aleile AN şi RN sunt perpendiculare şi apoi aflaţi suma lungimilor lor.

29. În triunghiul ABC, A = 75o, B = 45o şi lungimea laturii AB = 12 6 cm.

a) Arătaţi că lungimea segmentului AD, unde AD  BC, D  (BC) este egal cu 12 3 cm.

b) Calculaţi perimetrul triunghiului ADC.

30. Un trapez dreptunghic are baza mare egală cu 16 cm, înălţimea de 30 mm şi baza mică egală cu 0,75 din
baza mare.
a) Aflaţi baza mică a trapezului.
D C

A B
b) Aflati aria şi perimetrul trapezului.

31. În figura alăturată aveţi triunghiul ABC unde MNBC şi NPAB, AB = 14 cm,
AM 3
AC= 21 cm, BC= 28 cm,  .
MB 4
a) Aflaţi lungimea lui AM şi BM.

b) Aflaţi perimetrul patrulaterului MNPB.

32. Diferenţa dintre lungimea unui dreptunghi şi lăţimea sa este 6 m, iar perimetrul dreptunghiului
este 2 dam.

a) Aflaţi dimensiunile dreptunghiului.

4
b) Arătaţi că sinusul AOD este de .
17
5
33. Se ştie că o coardă într-un cerc de rază OB = 6 cm are lungimea AB = 6 3 cm.
a) Aflaţi lungimea cercului.
A

B
b) Arătaţi că distanţa de la centrul O al cercului la coarda AB este egală cu 3 cm.

34. Un parc de forma unui cerc are în interior un spaţiu de joacă de forma unui triunghi dreptunghic.
Se ştie că AC = 12 m şi BCA = 600 .
a) Aflaţi aria parcului;
b) Perimetrul spaţiului de joacă.

35. Fie ∆ABC dreptunghic în A, latura AC = 8 cm şi latura BC = 10 cm. Se duce BD bisectoarea

unghiului B, D(AC) .Fie DM  BC, M(BC).
a) Calculaţi lungimea lui AD
b) Calculaţi aria triunghiului DMC.

36. În paralelogramul ABCD avem m(∢ABC) = 5∙m(∢DAB) , AD = 12 cm şi AB = 18 cm . Aflaţi:

a) măsurile unghiurilor paralelogramului ; D C

A B
b) perimetrul şi aria paralelogramului .

37. Anca şi Bianca fotografiază un brad. Anca îl vede sub un unghi de 300 iar Bianca sub un unghi de 600
( vezi figura alăturată) . Dacă Bianca este la 24 m de brad, aflaţi :
a) Înălţimea bradului ;
N

300 600
A B M
b) Ce distanţă este între Anca şi Bianca.

38. Un centru comercial este construit pe un teren dreptunghiular ABCD cu AB = 140m şi BC = 80 m. Se

cunoaşte că M ( AB) şi N (DC) astfel încât AM = CN = 40 m şi pe suprafeţele triunghiurilor ADM şi BCN
sunt amenajate parcări iar pe suprafaţa BMDN spaţii comerciale .
a) Aflaţi aria suprafeţei destinată spaţiilor comerciale ;
b) Dacă un lucrător comercial se deplasează între punctele M şi N, aflaţi lungimea minimă a drumului.

6
39. În figura alăturată este reprezentat un romb ABCD, ale cărui diagonale au lungimile de 60 cm şi respectiv
de 80 cm.
a) Aflaţi aria rombului.
b) Aflaţi sinusul unghiului  a rombului cu două zecimale.

40. Fie unghiurile AOB, BOC, COD şi DOA în jurul punctului O astfel încât: BOC este
mai mare cu 50 decât AOB, BOC este mai mic cu 30 decât COD iar AOD este mai
mare cu 30 decât AOB.
a) Aflaţi măsurile celor patru unghiuri

b) Aflaţi m( MON) unde [OM este bisectoarea AOB iar [ON este bisectoarea COD

7
 Subiectul S III – 5
1. Fie ABCD un paralelogram, AB // CD, AB = 8 cm, BD  AD, ABD = 30o

a) Arătaţi că AD = 4 cm. D C

A B
b) Arătaţi că aria paralelogramului este mai mică decât 28 cm2.

2. Laturile unui triunghi ABC cu AC = 9 cm, BC = 12 cm respectiv AB =15 cm.

a) Arătaţi că triunghiul este dreptunghic.
C

A B
b) Dacă triunghiul este dreptunghic calculaţi lungimile medianelor corespunzătoare fiecărei laturi .

3. Un romb are o diagonală egală cu o latura a sa.

a) Calculaţi unghiurile rombului
b) Dacă latura rombului este egală cu 6 cm, calculaţi distanţa de la punctul de intersecţie al
diagonalelor la o latură a rombului.

3
4. Se consideră triunghiul ABC, dreptunghic în A, în care sinB = şi ipotenuza BC = 40 cm.
5
a) Calculaţi cateta AC.
b) Aflaţi perimetrul şi aria triunghiului ABC.

5. O catetă a triunghiului dreptunghic are 15 m, iar proiecţia celeilalte catete pe ipotenuză este de 16 m.
a) Arătaţi că lungimea ipotenuzei este egală cu 25 m.
b) Calculaţi perimetrul şi aria triunghiului.

6. Un dreptunghi ABCD are lungimea AB de două ori mai mare decât lăţimea BC, iar perimetrul de 144 cm.
a) Determinaţi lungimea şi lăţimea dreptunghiului.
48 5
b) Arătaţi că distanţa de la B la diagonala AC este egală cu cm.
5

7. Unghiurile AOB, BOC şi AOC sunt unghiuri în jurul unui punct, astfel încât AOB = x + 25o,
BOC = 2x + 80o şi AOC = 3x + 45o.
a) Arătaţi că x = 35o.
b) Aflaţi măsurile unghiurilor AOB, BOC şi AOC.

8. Se consideră triunghiul oarecare ABC, în care AB = 6 cm, AC = 8 cm şi A = 60o, CD  AB, DAB.

a) Arătaţi că CD = 4 3 cm.
b) Determinaţi lungimea laturii BC.

1
9. În figura alăturată triunghiul ABC este isoscel, AB =AC = 10 cm şi AD  BC, AD = 8 cm. Triunghiul este
înscris în cercul de centru O.
a) Determinaţi raza AO a cercului.

b) Calculează perimetrul triunghiului ABC.

10. În figura alăturată triunghiul ABC are măsura unghiului B de 45, măsura unghiului C de 30 şi
AB = 3 2 .
a) Arătaţi că BD = 3.

b) Aflaţi perimetrul triunghiului.

11. Curtea unei case are forma unui trapez isoscel ABCD cu AB// DC; AD = DC = 20 m. Se amenajează un
spaţiu de joacă în forma unui triunghi BCE echilateral care se împrejmuieşte cu un gard.
a) Arătaţi că spaţiul de joacă are aria de 100 3 m2.
b) Pe restul curţi se pune gazon. Estimaţi suprafaţa pe care se pune gazon.

12. În figura alăturată este reprezentat un triunghi isoscel ABC, cu AB = AC, iar D este mijlocul laturii BC.
Cunoaştem AB = 13 cm şi BC = 10 cm.
a) Să se calculeze lungimea segmentului AD.

b) Să se arate că AABC = 60 cm2.

13. Un teren de handbal are forma unui dreptunghi ABCD care are lungimea de 2,5 ori mai mare decât lăţimea
şi aria de 640 m2.
a) Calculaţi lăţimea terenului de handbal.

b) Aproximaţi la cel mai apropiat număr întreg lungimea diagonalei AC.

14. Se ştie că  ABC   MNP şi că AB = 8 cm, BC = 10 cm, AC = 12 cm şi MN = 4 cm.

a) Să se afle raportul de asemănare a triunghiurilor.
b) Să se calculeze lungimile laturilor  MNP şi perimetrul acestuia.

2
15. O grădină are forma unui triunghi echilateral ABC cu AB = AC = BC = 100 m. Pe laturile AB şi AC se
construiesc două semicercuri ( 3  1,73,   3,14) .
a) Calculaţi distanţa de la A la latura BC.

b) Verificaţi dacă aria întregii grădini este mai mare de un hectar.

16. Se consideră un cerc de centru O şi raza de 6 cm. Tangentele duse dintr-un punct P, exterior cercului,
intersectează cercul în punctele A şi B, unde PA = 8 cm.
a) Să se afle distanţa de la O la P.

b) Să se afle aria patrulaterului OAPB.

17. Se ştie că diametrul unui cerc este jumătate din perimetrul pătratului cu latura de 3 cm.
a) Determinaţi diametrul cercului.
b) Aflaţi raportul dintre aria cercului şi aria pătratului.

18. În cercul din figura alăturată, măsura unghiului BAC este de 70o şi AB = AC.
a) Determinaţi măsura arcului mic BC. A

C
B
b) Determinaţi măsura arcului mic AB.

19. Fie A, B  C(O,R) astfel încât AOB = 45o şi R = 6 cm.

a) Determinaţi lungimea cercului.
b) Determinaţi aria sectorului de cerc AOB.

20. În figura alăturată este reprezentat un paralelogram ABCD cu AC = 74 cm, BD = 40 cm şi

AB = 51 cm
a) Calculaţi AO şi BO.

b) Să se calculeze aria paralelogramului ABCD.

21. Ştiind că apotema unui triunghi echilateral de latură 2 cm este egală cu cea a unui hexagon regulat.
a) Afaţi raza cercului circumscris triunghiului echilateral.
2 3
b) Arătaţi că aria hexagonului regulat este de cm2.
3
3
 22. În figura alăturată este reprezentat un paralelogram a cărui perimetru este de 52 cm, iar diagonala mică
BD = AD = 13 cm.
a) Calculaţi AB.

169 3
b) Arătaţi că aria paralelogramului este egală cu cm2.
2

23. Într-un trapez oarecare ABCD, bazele DC = 10 cm şi respectiv AB = 31 cm, iar laturile neparalele
AD =13 cm, respectiv BC = 20 cm.
a) Calculaţi linia mijlocie a trapezului.

b) Arătaţi că înălţimea trapezului este de 12 cm.

24. În figura alăturată este reprezentat un romb ABCD, ale cărui diagonale au lungimile de 60 cm şi respectiv
de 80 cm.
a) Aflaţi aria rombului.

b) Aflaţi sinusul unghiului  a rombului cu două zecimale.

25. În figura alăturată este reprezentat un trapez dreptunghic ABCD (AB//CD, A=90o, AB<CD). Cunoaştem
că AB = 4 cm, CD = 8 cm, AD = 4 cm.
a) Să se calculeze C al trapezuluibABCD.

b) Calculaţi lungimea diagonalelor trapezului ABCD.

26. Catetele unui triunghi dreptunghic ABC, A = 90o, AD  BC, DBC sunt AB = 12 cm şi
AC = 16 cm.
a) Arătaţi că lungimea înălţimii AD a triunghiului este egală cu 9,6 cm.
b) Calculaţi suma distanţelor de la D la catetele AB, respectiv AC

4
 27. Se consideră dreptunghiul ABCD, în care AD = 6 cm, AB = 15 cm şi M un punct pe AB, astfel încât
AM 1
 .
MB 4
a) Arătaţi că măsura unghiului DMC este de 90o.

b) Aflaţi distanţa de la B la MC.

28. O terasă are forma unui dreptunghi cu lungimea de 1,(3) ori mai mare decât lăţimea, iar lungimea diagonalei
este egală cu 7,5 m. Terasa este acoperită cu plăci de gresie de formă pătrată, fiecare placă având latura de
12 cm.
a) Arătaţi că perimetrul terasei este egal cu 21 m.
b) Aflaţi câte cutii cu gresie trebuie cumpărate, ştiind că o cutie conţine 15 plăci de gresie.

29. O grădină are forma unui trapez dreptunghic ABCD cu A = D, AD = 12 m şi AB = 15 m, iar AC este
bisectoarea unghiului DCB.
a) Arătaţi că lungimea diagonalei BD este egală cu 3 41 cm.

b) Calculaţi lungimea gardului care înconjoară grădina.

30. În triunghiul isoscel ABC, AB = AC, perimetrul triunghiului esteegal cu 64 cm, iar
5
AB  BC .
6
a) Calculaţi măsurile laturilor triunghiului ABC.

b) Calculaţi raza cercului circumscris triunghiului ABC.

31. În figura alăturată, ABCD este un paralelogram [AE este bisectoarea unghiului BAD, E  DC ,
DE   EC  .
a). Arătaţi că ADE este isoscel.

b) Dacă măsura unghiului EBC este egală cu 55, aflaţi măsura unghiului BAD.

5
32. Fie ABC un triunghi isoscel cu AB = AC = 20 cm şi BC = 24 cm. A
a) Arătaţi că aria triunghiului este egală cu 192 cm2.

B D C
b) Arătaţi că raza cercului circumscris triunghiului isoscel este egală cu 12,5 cm.

33. În figura alăturată este reprezentat un hexagon regulat cu apotema de lungime 5 3 cm.
a) Arătaţi că latura hexagonului regulat este egală cu 10 cm.

b) Arătaţi că distanţa de la punctual B la punctual D este egală cu 10 3 cm.

34. În figura alăturată este reprezentat un trapez isoscel ABCD care are baza mare AB = 10 cm, baza mică CD
şi laturile neparalele BC şi AD sunt egale, fiecare, cu câte 5 cm.
a) Aflaţi perimetrul trapezului.
D C

A E B
b) Să se afle unghiurile trapezului.

35. Un ∆ABC dreptunghic cu BAC = 900 , AB = 15 cm şi lungimea proiecţiei lui AB pe ipotenuza BC de

9 cm.
a) Aflaţi lungimea ipotenuzei ;
b) Perimetrul şi aria triunghiului ABC.

0
36. Fie ABCD este trapez dreptunghic , AB// CD şi AB < CD , m( A) = m( D) =90 .
Înălţimea sa este de 8 cm, iar tg C= . Ştim că AB =BC.
a) Aflaţi perimetrul şi aria trapezului
b) Calculaţi distanţa de la punctul A la BD .

6
 37. În triunghiul dreptunghic ABC, cu BAC = 900 se duce AD  BC. Se dau BC =16 cm şi CD = 4 cm
a) Aflaţi A∆ABC ;
b) Aflaţi lungimea medianei din B a triunghiului .

38. Un agricultor are un teren de forma unui trapez dreptunghic ABCD( A = D = 900) cu bazele CD şi AB
direct proporţionale cu 4 şi 6. Se ştie că AC  BC şi AD = 40 m.
a) Aflaţi aria terenului ;
b) Aflaţi lungimile diagonalelor trapezului.
39. O grădină are forma din figura alăturată, unde ABCD este un pătrat cu latura de 10 m iar un sfert de cerc
cu centrul în B şi raza BC. D C

A B E
a) Dacă se împrejmuieşte grădina cu un gard, ce lungime va avea gardul necesar ? ;
b) Arătaţi că aria grădinii este mai mică decât 200 m2 ( 3,14< π < 3,15 ).

40. Catetele unui triunghi dreptunghic ABC, A = 90o, AD  BC, DBC sunt AB = 12 cm şi
AC = 16 cm.
a) Arătaţi că lungimea înălţimii AD a triunghiului este egală cu 9,6 cm.

b) Calculaţi suma distanţelor de la D la catetele AB, respectiv AC.

7
 Subiectul III – 6
1. În figura alăturată este reprezentat un tetraedru regulat care are muchiile egale cu 6 dm.
Înălţimea tetraedrului VO este cât înălţimea AM a triunghiului de la bază.
a) Arătaţi că suma tuturor muhiilor tetraedrului regulat este egală cu 36 dm.

b) Aflaţi cosinusul unghiului dintre VA şi planul bazei.

2. În figura alăturată este reprezentată o prismă patrulateră regulată ABCDA`B`C`D` cu AB = 1 cm

şi AA` = 2 cm.
a) Arătaţi că lungimea diagonalei AC` este egală cu 2 cm.

b) Să se calculeze măsura unghiului format de diagonala AC` cu planul bazei.

3. . Paralelipipedul dreptunghic ABCDEFGH din figura 1 are diagonala AG egală cu 5 2 cm şi

dimensiunile AB, BC şi AE sunt trei numere naturale consecutive.
a) Aflaţi dimensiunile paralelipipedului dreptunghic.
b) Aflaţi măsura unghiuluformat de diagonala AG cu planul bazei ABCD.

4. Fie piramida patrulateră regulată VABCD, AB = 12 cm şi VA = 10 cm.

a) Aflaţi înălţimea piramidei.
b) Dacă M, N, P sunt mijloacele muchiilor VA; VB şi VC, calculaţi perimetrul triunghiului MNP.

5. Fie prisma dreaptă ABCA`B`C` cu baza ABC triunghi echilateral. Latura bazei are lungimea de 24 cm şi
înălţimea prismei 12 cm.
a) Aflaţi aria laterală a prismei.
b) Calculaţi distanţa de la punctul A la planul (A`BC)

1
6. În figura 3 este reprezentată o piramidă patrulateră regulată VABCD, VO  ( ABC ) , unde {O} =
ACBD. Ştiind că VAC este un triunghi echilateral cu latură egală cu 2a.
a) Calculaţi aria triunghiului VAC.

b) Dacă VM este apotema piramidei, VM  BC, aflaţi tangenta unghiului dintre VM şi planul
bazei (ABC).

7. Raza cercului circumscris unei feţe a unui cub din figura alăturată este R  6 2 cm.
a) Arătaţi că latura cubului este egală cu 12 cm.

b) Calculaţi aria triunghiului D`AC.

8. Prisma patrulateră regulată ABCDA`B`C`D` din figura alăturată are latura bazei AB = 4 cm şi aria laterală
Al = 96 cm2.
a) Aflaţi înălţimea prismei.

b) Aflaţi valoarea cotangentei unghiului diedru format de planele

(D`AB) şi (ABC).

9. În figura alăturată este reprezentată o piramida triunghiulară regulată VABC care are raza cercului
circumscris bazei egală cu înălţimea piramidei şi VA = 8 2 cm.
a) Arătaţi că înălţimea piramidei este egală cu 8 cm.

b) Aflaţi volumul piramidei.

2
10. În figura alăturată este reprezentată o piramidă patrulateră regulată care are latura bazei l = 6 2 cm şi
muchia laterală m = 3 5 cm.
a) Arătaţi că înălţimea h = 3 cm.
b) Aflaţi aria laterală a piramedei.

11. Muchia unui tetraedru regulat este căt diagonala unui cub.
a) Aflaţi diagonala cubului.
3
b) Arătaţi că raportul ariilor celor două corpuri este egal cu .
2

12. O ladă frigorifică în formă de paralelipiped dreptunghic are dimensiunile de 90 cm, 40 cm şi respectiv
25 cm.
a) Arătaţi că volumul lăzii frigorifice, exprimat în litri, este de 90 litri.
b) Câte cutii cu îngheţată de ciocolată având formă de cub, cu latura de 8 cm încap în lada
frigorifică?

13. În figura alăturată este reprezentat schematic un cazan având raza de 20 cm şi înălţimea de 100 cm.
a) Aflaţi aria suprafeţei laterale a cazanului.

b) Arătaţi că A`B < 11 dm.

14. În figura alăturată este reprezentată o prismă patrulateră regulată ABCDA`B`C`D`, în care
AB = 6 cm şi AA` = 8 cm.
a) Calculaţi lungimea diagonalei d a prismei.

b) Arătaţi că volumul piramidei O`ABCD, unde {O`} = A`C` B`D` este egal cu 96 cm3.

15. Andrei vrea să construiască din tablă un cub cu latura 10 cm. Bucata de tablă are forma unui dreptunghi cu
dimensiunile de 40 cm şi 20 cm.
a) Aflaţi suprafaţa tablei.
b) Determinaţi suprafaţa tablei rămasă după decupare.

3
16. În figura alăturată este reprezentată un cub ABCDA`B`C`D`, în care AABCD = 49 cm2.
a) Aflaţi muchia cubului.

49 2
b) Arătaţi că aria triunghiului A`AC este de cm2
2

17. În figura alăturată este reprezentată o piramidă patrulateră regulată care are toate feţele triunghiuri
echilaterale cu muchia laterală de 10 cm.
a) Aflaţi apotema piramidei VP.

5 6
b) Arătaţi că distanţa de la centrul bazei la apotema piramidei este de cm.
3

18. În figura alăturată este reprezentată o piramidă patrulateră regulată VABCD, VO  ( ABC ) , unde
{O}=ACBD. Se ştie că VAC este echilateral de latură 2a.
a) Aflaţi înălţimea VO.

b) Arătaţi că tangenta unghiului  este egală cu 6.

19. În figura alăturată este reprezentat un rezervor cu capac pentru apă care are forma unui cilindru circular
drept cu înălţimea de 200 cm şi raza bazei de patru ori mai mică decăt înălţimea rezervorului.
a) Determinaţi raza bazei cilindrului.

b) Arătaţi că în rezervor încap aproximativ 1570 litri de apă (  3,14).

4
20. În figura alăturată, este reprezentată o sferă care are R = 3 cm.
a) Aflaţi lungimea cercului mare.

b) Aflaţi volumul sferei.

21. Fie VABCD o piramidă patrulateră regulată care are lungimea apotemei bazei egală cu 18 cm, iar
lungimea apotemei piramidei egală cu 24 cm.
a) Aflaţi lungimea muchiiei laterale a piramidei.

b) Arătaţi că suma lungimilor tuturor muchiilor piramidei este egală cu 264 cm.

22. Fie ABCDA`B`C`D` un paralelipiped dreptunghic, cu AB = 4 2 cm, BC = 4 cm şi A`CB = 60o.

a) Arătaţi că A`B = 4 3 cm.

b) Aflaţi volumul paralelipipedului dreptunghic.

23. Piramida triunghiulară regulată VABC are apotema bazei OM = 2 3 cm şi muchia laterală formează cu
planul bazei un unghi de 60o.
a) Arătaţi că latura bazei piramidei este egală cu 12 cm.

b) Aflaţi aria laterală a piramidei.

24. Un paralelipiped dreptunghic are diagonala de 26 cm, lungimea de 8 cm, lăţimea 6 cm

a) Să se calculeze lungimea înălţimii paralelipipedului.
b) Să se calculeze aria totală a paralelipipedului.

5
 25. În figura alăturată se consideră o piramidă patrulateră regulată VABCD, cu latura bazei
AB = 10 cm şi înăţimea VO = 12 cm..
a) Calculaţi aria bazei piramidei.

b) Calculaţi aria laterală piramidei.

26. Se consideră tetraedrul regulat ABCD, cu AB = 6 cm. O furnică pleacă din vârful B şi ajunge în vărful D
mergând pe feţele ABC şi ACD.
a) Aflaţi aria unei feţe a tetraedrului regulat.

b) Determinaţi lungimea celui mai scurt drum pe care furnica ajunge din
B în D.

27. În figura alăturată este reprezentată schematic o cutie cu capac, confecţionată din carton, în
formă de cub, cu diagonala de 6 3 cm.
a) Aflaţi lungimea muchiei cubului.

b) Arătaţi că distanţa de la punctul E la planul (CAG) este mai mică decât 4 cm.

28. Pe planul unui triunghi echilateral ABC de latura AB= 6cm, se ridica perpendiculara PA
cu lungimea egala cu 3 cm. Fie D mijlocul segmentului (BC) .
a) Aflati distanta dintre P şi D;
b) Verificati dacă aria triunghiului PBC este mai mica de 30 cm2;

29. O prismă triunghiulară regulată ABCA`B`C` are aria totală egală cu 72 3 cm2 şi aria laterală egală cu
54 3 cm2.
a) Arătaţi că lungimea laturii bazei prismei este egală cu 6 cm.
b) Calculaţi măsura unghiului format de planele (C`AB) şi (ABC).

6
30. Pe planul triunghiului echilateral ABC, AB = 6 3 cm, în punctul O (centrul cercului circumscris ABC)
se ridică perpendiculara VO = 3 3 cm (figura 2).
a) Arătaţi că perimetrul VAD este mai mic decât 23 cm, D fiind mijlocul lui [BC].

b)Aflaţi măsura unghiului dintre VD şi planul (ABC).

31. O prismă triunghiulară regulată ABCA`B`C` are lungimea muchiei bazei egală cu 4 3 cm şi volumul
egal cu 48 3 cm3.
a) Arătaţi că înălţimea prismei este egală cu 4 cm.

c) Determinaţi distanţa de la C` la AB.

32. Un paralelipiped dreptunghic are dimensiunile egale cu 8 cm şi 6 cm, iar diagonala are lungimea
egală cu 10 2 cm.
a) Arătaţi că lungimea înălţimii paralelipiped dreptunghic este egală cu 10 cm.

b) Arătaţi că aria secţiunii diagonale a paralelipipedului dreptunghic este egală cu 100 cm2.

33. Pe cercul C(O,R), R = 8 cm se iau două puncte A şi B astfel încât arcul AB = 120o. În O se ridică
perpendiculara pe planul cercului pe care se ia OM = 3 cm.
a) Determinaţi lungimea cercului C(O,R) şi aria discului D(O,R). M

O N

B
b) Să se determine distanţa lui M la dreapta AB.

7
 34. Un bazin de înot de forma unui paralelipiped dreptunghic are dimensiunile direct proporţionale cu
20; 8 şi 1 şi diagonala de 3 m.
a) Aflaţi dimensiunile bazinului ;
b) Cu câţi hectolitri de apă se umple bazinul?

35. VABC este o piramidă triunghiulară regulată cu AB = 12cm şi înălţimea VO = 2 cm .

a) Aflaţi unghiul făcut de latura bazei BC cu muchia laterală VA.
b) Aflaţi distanţa de la punctul T la planul ( VAC ), unde T este mijlocul laturii BC.

36. În piramida patrulateră regulată VABCD cu vârful V se cunosc VA = 12 cm şi VA  VC . Aflaţi :

a) suma tuturor muchiilor piramidei ;
b) sinusul unghiului format de (VBC) şi ( ABC) .

37. O vază de flori are forma unei prisme patrulatere regulate ABCDA`B`C`D` . Se ştie că AB = 12cm iar
diagonala BD` formează cu faţa ADD`A` un unghi cu măsura de 300.
a) Arătaţi că AA` = 12 cm ;
b) Dacă în vază este apă şi mai adăugăm încă 720 ml de apă , cu câţi centimetri urcă nivelul apei?
38. În figura alăturată este reprezentată schema unei piscine de forma unui paralelipiped dreptunghic
ABCDA`B`C`D` cu AB = 12 m BC = 6 m şi AA` = 2 m. Se ştie că BC`∩ CB` ={ O} .
D` C`

A` B` O
D C

a) Dacă se umple cu apă, câţi hectolitri de apă sunt în piscină? A B

b) Calculaţi distanţa de la O la AA`?

39. Pe planul unui triunghi echilateral ABC de latura AB= 6cm, se ridica perpendiculara PA cu lungimea egală
cu 3 cm. Fie D mijlocul segmentului (BC) .
a) Aflati distanta dintre P şi D;

40. Un paralelipiped dreptunghic are diagonala de 26 cm, lungimea de 8 cm, lăţimea 6 cm

a) Să se calculeze lungimea înălţimii paralelipipedului.
b) Să se calculeze aria totală a paralelipipedului.