1.13.

ECOMAPA:
, ` \ | l / ,V VV
\ › / ef;

:Ş î A l.- ' . . \ ›j v v .

: > 5555.? î ä ;
f\
' î :w: › şi` 1:`. 3:: r a 1? Î ţ @fiţi: î. : 3

._ _ .. _ .› Relaţii slabe

...uoocncnu..›

` Fi g. nr. 1 5
147

1.15 Genograma
R.G ,
R.R
40 ani _
38 am
R.D.D
R.A
22 ani, consum de
6 ani tutun şi plante
etnobotanice
Legendă:
D - bărbat - .
- căsătorie
_
O -femeie Fig. nr. 16
146

Concluzii

v Această lucrare are ca şi scop conştientizarea în rândul populaţiei de riscurile

ce le poate determina consumul de drog, implicit al alcoolului. Aşadar primul capitol
este constituit din informaţii relevante care au în centru noţiunea de drog, definit ca
substanţă ce are capacitatea de a determina o stare de dependenţă, precum şi termenul
de dependenţă reprezentând o stare de intoxicaţie periodică sau cronică produsă prin
consumarea repetată a unui drog natural sau sintetic. Un alt aspect important îl
reprezintă factorii care contribuie la dependenţă unor droguri ca:
opium/heroină,cocaina,cannabis, ATS (stimulenţi de tip amfetamină), ecstasy,
cannabis printre care factori de ordin personal, factori de ordin familial, factori de risc
de ordin social. În continuare s-au prezentat efectele negative ale consumului de
droguri, urmând ca în final să se expună una din cele mai discutate apariţii în materie
de droguri: plantele etnobotanice, care prin consumarea în diverse forme, schimbă
modul de manifestare fizică sau mentală a unei persoane, mai ales în rândul tinerilor.

În al doilea capitol centru de interes îl reprezintă ansamblu de aspecte cu

privire la problemele adolescenţilor şi intervenţia asistentului social în viaţa lor.
Conform teoriei lui Rousselet, evoluţia crizei personalităţii adolescentului cuprinde
trei perioade : perioada revoltei, perioda scandalului, perioda de exaltare şi afirmare.
Aceste schimbări, modificări ale percepţiei asupra vieţii ale adolescentului au rolul de
a-i stabili în final către un scop bine definit care conduce către o maturizare fizică,
emoţională şi a limita traseul de îndelungi căutari. Asistentului social are un rol foarte
important în viaţa adolescentului care consumă droguri şi are ca obiective principale
obiectivele tactice şi obiectivele strategice.

În al treilea capitol, sunt menţionate legile şi necesitatea apariţiei acestor legi

datorată cazurilor numeroase grave ale excesului de băuturi alcoolice asupra sănătăţii
popoarelor, asupra dezvoltării lor economico-sociale. În România, anul 2009 s-au
înregistrat 32 de decese determinate de consumul de droguri şi 999 de cazuri de
urgenţe nonfatale. Cele mai multe decese (28) au fost inregistrate în Capitală. 31
dintre persoanele decedate sunt de sex masculin, iar vârsta media este de 27 de ani.

În al patrulea capitol este evidenţiat înţelesul de libertate privit din perspectiva

teologică. Viaţa unui tânăr robit de plăcerea consumului de droguri, a viciilor acestei

147

vieţi trecătoare confirmă lipsa de a căuta răspunsuri pentru frământările interioare,

deznădej dea, dezinteresul pentru o viaţă liniştită şi plăcută Lui Dumnezeu.

În zilele noastre consumul de droguri, indiferent de forma sa: ţigări, plante

etnobotanice, alcool, reprezintă principala problemă în rândul tinerilor. În urma
studiilor de caz prezentate în lucrare, s-a constatat că drogurile au puterea ca fiind
absorbite, să transforme viaţa persoanelor intr-o continuă stare de neliniste, agitaţie
interioară puternică. Astfel, au fost relatate mai multe cauze a consumului de droguri:
o parte dintre persoane au fost determinate să consume datorită influenţei anturajului,
cercului de prieteni ca urmare a lipsei unui scop bine definit în viaţă; o altă parte este
cea pentru care drogurile reprezintă o alinare în faţa suferinţelor lăsate de o persoană
dragă apropiată sau a panicării apariţiei unor necazuri.O a treia categorie de persoane
care consumă droguri o reprezintă cei curiosi, care de multe ori, ajung la o supradoză,
devenind mortală. Toate aceste dezechilibre apar la nivel mintal, fizic şi sufletesc
atunci când familia nu oferă educaţie copilului cu privire la droguri sau alte aspecte
ale vieţii. Dacă părinţii s-ar ocupa mai îndeaproape de copii, dacă s-ar implica mai
mult în viaţa lor încă de la vârste fragede şi ar discuta deschis despre orice problemă
cu certitudine că problemele lor pe care le consideră majore ar îmbrăca un balsam
mângăietor. În acest mod multe familii nu s-ar mai confrunta cu dependenţa fizică şi
psihică a copilului sau tulburări grave ale activităţii mintale, ale percepţiei şi
comportamentului. Din cele 7 cazuri pe care le-am prezentat consumul de tutun şi
droguri sunt utilizate de persoane cuprinse între 11-34 ani, fiind 4 persoane de sex
masculin şi 3 de sex feminin. Se observă că doar o singură persoană are o situaţie
financiară foarte bună din cele 7. Locuiesc în mediul urban 5 persoane dependente de
plante etnobotanice şi tutun, iar 2 în mediul rural, dependente de alcool, respectiv e
inhalanţi, arătând că drogurile sunt mai răspândite în mediul urban, iar alcoolul în
mediul rural. Procentul de consum de droguri este mult mai mare la persoanele ,
necăsătorite, din cele 7 cazuri, 6 sunt necăsătorite, existând doar un singur caz în care
persoana a fost căsătorită, în momentul de faţă fiind văduv. Cinci din cele 7 cazuri
sunt persoane @Mäăţămăntului arătând că dependenţa de drog este
influenţată de anturaj în cea mai mare măsură.
Mântuitorul Iisus Hristos doreşte libertatea omului, dar nu în sensul de a trăi
viaţa în desfătări şi patimi, căci acestea evidenţiază chiar înlănţuirea de materialitate, ~

148

ci ne doreşte liberi prin seninătatea trupească şi sufletească cu implicaţii în viaţa

Bisericii precum prezenţa la Sfintele slujbe, milostenie, pocăinţă, rugăciune
neîncetată.

149

Anexe `
Anexa l ţ
CHESTIONAR PRIVIND CONSUMUL DE DROGURI
Data studiului „
Rangul naşterii(părinţi/internat/gazdă/singur)
1. De unde aţi aflat prima datã despre droguri ?
A filme literatură emisiuni TV emisiuni radio lectii de educaţie sanitară la `A
şcoală părinţi prieteni ziare reviste Internet
2. Dacã aţi avea posibilitatea, aţi încerca un drog ? v
da nu „
3. Ţi-au fost oferite droguri spre cumpărare ?
da nu A"
4. Ţi-au fost oferite droguri pentru consum ? '
da nu
5. Consumi droguri ?
niciodată am încercat o dată ocazional săptămânal zilnic
6. La ce vârstă ai încercat prima datã un drog ?
Mai puţin de 9 ani
< 9 ani J
7. Dacã consumi, ce tip de drog consumi ?
heroină marijuana hasis cocaina LSD amfetamină sedative
inhalanţi altele (precizează) A V
8. Sub ce formă consumi drogurile ?
ţigară prizat injectabil altele
150 h

9. De câte ori ai fost drogat în viata ta ?

7 niciodată
rar
des
10. Care este motivul pentru care se consumă droguri ?
curiozitatea prietenii timiditatea dorinţa de a trăi experinţe noi teama de
V responsabilităţi conflicte în familie altele
11. În familia ta se consumă droguri ?
mama tata fraţii nu nu ştiu
12. Colegii, prietenii tăi consumă droguri ?
da nu nu stiu
A 13. Câte persoane care se droghează cunoşti ?
› nu stiu 1 mai multe
14. Unde consumi droguri ?
la petreceri la scoală în cămin acasă la prieteni baruri discoteci
altundeva (precizează)
15. De unde vă procurati droguri ?
din scoală din zona scolii din cămin din zona căminului de la prieteni
altundeva (precizează)
` 16. Ce efecte ale drogurilor considerati că au importanţă mai mare ?
îti dau încredere in tine te linistesc îti dau fortă de muncă dăunează grav sănătăţii
17. Cum vă puteţi descrie ?
nervos deprimat agresiv obosit euforic nedormit inutil
fericit bine relaţionat cu cei din jur optimist
V 18. Câte cesti de cafea consumi pe zi ?
nu consum ocazional o cească două ceşti trei cesti mai multe (precizează)
151

19. Cu ce ocazie consumi cafea ?

fără motiv la petreceri în perioada examenelor cu ocazia întrecerilor sportive nu

consum r
20. Relaţiile în familie sunt:

armonioase tensionate indiferente A

21. Structura familiei:

organizată dezorganizată (divort) reorganizată '

alte situatii (ex. concubinaj)

152 V