Vasilescu Vlad

E-221-ERAV

Polarizarea luminii - Legea lui Malus

Cuvinte cheie: lumină polarizată liniar, lumină polarizată circular, lumină polarizată eliptic, polarizor,
analizor, plan de polarizare, grad de polarizare, birefringenţă, defazaj, diferenţă de drum

Principiu: Lumină monocromatică cade perpendicular pe axa optică a unei plăci de mică. La grosimea
corespunzătoare a plăcii (λ/4, sau sfert de undă) apare un defazaj de π/2 între componenta emergentă
paralelă cu axa de orizontală şi componenta emergentă paralelă cu axa de verticală, din placă (cristal
birefringent). Polarizarea luminii emergente este investigată la diferite orientări a luminii incidente care
e polarizată liniar şi analizată după ce aceasta traversează o placă de grosime de sfert de undă λ/4.

Echipament:

1. Fotodetector
2. Suport lentile
3. Lentile , f=+100mm
4. Suport diafragma
5. Diafragma iris
6. Condensator dublu
7. Lampă
8. Sursă de alimentare, lampă 50W
9. Filtru de interferenţă, galben, 578nm
10. Filtre de polarizare
11. Banc profil optic
12. Elemente glisante
13. Multimetru digital
14. Amplificator
15. Suport condensator
16. Cablu de conectare, 750mm, roşu
17. Cablu de conectare, 750mm, albastru
18. Placă de sfert de undă

1
Vasilescu Vlad
E-221-ERAV

Figură 1 – Montaj experimental pentru determinarea tipului de lpo

arizare a luminii emergente
Obiective

1. Măsurarea intensităţii luminii polarizate liniar, ca funcţie de poziţiile unghiulare ale

analizorului între -90 şi 90, cu pas de 10 grade. Verificarea legii lui Malus.

2. Măsurarea intensităţii luminii ca o funcţie a poziţiei analizorului în domeniul -90, +90 ,pentru
unghiuri φ de 0, 30, 45, 60 şi 90 ale polarizorului cu cristalul birefringent de grosime λ/4.

3. Măsurarea intensităţii luminii ca o funcţie a poziţiei analizorului în domeniul -90, +90 ,pentru
unghiuri φ de 0 şi 45 ale polarizorului cu cristalul birefringent de grosime λ/2.

Montaj şi mod de lucru

Experimentul este configurat după cum apare în Fig.1. în ordine: lampă cu condensatorul dublu
(distanţă focală de 60mm) , diafragma iris, filtru de interferenţă, polarizor, placă de sfert de undă λ/4,
lentilă( distanţă focală 100mm), analizor, fotodetector, pe bancul optic.

În primul rând, calea razelor de lumină este reglată în aşa fel încât fotodetectorul este iluminat
corespunzător (aceasta se realizează fără a folosi placa de sfert de undă λ/4).

Cu polarizorul pe unghiul 0, analizorul este rotit până când lumina care este transmisă atinge un minim
de intensitate. Apoi, placa de sfert de undă λ/4 este montată în suport, şi este rotită astfel încât lumina
care trece prin analizor atinge din nou un minim de intensitate. Planul polarizării al luminii emergente
din polarizor acum face un unghi de 0 ( sau de 90) cu axa optică a plăcii λ/4.

Intensitatea luminii este măsurată ca o funcţie a poziţiei analizorului în domeniul -90, +90 ,pentru
unghiuri φ de 0, 30, 45, 60 şi 90 ale polarizorului cu cristalul. Intensitatea curentului fotocelulei este
proporţional cu intensitatea luminii incidente.

2
Vasilescu Vlad
E-221-ERAV

Figură 2 – Montajul experimental Polarizor (P) , cristal birefringent, Analizor (A)

Teoria lucrării

Viteza cu care lumina călătoreşte în direcţia axei optice a cristalului birefringent are aceeaşi valoare, ,
oricare ar fi direcţia planului său de polarizare. Când călătoreşte la unghiuri drepte faţă de axa optică a
cristalului, lumina polarizată are aceeaşi viteză (pe axa verticală, vezi Fig.3) Dacă vectorul intensitate
electrică este paralel cu axa optică atunci viteza luminii este (axa orizontală).

este amplitudinea câmpului electric vectorial emergent din polarizor, iar φ este unghiul dintre
direcţia de polarizare P şi axa optică a cristalului birefringent.

Din Fig.3 deducem următoarele amplitudini pentru raza de transmisie şi raza de extincţie:

(1)

La momentul de timp t, starea de oscilaţie în cele două raze la suprafaţa cristalului este descrisă de:

(2)

3
Vasilescu Vlad
E-221-ERAV

Axa verticala a cristalului

Axa optică

Axa orizontala a cristalului

Figură 3 – Descompunerea luminii polarizate într-un cristal birefringent

după axele cristalului orizontală şi verticală ; P- polarizor, A- analizor

În cazul cristalului birefringent ( plăcii λ/4) grosimea :

unde este indicele de refracţie pe direcţia axei verticale a cristalului, şi este indicele
de refracţie pe direcţia orizontală a cristalului, produce o diferenţă de drum λ/4 ( şi anume un defazaj
de π/2) între cele două componente orizontală şi verticală atunci când acestea se recompun într-o rază
rezultantă emergentă din cristal.

Din (2), obţinem:

(4)

(4) este reprezentarea parametrică a unui vector E care se roteşte pe direcţia de propagare adică faţă
de o axă fixă, axă perpendiculară pe direcţia axelor x şi y.

 Pentru unghiuri şi obţinem lumină polarizată liniar:

4
Vasilescu Vlad
E-221-ERAV

(5)

 Pentru unghiuri , modulul vectorului E este :

(6)

Lumina este polarizată circular.

Lumina este transmisă fără pierderi de intensitate pentru toate poziţiile unghiulare ale
analizorului.

 Pentru oricare unghiuri exceptând , , , lumina transmisă este polarizată

eliptic. Vârful vectorului E care se roteşte în jurul axei, care este paralelă cu direcţia de
propagare, descrie o elipsă.

) (8)

Intensitatea luminii transmisă de analizor pe direcţiile respective:

(9)

Rotind analizorul obţinem următorul raport al intensităţii maxime şi minime a luminii

transmise:

Pentru o rotaţie arbitrară a analizorului cu unghiul, relative la axa optică a plăcii de sfert
de undă, avem:

+ (11)

5
Vasilescu Vlad
E-221-ERAV

Obiectivul 1

Măsurarea distribuţiei intensităţii luminii polarizate liniar în funcţie de poziţia unghiulară a

analizorului, fără să fi montat placa de sfert de undă în calea razelor de lumină.

(grade) I (mA)
90 0.1
80 4.2
70 11.9
60 25.6
50 42.3
40 60.2
30 77.1
20 89.8
10 98.7
0 101.8
-10 98.2
-20 89.6
-30 76.3
-40 59.5
-50 42.0
-60 24.2
-70 10.9
-80 3.2
-90 0.1
Table 1 – Intensitatea luminii transmise în funcţie de unghiul analizorului

6
Vasilescu Vlad
E-221-ERAV

 Reprezentaţi grafic distrubuţia intensităţii în funcţie de unghiul analizorului.

 Verificaţi dacă datele respectă legea lui Malus :

 Verificaţi dacă datele respectă legea lui Malus : (funcţie liniară)

7
Vasilescu Vlad
E-221-ERAV

Figură 4 – Distribuţia de intensitate a luminii polarizate liniar 𝜱 𝟎

Obiectivul 2

Măsurarea intensităţii luminii ca o funcţie a poziţiei analizorului în domeniul -90, +90 ,pentru
unghiuri φ de 0, 30, 45, 60 şi 90 intre axa de transmisie a polarizorului si axa optica a cristalului
birefringent de grosime λ/4.

(grade) I (mA)
90 0.2
80 4.3
70 11.9
60 27.2
50 41.4

8
Vasilescu Vlad
E-221-ERAV

40 59.2
30 78.1
20 90.2
10 99.1
0 100.9
-10 98.2
-20 90.6
-30 75.2
-40 58.3
-50 41.0
-60 25.2
-70 12.9
-80 1.3
-90 0.3

(grade) I (mA)
90 58.3
80 58.3
70 58.3
60 58.1
50 57.9
40 57.6
30 57.2
20 56.8
10 56.4
0 57.2
-10 56.3
-20 56.3
-30 56.6
-40 56.8
-50 57.2
-60 57.5

9
Vasilescu Vlad
E-221-ERAV

-70 57.9
-80 58.3
-90 58.4

(grade) I (mA)
90 0.2
80 3.3
70 12.9
60 25.2
50 40.4
40 58.1
30 78.0
20 88.2
10 97.1
0 99.9
-10 96.2
-20 88.6
-30 74.2
-40 56.1
-50 40.2
-60 24.2
-70 11.9
-80 1.1
-90 0.3

(grade) I (mA)
90
80
70
60
50

10
Vasilescu Vlad
E-221-ERAV

40
30
20
10
0
-10
-20
-30
-40
-50
-60
-70
-80
-90

(grade) I (mA)

90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
-10
-20
-30
-40
-50
-60

11
Vasilescu Vlad
E-221-ERAV

-70
-80
-90
Tabele 2 – Distribuţia intensităţii luminii polarizate în funcţie de unghiul analizorului

 Reprezentaţi grafic distribuţiile intensităţilor liniar polarizate ( , circular

polarizate ) , eliptic polarizate (

12
Vasilescu Vlad
E-221-ERAV

 Calculaţi gradul de polarizare P al luminii în fiecare caz:

P=(100.9-0.2)/(100.9+0.2)=0.996

P=(99.9-0.2)/(99.9+0.2)=0.996

P=(58.4-56.3)/(58.4+56.3)=0.0183

13
Vasilescu Vlad
E-221-ERAV

14