Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Personaje:
Dora
Mama Dorei
Tatăl Dorei
Şeful Dorei
Medicul Dorei
O femeie, e vorba de mama Şefului
Domnul subţire
O tarabă de legume
O locuinţă burgheză
Un cabinet medical
O cameră de hotel
O gară
Un camping
MAMA Peste zi, Dora era apatică, iar în toiul nopţii urla uneori pe un ton înalt,
ca un purcel. Asta, după ce se încuiase pe dinăuntru şi blocase uşa. Era insu-
portabil. Şi când au venit pompierii şi au escaladat balconul cu o scară lungă,
s-a pototlit pe loc şi a spus să le fac cafea la oameni. Şi că afară era frig şi că
în fond era încă noapte.
MEDICUL Am auzit povestea.
MAMA Am încercat totul, fiecare substanţă, fiecare combinaţie posibilă, nu am
renunţat până când n-am găsit ceea ce căutam. În felul acesta, ea a devenit din
ce în ce mai tăcută: cu dragostea mea şi stăruinţa medicului.
MEDICUL Mă bucur că Dora se simte mai bine.
MAMA Nu ştiu dacă se simte mai bine. E drept, nu mai zbiară, dar nici nu prea
râde, nu plânge niciodată, mănâncă ceea ce i se pune pe masă. De doi ani n-a
mai purtat o conversaţie ca lumea, nu face decât să repete fraze, lucruri auzite.
Din când în când fredonează un cântec, despre care nimeni nu ştie de unde i-a
venit. Să nu mă înţelegeţi greşit. Nu sunt nerecunoscătoare. Dar uneori îmi
2
doresc să aibă iar accesele alea de furie. Râsul Dorei, care era mai puternic
decât acela al soţului meu, şi mai gros. Îţi venea să crezi că în fiica mea se as-
cundea un marinar sau un măcelar.
MEDICUL Aţi vorbit despre asta cu predecesorul meu.
MAMA N-am îndrăznit. A făcut eforturi extraordinare cu ea. Dora a fost pasi-
unea lui, a încercat absolut totul. A scris despre ea. Venea la noi acasă, dacă
era nevoie, chiar şi duminica şi noaptea. Spunea că niciodată n-a mai întâlnit o
fată ca ca ea. La prima vedere, la fel ca orice alt copil. La un fir de păr de
lumea noastră, şi totuşi despărţită inexorabil de ea. Omul o iubea pe fiica mea.
Era mai mult a lui decât e a mea. Acum a murit, săracul. O vreau înapoi pe fi -
ica mea.
MEDICUL Nu înţeleg.
MAMA Aş vrea să-i sistaţi medicaţia.
MEDICUL V-aţi gândit bine.
MAMA Dacă s-ar întâmpla să nu iasă bine, avem reţeta asta. La asta
reacţionează. Putem să revenim oricând la ea.
MEDICUL Fiica dumneavoastră e dependentă de medicamente.
MAMA Ultima oară când am avut-o pe fiica mea era un copil. Acum e aproape
adultă. Am văzut schimbările petrecute în corpul ei. Aş vrea să văd cât e de
schimbată pe dinăuntru. Ce anume se află sub chipul ei care rămâne întot-
deauna neschimbat.
MEDICUL Dacă mă uit la istoricul bolii.
MAMA Nu-i nevoie să ni-l citiţi. Cunosc bine istoricul. O cunosc extraordinar
de bine. Aş vrea să îndrăznesc să fac un pas. Am timp. Soţul meu lucrează
mult, şi alte obligaţii în afară de Dora nu am. Vreau să încerc, cu ajutorul dum-
neavoastră. Sau cu un alt medic.
MEDICUL Oare Dora mă înţelege.
MAMA Bineînţeles.
MEDICUL Bună ziua, Dora.
DORA Bună.
MEDICUL Cum te simţi.
DORA scoate limba la el.
MAMA E-n regulă, Dora.
Bag-o la loc.
N-o să te consulte.
MEDICUL Ce crezi despre ideea pe care o are mama ta.
DORA Ştiu şi eu.
MEDICUL Vrea să-ţi sisteze medicaţia.
DORA Ooh.
MEDICUL Nu-ţi surâde ideea.
DORA Ştiu şi eu.
MEDICUL Ţi-e frică de asta.
DORA Ştiu şi eu.
MEDICUL Te-ai obişnuit cu ele.
DORA Ştiu şi eu.
MEDICUL Măcar înţelegi, ştii ce sunt alea medicamente.
DORA Ştiu şi eu.
MAMA Bineînţeles că ştii, Dora.
DORA A da, sigur că ştiu.
MEDICUL Şi atunci.
3
ŞEFUL Am văzut, Dora. Am văzut cât se poate de bine. Toată dimineaţa te-am
observat. Ai băgat de seamă.
DORA Nu.
ŞEFUL Nu te scap din priviri. Nici măcar o secundă. Nici una dintre mişcările
tale nu-mi scapă. Cum te simţi.
DORA Bine.
ŞEFUL Nu te concentrezi deloc. Ascultă-mă, Dora. Chiar dacă acum pentru
tine începe o viaţă nouă, există o ordine pe lume aşa că acum ai să pui varza la
loc pe rândul din spate de tot. Uite, hai să facem o socoteală simplă:
Cât costă varza.
DORA Unu nouăzeci kilogramul.
ŞEFUL Corect. Iar dintr-un kilogram de varză, o familie trăieşte două zile.
Două zile. Şi atunci noi ar trebui să ieşim la sapă de lemn, ar trebui să închi -
dem prăvălia. Chiria noastră e prea mare ca să vindem varză. Noi nu vindem
zarzavat de supă, Dora. Noi nu suntem un magazin de zarzavat de supă! Deci:
în rândul din faţă avem sparanghel, brocoli, rădăcinoase exotice, dar numai
curăţate, vezi tu, şi salata verde e în rândul din faţă, şi mărarul canadian. În
rândul din faţă stă acum şi delicatul dovlecel, da, şi măzărica, înţelegi tu, nu
fasolea, fasolea stă cel mult în rândul trei, lângă ceapă şi cretinul de cartof.
Dar toate astea tu le ştii deja.
DORA Da.
ŞEFUL Păi atunci.
DORA Ştiu şi eu.
ŞEFUL Să fie medicamentele.
DORA Ştiu şi eu.
ŞEFUL De ce nu s-a sfătuit şi cu mine. Doar mă priveşte. Am şi eu o părere în
privinţa asta. Lucrez cu tine. Trebuia să mă întrebe ce cred eu despre asta.
Ăsta e un lucru pe care i-l reproşez mamei tale. Modul ăsta arogant de a tot
face experienţe. Te simţeai bine, de ce trebuia să se mai bage ea. Chiar că sunt
supărat pe ea din cauza asta. Pe tine nu sunt supărat. Dar simt când nu te poţi
concentra şi eşti neliniştită. Asta-i situaţia, n-ai ce-i face. Este ca şi când eu în-
sumi nu m-aş putea concentra. Şi dacă tu nu iei medicamente, atunci, într-o
oarecare măsură, nici eu nu iau aceste medicamente. De aceea mă afectează şi
pe mine atunci când te simţi rău.
Şi n-avem voie să ne simţim rău.
Şi aşa prăvălia merge deja destul de rău.
4
Tăcere.
Dăm faliment, Dora, hihi, ţie pot să ţi-o spun.
DORA Ooh.
ŞEFUL Şi dacă noi dăm faliment, mama dă ortul popii. Garantat. Nu
supravieţuieşte la una ca asta. Noroc că nu ştie nimic.
FEMEIA Ce nu ştiu.
ŞEFUL Nimic, mămico, nimic nu ştii. Adică, nu e nimic ce nu ştii şi tu.
FEMEIA Cu cine vorbeşti tu acolo tot timpul.
ŞEFUL Cu Dora, mămico, cu Dora vorbesc.
FEMEIA Dă-i pace copilei, măcar cinci minute las-o şi tu în pace.
ŞEFUL Am ceva important să-i explic.
FEMEIA Lasă fata în pace. Sau n-avem clienţi.
ŞEFUL Bineînţeles că avem clienţi, mămico, bineînţeles că avem.
Către Dora:
Precis că într-o săptămână aş îngopa-o, dacă nu chiar mai devreme. Atunci n-
ar mai putea să ne deranjeze. Numai că atunci.
Ce s-ar întâmpla atunci, Dora. Ce s-ar întâmpla cu tine. Ce s-ar întâmpla cu
noi. Prăvălia nu ar mai exista. Şi fără prăvălie nu putem să ne vedem, dar nici
împreună nu putem să stăm. Doar cunoşti motivul.
Ştii, Dora, noi doi, asta nu se poate, suntem prea diferiţi, asta nu se poate, nu
în viaţa asta, nu pe lumea asta.
Şi pentru asta avem nevoie de prăvălie. Pentru asta trebuie să te concentrezi,
cu sau fără medicamente.
Nu avem voie să dăm faliment.
Mai bine ne ducem dracului, decât să dăm faliment.
Aşa că gata, înapoi la muncă.
E deja ora închiderii.
Dă-mi un pupic.
3. Acasă. Lângă pat. O veioză împrăştie o lumină paşnică, şi-n faţa ferestrei pân-
deşte, întunecată, noaptea.
Mama, Dora.
avea broscoiul. Domnul trebuia să-l îmbăieze o dată pe săptămână, trebuia să-i
facă o baie caldă, cu săpun. Putea să fie săpun obişnuit, din cel mai simplu
care se găsea la supermagazin, doi optzeci pachetul de cinci bucăţi. Omul tre-
buia să radă săpunul pe răzătoarea pentru brânză, apoi să-l pună într-un
lighean nu prea adânc, în care turna apă călduţă. Acolo se aşeza broscoiul, care
nu făcea absolut nimic, nu înota prin clăbuc, nu plescăia, doar orăcăia de
câteva ori mulţumit. După un sfert de oră, omul îşi lua broscoiul aducător de
noroc, îl ţinea sub apa de la robinet şi-i clătea spuma de pe trupul cel verde.
Broscoiul îşi lăsa picioarele verzui să-i atârne, aşa, ca şi când ar fi mort, dar
stăpânul lui ştia că ăsta era lucrul care-i plăcea cel mai mult broscoiului său
aducător de noroc. Îl ştergea apoi cu un şervet de bucătărie. După care,
broscoiul, care era un broscoi aducător de noroc şi care avea grijă ca omului
să-i reuşească absolut totul, se întorcea în valiză.
Către Dora:
Dormi.
DORA Nu pot.
MAMA De ce nu poţi.
DORA E prea plictisitoare povestea.
MAMA Nu-ţi plac broaştele.
DORA Nu-mi plac poveştile.
Niciodată nu mi-au plăcut.
MAMA Şi eu care îmi dau silinţa şi bat toate bibliotecile ca să pot să-ţi citesc în
fiecare seară una nouă. De ce nu mi-ai spus niciodată.
DORA N-am putut.
MAMA De ce n-ai putut.
DORA Ştiu şi eu. Mi-era indiferent. Mi se păreau stupide, dar mi-era indiferent.
MAMA Tot aşa faci şi cu alte lucruri. Adică ţi se par stupide şi nu spui nimic.
DORA Ştiu şi eu. Ba ştiu. De fapt, nu-mi plac nici pantalonii.
MAMA Care pantaloni nu îţi plac.
DORA Nici unii. Nici un pantalon nu îmi place.
MAMA Dar eu nu-ţi cumpăr decât pantaloni.
DORA Rochiile îmi plac mai mult.
MAMA râde.
Atunci o să aruncăm afurisiţii ăia de pantaloni.
DORA Toţi.
MAMA Da, toţi.
DORA Jeanşii aş vrea să-i păstrez.
MAMA Atunci am să-i arunc pe toţi, în afară de jeanşi. Şi mâine mergem să
cumpărăm rochii.
DORA Okay.
MAMA Ah, copilul meu, sunt aşa de fericită. Doctorii ăştia cu medicamentele
lor. Acum s-a terminat cu prostiile astea. Gata cu pastilele, pentru totdeauna.
Promit. Bine ai venit, Dora, bine ai venit în lume.
MAMA E un dar ceresc. Mi-am recăpătat fiica. Vorbeşte despre ea, despre ce-i
convine şi ce nu. Povesteşte din viaţa ei de zi cu zi, ce-o supără, ce-o învese-
leşte. Dă dovadă de sentimente. Râde din nou. În ultimii ani n-am râs atât cât
am râs acum într-o singură seară.
MEDICUL Nu cumva Dora e surescitată.
MAMA A fost corectă decizia. Acum e din nou om. Când mă uit înapoi la anii
din urmă, mă copleşeşte un sentiment de vinovăţie şi sunt furioasă pe mine în-
sămi. Şi pe doctorul ăla cu ambiţia lui păcătoasă.
MEDICUL A fost convins că aşa era bine pentru pentru fiica dumneavoastră.
8
DOMNUL SUBŢIRE Dar intraţi, vă rog, luaţi loc. Poate aici, pe pat, ştiu, e puţin cam
înghesuit, dar vă rog să aveţi puţină înţelegere. Şi e şi dezordine. Fata face
camera abia după amiază.
Dacă îţi place ordinea, trebuie s-o faci singur. Dar am plătit-o şi pe fată, vreau
să spun, camerista, aşa că ies în pierdere, dacă fac eu însumi ordine, ce dilemă.
Deci, aşa. Un pahar de vin, o bere, chiar şi şampanie. Ce bine că v-aţi hotărât
aşa, spontan.
DORA nu răspunde.
DOMNUL SUBŢIRE Nu sunteţi tocmai vorbăreaţă, nu-i aşa. Nici o grijă, pe mine nu
mă deranjează. Mă întreb doar ce caută o femeie ca dumneavoastră la o tarabă
de legume. Puteţi să nu răspundeţi. Dacă-mi permiteţi să-mi dau cu părerea pe
9
tema asta. De unde aţi putea proveni. Unde sunt rădăcinile dumneavoastră.
Aveţi ceva rusesc, nu-i aşa, ceva din acea ultimă fiică de ţar, sărăcită, dezono-
rată, eşuată între cartofi şi zarzavat de supă. De aici vine aerul ăsta de nobleţe,
delicateţea, sângele ăsta subţiat şi nobil. Ai dumneavoastră s-au amestecat
vreme îndelungată între ei, sunt sigur, timp de generaţii nu s-au amestecat cu
alţii, fiindcă ceilalţi nu erau destul de buni pentru ei, de aici această minunată
nobleţe a trăsăturilor, acest echilibru, această atitudine aproape distantă,
regeşte, imperial distantă. Greşesc cumva. Ştiţi, se spune că mă pricep la oa-
meni. Şi ce anume licăreşte în aceşti ochi trişti, dacă nu amintirea unor du-
minici sângeroase şi a mulţimii de secerate de gloanţe. Zăresc în ei parcurile
imense, pâlcurile de copaci bătrâni de secole şi doborâţi acum în această iarnă
de gheaţă, lemnul hrăneşte şemineul flancat de tunuri, ultimele rămăşiţe de
mobilier din sălile largi ale uriaşului palat. Până şi cărţile preţioase le-aţi ars
deja, şi tablourile şi toaletele de bal, acum n-a mai rămas nimic, doar o blană
veche de urs, care a început să năpârlească. Aşteptaţi, nu-i nevoie s-o spuneţi,
văd în ochii dumneavoastră, cum s-a adunat familia în jurul focului, da, şi
servitorul credincios, bătrân, palid, uscat, bolnav împinge acum în foc şi ul-
timul buştean, şi după ce a ars, salonul e invadat de frigul cosmic şi năvălesc şi
soldaţii cu baionetele la armă, în privirile lor dogoreşte istoria universală, iar
aia se ştie că incendiază totul, aşa că vâlvătaia se ridică în noaptea prin care
dumneavoastră fugiţi solitară. Ah, draga mea!
O ia pe Dora pe după umeri o mângâie o studiază, o împinge din nou la o
parte.
Câţi ani ai.
DORA Ştiu şi eu.
DOMNUL SUBŢIRE Măcar ai împlinit şaisprezece ani.
DORA Ştiu şi eu.
DOMNUL SUBŢIRE Ai un act de identitate la tine.
DORA Nu.
DOMNUL SUBŢIRE Şi ce porţi aici la gât.
DORA E un bilet pe care e trecut numele meu şi numărul nostru de telefon. E şi o
bancnotă de zece franci. Fiindcă m-am rătăcit deja şi-mi uitasem numele.
DOMNUL SUBŢIRE Dar tu nu eşti câine.
DORA Nu.
DOMNUL SUBŢIRE Nu, tu eşti o fată drăguţă. Ia ridică-te puţin, vreau să mă uit la
tine. E bine aşa. Răsuceşte-te. Frumos. Dar nu prea ai fund.
Doctorul. Dora.
bucur pentru tine. Şi părinţii tăi se bucură, sunt sigur, chiar dacă acum sunt
puţin surescitaţi, fiindcă ai fost puţin molestată. Dar nu face nimic. Încă n-ai
experienţă, şi atunci e uşor să te alegi cu câteva vânătăi. Deci, totul e-n regulă,
Dora. În principiu. Înainte de orice, nu-ţi face griji din cauza asta. Nu-i chiar
lucrul cel mai rău care putea să ţi se întămple, să nu crezi asta. Din asta ia
naştere omul, fiecare, imaginează-ţi, fiecare în acelaşi mod, cu şi prin această
minune. Şi din cauza asta e bine că ai descoperit tu însăţi cum stau lucrurile. Şi
tu trebuie să ai voie să trăieşti asta, chiar dacă înainte vi se interzicea. Dar tu
nu eşti catolică.
Dora dă din cap că nu.
Fiecare bărbat şi fiecare femeie trebuie să aibă voie s-o facă, fiecare, aşadar şi
tu, Dora. Ştii şi tu deja cum se face, deci nu mai trebuie să-ţi explic nimic,
cred, dar dacă ai întrebări, atunci chiar te rog: Vino la mine. Da. Uneori e difi-
cil să vorbeşti cu mama despre anumite lucruri care sunt prea personale, prea
intime. Deci. Ce cred eu că e important. Ca în toate celelalte lucruri, în
dragoste există câteva reguli care trebuie respectate, mai ales astăzi, cănd e
atâta libertate, nu se poate fără reguli. Lucrul ăsta e valabil pentru toţi oamenii,
chiar şi eu am nevoie de reguli pe care să le repsect. Altminteri, omul s-ar
pierde în lumea asta liberă, crede-mă, eu văd în fiecare zi ce se întâmplă cu oa-
menii care nu au o busolă în ei, fie din cauză că au probleme cu autoritatea, fie
din cauză că ei cred că asta le-ar limita libertatea. Să le-o limiteze. De fapt, e
tocmai invers. Abia atunci când nu are reguli, când nu are o busolă, omul e
limitat, fiindcă această sărmană creatură nu ştie după ce să se orienteze, în-
cotro, da, încotro să se-ndrepte. Tocmai că nu de interdicţii e vorba, cu sigu-
ranţă nu, ţine minte, Dora, niciodată nu ai voie să tolerezi interdicţii în capul
tău atunci când e vorba de chestiuni amoroase. De altfel, amoros vine din
franceză şi înseamnă referitor la dragoste. Deci: Niciodată să nu gândeşti în in-
terdicţii! Niciodată: Asta nu e voie, asta nu se cade, şi aşa mai departe, şi să-ţi
interzici ceva din cauza asta. Dacă s-ar întâmpla să te confrunţi cu o situaţie,
oricare ar fi ea, şi nu ştii cum e mai bine, s-o fac, să n-o fac, şi o voce în forul
tău interior strigă: Asta nu e voie, asta nu se face, atunci: Atenţie! Atunci:
Atenţie! Atunci: Alarmă! Acest Se e lucrul cel mai fals care există în dragoste!
Înainte de toate trebuie să te fereşti de acest Se! Şi ştii de ce? Astea sunt voci
străine, care clamează acest Se, vocile moralei, da, şi dacă în dragoste are voie
să existe vreo morală, atunci e vorba numai de a ta, Dora.
O singură morală: Morala Dorei.
O singură voce: Vocea Dorei.
Treci la fereastră, Dora, hai, vino aici, lângă mine, uită-te jos pe stradă, hai,
uită-te la chipurile oamenilor, îţi spun eu: pe fiecare dintre ele poţi să vezi
după a cui voce se ghidează, după a lui, sau după una străină. Ăla cu câine şi
palton: voce străină. Aia cu copil şi umbrelă: Voce străină. Turiştii ăia cu
aparate de fotografiat şi ghid: unadouătreipatrucincişaseşapteoptnouăzeceun-
sprezecedouă-sprezeceşitreisprezece voci străine, dacă tăcem, putem să le
auzim până aici, la noi.
Pauză.
Şopteşte.
Foşnetul ăsta, foiala asta, auzi, şi între ele hlizeala.
Pauză.
Atenţie: aia cu codiţe şi cu fusta scurtă: Posibil voce proprie, s-ar putea întâm-
pla, poate, poate. Da, Dora, la zece inşi supuşi vine în cel mai bun caz un om
12
liber. Niciodată n-am afirmat că e simplu, dimpotrivă, e lucrul cel mai dificil
din câte există. Dar: Omul trebuie totuşi să încerce. Trebuie să încerci, Dora,
tu însăţi. Oare cum e făcut omul. E făcut astfel încât să vrea să ignore propriul
său adevăr, oare poate el să trăiască, dacă ascultă de glasul străin, de foşnet,
foială, hlizeală, oare nu-i pasă, dacă se neagă, se neagă pe sine însuşi, dacă
neagă lucrul după care tânjeşte şi de care e însetat. Nu, el vrea să se găsească,
vrea să se recunoască, vrea să se apropie de sine însuşi, asta e ceea ce caută el.
Iar dragostea, viaţa sexuală - la om, ele servesc unui singur scop: Cunoaşterea
de sine. Un ţel sublim, un ţel nobil. Şi el nu are nimic de-a face cu ceea ce
astăzi numim moravuri libere, plimbatul pe jumătate gol, înţeparea celor mai
intime părţi ale trupului, ţopăitul dintr-un pat într-altul. Oamenii pot să fac ce
vor, nu vreau să le interzic nimic, dacă pentru ei e în regulă. Dar oare e în reg -
ulă. Eu cred că nu. Ei nu mai au nici o busolă, ei cred, ce-i drept, că e ceea ce
vor ei, dar: N-au nici cea mai vagă idee. Habar n-au ce vor. Da, ei cred că ceea
ce vor ei e identic cu ceea ce le trebuie. Fals, Dora, fals, fals şi iarăşi fals!
Dacă te ghidezi numai după ceea ce ţi se pare că vrei, atunci nu faci decât să te
supui celei mai tari dintre voci, şi asta nu e neapărat cea proprie. Concluzie:
Îndoieşte-te de vocea care se aude cel mai tare, ar putea fi cea străină.
Pauză.
Bine. Atât la capitolul ăsta. Să devenim concreţi. Să ajungem la dreptul civil şi
penal. Ţine minte, Dora: Niciodată de faţă cu alţi oameni. Deci mai bine nu în
aer liber, cu toate că nu se interzice explicit, în aer liber doar dacă trebuie
neapărat să fie ceva deosebit. Deci nu prea des. Atunci nu-i nici foarte grav,
dacă o dată s-ar întâmpla să se asiste cineva. O dată şi atăt. Cu siguranţă nu.
Aşa. Şi eu nu m-aş duce în locuri care sunt cunoscute pentru că acolo lumea o
face în aer liber. Dacă e un loc cunoscut, atunci el atrage oameni, oameni ciu-
daţi, şi atunci locul e şi plin de fel de fel chestii, ştii tu. Cum e campingul ăla
jos, lângă lac, mai bine să-l eviţi. E suficient să te duci acolo, că ţi-ai şi dat pe
faţă intenţia. Şi niciodată pe stradă, niciodată pe stradă. Chiar dacă s-ar putea
să auzi altceva, înţelegi, poate despre ganguri, sau poate în spatele containerlor
de gunoi sau pe refugii din trafic, ce ştiu eu, ce se scrie prin romanele alea de
doi bani. Ai obiceiul să citeşti, Dora.
DORA Ştiu să citesc, dar nu pot să reţin.
DOCTORUL Frumos, dar eu n-aş face-o acolo, mai bine nu. Poate să vină careva.
Asta nu e neapărat rău, dar când e vorba de stradă, poliţia devine nervoasă. Şi
asta nu ar fi tocmai bine, fiindcă anumite lucruri sunt pedepsite, ajungi la în-
chisoare sau în cel mai bun caz de alegi cu o amendă. Deci, nu în gări, nu în
tren, nu în pieţe, nu în muzee sau pe stadioane, nu în teatru, nu în wc-uri pub-
lice, şi nu pe proprietăţi private străine, adică să nu sari vreun gard iar acolo,
las' că ştii tu. Şi pe tine de-ar deranja dacă, în grădina voastră, cineva - în gen-
eral, ia-te întotdeauna pe tine drept reper, şi atunci ai să faci totul corect.
Pauză.
Ei, dar poate că pe tine nu te-ar deranja, nu-i aşa, Dora, să te trezeşti că ţi-a
sărit careva gardul cu tipa lui, că-i ridică rochia şi i-o trage pe la spate, fundul
palid în lumina lunii, locul unde se văd aşa de frumos prin piele toate
vinişoarele, şi ce frumos se leagănă, nu-i aşa, pe tine nu te-ar deranja aşa ceva,
micuţă Dora. Hahaha.
Pauză.
Bun, pe alţii însă îi deranjează. În alegerea partenerilor eşti liberă din prin-
cipiu. Du-te cu cine vrei. Fireşte, trebuie să vrea şi el dar asta se-nţelege. Poţi
13
să te duci chiar şi cu o femeie, vârsta nu are nici o importanţă. Nu, halt, fireşte
că nu, n-ai voie cu copii, Dora, niciodată cu copii, e la fel de important ca tre-
aba cu locurile publice, probabil chiar mai important. În orice caz, şi asta se
pedepseşte. Şi în locul tău nu m-aş duce cu un tip însurat. Aduce doar compli-
caţii, deşi nu se pedepseşte şi unii văd chiar un stimulent aici, pe bună drep-
tate, recunosc, avansaţii în astfel de probleme îşi pot permite, căci relaţia
amoroasă cu o femeie căsătorită presupune unele eforturi, organizatorice şi fi-
nanciare. Deci, nu e pentru tine, momentan. Şi nici în ceea ce priveşte canti-
tatea nu există lege. Dar şi aici e valabil principiul: Ce-i prea mult strică. Deci,
nu mai mulţi de, să zicem, doi o dată, şi nu-ţi schimbi partenerul mai des de o
dată pe săptămână, sau mai bine lunar. Aşa. Uite că s-au adunat destule. Poţi
să le ţii minte.
DORA Da.
DOCTORUL Aşa.
Îi întinde o pastilă.
Pe asta o iei chiar acum. Şi pe urmă în fiecare dimineaţă câte una, şi după
douăzeci şi una de zile faci o pauză. O să-ţi spună ea, mama ta, cum
funcţionează.
10. La gară. Seara, la ora la care oamenii sunt deja sau încă acasă iar străzile,
pustii.
DORA Bună.
DOMNUL SUBŢIRE Bună.
DORA Ce mai faceţi.
DOMNUL SUBŢIRE Bine.
Te cunosc cumva.
DORA Îmi datoraţi zece franci.
DOMNUL SUBŢIRE Îmi pare rău, sunt sigur că mă confunzi.
DORA Ba nu, dumneavoastră m-aţi confundat pe mine. Aţi spus că-s rusoaică, dar de
fapt eu nu-s deloc rusoaică, dar dumneavoastră aţi spus că precis sunt rusoaică,
numai că eu nu ştiu nimic despre asta. Şi pe urmă m-aţi futut. Cam o jumătate
de oră. Acolo, în hotelul ăla.
DOMNUL SUBŢIRE Ai o imaginaţie bogată.
DORA Şi pe urmă v-aţi înroşit foarte tare şi mi-aţi spus tot felul de lucruri. Am uitat
însă ce mi-aţi spus, şi v-aţi şi înroşit, şi pe urmă m-aţi tras de păr şi m-aţi şi
ciocănit un pic la cap. Şi pe urmă m-aţi trimis la plimbare. Nu-i corect.
DOMNUL SUBŢIRE Ai o păsărică.
DORA Am o vânătaie.
Îşi ridică pulovărul.
DOMNUL SUBŢIRE Lasă asta, prostuţo. Vrei neapărat să ai necazuri.
DORA Nu mă mai trimiteţi la plimbare. Vreau să mă fut şi eu o dată mai mult de o
jumătate de oră.
14
11. Într-o cameră de hotel. Ceva mai târziu, copii ar trebui să fie de mult acasă.
Ei. A ce miroase.
DORA A trandafiri.
DOMNUL SUBŢIRE A trandafiri. Corect.
O aromă de trandafiri pentru nobila noastră doamnă, o aromă de trandafiri
pentru această Lady din Rusia.
Şi ştii cumva şi de ce miroase săpunul a trandafiri.
DORA Pentru ca această Lady din Rusia să miroasă a trandafiri.
DOMNUL SUBŢIRE Se adaugă apă de trandafiri, ca să nu se simtă mirosul de porci
morţi, din care e făcut săpunul. Dumneavoastră, doamnele nobile, nu vreţi să
ştiţi asta, dar săpunelul dumneavoastră de baie atât de drăguţ ambalat se face
din osânză de porc. Se lichidează porcul, se taie osânza de pe carne, se pune
într-un cazan, se fierbe, până când e subţire şi limpede, şi pe urmă se pune
spumă de natron şi la urmă cum spuneam apă de trandafiri, ca să arate drăguţ
şi nimeni să nu ştie că înăuntru nu se află decât o bucată de porc mort.
DORA Săracul purcel.
DOMNUL SUBŢIRE Îţi plac scroafele, nu. Pot să te consolez. Se poate cu vaci.
DORA Şi cu broaşte.
DOMNUL SUBŢIRE Teoretic. Dacă au grăsime pe ele, iese un săpun cumsecade.
Dar nici cel mai bun săpun nu le împiedică pe femei să miroasă. Eu am un nas
fin, Dora, crede-mă. Simt mirosul de femeie şi prin baliga de bou.
DORA Eu nu miros.
DOMNUL SUBŢIRE Nu, tu nu miroşi, tu puţi. Puţi absolut jalnic.
DORA îşi ridică braţele.
Avem grijă ca Dora să fie cât se poate de curată.
DOMNUL SUBŢIRE Dar eu simt mirosul. L-am simţit imediat, prima oară când te-
am văzut.
DORA Ar fi păcat dacă n-aţi mai atinge zarzavatul.
DOMNUL SUBŢIRE Şi ce vrea să facă doamna pentru ca domnul subţire să guste
mai departe din zarzavatul ei.
DORA Nu ştiu.
DOMNUL SUBŢIRE Să nu te speli. Nu-mi place când o femeie miroase a osânză de
porc. Dacă te speli, nu te mai fut. Atâta lucru îi datorez şi eu nasului meu. Şi
acum vino la mine, vreau să mă murdăresc de tine.
12. Acasă. La micul dejun, cu aromă de cafea şi speranţa unei zile noi.
TATĂL Chiar trebuie s-o laşi pe Dora să-şi dea cu parfumul tău. Mi se pare
slavă Domnului că ajunge că purtaţi aceleaşi haine şi mergeţi la acelaşi coafor.
Aş vrea să pot s-o deosebesc pe fiica mea de soţia mea. Altfel, fără să vreau,
într-o zi o să comit un delict.
MAMA Ce să fac dacă-i place aceeaşi modă care-mi place mie. Şi apoi, e şi
mai simplu cu spălatul. Am şi-aşa destule pe cap cu gospodăria.
Pauză.
Şi pe urmă, n-am parfumat-o niciodată pe Dora.
TATĂL Înseamnă că fiica noastră îţi foloseşte trusa cosmetică fără ştirea ta.
16
15. Într-o cameră de hotel. Timpul e uituc, clipa zăboveşte, oamenii îşi pierd con-
sistenţa.
DOMNUL SUBŢIRE Pentru mine a fost prima oară cu cineva pentru care a fost pen-
tru prima oară. Ştii, Dora, până acum nu am avut decât femei bătrâne, consu-
mate, şi curve.
DORA Ce-s alea curve.
DOMNUL SUBŢIRE Femei cărora le dai bani pentru asta.
DORA Şi tu le dai bani.
DOMNUL SUBŢIRE Mult prea mulţi, Dora, mult prea mulţi.
DORA Dă-mi şi mie bani.
DOMNUL SUBŢIRE Pentru ce.
DORA Pentru futut.
DOMNUL SUBŢIRE N-ai înţeles, Dora. Vino puţin încoace. Tu nu eşti o curvă. Nu,
copila mea, tu eşti ceva deosebit. Tu eşti un înger. Cerul te-a trimis. Tu ai să
mă izbăveşti. Copila mea. Am să mă schimb. De acum încolo am să fiu bun cu
tine. Promit. Îţi arăt ce n-am mai arătat nimănui. Cum sunt eu cu adevărat.
Uite, simţi, ăsta sunt eu, şi tu eşti cea care face asta cu mine. Îngerul meu. Nu
te gonesc. Precis că n-am să te mai gonesc niciodată. Ce-s nebun. Trebuie să
fii nebun ca să goneşti un înger.
Doctorul. Mama.
Mama. Dora.
MAMA Frumoasă idee, dar nu cred că s-ar bucura cineva de cadoul ăsta.
DORA Atunci aşteptăm până vine pe lume şi pe urmă îl omorâm. Fără glumă.
MAMA E interzis, Dora.
DORA Nu spunem la nimeni. Îl legăm de un copac şi pe urmă nu-i mai facem nimic.
MAMA Eşti crudă.
DORA Dar nu-i nici o chestie.
MAMA Nu merge, Dora, crede-mă.
DORA P-ormă nu mai ştiu.
MAMA Pe tata l-ai crede.
DORA Pe tata îl cred întotdeauna.
Mama. Dora.
MAMA Şi acum.
DORA Aş vrea o cafea.
MAMA Ai voie.
DORA Da. Dar zece zile n-am voie să mă fut.
MAMA O să rezişti, nu-i aşa.
DORA Nu.
MAMA Eu în locul tău aş urma sfatul doctorilor.
DORA Sigur.
MAMA Vorbesc serios, Dora. Altfel ai să faci o congestie îngrozitoare.
DORA Sau îmi curge tot sângele din mine şi mor.
MAMA Aşa ţi-au spus doctorii.
DORA M-am gândit eu.
Fiindcă a fost atâta sânge.
Doctorul. Dora.
DORA Foc.
DOCTORUL Bine, lasă.
DORA citează
Frumoasă ispravă aţi făcut, domnule tăbăcar.
DOMNUL SUBŢIRE Îmi pare rău.
DORA O adevărată porcărie. Trebuia să vedeţi.
DOMNUL SUBŢIRE Pot să-mi închipui.
23
Dora. Femeia.
Iar dacă după două săptămâni prietenul tău vrea deja să te împartă cu unul ca
ăsta, atunci poate că vrea să te împartă cu toţi.
DORA Ce-i rău în asta.
FEMEIA La un moment dat o să vrea bani pentru asta, Dora, şi ajungi să faci
trotoarul. Sunt mulţi oameni răi pe lume.
DORA Mai răi ca mine.
FEMEIA râde:
Tu nu eşti rea, Dora, tu eşti un mieluşel.
Şeful. Dora.
26. Pe malul unui lac. Lângă un camping în care se duc numai cei ce au anumite
intenţii.
Doctorul, Dora.
DOCTORUL A fost urât din partea ta, Dora. Urât şi lipsit de delicateţe.
DORA mâncând caise uscate. Sigur.
DOCTORUL Îl înţeleg pe tatăl tău. Oricine şi-ar fi ieşit din sărite.
DORA Precis.
DOCTORUL Dora, în momentul ăsta le faci viaţa foarte grea părinţilor tăi.
Nu te mai speli, ai fost dată afară.
Mama ta nu mai ştie ce să se facă cu tine.
Pauză.
Te-ai sălbăticit de tot.
DORA Mama mea e o femeie bună şi iubitoare.
27
Doctorul. Mama.
Mama. Dora.
DORA Am avut un sentiment plăcut când v-am văzut, era chiar mai frumos ca atunci
când mă fut, şi pe urmă ne-am futut şi noi, ca proştii, chiar alături, fiindcă nu
mai suportam, şi de fapt eu trebuia să aştept zece zile, dar voi eraţi înăuntru, la
căldură, dar şi aşa a fost frumos, puţin cam frig, dar fututul te-ncălzeşte. Şi
acum trebuie să mor.
MAMA De ce nu-ţi ţii o dată gura aia proastă a ta.
DORA Păi era şi tata de faţă.
Asta înseamnă că nu putea să fie ceva rău.
Şi faţa ta era atât de veselă.
MAMA Nu-nţelegi nimic.
DORA Explică-mi.
MAMA Nu.
DORA Te rog.
MAMA Poate altădată.
DORA Nu mă mai iubeşti.
MAMA Cum de-ţi trece prin cap una ca asta. Numai că nu ar trebuie să-ţi bagi
nasul în lucruri care nu te privesc.
DORA râde.
MAMA Ce găseşti de râs.
DORA Păi asta-i o chestie veselă. Să-ţi bagi nasul în lucruri.
Pauză.
Acum trebuie să mor.
Amuţeşte.
MAMA Termină cu teatrul ăsta.
DORA Te iubesc, mamă. Rămâi cu bine.
MAMA Termină o dată cu asta, Dora.
DORA Sigur.
MAMA Dora.
Tăcere.
Dora, Termină cu tâmpenia asta.
Dora.
31. Acasă. Singuri, într-un ceas solitar, dar liniştit, aşteptarea produce o stare
conciliantă.
Mama. Tata.
MAMA Într-un fel întotdeauna am avut în cap filmele astea cu animale, în care
se arată cum un animal care are chiar şi cea mai mică rană nu are absolut nici
o şansă. Leul se înţeapă într-un spin, nu mai poate să vâneze, s-a terminat. Puii
cu malformaţii sunt mâncaţi pe loc chiar de mama lor. E suficient un picior cu
o a şasea gheară. Fiindcă o vietate cu şase gheare nu e capabilă să
supravieţuiască. Noi oamenii suntem altfel.
TATA Nu-ţi reproşez nimic.
MAMA O să ajungem şi acolo.
Pauză.
30
gravidă. Te-ai fi gândit că Dora poate să rămână gravidă. Vreau să spun, din
punct de vedere strict anatomic.
TATĂL nu poate să răspundă, căci
DORA intră în casă.
Bună.
MAMA Credeam că doar mâine or să-ţi facă externarea.
DORA Copilul a fost rezistent.
când se rupe.
DOMNUL SUBŢIRE Nu mai face mutra asta. N-are nici o legătură cu tine. Eram
strâmtorat. La urma urmelor, trebuie să câştig bani.
DORA cu o valiză în mână Mai întâi au vrut doar să-mi taie doar ovarele, dar pe
urmă docotrul a spus că ar fi mai sănătos să-mi dea afară şi uterul. Fiindcă
oricum n-am nevoie de el, şi acolo e foarte uşor să faci cancer. Şi dacă totuşi
vreau copii, pot să-mi pună totul la loc.
DOMNUL SUBŢIRE Au spus ei asta, Dora.
DORA Da. Acum sunt o femeie întreagă. Şi modernă.
DOMNUL SUBŢIRE Te-au tras în piept. O operaţie ca asta nu e reversibilă.
DORA Nu.
DOMNUL SUBŢIRE Sigur că nu.
DORA Şi cu copii noştri cum rămâne.
DOMNUL SUBŢIRE Mi-e teamă că s-a vărsat.
DORA Ah.
Plânge.
DOMNUL SUBŢIRE Nu mai plânge, rusoaică mică. Poate că-i mai bine aşa.
DORA Păi nu mai vrei familie.
DOMNUL SUBŢIRE Nu-i aşa de important.
DORA se dezbracă.
DOMNUL SUBŢIRE Ce faci acolo. Lasă asta.
DORA Nu ne futem.
DOMNUL SUBŢIRE Nu, precis că acolo înăuntru eşti încă plină de sânge.
Ea se lipeşte de el.
Pleacă de lângă mine, puţi.
DORA Nu-i vina mea. Ei m-au spălat. La spital. În timp ce dormeam.
Dacă nu ne futem, atunci fii atât de bun şi bate-mă un pic.
DOMNUL SUBŢIRE De ce să te bat.
DORA Fiindcă e plăcut.
DOMNUL SUBŢIRE Ca să te duci pe urmă să povesteşti. Că te bat.
DORA I-am povestit doar lu' mama.
DOMNUL SUBŢIRE Nu-i frumos s-o minţi pe mama ta, Dora.
DORA N-o mint.
35
DOMNUL SUBŢIRE Încă nu te-am bătut niciodată, micuţa mea rusoaică. Nici măcar
o singură dată.
O loveşte.
Acum te bat, Dora. Vezi diferenţa.
DORA Nu. Explică-mi tu.
DOMNUL SUBŢIRE o loveşte din nou.
E plăcut.
DORA Merge.
DOMNUL SUBŢIRE Ei, şi acum, observi acum care e diferenţa.
DORA Doare un pic.
DOMNUL SUBŢIRE Un pic, da.
O loveşte.
Diferenţa e că după aia nu te mai fut.
Asta e diferenţa.
DORA Okay.
DOMNUL SUBŢIRE Şi acum strânge-ţi lucrurile.
DORA Păi nu mai plecăm în Rusia.
DOMNUL SUBŢIRE Bineînţeles că plecăm în Rusia. Numai că eu mai am câte ceva
de rezolvat. Du-te tu înainte, ne vedem acolo.
DORA Dar nu ştiu cum se ajunge în Rusia.
DOMNUL SUBŢIRE Du-te la gară. Precis că scrie pe undeva. Doar ştii să citeşti.
DORA dă din cap că da. (fericită)
Vii şi tu curând.
DOMNUL SUBŢIRE Bineînţeles. Doar n-o să te las să aştepţi.
Aşteaptă.
Îi întinde o bancnotă.
Ia-ţi înapoi cei zece franci. Ca să fim chit.
DORA Unde-i mama să vadă asta. Ea a afirmat că n-o să mai văd niciodată banii ăş-
tia. Şi nici că plecăm în Rusia n-a vrut să creadă şi n-a vrut deloc să mă lase.
Şi tata a spus, o dată şi-o dată trebuia să vină şi clipa asta, dar mama a plâns, şi
tata a spus, am pregătit-o bine, şi mama mi-a făcut valiza şi a plâns şi nu s-a
oprit nici atunci când i-am promis că o să-i trimit o vedere din Rusia.
DOMNUL SUBŢIRE Are să se bucure când are s-o ţină în mână. Acum însă dă-i dru-
mul, altfel pierzi trenul.
DORA Nu mă săruţi.
DOMNUL SUBŢIRE Nu, Dora, fiindcă dacă te-aş săruta ar însemna că ne despărţim.
Te sărut în Rusia, micuţa mea prinţesă, te sărut în Rusia.
Fin de la bobine.