Introducere

Dependența de droguri este unul dintre cele mai cutremurătoare, dificile și profunde
fenomene ale lumii de astăzi. Drogurile ilicite amenință astăzi pacea și stabilitatea întregii
lumi.1 Cu fiecare an ce trece, mulțime de persoane cad pradă drogurilor, iar numărul este într-
o continuă creștere.2 Consumul de droguri apare ca un fenomen ce are implicații de ordin
uman și social afectând atât individul cât și societatea. 3 Consumatorul devine sclav al
drogurilor, care păreau să fie soluția tuturor problemelor sale. Dispare tot ce este în jurul său,
drogul ajungând a doua natură a sa. Responsabilitățile familiale, profesionale, sociale dispar și
ele, el însuși dispărând moral, pentru ca în cele din urmă să fie acoperit de țelul său care este
drogul.
Motivația ce determină consumul de droguri este subiect de reflecție și de cercetare
pentru specialiști. Multe teorii de factură spirituală, sociologică, psihologică și medicală stau
la baza consumului. Explicațiile ce le oferă consumatorii sunt variate, dar nu sunt problema de
fond: tentația, pofta de a ingera, intrarea în stadii avansate de dependență, marasmul
sevrajului, recăderile.
Drogurile interzise sau nu, au devenit veritabile industrii accesibile din cauza
traficanților, a dealerilor și implicit a consumatorilor. Părerile mulțimii sunt diferite, dar cei
care suferă de stări depresive, instabile, le consideră normale de consumat, oferindu-le stări de
bună dispoziție, dar se uită faptul că drogurile aduc marginalizarea și chiar excluderea din
comunitate.4
Se încearcă explicarea tentației de consum, dificultatea abstinenței și insuccesul
tratamentelor. Prin consumul de drog, persoanelor în cauză li se pare că au o capacitate mai
mare ca înainte, creativitatea mai evidentă, performanțe mai valoroase, se observă un calm
doar aparent, toate acestea sunt iluzii ce se vor transforma în scurt timp într-un adevărat
coșmar. Persoana ce a consumat drogul pe o perioadă de timp îndelungată, devine sclavul lui
și ulterior caută senzațiile cunoscute, iar pentru revenirea la nivelul anterior, organismul
pretinde doze mărite. De cele mai multe ori organismul nu este pregătit psihic, fizic și nici
material pentru a ingera drogul. Consumatorii sunt într-o ridicată nesiguranță, în care nu știu
cum să ia decizii favorabile lor. Aceștia sunt într-o suferință spirituală și psihică, din care se
pot elibera cu ajutorul rugăciunii, a preotului, a specialiștilor în domeniu. Consumatorii
1
Almanah droguri, 1996, Cartea morții albe, Ed. A.R.L.I.D, București, p. 5
2
Stelian Țurlea, Bomba drogurilor, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1991, p. 5
3
Beatrice Gabriela Ioan, Consumul de droguri și toximania. Aspecte bio-psiho-sociale, medico-legale și
legislative, Ed. Junimea, 2003, p. 7-8
4
Rășcanu Ruxandra, Alcool și droguri: Virtuți și capcane pentru tineri, abordare psihosocială, p. 8

1
trebuie să învețe cum să iasă, să reziste, să se schimbe, dar în primul rând trebuie ca el să-și
dorească aceasta și nu doar familia, inclusiv prietenii.
Drogurile și consumul acestora prezintă o problemă complexă, relativ nouă pentru
România, confruntându-se cu ea începând cu anul 1990. Această problemă devine tot mai
profundă, devenind un fenomen social incontrolabil. Persoanele atrase, cresc pe zi ce trece, iar
aceasta iar aceasta nu face decât să ne gândim la rădăcina acestei probleme majore: lipsa lui
Dumnezeu din viața omului. Se urmărește această temă pentru a aprofunda, a cerceta în
amănunt acest fenomen social cu valoare peiorativă ce pare că se extinde tot mai mult la nivel
național și global. În această lucrare tematică nu se dorește epuizarea cauzelor, efectelor și
intervenția asistentului social ci se urmărește conștientizarea profundă a acestei probleme,
care treptat, dar sigur, duce către degradarea umană.

Capitolul I

2
 Drogurile. Clasificarea și evoluția lor. Plantele etnobotanice

I.1. Definiția și evoluția drogurilor

Braker R. definește dependența ca starea unei persoane care se bazează pe alt individ
sau lucru pentru existență sau suport. Dependența este o stare a unei persoane sau a unor
grupuri de persoane vulnerabile. Starea de dependență se mannifestă față de o persoană sau un
lucru pentru satisfacerea unor nevoi.
Termenul de «abuz de droguri» a apărut în anii 1950. Se referă la consumul de obiecte
prin auto-administrare, a oricărui drog, într-o manieră neaprobată medical sau conform unui
pattent social în cadrul unei anumite culturi sau subculturi.5
În prezent Organizația Mondială a Sănătății a renunțat la termenul de abuz de droguri,
înlocuindu-l cu alți doi termeni:
a) consum dăunător fiind pattent-ul de consum al unei substanțe psihoactive care
dăunează sănătății fizice și psihice.
b) consum riscant, reprezintă pattent-ul de consum a unei substanțe psihoactive care
crește riscul aparișiei unor consecințe dăunătoare pentru consumatori.
Vulnerabilitatea poate naște dependența. Cererea de sprijin pe care o face clientul către
serviciile sociale este un semn al vulnerabilității. Există riscul ca persoana vulnerabilă să
devină dependentă de serviciul accesat, asfel încât intervenția asistentului social se orienteze
pe două planuri: cel al depășirii gradului de vulnerabilitate și cel al prevenirii apariției stării de
dependență.
Apar mai multe controverse odată cu disputa originii cuvantului drog. După unii
autori, originea ar fi persană «droa», însemnând «miros aromatic». Alții spun din evreiescul
«rakab» - parfum, iar după alții etimologia stă în termenul olandez «droog» - substanțe
vegetale vândute de farmaciști.6 În sens științific «drog» însemnă substanță care are
capacitatea de a determina o stare de dependență.7
Termenul de «adicție» este de origine latină și se traduce prin sclavie pentru datorii sau
”constrângere prin corp”.8 Cea mai frecventă definiție utilizată este propusă de O.M.S. în anul
1950/1957: «Adicția este o stare de intoxicație periodică sau cronică produsă prin consumarea
repetată a unui drog natural sau sintetic» caracterizat prin:
- dorință irezistibilă de a continua consumul de droguri și de a le obține indiferent de
5
Vasile Miftode, Populații vulnerabile și fenomene de auto-marginalizare, Ed. Lumen, Iași, 2002, p.138
6
Rășcanu Ruxanda, Op. Cit. p.19
7
Beatrice Gabriela Ioan, Op. Cit. p. 9
8
Serenelle Dinu, Menelac Drăgostin, Problemele secolului XXI: droguri, trafic de persoane, violenta în familie,
Ed. Teocora, Buzău, 2009, p. 80-81

3
 mijloace, cu orice preț
- tendința de a crește doza
- dependență psihică/fizică care se manifestă prin simptome de abstinență la
întreruperea drogurilor
- efect dăunător asupra individului, societății
- constrângere la luarea unui drog a cărui suprimare provoacă o indispoziție
psihică/tulburări fizice
- dorința de a lua periodic o substanță pentru a obține din acest fapt o plăcere9
Originile consumului de droguri sunt greu de observat, stabilit, recunoscut. Cele mai
multe droguri sunt cunoscute de multă vreme, la scară redusă inițial, la numite populații si
zone geografice, iar treptat la o scară largă, răspândindu-se în diverse împrejurări și particular,
cu fiecare drog.10
Drogul este definit ca orice substanță ilicită sau licită care consumată fie din motive
medicale, fie din alte motive, dă fenomenul de dependență, însemnând necesitatea creșterii
progresive a dozei consumate și determină întreruperea dificilă a consumului acestuia.
Un drog este orice substanță care produce sau creează schimbări psihologice și/sau
fiziologice în corp conform lui Michael D. Lyman și Gary W. Potter. 11 Astfel de definiție,
surprindea Erich Goode, este prea largă aplicându-se la o mulțime de substanțe, medicamente
sau alimente.12
Erich Goode evidenția faptul că orice definiție a drogului trebuie să ia în considerare
dimensiunea socială, culturală și contextuală: ”Conceptul de droguri este, îna același timp, un
artefact, o invenție specială care se aplică la anumite tipuri de substanțe în contexte sau locații
specifice”.13
În perioada contemporană, termenul de ”drog”, este asociat numai substanțelor
interzise (droguri ilegale), deși în limba engleză aceeași noțiune este utilizată pentru a
desemna diverse medicamente. Pentru aceasta, o parte mare din populație nu consideră
alcoolul sau tutunul ca fiind droguri. În sens psihoactiv, alcoolul este un drog pentru că este
luat în scop recreativ, pentru efectele sale care influențează psihismul individual.
În context medical, un drog este o substanță prescrisă de medic și care este produsă cu
scopul de a alina durerea sau a trata și preveni boala.

9
Ibidem, p. 82
10
Beatrice Gabriela Ioan, Op. Cit. p. 9
11
Sorin Rădulescu, Cristina Dâmboianu, Sociologia consumului și abuzului de droguri, Ed. Lumina Lex,
București, 2006, p. 23
12
Ibidem, p. 23
13
Ibidem, p.26

4
 În context juridic se referă la orice substanță chimică care afectează funcțiile biologice,
psihicul, percepția sau conștiința, fiind dăunătoare pentru consumator și pentru întreaga
societate.14
Chiar de începutul apariției sale, omul a consumat unele substanțe, nu pentru a se
alimenta, ci pentru a trăi o stare euforică și de confort la nivelul psihicului. Încă din perioada
antichității, omul a folosit băuturile alcoolice și anumite plante în aceleași scopuri ca și astăzi.
Egiptenii foloseau macul pentru a extrage opiu, pe care îl utilizau ca și medicament,
iar uneori ca otravă.15 Cânepa indiană era folosită de egipteni în special pentru a uita
suferințele, foamea, oboseala, dar totodată era utilizată și pentru a se ”apropia” mai mult de
divinitate, sub rânduiala unor preoți.
Textele sumeriene descoperite în orașul Uruk din S Mesopotamiei (azi Irak)
conțineau date privind opiul. Ele descriu modul cum se cultivă și se prepară opiul.
Informațiile au fost transmise apoi egiptenilor și perșilor de către babilonieni, urmași ai
sumerienilor.
În Egipt se folosea opiul în scopuri rituale. După Pliniu cel Bătrîn și Dioscoride,
egiptenii obțineau anestezia generală folosind opiu. La rândul lor, grecii, utilizau această
substanță. În Iliada și odiseea se amintește de ”nepenteea” - licoarea care aducea uitarea
durerii și a nefericirii.16 Este acel ”pharmakon Nepenthes - împotriva tristeții intense și a
durerii fizice și morale.” Hipocrat îl recomandă în doze mici, în variate boli.
În secolul al XVIII-lea, Le Matt introduce termenul de ”elixir palegoric”, datorită
capacității de a liniști a opiului. Între sec. X-XII-lea a cunoscut o răspândire în lumea întreagă.
Chinezii îl utilizau în scopuri medicale (adus de arabi în secolul al IX-lea). India, înainte de
eliberarea de sub autoritatea engleză, opiul era foarte răspândit. Afganistanul, Iranul și Turcia
s-au confruntat cu flagelul social și moral al opiului. Iranul avea o situație foarte gravă, 20%
din populația țării se ocupa cu producerea opiului și peste 1 milion jumătate sufereau de
morfinomaie.
Cu ocazia ceremoniilor religioase ținute în timpul aztecilor precolumbieni, nativii
americani (indienii) care locuiau în Mexic obișnuiau să mestece ciuperci halucinogene
conținând psilocybină. Cactusul fără spini ce conține mescalină ca drog psihedelic, era
conservat de membrii a numeroase triburi indiene americane, cu scopul de a atinge stări și
viziuni extatice.17

14
Ibidem, p.18
15
Rășcanu Ruxandra, Op. Cit., p.13
16
Beatrice Gabriela Ioan, Op. Cit. p. 12
17
Sorin Rădulescu, Cristina Dâmboianu, Op. Cit., p.19

5
 Războiul civil din S.U.A. de la sfârșitul sec. al XIX-lea, a favorizat răspândirea
consumului de droguri, în special al morfinei și al substanței pe bază de opiu, care au fost
folosite în tratarea victimelor câmpurilor de luptă și a deținuților din închisor.
Perioada postbelică adebutat cu folosirea amfetaminelor de către studenți în special
pentru a continua cu utilizarea marijuanei în cafenelele frecventate de membrii generației
”Beat”. Apoi există și perioada de ample tulburări sociale și politice, asociate cu ”libertatea
sexuală”, clamată de tinerii americani.
În majoritatea țărilor lumii, drogurile au devenit o ”marfă” ce ajunge ușor la
consumator. Globalizarea comerțului a făcut ca marea majoritate a drogurilor să devină
disponibile oricărui cetățean în moarte. În același timp, prin sintetizarea ingredienților
farmacologici ai unor substanțe naturale, au apărut mari diversități de droguri printre care
cocaina, amfetaminele, barbituricile, mescalina, LSD-ul etc.
În multe țări și mai ales în ultimul deceniu au apărut diverse mișcări ale tinerilor
asociate cu drogurile, cu uzul și abuzul de droguri. Astăzi există o nouă scenă a drogurilor,
unde multe grupuri de tineri utilizează droguri în moduri diferite. Astfel, ceea ce este depășit
într-o țară din Europa, este modern în alta.18

I.2. Clasificarea drogurilor legale și ilegale

Drogurile au fost folosite legal sau ilegal de mii de ani și trebuie să luăm în
considerare de ce, cum și când sunt folosite. De la o etapă la alta a evoluției sale, legalitatea s-
a transferat de la un drog la altul. Dar dincolo de acceptarea sau respingerea drogurilor de
către societate, efectele lor negative asupra stării de sănătate a individului și a relației lui
sociale, sunt incontestabile.
Varietatea chimică a substanțelor psihoactive ce produc o generare de dependență,
diversitatea lor originară, intensitatea efectelor lor fac dificilă o clasificare a acestor droguri.
Sunt mai multe criterii de clasificare a drogurilor ilegale. Un criteriu vizează scopul
lor. Astfel drogurile ilegale se pot împărți în sedative și excitante (stimulente). Ca și sedative
au efect analgezic, ducând la încetinirea activității mentale și fizice, relaxarea musculară,
ușurarea durerilor, starea de euforie etc. 19 În doze mai mari provoacă o stare de letargie,
ducând în starea de comă și în final, moartea prin asfixiere. Drogurile excitante au un efect
stimulator, intensificând mai bine eforturile fizice sau psihice atrăgând după sine buna
18
Hans Knutgard, New Trends in European Youth and drug cultures, in Youth studies, Australia, vol. I, 1996, p.
123
19
Sorin Rădulescu, Cristina Dâmboianu, Op. Cit., p. 69

6
dispoziție și eliminarea oboselii. În exces, ele pot determina crize cardiace și tulburări psihice.
O clasificare mai complexă a drogurilor ilegale și legale este atribuită lui Goldstein Avram, 20
ce împarte drogurile în 7 categorii, în funcție de efectele exercitate asupra creierului, toxicitate
(nocivitate) și influența exercitată asupra comportamentului:
a) nicotina
b) alcoolul, sedativele (ex. Barbituricele) și tranchilizantele (ex. diazepamul)
c) narcoticele (opiatele)
d) stimulentele (cocaina, amfetaminele)
e) produsele din canabis (marijuana, hașișul)
f) cofeina
g) halucinogenele și psihedelicele

Consumul de droguri a fost clasificat pe 5 niveluri:

1. Consumul experimental. În cazul folosirii experimental se manifestă mai degrabă
curiozitatea individului, dorința de noi experiențe, încercarea unui sau mai multor droguri,
fiind motivată de dorința de a experimenta o stare de spirit nouă
2. Consumul recreațional. Etapa în care drogul este folosit în mod voluntar într-un
grup, individul nefiind încă independent; el poate renunța la drog
3. Consumul circumstanțial. Consumul drogurilor este motivată de căutarea unor
efecte noi, anticipate de subiect ca fiind soluții pentru rezolvarea unor situații sau probleme
stresante (ex. Folosirea amfetaminelor de tineri în perioada examenelor)
4. Consumul intensiv. Utilizarea drogurilor este zilnică, fiind motivată de psihicul
persoanelor, situațiilor stresante, datorită dorinței de a atinge și menține un anumit nivel psihic
sau de performanță (tinerii se orienteazăspre droguri ca sursă de senzații noi). Când
comportamentul este intensivnu mai este capabil de detașare a individului față de drog.
5. Consumul compulsiv. Se caracterizează prin frecvența ridicată a utilizării, interes
marcat pentru obținerea drogului și un înalt grad de dependență psihică și fizică față de drog.
Astfeldrogul domină existența individului și exclude alte preocupări.

O altă clasificare este după criteriile:

a) după efectul asupra creierului uman:
-opiaceele (euforicele): opiu, morfina, codeina, heroina;
-stimulentele: cocaina, amfetaminele, metamfetaminele, cafeinicele, steroizii
20
Ibidem, p.71

7
anabolizanți;
- sedativele: LSD, ecstasy, canabis, ketamina, marijuana;
- inhalanții și solvenții.
b)după capacitatea drogurilor de a produce dependență fizică:
- cu potențial puternic: opiaceele, cocaina, amfetaminele,
benzodiazepime;
- cu potențial mai slab: canabis, LSD21
După Roxana Șipoș substanțelepsihoactive pot fi împărțite în trei categorii:
a) inhalatorii(deprimantele): substanțe care deprimă sistemul nervos central și pot fi
împărțite în trei grupe:
- opiaceele șiopioide (heroină, opiu, codeină)
-sedative (benzodiazepine)
- alcool (bere, vin etc.)
b) excitorii (stimulentele): substanțe cere stimulează sistemul nervos central.
Suntincluse: amfetaminele, cocaina, cafeina, nicotina. Efectele majore sunt: creșterea energiei,
senzația de încredere, tahicardie și creșterea tensiunii arteriale
c) psihedelicele: substanțe care distorsionează percepția și induc iluzii sau halucinații
(LSD, canabis, mescalina).22
În plan internațional, drogurile se clasifică în funcție de:
1) efectul acestora asupra comportamentului uman în:
a) depresive (opiacee)
b) perturbative (LSD, MDA, DMT)
c) stimulente (cocaina, anfetamina)
2) originea acestora în:
a) naturale (canabis, opiacee debază)
b) seminaturale (heroina, cocaina)
c) sintetice (ecstasy, anfetamina, LSD)25
3) dependența generată în:
a) fizică (posibilă, moderată, înaltă)
b)psihică (moderată, înaltă)23
21
Alina Bohuș, Drogurile între fantasmă și realitate, Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca, 2008, p.8
22
Roxana Șipos, Copiii şi drogurile: ghid informativ pentru părinţi, Ed. Alma Mater, Cluj- Napoca, 2007, p. 18-
19

23
Vincentiu Virgilius Stanciu ,Danilea Sgârcitu, Drogurile o realitate care poate ucide, Ed. Centrul de creatie

8
 Cura de dezintoxicare se face în regim de spitalizare, în unități sanitare de profil, ce
stabilesc periodic necesitatea continuării acesteia. Ea se realizează prin:
1. oprirea bruscă a administrării drogului
2. utilizarea metodelor nonsubstitutive simptomatice
3. tratament de substituție cu înlocuitor farmaceutic specific
4. psihoterapia
Dacă nu este necesară cura de dezintoxicare, persoana poate beneficia de supraveghere
medicală într-o unitate publică sau privată.
Post-cura de reabilitare psiho-socială se realizează prin:
- psihoterapie individuală, familială sau de grup;
- terapie ocupațională și tratamentul tulburărilor psihice sociale.
Substanțele psihotrope acționează în mod direct asupra sistemului nervos central.
Miliarde de neuroni acționează aici pentru a transmite informațiile primite de la simțurile
corpului uman. Anumite substanțe chimice (de exemplu dopamina, serotonina, noradrenalina),
produse în mod natural de organismul nostru, contribuie la transferul chimic al acestor
informații. În momentul când se consumă droguri sau alcool, acest sistem complex de
transmitere a informației este perturbat. Anumite droguri copiază direct un neurotransmițător
și îl înlocuiesc în sistem. Altele stimulează producerea de neurotransmițători, iar a treia
categorie blochează anumiți receptori de semnale chimice.24
Se pot distinge trei mari categorii de substanțe psihotrope:
- sedativele care încetinesc activitatea sistemului nervos central
- stimulantele care intensifică activitatea sistemului nervos central
- perturbatoarele care dezorganizează activitatea sistemului nervos central
Categoria sedativelor cuprinde: alcoolul, solvenții, tranchilizantele și somniferele,
opiaceele.
Alcoolul este o substanță sub formă lichidă (bere, vin, spirtoase) ce se consumă pe
cale orală. La început au un efect relaxant, euforizant, de scădere a inhibițiilor, de încetinire
generalizată a funcțiilor organismului.
În ca de-a doua etapă au un efect mai accentuat de sedativ. Alcoolul se răspândește la
câteva minute de la consum, absorbindu-se rapid prin sistemul digestiv. Durata acestuia

Brăila. 2002, p.19-20

24
Etienne Gaudet, Ed. Minerva, trad. Deliana Vasiliu. 2005. Drogurile şi adolescenta-Răspunsuri la întrebările
părinţilor, 2006, p. 30-31

9
variază în funcție de cantitatea și concentrația de alcool.
Alcoolismul considerat ca ”expresia relelor fizice, morale și intelectuale” dăinuie din
cele mai vechi timpuri. Noțiunea de alcoolism a fost introdusă pentru prima dată în literatura
medicală de Magnus Huss, care a publicat în 1847 la Stockholm tratatul său celebru asupra
alcoolismului.
În România, băuturile alcoolice sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri, dovadă
fiind scrierile lui Herodot despre obișnuința geților și sciților de a bea mult vin. Atât pe
vremea dacilor, cât și secolele următoare, vinul constituia un important produs destinat
schimburilor comerciale. În evul mediu se consumau mult vinurile și în general băuturile
alcoolice în care se introduceau diferite extrase din plante. Alcoolul ca produs de distilare a
fost valorificat mai târziu. La noi în țară, fabricarea rachiului a început în secolul al XVIII-lea.
În ultimele două secole sau răspândit în mare măsură, atât în Moldova cât și în Țara
Românească, cazanele de preparat rachiu din fructe și tescovină, iar consumul de băuturi
distilate (țuică) a crescut necontenit.
Solvenții (lipici, benzină, diluanți). Ei se prezintă sub formă lichidă, solidă sau
gazoasă: tub lipici, recipient cu solvenți, sticlă de plastic cu benzină, cremă de ghete, tub cu
spray ș.a. Anumite produse sunt populare cum ar fi lipiciul din tuburi mici, benzina de la
mașinile de tuns iarba, lichidul corector, dizolvantul pentru lacul de unghii, crema de ghete
etc. Aceste se consumă prin inhalare, se concentrează vaporii într-o pungă de plastic sau de
hârtie și se inspiră profund de câteva ori. Efectu este unul rapid cu stări de amețeală,
somnolență, senzația că ești într-un vis. Durata acestora variază în funcție de cantitatea și de
timpul de expunere la substanțele utilizate. Dacă tânărul se află într-o încăpere bine aerisită,
efectul va fi unul mai puțin puternic. Toate aceste substanțe se găsesc în magazine și în
ateliere.25

Tranchilizantele și somniferele

Se găsesc sub forma unor pilule (capsule, tablete). Cele mai întâlnite sunt: Ativan,
Halcion, Valium, Xanax, Serax, Lectopam, Dalmane, Restoril ce fac parte din categoria
farmaceuticelor benzodiazepime. Acestea se consumă pe cale orală, în funcție de medicament,
efectul se poate produce la 15-20 minute după ingerare și se particularizează prin stări de
relaxare, calm și liniștire.
Apar complicații în urma consumării lor cu alcoolul. Aceste medicamente se
25
Etienne Gaudet, Op. Cit., p. 33

10
eliberează doar cu rețetă, însă sunt prescrise rar tinerilor, ele neconstituind un punct de atracție
pentru ei. Se folosesc în tratarea unor boli mintale grave și sunt substanțe antipsihotice.
Acestea diminuează foarte mult activitățile ce necesită concentrarea și pot duce la agresivitate.
Când sunt asociate cu alcoolul pot duce la moarte. Exemplu: diazepamul, medazepamul,
meprobamatul, nitrazepamul, oxazepamul.
Chiar și administrarea lor sub formă de medicament trebuie să fie limitată în timp
deoarece dau dependență fizică și psihică.26

Opiaceele
Sunt recunoscute sub formă solidă (pudră, tablete) sau lichidă. Cele mai cunoscute
substanțe sunt heroina (”hero”, ”smach”), condeina (din siropul de tuse) și morfina. Toate
terei sunt derivare ale opiumului, care la rândul lui este extras din mac.

Opiul și derivații săi

Opiul este un produs natural ce se extrage din capsulele de mac din specia Papaver
Somniferum, care încă nu a ajuns la maturitate. Rezultă un latex alb care în contact cu aerul
devine brun și se întărește. La început opiul se mânca sau se bea sub formă de infuzie, iar mai
târziu se fuma. Astăzi majoritatea opiului produs se transformă în morfină, codeină și heroină.
Din substanțele ilicite menționăm:
1. Opiul brut. Cel mai valoros este cel colectat de la macul cultivat în zona Iranului și
Taiwanului.
2. Ciandru (chandoo, opiul rafinat). Foarte răspândit în Extremul Orient pentru
fumatul cu pipa sau consumarea sub formă de comprimate.
3. Dross (cenușa opiului fumat). Folosit mai ales de opiomanii săraci. Dacă are
forma și mărimea unei țigări, are diferite denumiri în funcție de zona geografică. Nu are tăria
celui rafinat, dar este suficient de puternic pentru a provoca efectele tipice ale drogului.
4. Dilaudid (clorhidrat de dihidromorfină). Înlocuitor al morfinei ca analgezic și
calmant.
5. Laudanum. Este o tinctură de opiu conținând 1% morfină. Unul dintre primele
medicamente pe bază de opiu, dar mai puțin utilizat astăzi.
6. Thebaina. Una din cele mai vechi opiacee, produce otrăviri grave, uneori mortale.
7. Papaverina. Are efecte miorelaxante pe musculatura netedă a organelor, de unde
utilizarea sa ca vasodilatator și sedativ al colicilor renale, biliare etc. Nu produce obișnuința.
26
Daniela Boloș, Op. Cit., p.28

11
 8. Eukodal. Derivat al papaverinei cu efecte similare morfinei. Narcotic cu acțiune
rapidă.27
9. Morfina este un drog analgezic cu efect narcotic. Timp de peste 100 de ani a fost
considerat ca fiind cel mai puternic analgezic din lume. Are un efect mai puternic decât opiul.
Morfina se eliberează fie pe baza unor rețete cu timbru sec, sau pe baza unor condici speciale.
Este prezentă pe piața ilicită sub forma a mai multor tipuri: granule de culoare albă, bej, maro
sau comprimate, soluții înfiolate sau supozitoare. Administrarea ei produce apariția unei
senzații de greață, vărsături, constipație. Manifestările constau într-o stare de euforie, de
dispariție a durerilor, a foamei, setei. Morfinomanul se injectează peste tot, dar mai ales în
partea exterioară a coapselor, pe antebrațe, în zona abdominală.
10. Codeina provine tot din opiu, însă are efecte mai slabe decât ale morfinei.
Toxicomaniile provocate de codeină sunt rare deoarece este nevoie de doze foarte mari,
administrate pe perioade lungi. Se folosesc în calmarea tusei și ca analgezic.
11. Heroina. Se prezintă sub formă de pudră, substanțe granulate de culoare albă, bej,
brună, maro, având un miros asociat oțetului. În general se topește pe folie de aluminiu și se
inhalează fumul. Aceasta poate fi injectată. Este cel mai periculos drog acționând direct
asupra sistemului nervos central.28 Efectele heroinei și riscurile sunt mai mari dacă se asociază
cu droguri cum ar fi alcoolul. Heroina poate cauza nebunie temporară, comportament violent
și psihoză. Consumatorul crede că poate face lucruri extraordinare, astfel au fost cazuri când
toxicomanii au sărit de pe clădiri crezând că pot zbura. Există o familie întreagă de droguri
sintetice, de exemplu: ”alb de China” (mult mai puternică decât heroina, cauzând și mai multe
victime).
Heroina afectează memoria, percepția, puterea de concentrare, judecata, declanșând
un comportament violent. Efectele pe termen lung ai celor ce își injectează heroina sunt: vene
distruse, lipsa apetitului și constipația severă. Femeile însărcinate ce consumă heroină riscă să
nască bebeluși dependenți sau cu simptome determinate de abstinență - dureri, tremurături,
transpirație.29 Ceea ce este obișnuit la cei ce se droghează folosind injecțiile este faptul că
pentru injectare sunt folosite de cele mai multe ori în comun acele și seringile, ceea ce-i
expune riscului de a se contamina cu virusul H.I.V. și hepatita B.30
Categoria stimulantelor, ce pot fi minore: cafea, ceai, ciocolată, băuturi
27
http://ww=.rcferatele.com/refcrate/diverse/ online 1 8/UZUL-SI-ABUZUL-DE-DROGURI-SUBSTANTE-
referatele-com.php
28
Daniela Boloș, Op. Cit., p. 24
29
Ibidem, p. 24
30
Gaviille Paraschiv, Drogurile-ispită otrăvitoare, Ed. Cartea Universitară, București, 2005, p. 29

12
carbogazoase, tutunul și majore: cocaina, amfetaminele.
Pot fi stimulatoare minore: cafea, ceai, ciocolată, băuturi carbogazoase (cola), tutun.
Toate acestea au un impact asupra sistemului nervos central, ele sporesc activitatea
neurologică a creierului, persoana care le consumă fiind mai excitată, mai stimulată. O altă
consecință estefavorizarea stării de veghe și reducerea oboselii.31
Tutunul
Tutunul este o plantă care crește în cantitate mare în America de Sud și de Nord, fiind
cultivată încă din anul 6000 î.Hr.32 Populațiile precolumbiene, aztecii și incașii au folosit
pentru prima datătutunul în timpul ceremoniilor religioase, dar și pentru a înlocui hrana și
eliminarea oboselii. Denumirea de nicotină provine de la numele ambasadorului francez Jean
Nicot. Acestă popularizare a consumului de tutun a fost produsă de diferițiaventurieri pe la
mijlocul sec. al XVI-lea, astfel, în Franța a apărut în 1556, în Portugalia în anul 1558, în
Spania în anul 1559, în Anglia în 1565.33
Evoluția consumului și producției de tutun în lume
În perioada 1995-2000, în România importul de țigări a scăzut de la 22,335 milioane
bucăți la 3473 milioane, dar a crescut importul de frunze de tutun. Cu toate acestea, producția
de frunze de tutun s-au diminuat în țara noastră mai ales datorită reducerii loturilor de pământ
destinat pentru cultivarea tutunului.34
Studiile efectuate în anul 1995 pe eșantioane de oameni, arată că peroanele fumătoare
cu vârstă cuprinsă între 25-44 ani are un procentaj de 43,5%, de asemenea per ansamblu, s-a
înregistrat un procent de 61,7% din ponderea bărbaților fumători și 25% din ponderea
femeilor fumătoare.
Tendințe ale mortalității și morbidității provocate de consumul de tutun
S-aconstatat faptul că fumătorii au o rată de deces de aproximativ 3 ori mai mare decât
nefumătorii, iar numărul de decese se ridică la 4,9 milioane pe an. De altfel, fumatul a fost
considerat principala cauză a apariției bolilor și morții premature și este bine de cunoscut că
tutunul ucide mai mult decât S.I.D.A., drogurile legale, drogurile ilegale, accidentele de
circulație, omuciderea, sinuciderea.35 În România, tutunul a cauzat decese cu diagnostic-
uriprecum: boli vasculare, cancer geberal, cancer pulmonar, boli respiratorii. 36 La toate aceste
determinări ale consumului de țigări, implică și consecințe nefaste asupra mediului (eroziunea

31
Ibidem, p. 36
32
Sorin Rădulescu, Cristina Dâmboianu, Op. Cit., p. 55
33
Ibidem, p. 56
34
Ibidem, p. 64
35
Ibidem, p. 66
36
Ibidem, p. 67

13
solului), defrișările și despăduririle.
Stimulantele majore
Cocaina
Provine din frunzele de coca și poate fi extrasă printr-un proces chimic. Frunzele de
coca sunt utilizate ca stimulent ușor, eliminândsenzațiile de foame și oboseală. Se prezintă sub
formă de pudră cristalină, albă, cumiros slab de benzină. Se folosește pulberea de cocaină de
obicei prizată (aspirată pe nas cu ajutorul unui tub subțire), iarcea lichidă se
injecteazăintravenos. Pulberea se amestecă cu o pudră albă inertă (bicarbonatdesodiu)
rezultând niște pietricele albe ce se încălzesc pe o suprafață netedă cum este sticla, iar vaporii
emanați sunt aspirați în plămâni. Aceasta se numește crack (piatră), numele fiind dat de la
zgomotul de pietricele când se încălzesc. Efectul este imediat, se prezintă o indiferență la
durere, iluzii fizice și mentale ce durează aproximativ 20 minute. Sunt stări de paranoia,delir
de persecuție, halucinații vizuale, auditive și tactile, nervozitate, neîncrederea, depresia.
Crakul (”Pocnet, trăsnet, plesnitură”) este o nouă (câțiva ani) formă de cocaină, sub
formă de cristale, cu o mare putere de dependență. Oferă o stare euforică intensă (flash), de
doar câteva minute, determinându-l pe consumator să utilizeze, în continuare, doze crescute.
Periculos pentru inimă, plămâni și sistemul nervos central. Folosită în S.U.A. și Canada fiind
un drog ieftin.
Crankul (numit și speedball) este un amestec de crak și herionă, este lamare căutare în
S.U.A., foarte periculos, care se fumează.
Croackul aapărut în 1989 în S.U.A.: amestecîntre crack și amfetamină.
Amfetaminele (”speeds”)
Se găsesc subformă de pilule, capsule, praf. Acestea stimulează bătăile inimii și pot
crește tensiunea arterială. Efectul se face resimțit în jumătate de oră după cesunt luate și
durează câteva ore. După consum se simte o stare de iritare, neastâmpăr, neliniște. Insomnia
apare des la fel ca și depresia. Tensiunea arterială crește și poate duce la spargereaunor vase
de sânge, chiar la paralizie și comă. Pe măsură ce consumul crește, toleranța corpului crește și
ea, astfel că pentru a obține același efect, consumatorul simte nevoia să iadin ce în ce mai
multe droguri. Dozelemarideamfetamine pot fi fatale din cauza riscului produs de convulsii,
comă și hemoragii cerebrale. Consumul regulat de amfetamine, duce la halucinații, paranoia,
boli mintale. Femeile însărcinate pot avea o naștere prematură, iar la naștere pot transmite
drogul copilului prin alăptare. 37
Categoria perturbatoarelor cuprinde: canabisul, hașișul, marijuana, ecstasy,
37
Serenelle Dinu, Menelac Drăgostin, Op. Cit., p.90

14
L.S.D., mescalina, ciuperci halucinogene, penciclidina, solvenții, gaze volatile, inhalanți.
Canabisul
Are un efect sedativ ușor, ce duce la scădereatensiunii arteriale, la creșterea apetitului,
relaxare, intoxicații și o comunicare mai ușoară cu ceilalți. Ceice fumează canabis resimt
efectul în câteva minute până la 3 ore. Efectul este întârziat dacă drogul este mestecat,băut.
Consumatorul începe să se simtă confuz, stresat, neliniștit, panicat și suspicios. În doze mari,
poate duce la comă. Administrat vreme îndelungată poate produce cancerul pulmonar,
bronșite și alte boli respiratorii. Existădovezi că acest drog induce boli cronice
precumscleroza multiplă.38
Produsele de canabis sunt droguri ce provin din părți ale plantei de cânepă indiană
saudin rășina acestei plante. Când este uscată se rulează în țigarete și se fumează. Din canabis
se extrage hașișul și marijuana. Hașișul este mai tare și se obține din rășina acestei plante, iar
marijuana din frunzele și florile plantei.39
M. G. Revill, psihiatru la Spitalul Butabika din Kampala, Uganda spune că acest
consum de canabis, marijuana, bhang, dagga, kif, ganga, hașiș sau altele este unfenomen
global și o reală problemă. Rapoartele și cercetările pe această temă au venit din Egipt, India,
S.U.A., Maroc, Grecia, Africa de Sud, Marea Britanie, Indiile de Vest și Africa de Vest și au
estimat în 1971 că sunt peste 300 milioane de utilizatori în lume. Ingredientul activ din
canabis (tetrahidrocanabinol-T.H.C.) variază ca și conținut în fiecare rolă (țigaretă). Frunzele
și florile din plantafemelă conține ceamai mare concentrație de T.H.C., cu rășină pură
obținându-se hașișul, iar prin combinația dintre frunzele uscate și florile masculine și feminine
a plantelor formează bhang sau marijuana.
Hașișul provine din secreții ale plantei de canabis ce sunt colectate, uscate și
comprimate în diferite forme.

Marijuana
Termenul de marijuana este folosit pentrua se referi la plantacanabis și oricare alt
extras al acesteia. Este o substanță ce seamănă cu tutunul și se produce prinuscarea frunzelor
șia terminațiilor inflorescenței plantei. A fost folosităde-a lungul timpului în diferite culturi
pentru schimbarea stării de spirit, a percepției, cu alte cuvinte, pentru a atinge o treaptă
maiînaltă de conștientizare.
Ecstasy

38
Ibidem, p. 91
39
Daniela Boloș, Alcoolul și drogul. De la experiment la dependență, Ed. Eurodidact, Cluj-Napoca, 2005, p.20

15
 Se prescurtează X.T.C., M.D.M.A. și se găsesc sub formă de tablete cu capsule
colorate.40 Consumul acestora determină stări de euforie, urmate de calm. Consumatorii
susțincă îi face mai sociabili și devin conștienți de ceea ce îi înconjoară. Dacă este luat într-un
mediu unde este cald și este combinat cu dans, intervine deshidratarea ce poate fi fatală.
Dozele mari pot crea panică, neliniște. Se crede că ecstasy nu dă dependență. Efectele ce pot
apărea totuși sunt: greața, gura uscată, depresia, tensiunea arterială ridicată. Studiile arată că
persoanele consumatoare de ecstasy pe o lungă durată pot ajunge să aibă probleme mintale,
boli de ficat sau rinichi. Riscul apariției efectelor secundare este și mai mare pentru cei ce
suferă de epilepsie, tensiuni arteriale ridicate și depresie.41
L.S.D. (dietilamina aciduluilisergic)
Se prezintă sub formă de lichid incolor, inodor și insipid, pudră casantă ori
tabletesubțiri, albe, colorate. Este un drog halucinogen, ce acționează asupra sistemului nervos
central producând modificări ale dispoziției și percepțieimergând până la iluzii senzoriale,
halucinații. Produce împăienjinirea ochilor, supraexcitare. Efectul poate duce până la
pierderea contactului real și schizofrenie. 42 Denumit de cătreorientali ”laleaua neagră a
dervișului” sau ”compus suprem al dezintegrării interioare, un fel de uraniu al drogurilor”. 43
Consumatorul acestui drog devineizolat, negativist și incoerent în tot ceea ce gândește
și ce face. Toxicomanul prezintă în perioada de deteriorare gravă a sănătății sale, ce constă în
disfuncționalități cardiovasculare, respiratorii, tulburări de somn și de concentrare, reacții
acute de anxietate, convulsii, dar și tulburări psihice profunde, manifestate prin tendințe de
suicid.44
Mescalina
Este extrasă din cactus mexican din sudul S.U.A. și Mexic. Se prezintă sub forma unei
pudre cristaline, iar pe cale chimică poate fi obținută sub formă de comprimate și soluție. Se
consumă prin ingerare, injectare sau poate fi fumată. Consumul creează o anumită stare
debună dispoziție urmată de amețeli, vărsături, transpirații, tahicardie, coșmaruri, psihoze. 45
Ciuperci halucinogene
Ciupercile halucinogene în stare sălbatică cresc mai ales în America. Pe cale chimică,
prin uscare și sintetizare se obține o pudră numită ”psylocibin”. Consumul creează o starede
vertij însoțită dealterarea senzațiilor spațio-temporale cu halucinații vizuale și auditive.

40
Daniela Boloș, Op. Cit., p. 27
41
Serenelle Dinu, Menelac Drăgostin, Op. Cit., p. 92
42
Daniela Boloș, Op. Cit., p. 27
43
Gavriil Paraschiv, Op. Cit., p. 37
44
Ibidem, p. 39
45
Almanah droguri, 1996, Cartea morții albe, Ed. A.R.L.I.D, București, p.114

16
Efectul durează de la 2 la 6 ore.
Penciclidina
P.C.P sau Poudre D’Ange, Angel Dust, Pudra îngerului este un produs de sinteză
descoperit în S.U.A. și utilizat ca anestezic în medicina veterinară (denumirea medicală
Sernylan).
Se prezintă sub formă de pudră, cristale, comprimate, soluție, consumându-se prin
ingerare, injectare sau fumare. În prezent acest produs stupefiant se obține numai în
laboratoare clandestine fiind destinat toxicomanilor. Este un halucinogen foarte periculos
care, după creează o stare de bună dispoziție și dezinhibare, antrenează o psihoză toxică,
convulsii, halucinații cu forme delirante, comportamente violente și periculoase și câteodată
chiar comă sau moarte. Aceste produs este foarte răspândit în S.U.A. și folosit din ce în ce mai
rar în Franța.46
Solvenții, gaze volatile, inhalanți sunt substanțe organice precum: benzina, toluenul,
acetatul de etil, hexanul, tetraclorura de carbon, acetona, care există în componeța unor
produse casnice sau industriale: cleiurile, solvenții, carburanții, gazul, precum și gazul care
este folosit la umplerea brichetelor.
Aceste substanțe au compoziții variate în acord cu țara de origine. Totuși, în toate
tipurile conținutul acestor substanțe sunt hidrocarburanți obținuți din pentan, hexan, heptan și
octan. Clinic, aceste gaze sunt inflamabile pentru că sunt solvenți grași și așadar tind ca aceste
grăsimi să se dizolve în membrana mucoasă conducând la hemoragii. Simptomele pe care le
are o persoană consumatoare a acestor gaze sunt: confuzii, distorsionare a timpului și a
spațiului, halucinații vizuale și auditive, dificultăți de gândire, tulburări a imaginii vizuale,
deziluzii și idei de a fi persecutat, anxietate, depresii, euforie, excitate severă, greață, chiul
școlar, furt de benzină și bani, agresivitate, minciuni, absențe la muncă.
Absorbția se face prin ingerare, dar în majoritatea cazurilor, prin inhalarea nazală a
vaporilor degajați de aceste produse.
Ele afectează sistemul nervos central provocând efecte halucinogene. Primele senzații
sunt de euforie și de beție, apoi degenerează în greață și migrene. Adesea consumatorul are
percepții temporale deformate precum și impresia de depersonalizare. În schimb, consumul de
astfel de produse afectează grav circulația sangvină, ficatul, rinichii, inima, precum și sistemul
nervos.
În România, din păcate, circuitul acestor produse nu este controlat, ele făcând parte din

46
Ibidem, p.115

17
uzul gospodăresc și industrial.47
Efectele sunt de relaxare, euforie, stare de bine, desprinderea de realitate, de putere,
înlăturarea senzației de foame, frig. Poate să apară inflamarea gâtului, alergii cutanate în jurul
gurii, nasului, obrajilor, alergii la nivelul căilor respiratorii manifestate prin tuse, strănut,
greață, vărsături, dureri de cap. În același timp se poate prezenta o lipsă de coordonare
motrică și în vorbire, halucinații, confuzii mentale, leșin, sufocare, deces.

I.3. Plante etnobotanice

Etnobotanica este studiul științific al relațiilor care există între oameni și plante
pentru o anumită cultură. Plantele etnobotanice sunt plantele folosite ca hrană, pentru
adăpost, în medicină, îmbrăcăminte sau în cadrul unor ceremonii religioase.
De aici rezultă că denumirea dată de presă plantelor consumate de anumite
persoane care se droghează este eronată, termenul fiind mult mai general decât cel atribuit de
media. De fapt, aici este vorba de plante etnobotanice psihoactive, respectiv plante care, prin
consumarea în diverse forme, schimbă modul de manifestare fizică sau mentală a unei
persoane, și nu este interzisă de reglementările în vigoare. În momentul interzicerii prin astfel
de reglementări, nu mai vorbim de plante etnobotanice ci de droguri. Majoritatea acestora sunt
oricum restricționate prin reglementări medicale în cazul vânzării, cumpărării, sau al
publicității.
De aceea, mulți distribuitori ai acestor plante nu specifică în mod explicit că le vând
pentru consum uman, ci ca săruri de baie, plante aromatizante pentru încăpere, sau chiar
tămâie. Ele sunt vândute împreună cu unele ingrediente nelistate, cu toate ingredientele
nelistate, sau cu ingrediente fără nicio informație despre acestea.

„Voiam să ne simțim bine toți, pluteam, totul plutea în jur. A doua zi nu ne simţeam
bine. Am prieteni care au ajuns în spital în urma consumării de produse”. Așa povestește
Bogdan, un tânăr din București care, la fel ca alte câteva sute, a încercat plantele
halucinogene. Mărturiile celor ca el sunt un semnal de alarmă pentru toată lumea. Gradul înalt
de risc al planetelor etnobotanice pentru sănătatea consumatorilor, și răspândirea explozivă
din ultimul timp, face ca această problemă să devină o preocupare prioritară pentru toate
țările.
Plantele psihoactive folosite în multe produse legale sunt inofensive, dar în combinație
47
Ibidem, p. 116

18
cu anumiți alcaloizi și extrase devin psihoactive, acționând ca stimulative, halucinogene,
depresive, sau afrodisiace.48 Plantele etnobotanice, cunoscute pentru efectele sale similare
unor droguri ușoare, au ajuns să se regăsească printre produsele de bază ale unei petreceri
între tineri.
Pentru că îi eliberează de emoții, inhibiții, tristețe şi se simt în „al noualea cer”, din ce
în ce mai mulți tineri au devenit clienți fideli ai magazinelor de plante psihotrope.
Numeroasele cazuri de intoxicare și chiar decesul unor consumatori de astfel de ierburi
au reprezentat un semnal de alarmă pentru autorități care au recurs la adoptarea măsurii celei
mai drastice: interzicerea prin lege a plantelor psihotrope.
Plantele psihogene sau plantele psihotrope sunt acele plante care produc schimbări în
ceea ce privește modul de gândire, de a percepe lucrurile din jur sau dispoziția persoanelor
care le utilizează. Aceste plante inhibă emisfera cerebrala stângă unde se găsesc funcțiile ce
ţin de raționalitate și activează emisfera cerebrală dreaptă a cărei funcție este intuiția. Plantele
halucinogene induc efecte fiziologice și mentale care cuprind în special perturbări ale
comportamentului, ale funcțiilor cognitive și ale percepției, care se pot perturba până la
instalarea halucinațiilor, adică la modificarea realității. Folosirea plantelor psihotrope a
crescut puternic în societățile occidentale moderne. În trecut, grupurile aborigene foloseau
aceste ierburi în scop magic, religios sau terapeutic, considerându-le un dar de la Dumnezeu.
Folosirea plantelor psihotrope a crescut puternic în societățile occidentale moderne. În
trecut, grupurile aborigene foloseau aceste ierburi în scop magic, religios sau terapeutic,
considerându-le un dar de la Dumnezeu. Cea mai cunoscută dintre aceste plante este soma din
India veche. Majoritatea plantelor halucinogene erau considerate o legătura între om și
supranatural, iar soma ajunsese la un asemenea nivel de percepere a divinității. Cel mai
celebru halucinogen sacru era peyotl-ul, un tip de cactus. Pe de altă parte, ciupercile
considerate sacre în Mexic au o lungă istorie în șamanism (religia primitivilor). Aztecii le
numeau carne divină și le consumau în timpul ceremoniilor sacre.

48
http://www.mehedinteanul.ro/blog/sănătatc/ 1 354-plantele-etnobotanice-psihoactive, 05.03.2017, ora 19 :47

19
 Capitolul II
Analiza internațională și națională a fenomenului drogurilor. Factori
favorizanți și efecte

II.1 Analiza globală a fenomenului drogurilor și dependența în România

Producția și traficul ilicit de droguri este una din formele cela mai active de
manifestare a crimei organizate la nivel național și internațional. În unele țări, traficul de

20
droguri se desfăşoară sub privirile autorităților. 49 Comunitatea internațională a dezvoltat un
sistem mondial de control al drogurilor prin adoptarea unor convenții, acorduri și alte
normative internaționale, acorduri și alte normative internaționale.
Acordul de la Shangai din 1990
Convenția internațională asupra opiumului din 1912 de la Haga
Convenția și protocolul cu privire la Opium de la Geneva în 1925
Convenția internațională privind limitarea producerii și reglementarea desfacerii
drogurilor de la Geneva din 1931
Convenția pentru reprimarea traficului ilicit de droguri de la Geneva din 1936
Protocolul de la New York din 1946, protocolul de la Paris din 1948
Protocolul de la New York din 1953
S-a adoptat sub egida Organizației Națiunilor Unite, convenții internaționale
multilaterale ce reglementează aspecte ale fenomenului drogurilor.
Convenția Unică asupra stupefiantelor din 1961, amendate prin Protocolul din 1972
Convenția Națiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante și substanțe
psihotrope adoptată în 1988.
Convenția Unică asupra stupefiantelor adoptată 1a New York în 1961 a stabilit un
sistem unic de definire a drogurilor, de descriere și clasificare a substanțelor supuse
controlului de utilizare a stupefiantelor numai în scopuri medicale sau științifice.
Prin această Convenție s-a înființat Organul Internațional de Control al Stupefiantelor
care este abilitat pentru publicarea periodică a rapoartelor asupra furnizării și cererii de
opiacee pentru necesități medicale și științifice.
Convenția conține dispoziții speciale referitoare la: controlul preparatelor care au în
compoziţie substanțe psihotrope și sfera de aplicare a controlului, listele cu substanțe
psihotrope etc.
La nivelul Uniunii Europene există trei paliere juridice privind lupta împotriva
drogurilor :
- o prevenirea toxicomaniei relevată de art. 152 din tratatul de Comisie european
referitor la sănătatea publică
- o prevenirea și lupta contra traficului ilicit de droguri, art. 29 din Titlui VI al
Tratatului Uniunii Europene
- o cooperarea internațională este inclusă în Titlul V din același tratat.

49
Rășcanu Ruxandra, Op. Cit., p. 62

21
 La data de 11-12 decembrie 1998, în cadrul Consiliului European de la Viena, șefii de
stat au cerut elaborarea unor strategii integrate în materie de droguri, iar în scopul abordării
globale au fost adoptate planuri multianuale.
Instituții internaționale pentru prevenirea și combaterea producției traficului și
consumului ilicit de droguri.
Comisia pentru stupefiante este una dintre cele mai importante instituții deoarece
reprezintă organismul central de elaborare a strategiilor şi politicilor de gestionare a
drogurilor.
Această Comisie analizează situația mondială a drogurilor și dezvoltă propuneri
internaționale pentru întărirea sistemului de control destinat combaterii traficului și
consumului de droguri în întreaga lume.
Organul Internațional de Control al Stupefiantelor a fost înființat în anul 1968,
fiind format din 13 membri printre care și personalități ale statelor semnatare ale Convenției.
Acest Organ Internațional de Control împreună cu secretariatul în cadrul Centrului
Internațional de la Viena promovează mai ales aplicarea prevederilor tratatelor despre droguri;
în același timp le și sprijină.
Multe organisme internaționale au fost implicate în lupa împotriva drogurilor precum:
- Organizația Internațională a Muncii;
- Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură;
- Centrul pentru Dezvoltare Socială și Afaceri Umanitare.
Încă din anul 1971 funcționează grupul Pompidou format din 7 state a căror scop era
să facă schimb de experiență în domeniul combaterii traficului şi consumului ilegal de
droguri.
Această formă de cooperare a fost extinsă și inclusă în cadrul instituțional al
Consiliului Europei. Cuprinde și următoarele aspecte: perfecționarea monitorizării tendințelor
consumului ilicit de droguri între aeroporturi, inițierea de programe de pregătire pentru
problemele legate de tratamentul toxicomanilor, elaborarea unei serii de studii asupra modului
de funcționare a sistemului justiției penale, studiul despre impactul social al consumului ilicit
de droguri.
În anul 1990, 25 iunie, Consiliul Europei a elaborat «Ghidul de aplicare a Planului
privind Combaterea Drogurilor», care a fost aprobat de Comitetul European de Combatere a
Drogurilor.
Biroul pentru Droguri și Criminalitate a O.N.U estimează că 200 milioane persoane
consumă ilegal droguri dintre care 163 milioane consumatori de cannabis, 34 milioane

22
consumatori de amfetamine, 8 milioane de consumatori de ecstasy, 14 milioane de
consumatori de cocaină, 15 milioane de consumatori de opiacee. Ce mai mare creștere s-a
înregistrat la consumul de cannabis, urmat de amfetamină.
Opium/Heroină
Dacă în anul 2001 producția mondială ilegală de Opium și heroină a fost înregistrată
cu un declin, în anul 2002, producția a urcat, chiar dacă cultura s-a redus cu 23% în
Myannmar și 18% în Laos.
Cocaina
În Columbia, cultivarea ilegală a plantelor de coca a scăzut în ultimii doi ani la rând,
astfel, în luna noiembrie a anului 2001(l45.00ha) și decembrie 2002(102000 ha). În Europa de
Vest și în America de Sud consumul de cocaină este în creștere, iar în America de Nord se
menține stabil, scăzând la elevii din S.U.A.
Cannabis și ATS (stimulenți de tip amfetamină)
Unii indicatori sugerează că producția globală de cannabis și stimulenți de tip
amfetamină a continuat să crească în ultimii ani.50
Cannabisul fost cea mai mare cantitate de droguri capturată din lume, urmată de
cannabis-răşină. Cea mai mare cantitate de cannabis, capturată, a fost raportată în Mexic, iar
de cannabis-răşină în Spania.51
Consumul de cannabis a crescut în Africa, America de Sud, Europa și Asia de Vest; iar
o scădere s-a înregistrat în Oceania şi Asia de S-E.
Stimulenți (de tip amfetamine)
Aceste stimulente au continuat a fi utilizate, consumate în proporție epidemică
în S-E Asiei. S-a stabilizat consumul de amfetamină în Europa de V, dar este în creștere în E-
N Europei.
Ecstasy
Capturile de ecstasy au scăzut cu 10% în 2001. Declinul s-a înregistrat în S.U.A,
Canada, Olanda, Franța, Italia. Cea mai mare capturată de ecstasy a fost raportată în Olanda.

Drogo-dependența în România
Consumul de droguri și traficul cu aceste substanțe datează în România încă dinaintea
Revoluției din decembrie 1990, când deși era un control foarte sever la frontiere, s-au
semnalat 187 de cazuri de trafic de droguri. La acel moment, România era o țară de tranzit a

50
Ibidem, p. 70
51
Ibidem, p. 71

23
drogurilor. Între 1990-1998, numărul traficanților depistați a crescut la 460 cazuri,
confiscându-se peste 2l tone de droguri ce urmau să intre în țară. România a devenit o
importantă piață de desfacere a drogurilor. Fenomenul se concentrează în marile orașe:
București, Timișoara, Arad. Constanța, Oradea, Baia Mare, Satu Mare, Cluj, Iași. Sunt
realizate toate condițiile pentru a se vorbi de o piață internă a drogurilor, cu filiere organizate
și ofertă consistentă.52
În ultimii zece ani, fenomenul drogurilor începe să ia amploare drastic în România. În
anul 2006 erau înregistrate, în evidențele instituțiilor de specialitate, peste 10 mii de persoane
dependente, iar 90% din aceștia utilizau droguri injectabile având vârsta cuprinsă între 15-30
ani .53
În ultimii ani, numărul liceenilor dependenți din toată țara s-a triplat, ajungându-se la
creșterea numărului deceselor provocate de supradoze. 54 Însă numărul real al celor care
consumă droguri este mult mai mare decât se preconizează a fi.
În România, statisticile raportează dublarea ratei de utilizare a drogurilor printre
adolescenți, după anii ”90.55 Majoritatea adolescenților încearcă inițial droguri ca nicotina și
alcoolul, fiind «porți de intrare» pentru drogurile ilicite. Centrele de prevenție și control a
consumului de droguri în rândul adolescenților, informează că
- aproximativ 10% din adolescenți fumează până la 15 țigarete/zi
- aproximativ 75% din liceeni au consumat alcool ocazional dintre care 28% relatează
episoade cu consum exagerat de alcool. Una din principalele cauze de deces ale adolescenților
sunt accidentele auto, cauzate de consumul excesiv de alcool
- aproximativ 40% din adolescenți au încercat cel puțin o dată marijuana, iar 22% din
ei folosesc acest drog. Consumul de marijuana afectează memoria, ducând la tulburări de
învățare și a dificultăţilor de concentrare a atenţiei
- 9% din ei au încercat cocaină, iar 4% folosesc frecvent acest drog. Poate produce
tulburări de ritm cardiac, crize de pseudoepileptice, accidente vasculare cerebrale.
- alte substanțe toxice folosite frecvent de adolescenți sunt :
a) cele cu administrare inhalatorie : sprayuri, substanțe pe bază de benzen, uleiuri,
vopsele, substanțe adezive. Aceste tipuri sunt ieftine și ușor de procurat de tineri, dar sunt
extrem de toxice, conținând substanțe precum toluenul, ce poate cauza leziuni cerebrale,
tumori.
52
Etienne Gaudet, Drogurile și adolescența- Răspunsuri la întrebarile părinților, trad. Deliana Vasiliu, Ed.
Minerva, 2005, p. 5
53
Rășcanu Ruxandra, Op. Cit., p. 72
54
Ibidem, p. 61
55
Roxana Șipos, Op. Cit., p. 11

24
 b) drogurile de club ca: ecstasy (M.D.M.A), flunitrazepam (Rohypnol) numite și
drogurile dragostei. Sunt folosite de băieții adolescenți pentru coruperea sexuală a fetelor
(actul sexual care se consumă după intoxicație cu aceste substanțe, se consideră viol). Sunt
folosite în special în cluburile de noapte în care se ascultă muzică trance, dance, rave.
Consumul de ecstasy poate duce la depresii, tulburări de somn şi anxietate severă.
c) metamfetamina numită şi speed, crank, creează dependență și produce crize
pseudoepileptice, accidente vasculare ischemice, probleme mentale (paranoia, halucinații etc.)
d) halucinogenele.
Cele mai frecvent folosite sunt LSD (acid lisergic dietilamida), mescalina, psilocibina,
PCP şi ketamina. Utilizarea LSD-ului poate cauza afecțiuni psihiatrice grave (psihoze,
halucinații)
e) opiaceele : heroina, morfina, codeina. Utilizarea lor duce la dependență fizică și
mentală
f) substanțele toxice medicamentoase (diazepamul)
g) steroizii anabolizanți folosiți în special de băieții care vor să-și crească brusc masa
musculară și să-și reducă țesutul adipos. Pot cauza cancer hepatic, iritabilitate, furie,
colesterol mărit.
Numărul de consumatori problematici consumatori de droguri (consumatori de heroină
injectabila) din București în anul 2003, estimat prin aplicarea metodei captură-recaptură a fost
de 24.006 de persoane.56
Conform studiului „Prevalența consumului de droguri în România - studiu în populația
generală"(Agenţia Naţională Antidrog) :
Alcoolul este un drog social larg acceptat: peste 85% din populație a experimentat
consumul de băuturi alcoolice, iar 36,7% a experimentat starea de ebrietate ;
Prevalența consumului de tranchilizante, sedative și antidepresive fără prescripție
medicală de-a lungul vieții este de 7,8%
Prevalența consumului de droguri ilegale de-a lungul vieții în funcție de tipul de drog
este de 1,7% pentru cannabis, 0,4% pentru cocaină, 0,3% pentru ecstasy și 0,2% pentru
heroină.57
În comparație cu estimările prezentate, numărul de consumatori de droguri care au
solicitat tratament se menține la valori scăzute: în unități sanitare care aparțin Ministerului
Sănătății Publice, în anul 2006, au fost înregistrate 1912 persoane cu predilecție în Municipiul
56
***Agenția Națională pentru Sprijinirea Inițiativelor, coord. Sorin Miltulescu, Studii în domeniul tineretului,
Ed. Didactică și Pedagogică, 2008, p. 230
57
Ibidem, p. 231

25
București 46% din totalul admiterilor la tratament și în centrele teritoriale ale ANA, în 2006
pentru perioada septembrie-decembrie 2006 (223 beneficiari, 58 - septembrie, 49 - octombrie,
64 - noiembrie, 52 - decembrie).

Distribuția numărului de beneficiari după sursa de trimitere

Tabelul nr. 1

Penitenciar

Inițiativa proprie

Secția de poliție (arest)

Serviciul de probațiune

Familia

Spital/policlinică

Neprecizat

DGASPC

Judecătorie

ONG

Angajator

0 20 40 60 80 100 120 140 160

Sursa:***, Agenția Națională pentru Sprijinirea Inițiativelor, coord. Sorin Miltulescu, Studii în domeniul tineretului, Ed.
Didactică și Pedagogică, Galați, 2008, pg. 230

Consumul de droguri în grupul de egali este unul dintre factorii asociați cu debutul
consumului de substanțe ilicite. În cazul adolescenților, care se asociază cu egali care
consumă droguri, există o posibilitate mai mare ca aceștia să devină consumatori
identificându-se cu un anumit grup. O statistică în rândul liceenilor din Județul Neamț a fost
realizată pentru a observa distribuția respondenților, în funcție de probabilitatea de a accepta
să consume hașiș la o petrecere, astfel :

Distribuția respondenților, în funcție de probabilitatea de a accepta să consume

hașiș la o petrecere

26
 2 3
7

15 Improbabil
Nu știu
Foarte probabil
Probabil
Puțin probabil

73

Fig. nr. 1
Motivele care îi împiedică pe pe cei mai mulți dintre tineri din România să consume
droguri sunt:
- o teama de dependență și conștientizarea pericolului consumului oferă cea mai
puternică motivație (pentru cei care nu au consumat niciodată marijuana, teama de dependență
a fost menționată de cei mai mulți dintre respondenți-81,4% (Fig. nr. 2); iar pentru cei care au
consumat marijuana de-a lungul vieții, conștientizarea pericolului a fost menționată de 78,1%
(Fig. nr. 2) ;
- o campaniile media și prețurile drogurilor sunt, în opinia tuturor subiecților, pe
ultimul loc în privința motivelor care îi împiedică pe cei mai mulți tineri să consume droguri;
- o diferențele cele mai mari între opiniile subiecților care nu au consumat și cei care
au consumat cel puțin odată de-a lungul vieții sunt : 61,8%-frica de moarte, 65,6 %-nivelul
cultural și educațional al tânărului și 41,5 %-campaniile mass-media (Fig. nr. 2);
- deși diferența este mică (0,4%), pasiunea pentru un anumit lucru este singurul motiv
pe care subiecții care au consumat marijuana cel puțin o dată de-a lungul vieții l-au menționat
mai mult decât respondenții care nu au consumat.
Corelațiile între prevalența consumului de marijuana până la această vârstă și motivele
care îi împiedică pe cei mai mulți tineri să consume droguri indică faptul că singurul motiv
pentru care există o corelație intens semnificativ statistică este „frica de moarte”.

Distribuția răspunsurilor afirmative în privința motivelor care îi împiedică pe

27
 cei mai mulți tineri să consume droguri

41.5
81.4
45.4 Teama de dependență
Conștientizarea pericolului
48.7 consumului
78.1
Nu simt nevoie/nu sunt in-
fluențabil
Conștiința
61.8
Frica, respectul față de părinți
75.4 Suportul familiei/prietenilor
Nivelul cultural și educațional
Mediul în care trăiesc
64.6
Frica de Dumnezeu
Frica de moarte
74.2 Pasiunea pentru un anumit
domeniu
65.1
Prețul drogurilor (sunt prea
scumpe)
73.3 Campaniile din mass-media
65.6
71.8

Fig. nr. 2

I.2 Factori care favorizează consumul de droguri

Factorii de risc reprezintă circumstanțele prezente înainte de inițierea consumului,

abuzului sau consumului problematic de droguri. 58 Clasificarea făcută de Hawkins și
colaboratorii săi (1992) au grupat diferitele categorii în două mari grupe: factori sociali și
culturali ampli (contextuali): factorii încadrați prin aspecte legale și normativele sociale
explicate în relație cu comportamentele de consum. A doua grupă sunt factori cu caracter
individual și interpersonal. Există diferiți factori personali, familiali sau sociali care cresc într-
un fel sau altul riscul pentru consumul de substanțe toxice. În astfel de cazuri, utilizarea

58
Alina Bohus, Op. Cit., p. 21

28
toxicelor duce la dependență și abuz cronic.59
Factori de ordin personal
1. Factori genetici
2. Persoanele dependente au de multe ori un istoric-familial de consum și abuz de
toxice. Există studii care demonstrează implicarea unor factori predispozanți, de ordin genetic
care, în combinație cu factorii de mediu, pot duce la apariția abuzului de anumite toxice.
1. Tipul de personalitate și temperament
Adolescenții au un comportament nonconformist, rezistent la autoritatea parentală, ce
prezintă anumite sentimente de culpabilitate sau eșec, au o predispoziție pentru consumul de
droguri. În același timp căutarea unor senzații tari sau tendința de a desfășura activități cu
potențial periculos, cresc disponibilitatea pentru astfel de toxice. Totodată poate fi și stima de
sine scăzută, căutarea de senzații noi și tari, agresivitatea, probleme de comportament,
singurătatea, eșecul școlar, timiditatea.
2. Diferite afecțiuni
Adolescenții cu tulburări psihice cum este deficitul de atenție și/sau hiperactiv,
tulburările de comportament, depresia cronică, represia (ascunderea anumitor sentimente) etc.
sunt predispuși la consumul de substanțe toxice, iar consumul acestora pot agrava bolile în
cauză.
3. Tentația
Adolescenții de cele mai multe ori sunt curioși asupra senzațiilor sau efectelor pe care
toxicele le au în propria persoană. Anturajul, informații eronate din mass-media stimulează
curiozitatea. Cei ce utilizează droguri au anumite dificultăți în stabilirea propriei identități, a
relațiilor interumane ( inclusiv cu familia), în dobândirea independenței fizice și psihice
normale.

4. Vârsta mică la prima utilizare

Consumul de tutun și alcool la vârste mici crește și riscul apariției abuzului și
dependenței. Un studiu a demonstrat că adolescenții ce consumă pentru prima dată alcool la
vârsta de 14 ani, are un risc de 4-5 ori mai mare să dezvolte dependență la alcool, față de cei
care consumă alcool pentru prima dată la 19 ani.

Factori de ordin familial

59
Roxana Șipos, Op. Cit., p. 63

29
 l. Istoricul familial de utilizare a substanțe toxice.
Studiile demonstrează că un adolescent care are părinti consumatori de alcool sau alte
toxine are un risc de trei ori mai mare să dezvolte dependență la un moment dat fată de restul
adolescenților.

2. Atitudinea părinților în legătură cu activitățile școlare, extrașcolare, fumatul sau

consumul de alcool sau droguri
Unii părinți consideră inevitabil experiența consumului de droguri și alcool a copiilor
săi. Astfel încât copiii percep cu multă ușurință această libertate educațională a părinților săi,
neezitând să experimenteze diferite toxine, substanțe ce duc în final la dependență.

3. Viața familiei dezorganizată

Factor important în predispoziția pentru consumul de toxice al adolescenților.
Familiile în care există conflicte, violență, abuzuri, stres psihic, interes, prezintă un risc mare
în apariția consumului de toxice. La fel și lipsa disciplinei în cadrul familiei, părinti alcoolici,
divorțați sau familie în care unul din membri a decedat, conflicte în familie, lipsa comunicării,
unul din părinți este în închisoare, familii sărace, problemele părinților, respingerea parentală,
lipsa supravegherii din partea părinților, lipsa tradițiilor sau al altor persoane apropiate.
Studiile au arătat că lipsa unui loc de muncă, șomer contribuie la demisia și
dezorganizarea în familie, pe când un loc de muncă stabil este asociat cu rate înalte în
formarea unei familii tradiționale autentice.60

4. Implicare parentală inadecvată

Normele educative incoerente și inadecvate în viața adolescentului, cresc riscul pentru

abuzul și dependența de toxice. Educația extremă din partea părinților, pedepsele grave sau
opusul lor, laxitatea regulilor parentale și lejeritatea în conduita părinților cresc riscul abuzului
de toxine

Factori de risc de ordin social

60
Michael Lyman și Gary W Potter, Drugs in society-causes, concepts and control, Ed. Anderson Publishing,
U.S.A, 1998, p. 7

30
 l. Accesul la diferite toxice, substanțe
Procurarea și captarea relativ ușoară a țigaretelor, alcoolului, traficul liber de droguri,
anturajul nepotrivit și toleranță crescută a comunității, contribuie la apariția abuzului de
substanțe toxice. Prezența alcoolului și a țigaretelor în casă, are același efect negativ asupra
adolescenților tentați să încerce astfel de substanțe. unele norme ce tolerează abuzul de alcool
și alte droguri, rata crescută a infracționalității, emigrarea părinților și lăsarea nesupravegheată
a copiilor acasă, traiul într-o comunitate consumatoare de drog, sărăcia și lipsa oportunităților
de angajare, disponibilitatea alcoolului, a tutunului, a drogurilor.61

2. Anturajul nepotrivit
Grupul de prieteni, unul din cele mai importante elemente pentru această vârstă,
reprezintă un factor de risc major în apariția abuzului și dependenței la adolescenți, deoarece
grupul este mediul ideal de a experimenta aceste substanțe. Perioadele de vulnerabilitate
maximă sunt cele de tranziție, de la o etapă la alta, spun cercetătorii.
Prima etapă de tranziție este cea în care se desprinde mediul familial și își încep viața
școlară unde își vor întemeia relații de prietenie. Trecerea de la școala generală la liceu,
colegiu/universitate este o altă confruntare în plan social, fiind necesară adaptarea unui grup
mai larg. Aceștia sunt factori ce țin de „grupul de egali”: asociați cu indivizi care folosesc,
comercializează droguri ilegale, marginalizarea în scoală, prietenia cu alți colegi
marginalizați, presiunea grupului de a folosi substanțe.

3. Publicitate prin media a alcoolului, țigaretelor sau drogurilor

Există concepția în rândul tinerilor, că utilizarea substanțelor toxice este la modă,
crește popularitatea, succesul și sex-apelul. Farmaciile care eliberează inadecvat medicamente
ce pot fi utilizate de adolescenți în alte scopuri decât cele medicale, reprezintă un factor de
risc în apariția dependenței .

4. Modul de interacțiune cu școala, colegii, liderii și comunitatea din care fac parte
S-a demonstrat că prezența tulburărilor de comportament precoce, eșecul școlar,
abilitățile reduse de comunicare, marginalizarea de grup, de egali încă din primele etape ale
vieții școlare, se asociază cu un risc crescut de apariție a consumului și dependenței de

61
Problemele sec. XXI: droguri, traficul de persoane, violenţa în familie, Aurelia Melania Palalogos,(Familia,
grupul, școala, societatea-factori care îi predispun pe adolescenti la consumul de droguri), ediţia I. Ed. Teocora,
Buzău, 2009, p.86

31
substanțe.
Alți factori de risc pot fi lipsa suportului pentru valori și atitudini pozitive ale scolii,
rate crescute ale abuzului de substanțe, elevi ca membri ai găștilor ce folosesc droguri, climat
ce oferă puține încurajare și sprijin, dezinteres față de școală și educație, eșecul școlar, lipsa
de implicare în activități extrașcolare
Teorii bio-psiho-sociale asupra abuzului de substanță, reține faptul că adolescenții
recurg la consumul de alcool și alte droguri, pentru a face față problemelor curente. În cazul
unui adolescent aflat într-o stare de anxietate, consumul unei substanțe ar putea avea un efect
de anxioliza, iar în cazul unei stări de deprimare, ar putea avea efect de stimulent.
O serie de factori protectori, dintre cei mai importanți sunt: legăturile puternice în
cadrul familiei, părinți ce își supraveghează copiii, și formulează reguli clare de
comportament, implicarea activă în viața copiilor, rezultate bune la școală. 62
Este cunoscut că formarea identității adolescentului se face în corelație cu stima de
sine și cu concepția de sine. Încercările adolescentului de a se cunoaște și de a se descoperi pe
sine însuși trebuie susținute de părinți și de cei din jurul său. Lipsa susținerii din partea lor,
pot determina la adoptarea unor strategii de a face față lumii, dar care să-l blocheze în
procesul lui de naștere și maturizare.
Educația primită în familie are un rol important în formarea personalității
adolescentului. Copiii sunt profund interesați de ce cred părinții lor, valorile și convingerile
părinților pot fi un factor determinant în decizia lor de a accepta sau nu drogurile. De aceea o
educație toleranță poate să inducă adolescentului ideea că totul îi este permis.
O educație severă, poate dezvolta sentimente că nu este iubit și poate duce la instalarea
complexului de inferioritate. Abuzul de substanțe implică o interacțiune complexă a factorilor
de risc. Aceștia reprezintă circumstanțe prezente înainte de inițierea consumului, abuzului sau
consumului problematic de droguri.63 Există diferiți factori personali, familiali sau sociali care
cresc într-un fel sau altul riscul pentru consumul de substanțe toxice. În astfel de cazuri,
utilizarea toxicelor duce la dependență și la abuz cronic.64

I.3 Efectele drogurilor asupra organismului uman

Se pot stabili două tipuri de situații distincte ce duc la apariția și manifestarea efectelor
62
Vincentiu Virgilius Stanciu, Danilea Sgârcitu, Op. Cit., p. 86

63
Alina Bohuș, Op. Cit., p. 21
64
Roxana Șipos, Op. Cit., p. 28

32
acestora asupra organismului:

- faza incipientă și cea normală a administrării drogurilor

-faza de supradozare

În prima situație simptomele sunt: starea de euforie, vorbirea neclară, dezorientare,

stare de amețeală fără consum de alcool, stări de teamă, excitare, iluzii și halucinații, mișcarea
sau dilatarea pupilelor, inhibiții, grețuri, pierderea poftei de mâncare, căderea pulsului și a
tensiunii, insomnie.
În a doua situație, simptomele sunt mult mai numeroase și puternice. Uneori, acestea
se acumulează cu cele din prima situație sau apar alternativ. Cele care pot apărea sunt:
respirație slabă, profundă sau oscilantă, puls oscilant sau rapid, agitație, visare, halucinații,
senzații de calamitate, convulsii, psihoze, dilatarea pupilelor, stări paranoice, comă, chiar
moartea. Dacă nu intervine coma sau moartea la sfârșitul sindromului de drogare pot fi
remarcate următoarele simptome externe: stare de apatie, panică, crampe, grețuri, stări de
somnolență, depresie, dezorientare.
Există și cazuri în care în urma consumului de droguri sintetice puternice, nu mai apar
efectele ușoare deoarece persoanele au intrat direct în comă sau au murit. Unele din drogurile
sintetice au fost produse în laboratoarele militare, fiind concepute sau folosite în situații de
conflicte militare, pentru reducerea sau anihilarea capacității de luptă a inamicului. 65
Toate drogurile au în comun mai multe efecte dăunătoare sănătății. Printre acestea se
numără:

- îmbătrânirea prematură
- iritabilitate,
- agitație, agitație continuă,
- dureri de cap,
- ritm alert al inimii,
- crampe stomacale,
- stări psihotice
- leziuni ale rinichilor și plămânilor
- slăbirea sistemului imunitar
- tulburări ale dezvoltării la copiii nenăscuți
65
Vincentiu Virgilius Stanciu, Danilea Sgârcitu, Op. Cit., p.25-26

33
 - pierderea progresivă a eului, adică tulburări ale funcției eului și ale autocontrolului la
nivel corporal, sufletesc și spiritual.
Plantele etnobotanice halucinogene au anumite efecte specifice. Pe termen scurt,
persoana care a utilizat aceste produse poate resimți efecte fizice precum:

- senzație de greață și vărsături;

- încetinirea ritmului cardiac;
- hipotensiune arterială;
- hipertermie: transpirație excesivă;
- dilatarea pupilelor;
- tremurături ale corpului.
Efectele psihice produse de folosirea plantelor psihotrope sunt:
- râs fără motiv, euforic, relaxare;
- imposibilitatea de a se concentra, probleme de raționament logic;
- iluzii senzoriale;
- distorsiuni spațio-temporale;
- halucinații;
- viziuni autoscopice (iluzia de ieșire din corp), senzație de moarte iminentă;
- rememorarea amintirilor uitate;
- senzație de omnisciență (persoana se crede atotcunoscătoare), clarviziuni;
- sentiment de depersonalizare;
- frică, angoasă, tristețe, paranoia etc

Efectele nocive ale consumului de tutun și alcool

În sec. XX-lea, fumatul este asociat cu afecțiunile pulmonare și cancerul de plămân.

Într-un articol publicat de doctorul Raymond Pearl în anul 1938 de la Hopkins University, era
consemnat faptul că fumătorii vor trăi mai puțin decât nefumătorii. Aceasta deoarece tutunul
este compus în principal din nicotină, substanță care se răspândește repede în organism (prin
piele, la nivelul plămânilor și membrelor mucoasei, în vasele sanguine și ajunge și la creier,
atacând funcțiile organelor). Fiecare țigară conține 100-200 miligrame de nicotină și este de
ajuns ca o doză de 60 miligrame să omoare un om, însă această cantitate nu ajunge integru în
organism deoarece o parte este răspândită în aer. Monoxidul de carbon conținut de țigări
reduce rezerva de oxigen din sânge, fapt care afectează inima și vasele de sânge, conducând

34
către un efort dublu pe care trebuie să-l efectueze inima.66
În componența țigărilor, pe lângă nicotină, se află și unele substanțe toxice cancerigene
precum: nitrosamine, hidrocarburi, policlice aromate, arsenic, poloniu, cadamiu. Aceste
substanțe determină îmbătrânirea prematură a pielii, devansarea vârstei de menopauză,
reducerea nivelului fertilității, sarcinile extrauterine, creșterea ritmului cardiac, apariția bolilor
cardio-vasculare, apariția cancerului bronho-pulmonar şi faringian.67
S-a constatat că fumatul prin inhalarea nicotinei reprezintă un grad de periculozitate
mai mare decât mestecatul sau prizatul tutunului, deoarece acestei substanțe îi este suficient 7
secunde pentru a ajunge din alveolele pulmonare la creier. Pentru fumători orice întrerupere a
administrării drogului creează senzații de lipsă, provoacă amețeli și tremurături. De altfel,
țigările creează dependență nu numai fizică, ci și psihică, astfel încât cea din urmă este
evidențiată prin senzațiile de plăcere, destindere, stimulare intelectuală și reglare a moralului.
Dependența variază de la un fumător la altul prin gradul de necesitate a administrării drogului,
ritmul în care se fumează, consumul zilnic-săptămânal de țigări, timpul în care un fumător
poate sta fără să fumeze.
Fumătorii cronici manifestă stări de iritabilitate, anxietate, dificultatea de concentrare,
lipsa de odihnă, tulburări de somn, descreșterea bătăilor inimii, creșterea în greutate. 68
În cazul consumului de alcool, unul sau doua pahare creează o stare iluzorie, de
veselie și de bună dispoziție cu ușoară detașare de problemele zilnice, pulsul și respirația
accelerează. Dacă se bea mai mult persoanele vor fi lipsite de griji, vor judeca greșit situațiile,
vor reacționa mai lent și li se vor slăbi coordonarea musculară. Consumul de alcool în creștere
va avea ca efecte mișcări incontrolabile, vederea, mersul și vorbirea sunt afectate. Unii
consumatori devin melancolici, efectele alcoolului sunt mai vizibile la femei decât la bărbați
deoarece ele au mai puține fluide în corp decât bărbații.
Alcoolul afectează ficatul, creierul cât și sistemul nervos central, care pot fi distruse.
Este posibil să nu mai existe aducerea aminte a unor lucruri recente. Se uită perioade întregi și
consumatorul începe să-și imagineze situații pentru a umple golurile din memorie. Aceste
pierderi de memorie pot lua amploare până la declanșarea sindromului Korsakov (amnezie
alcoolică) și demență prematură. S-a ajuns la concluzia, prin anumite cercetări că există o
legătură clară între abuzul de alcool și cancerul de esofag, gură și gât.69
Nimeni nu știe însă ce se întâmplă de fapt în creierul uman când obișnuința cu alcoolul

66
Ibidem, p. 58
67
Ibidem, p. 59
68
Ibidem, p. 60
69
Alina Bohuș, Op. Cit., p.14-15

35
se întâmplă. În primul rând, o singură doză de alcool ce apare în acel mediu împinge
funcționalitatea creierului într-un stadiu de reducere a activității. Se poate restabili rapid dacă
alcoolul nu mai ajunge în celule, dar dacă drogul continuă să vină, celulele devin incapabile să
funcționeze normal. Când aceasta se întâmplă cu celulele corpului, se observă că acest tip de
celule încearcă cu toate resursele în a recunoaște că ceva neobișnuit se întâmplă și în a
reechilibra funcționarea chimică pentru a reveni din nou la nivelul de funcționare normală
chiar dacă sunt prezente substanțe toxice în mediul lor.
Prezența alcoolului determină celulele creierului să se mobilizeze, iar setările lor
chimice se schimbă. Odată cu această schimbare celulele sunt capabile să funcționeze la nivel
normal în prezența alcoolului. În măsura de a face acest lucru, ele au dezvoltat un nivel mai
înalt de activitate ca de obicei pentru a menține echilibrul funcțional normal în prezența
alcoolului. Aceste experimente pe bază de observație dau un motiv în plus să arate de ce
oamenii care beau, după mai mult timp consumă o cantitate mai mare de băutură fără să fie
afectați de ea. În acest fel este evidențiat fenomenul de dependență. Acest fenomen include și
o parte bună a lucrurilor, aceea că organismul își mărește nivelul de apărare la apariția
droguri. Totuși consumatorii nu-și acceptă propria dependență pentru că atunci când utilizează
droguri nu mai simt plăcerea, relaxarea și libertatea față de tensiunea acumulată pe care a
experimentat-o precedent celulele creierului.
Persoanele dependente de alcool devin anxioase și chiar terifiate. Inițial se simt
tensionate și nu înțeleg de ce nu au un somn odihnitor. Încep să experimenteze coșmaruri și
schimbări la nivel fizic precum: începe să le crească tensiunea musculară, să tremure excesiv
ajungând ca tot trupul să tremure. Încep să vadă lucruri care nu sunt prezente, halucinații. A
Acest stadiu se numește delirium tremens și ajung să dureze 2 săptămâni și să se
termine cu o completă revenire în majoritatea cazurilor. Totuși un număr de persoane au murit
în aceste condiții datorită stresului fizic sever asupra corpului lor. Cele mai comune ocazii
când persoanele încetează să bea sunt noaptea, când acestea dorm. În acel timp nivelul
sângelui cu alcool scade și activitatea celulelor creierului încep să crească. Dimineața celulele
creierului sunt active și se pot observa mâinile lor tremurânde. Alte persoane observă o
tremurare a buzelor și a obrajilor. Acest fenomen se referă la tremurările de dimineață. Dacă
vreți celulele devin incapabile să funcționeze normal în afara prezenței alcoolului.

36
 Capitolul III
Perioada adolescentină și intervenția asistentului social

Pubertatea ca și adolescența specifice pentru a doua decadă a vieții omului se

caracterizează prin trecerea spre maturizare și integrare în societatea adultă, cu solicitările ei
sociale, politice, familiale și profesionale. 70 Perioada adolescenței este perioada în care tutela
familială și școlară (relativ pregnante la începutul vieții copilului) se modifică treptat,
modificarea fiind integrată din punct de vedere social în prevederi legale ale unor
responsabilități ale tinerilor începând cu 14 ani și a obținerii majoratului la 18 ani, ca și a
exercitării acestuia în continuare. Ceea ce este dominant în această perioadă constă în
dezvoltarea personalității.

III.1 Personalitatea adolescenților

70
Ursula Şchiopu, Emil Verza, Psihologia vârstelor- Ciclurile vieţii, Ed.Didactică şi Pedagogica, Bucureşti,
1997, p. 204

37
 Cuvântul personalitate și rădăcina sa "persoană" au fascinat îndelung e cercetătorii
limbii. Max Muller, de exemplu, este entuziasmat de abstracția acestor termeni și de larga lor
utilitate. Să luăm un cuvânt ca persoană. Nimic n-ar putea fi mai abstract. Nu e nici mascul,
nici femelă, nici tânăr nici bătrân. Dar acest cuvânt "persona" a circulat între granițe
uimitoare, bătând în stânga și în dreapta, sugerând noi idei, stimulând nenumărate
controverse, și ocupând până în zilele noastre un loc de frunte în toate discuțiile despre
teologie și filozofie, deși puțini din cei care-l folosesc știu cum a apărut. Termenii
"personality" în limba engleză, "personnalité" în franceză și ”personlichkeit” în germană se
aseamănă mult cu personalitas din latina medievală. În latina clasică era utilizat numai
persona. Toți savanții sunt de acord că acest cuvânt înseamnă la origine mască.
Dar persoană, chiar în antichitate, a ajuns să semnifice altceva, inclusiv actorul din
spatele măștii, adică adevărata reunire a calităților interne și personale. A ajuns, de asemenea,
să semnifice o persoană importantă (de unde personaj).71
Personalitatea este suma totală a tuturor dispozițiilor, impulsurilor, tendințelor,
dorințelor și instinctelor biologice înnăscute ale individului, precum și a dispozițiilor și
tendințelor dobândite prin experiență.72
Caracterizând evoluția crizei personalității adolescentului, Rousselet distinge trei
etape:
- perioada revoltei, caracterizată prin refuzul de a se supune din dezgust pentru că i se
ordonă
- perioada scandalului, în care adolescentul crezând că nu mai este copil dorește să se
afirme în noua lui identitate, manifestând dorința de a se face remarcat (prin vestimentație,
coafură, consumul de droguri). Este Vârsta anturajului, iar tânărul care a negat familia, școala
(cel puțin influența lor morală) nu este capabil a trăi izolat într-o lume inaccesibilă, ci caută să
fie mai aproape de prietenii lui care îl înțeleg. Perioada de exaltare și afirmare, când tânărul se
simte gata de a înfrunta lumea.
Pot apărea așa numitele tulburări ale personalității ce au fost denumite "dezvoltări",
fapt care le apropia de structura psihică a persoanei în cauză. În felul acesta se face un pas
spre ceea ce putem denumi structurări ale personalității.
Aceste structurări, desigur particulare (denumite și dezarmonice) ale personalității
insului prezintă anumite caracteristici în sensul că:
71
Allport Gordon, Structura şi dezvoltarea pesonalităţii trad. Ioana Herseni, Ed. Didactică şi Pedagogica
Bucureşti, 1991, p.13
72
Ibidem, p.14

38
 - sunt schițate și pot fi observate încă din copilărie,
- se cristalizează la adolescență (odată cu structurarea personalității)
- însoțesc insul de-a lungul întregii sale existente.73
În dezvoltarea psihică a copilului de după 10 ani se pot diferenția 3 etape:
l. Stadiul pubertății (de la 10-14 ani) caracterizat printr-o creștere fizică intensă, de
accentuare a dezvoltării psihice și de dezvoltarea a sociabilității ;
2. Stadiul adolescenței (de la 14-18/ 20 ani) dominată de adaptarea la starea adultă, de
procesul de câștigare a identității, de intelectualizare pregnantă a conduitei;
3. Stadiul adolescenței prelungite (de la 18/20-24/25 ani) dominat de integrarea
psihologică la cerințele unei profesii, la condiția de independență și de opțiune maritală.
Adolescența are următoarele stadii:
1. Preadolescență este o etapă de stabilizare a maturizării biologice. Mulți autori sunt
de părere că pubertatea se încadrează în preadolescență. Se conturează mai mult
individualizarea, aprofundându-se caracteristicile conștiinței și ale conștiinței de sine. Este o
fază de dezvoltare psihică încărcată de conflicte interioare. Tânărul manifestă în continuare
unele stări de agitație și impulsivitate, unele extravaganțe, momente de neliniște și momente
de dificultate, de concentrare, oboseală la efort. Individualizarea se intensifică pe planurile
intelectuale și de relaționare.
2. Adolescența propriu-zisă (16/ 18-20 ani) se caracterizează printr-o intelectualizare
intensă (dezvoltare a gândirii abstracte) prin îmbogățirea de conduite adulte. 74 Îl interesează
responsabilitatea în care să existe dificultate de depășit spre a-și măsura forțele. Conștiința de
sine capătă dimensiuni noi de "demnitate" și "onoare". Apropierea de valorile culturale este de
asemenea largă și capătă un interes deosebit. De la o formă de evaluare impulsivă critică se
trece la cea care exprimă originalitate. Intensă este și socializarea aspirațiilor, dimensiunilor
vocaționale, profesia conturată treptat, cuprinzând și elemente importante ale concepției
despre lume și viață.75
3. Adolescența prelungită (cuprinde tineretul intrat deja în forme de muncă, dar și
studenții cu vârste cuprinse între 18/20-25 ani). Gestul de a se informa continuă
diversificându-se și orientându-se mai mult spre domeniul profesional și cel social. 76 Tot la
această vârstă manifestă un modernism și simt nevoia unei participări sociale intense. Viața
sentimentala este intensă, dar instabilă. Este o perioadă în care au loc angajări matrimoniale.
73
George Ionescu, Tulburări ale personalităţii, Ed. Asklepios, Bucureşti, 1997, p.7
74
Ursula Şchiopu, Emil Verza, Op. Cit., p. 210-211
75
Ibidem, p. 211
76
Ibidem, p. 214

39
Anumite aspecte și detalii legate de evoluția acestei etape sunt redate mai jos în următorul
tabel.

40
 Aspecte și detalii legate de evoluția stadiului de adolescență prelungită
Tabelul nr. 2
Creșterea
Vârsta Sănătate Poftă de mâncare Somn Baia Vestimentație
Maturizarea
18-20 Mediocră, pericol Medie, selectivă, Bun, câteodată Obișnuință : băieții Băieții sunt foarte Intelectualizare
TBC, nevroze, mănâncă civilizat, visuri ce sunt uitate bărbieresc de 2 ori atenți la intensă, achiziții de
uneori debut de se rezumă la 3 mai apoi, poate pe săptămână, apoi îmbrăcăminte, cultură
schizofrenie mese, fumează, bea rezista câteva nopți mai des. încălțăminte,
cafea, consumă de activitate, de Fetele se fardează în ciorapi, cărți
băuturi alcoolice învățare, insomnii fiecare zi, își fac camera.
ocazional coafura, au grijă de Fetele
mâini confecționează
obiecte mici de
decor pentru
cameră, se
aranjează des,
preocupate de
muzică și de
accesorii pentru
toaletă.
20-24 Mediocră, dar mai Medie, selectivă Bun, învață seara Obișnuințe : băieții Sunt foarte atenți la Intelectualizare,
apoi tendință de sau merge cu se rad de câteva ori îmbrăcăminte, se cerințe de intimitate,
echilibrare, uneori prietenii la cinema pe săptămână. schimbă des, viață sexuală și
boli psihosomatice sau ia masa în oraș Fetele sunt accesorii. experiență maritală
preocupate de Camera este pentru unii
coafura, fard, mâini redecorată, este o
şi siluetă atenție la obiectele
de uz personal, de
toaletă (parfum,
pastă de dinți,
creme).
sursa: Ursula Şchiopu, Emil Verza, op.cit. pg. 214
41
 În ansamblu, adolescența cuprinde 3 categorii de reacții legate de modificările expuse
mai sus:
a. se dezvoltă preocupări ale conștiinței și conștiința de sine, au loc transformări
obiective, subiective, legate de maturizarea sexuală, dar și a descoperirii dimensiunii realității
sociale.
b. se realizează o ieșire din conformismul infantil, adolescenții trec printr-o stare
impregnantă de nesiguranță și de năzuințe puternice spre independență, libertate, demnitate și
onoare. Libertatea și independența față de relațiile parentale sunt adesea frustrante și
determină nesiguranță și culpabilitate (la fel și în cadrul unui grup). Apartenenta la un grup
este competitivă și tensionată ceea ce va genera sentimentul de dependență, dar în același timp
și de independență și nesiguranță.
c. are loc găsirea unei identități vocaționale ce vizează autocunoașterea și auto-
descoperirea de posibilități sau incapacități, cu o dorință de autoperfecționare. 77
Adolescența a trezit un interes deosebit întotdeauna.
În tribul australian Nirring, tinerele fete erau duse în pădure la primele semne de
adolescență și acolo avea loc un examen chinuitor inclusiv post aspru (aceasta se întâmpla
deoarece tânăra fată va ajunge mamă cândva și va avea de suferit, din care motiv este bine să
se obișnuiască să sufere).
În Peru, la 16 ani, adolescenții erau supuși unor posturi, mai îndelungate decât pentru
fete. Erau supuși unui examen de 30 de zile, începând cu post, apoi continuat cu lupte,
alergări, întreceri și în final trebuiau să suporte bătăi pe brațe și pe picioare cu vergele. Cei ce
treceau bine prin acest examen erau prezentați regelui care le perfora urechile cu un ac de aur,
după care aristocrații îi încălțau cu sandale (care era cea mai onorantă distincție a celor
inițiați). Și astăzi au rămas unele rămășite de proceduri sociale.
Totuși tineretul de astăzi este implicat în condiții noi de socializare și modernizare.
Dezvoltarea rețelelor de școli, școli mixte de fete și băieți, o mai mare severitate și
solicitare pe linie de educație sportivă arată expresia directă a primirii tineretului în societatea
civilă.
Interesul pentru personalitatea adolescentului a fost și este considerabilă. S-au scris
cărți care conturează problemele ce gravitează în jurul adolescentului. Din lucrările literare cu
adolescenți semnalăm: Suferințele tânărului Werther de Goethe, Felix Vandenesse de Honore
de Balzac, Henri Brulard de Stendhal, Pierre Nozieres de Anatole France, Poil de Carrote de J.
Renard, Casa Budenbrook de Thomas Mann, Adolescentul de F. M..Dostoievski, Trilogia și
77
Ibidem, p.216

42
Clim Sanghin de Maxim Gorki, Steaguri pe turle și Poemul pedagogic de A. S. Makarenko.
Adolescența apare în general, pentru ambele sexe, ca o perioadă de creștere a
sociabilității, identității și suficienței personale, dominantei, adaptări la social. Băieții devin
mai hotărâți, are loc la ambele sexe o dezvoltare a conștientizării cerințelor realului și o
treptată descreștere a neliniștii și anxietății. Realizând o sinteză a datelor privind evoluția
factorilor personalității de-a lungul perioadei între 11 și 18 ani în funcție de criteriile vârstă și
sex, Sealy şi Cattell subliniază posibilitatea unor date suplimentare prin considerarea altor
criterii precum statusul socio-economic, tipul comunității de rezidență, rasă. 78
Unii din adolescenți manifestă un comportament supus, blând ce indică dependența
dar și o naturalețe și o bunăvoință caracteristică. La polul opus, se distinge un comportament
agresiv, combativ, încăpățânat, sigur de sine, afirmativ, sever, Chiar dur sau ostil, auster cu o
gravitate afectată. Nonconformist, dar dornic să capteze atenția. Datele empirice indică faptul
că această dimensiune comportă o relativă diferențiere în funcție de sex: la femei se manifestă
printr-o nuanță mai marcată de ipoliondrie, prin tendința de a atrage atenția dar și de echilibru
social, care diferă de ansamblul orientat mai agresiv la bărbați. La ambele sexe însă este
specific faptul că o dominantă puternică poate conduce la acel tip de voință obstinată și chiar
spre un comportament antisocial, rebel. Unele date de cercetare indică faptul că dominanta
tinde să coreleze cu statutul social, fiind mai ridicată la liderii recunoscuți. În grupele de
persoane formate din indivizi dominanți se notează o interrelație de roluri mai eficientă
precum și dominarea unor procedee de tip democratic; astfel de persoane se simt libere să
participe, se angajează fără eforturi sau ezitări în problemele de grup, critică deschis
imperfecțiunile.
Polul nonexpansiv adolescentin indică un comportament moderat, prudent, taciturn,
introspectiv cu tendința spre deprimare și reverie. În general necomunicativ, mulțumit de sine,
legat de valori personale, lent, reflectant. Polul opus, al expansivității, indică un
comportament impulsiv, entuziast, vesel, direct, plin de viață; guraliv, expresiv, legat de grup,
spontan în reacții. Este unul dintre factorii care suportă influența mediului de formare în
măsura în care datele de cercetare indică că cei expansivi au avut în general un mediu mai
facil, mai puțin sever, creator de optimism, dar și cu aspirații mai puțin exigente.
Nonexpansivii sunt în general crescuți după norme mai severe și tind spre un plus de
moderație. Nonexpansivii apar visători, își rod unghiile. Expansivitatea corelează cu
preferința pentru aglomerări urbane dar și cu poziția în familie: cel mai în vârstă tinde spre
78
Mihaela Minulescu, Chestionarele de personalitate în evaluarea psihologică, Ed. Gar Ell Publishing House,
Bucuresti. 1996, p. 235

43
nonexpansivitate, cel mai tânăr spre a fi și cel mai expansiv. După perioada adolescentei,
expansivitatea prezintă o descreștere, cu un declin mai marcat pentru perioada între 17 și 35
ani. De asemenea, sunt date care indică corelativ că nonexpansivitatea este asociată cu
creșterea încărcăturii de anxietate. 79
Pentru Stanley Hall80, adolescentul este un fel de candidat la delicvență, pe când pentru
Rosseau, adolescentul era în esență, sub toate vicisitudinile evenimentelor, bun de la natură.

III.2 Probleme specifice adolescenţilor : criza de identitate, imaginea de sine şi

stresul psihic

În perioada adolescenței are loc maturizarea fizică, intelectuală, maturizarea

emoțională, stabilirea unei identități personale,emanciparea față de părinți. După Max Frisk
(1975), în perioada adolescenței trebuiesc rezolvate următoarele probleme:
- înțelegerea dezvoltării fizice în imagine de sine;
- găsirea unui rol adecvat sexual concordant cu normele sociale;
- căpătarea autoîncrederii;
- obținerea unei poziții în societate;
- dezvoltarea maturității sociale și etice;
- rezolvarea conflictelor din perioadele timpurii ale existenței pe baza experienței
acumulate.81 Adolescentul trăiește o așa numită criză de identitate deoarece nu știe foarte bine
cine este sau încotro se îndreaptă. Erikson (1950) arată că adolescentul tipic gândește în
modul următor despre sine însăși: „Nu sunt ceea ce mi-aș dori să fiu, nu sunt ceea ce voi fi,
dar nici nu mai sunt ceea ce am fost”. Ideile prezentate aici se bazează în principal pe
observații clinice realizate de Erickson atât pe adolescenții normali, cât și în cazul celor cu
diverse tipuri de tulburări. El a observat că presiunile puternice din partea părinților și a altor
adulți pot conduce la sentimente de dezorientare și disperare, rezultatul fiind înstrăinarea
fizică și mentală de mediile normale. În cazuri extreme de confuzie de rol , identitatea
adolescentului poate dobândi trăsături negative: convins că nu poate trăi cu cerințele impuse
de părinți, adolescentul se răzvrătește și se comportă de multe ori într-o manieră inacceptabilă
față de persoanele care îl ocrotesc. Și totuși, în opinia lui Erikson adolescență nu este o

79
Ibidem, p. 235
80
A trăin între anii 1846-1924,cunoscu pentru prima lucrare cu privire la adolescențidin punct de vedere
psihologic Adolescence, it’s psichology, antropology, sociology, sex’crime, religion and educațion scrisă în două
volume
81
loan Cucu, Psihiatria adolescentului, Ed. Litera, Bucuresti, 1979, p. 8

44
suferință ci o criză normativă, adică o fază normală de creștere a conflictului. Ceea ce la
prima vedere poate să pară instalarea unei nevroze, este de fapt adesea doar o criză agravată
care se va autodizolva la un moment dat, contribuind astfel la procesul de formare a
identității.
Erikson susține practic ideea că este aproape esențial pentru adolescent să treacă
printr-o criză de identitate pentru a rezolva problema identității și a ajunge la formarea unei
identități adulte stabile. Adolescența durează mai mulți ani și o criză de identitate se poate
dezvolta în orice momental al cestei perioade. Totuși, bazându-se pe observațiile sale, Erikson
(l968)arată că este mult mai probabil că o criză de identitate să apară în adolescența târzie (și
nu în perioada de debut a adolescenței).
Rousselet (l969) denumește această stare ”criza morală” a adolescentului și ea ar fi
prezentă la 2/3 din indivizi,caracterizându-se prin deviații afective și caracteriale. Cronologic
criza ar debuta la 12-14 ani la fete și la 14-16 ani la băieți,dar ar putea apare atât mai precoce
cât și mai târziu (16-18 ani).
Problema care se pune în perioada adolescenței este aceea a importanței modificărilor
corporale și de "ajustare" a relațiilor cu propriul corp, criteriu esențial în dezvoltarea
personalității știind că dezvoltarea și normalitatea fizică sunt pentru adolescent criterii de
valoare.82 Pentru a putea fi acceptat în grup, adolescentul nu trebuie să difere prea mult de
ceilalți din punct de vedere fizic, pentru a nu deveni obiect de discuție între ei. De aceia (mai
ales la fete), preocuparea pentru aspectul fizic poate deveni dominantă. Multiplele exagerări
(modă, cosmetică) duc adesea la conflicte cu adulții (morală, pedepse). Abilitățile fizice
(sportul de exemplu), echivalează adesea cu poziția de lider în grup, intrând adesea în conflict
cu adulții, care văd în această preocupare superficialitate.
„Adolescența este vârsta oglinzii, vârsta la care adolescentul caută să coincidă cu ” 83
sine , mai ales atunci când resimte o lipsă de concordanță între ceea ce ar dori să fie, ceea ce
crede că este la un moment dat și ceea ce este de fapt. Aceasta relație sintetizează practic
problematica imaginii de sine pe care individul și-o construiește de-a lungul existenței sale.
Neconcordanțele care apar în structura imaginii de sine se referă de fapt la conflictul dintre
Eul real și Eul ideal, conflict care poate duce la frustrare, stres și o scăzută stimă de sine.
Pentru unii oameni acest conflict este copleșitor și conduce la depresie și deznădejde; pentru
alții un asemenea conflict constituie impulsul care conduce la mobilizarea resurselor necesare
compensării și atingerii idealurilor propuse. O bună cunoaștere a propriului Eu, a modului în

82
Ibidem, p. 8
83
Pantelimon Golu, Psihologia copilului, Ed. Didactică și Pedagogică, 1994, p. 159

45
care acesta se organizează, reprezintă un aspect important pentru viața fiecărei persoane și, în
același timp, o condiție indispensabilă în procesul de formare și dezvoltare a individului.
Eriksson (1959, 1961) arată că adolescentul își formează imaginea de sine pe baza
totalității celor învățate despre el și acest lucru trebuie adunat într-un întreg care să aibă sens,
care să indice o continuitate cu trecutul, pregătind în același timp viitorul. Dacă în acest
proces, adolescentul reușește, înseamnă că el a ajuns la un sens al identității psihosociale (știe
cine este, de unde vine, încotro se îndreaptă). În acest stadiu, părinții și educatorii pot să-i
insufle un simțământ de încredere și să-l ajute pentru a putea să-și dezvolte inițiativa. Din
contră,dacă intervin fenomene negative, condiții familiale vitrege, greutăți în calea nivelului
de aspirație, lipsa de modele sociale de identificare etc, apare confuzia rolurilor, adolescentul
neputând ajunge la un sens al identității sale (nu știe cine este și încotro se îndreaptă). În acest
sens Erikson elaborează cunoscuta sa teorie a ”difuziunii identității” la adolescenți. 84
Transformările psihice la care este supus adolescentul sunt generate de nevoile
și trebuințele pe care le resimte - atât de nevoile apărute încă în pubertate, cât și de noile
trebuințe apărute în adolescență. Adolescentul se confruntă cu o serie de nevoi sau nevoile
descrise în perioadele anterioare cunosc o prefacere semnificativă: nevoia de a ști, de a fi
afectuos, de apartenență la grup, de independență și nevoia de modele. Nevoia de a ști este
prezentă începând cu perioada școlarului mic, acesteia i se adaugă în pubertate nevoia de
creație care se transformă în adolescență în nevoia creației cu valoare socială.
Nevoia de a fi afectuos ia forma unui nou egocentrism, care treptat se dezvoltă în
„reciprocitate” afectivă pe parcursul maturizării afective și emoționale. Nevoia de grupare își
pierde caracteristica neselectivă devenind axată pe criterii și preferințe. Nevoia de
independență, de autodeterminare a puberului devine nevoia de desăvârșire, autodepășire,
autoeducare în adolescență.
Nevoia de imitație a școlarului mic, devine nevoia de a fi personal la pubertate, iar în
adolescență se transformă în nevoia de a fi unic în prima parte a perioadei ca apoi să se
manifeste nevoia de a se exprima ca personalitate. Sub imperiul acestor nevoi adolescentul
dezvoltă instrumentarul psihic necesar; se dezvoltă urmând a se consolida structurile gândirii
logico-formale, capacitatea de interpretare și evaluare, de planificare, de anticipate, de
predicții, spiritul critic și autocritic, se dezvoltă caracterul de sistem al gândirii. 85
Tânăra generație, în perioada sa de tranziție, specifică adolescenței a reacționat foarte
repede la fenomenul drogurilor. Lipsiți de multe ori de înțelegerea părinților, de răbdarea

84
Ibidem, p. 9
85
Gratiela Sion, Psihologia vârstelor, Ed. Fundaţiei România de mâine, Bucureşti, 2009, p. 195

46
adulților de a-i asculta, de autoritatea acestora în a propune soluții de viață decizii, au cedat
mirajului retragerii într-o lume în care numai ei pot avea acces, departe de intruziunile și
agresivitatea celor care nu sunt de o vârstă cu ei.86
Situația socială și economică de astăzi conține anumiți factori de risc ce blochează
tinerii într-o stare de vulnerabilitate și creează apariția marginalizării și a excluderii sociale. 87
Însă cercetătorii sunt de părere că este vorba și de contribuția tânărului la propria
marginalizare și excludere socială. Cauzele și factorii care determină sau facilitează ca
indivizii să fie interesați de droguri au legătură cu întreaga dinamică personală și socială
anterioară consumului de droguri.
S-a constatat în anul 2006, prin prisma datelor furnizate de indicatorul Admiterea la
tratament ca urmare a consumului de droguri că 58% din tineri erau fără ocupație ( nu au avut
niciodată un loc de muncă), 4% erau șomeri, 7% erau inactivi economic (pensionari, casnici,
invalizi), 10% erau studenți sau elevi și 15% dintre subiecți aveau un loc de muncă
permanent.88 Din totalul celor 1912 persoane admise la tratament în 2006, 36% au finalizat
studiile gimnaziale, 455 au studii liceale, 8% au studii superioare, iar un procent de 5% nu au
frecventat școala sau nu au finalizat cursurile primare.89
Consumul permanent de droguri și stilul de viață determinat de dependență conduc la
limitarea accesului la poziții și roluri sociale normale în societate. Cercetările arată că odată
ce-și conștientiză vulnerabilitatea, tinerii acționează de multe ori în sensul autoexcluderii și a
automarginalizării. De multe ori acest comportament este întărit de pasivitatea și intoleranța
societății și chiar lipsa unui răspuns instituțional adecvat. Cercetările care s-au realizat în 2008
împreună cu Daniela Simache90 (prin interviuri individuale și chestionare aplicate
consumatorilor de droguri și interviuri cu profesioniștii în domeniu) au reafirmat prezența
etichetelor pe seama tinerilor consumatori sau cei care au consumat. Aceasta se observă prin
folosirea în vocabularul curent a unor expresii jignitoare (Drogatule, ”drogat nenorocit, ăștia
ar trebui împușcați, să fie luați și închiși undeva, duși undeva departe” etc), ce au un impact
catastrofal asupra lor. Aceste apelative nu fac altceva decât să-i ignore ca și persoane
accentuând complexul de inferioritate. Dintre cei investigați, 46 de clienți au declarat că
relațiile lor s-au înrăutățit în special cu membrii familiei după ce au devenit consumatori
permanenți (în condițiile în care restul au declarat au rupt deja legăturile cu familia).

86
Etienne Gaudet, Op. Cit., p. 5
87
***Agenția Națională pentru Sprijinirea Inițiativelor, coord. Sorin Miltulescu, Studii în domeniul tineretului,
Ed. Didactică și Pedagogică, 2008, p.220
88
Ibidem, p. 57
89
Ibidem, p. 59
90
Cercetator principal la ANSIT

47
 Toți cei 30 tineri au menționat că familia este principala sursă de sprijin real, apoi
prietenii, urmată la mare distanță de instituțiile guvernamentale. De multe ori conștientizarea
acestei stări declanșează noi momente de frustrare și conduce spre manifestări agresive și stări
de depresie. În acest fel apare demotivarea pentru reintegrare și schimbarea orientării în mod
negativ. Această frustrare care apare datorită etichetării lor într-un mod intens generează în
plan atitudinal agresivitate sau retragere. Mai profund uneori apar depresii, complexe de
inferioritate și scăderea stimei de sine. Cercetările făcute de ANSIT prezintă câteva concluzii
cu privire la tinerii consumatori de droguri mai ales la cei închiși în penitenciare :
- existența unor marginalizări excesive a tinerilor foști/actuali consumatori de droguri,
care se poate regăsi la nivel social prin;
- intoleranță crescută a populației față aceștia;
- limitarea (fie că sunt actuali sau foști consumatori de droguri) accesului la resursele
și oportunitățile specific tinerilor de vârsta lor cum sunt: educația, formarea profesională
adecvată, obținerea unui loc de muncă în conformitate cu capacitățile și pregătirea lor
profesională etc.
- consecința marginalizării și excluderii sociale este vulnerabilitatea crescută a acestei
categorii de tineri, vulnerabilitatea mult accentuata în cazul celor care au fost în penitenciar;
- această vulnerabilitate conduce la apariția unui adevărat handicap social pentru
tinerii foști sau actuali dependenți de droguri.91
Problemele de tip emoțional pot transforma performanțele academice ale studentului și
în dezamăgiri, spune Kapur în 1969. Retragerea din universitate se întâmplă la niveluri
diferite, încă de la primul an până la ultimul. Unii studenți absolvă fără a obține o diplomă,
printre cauze numărându-se și implicarea drogurilor în viața lor.
Tinerii din zilele noastre găsesc societatea într-o continuă schimbare și sunt expuși la
stres zilnic. Astfel, ei își doresc să evadeze din acest tumult al vieții, aruncându-se în mrejele
drogurilor care le aduc pentru câteva momente fericirea și detașarea de probleme, de frustrări,
depresii și a stării de însingurare.

Stresul în adolescență

Stresul psihic reprezintă o dimensiune psihologică, a lumii contemporane, în continuă

extensiune având implicații biologice certificate de includerea lui între factorii de risc ai

91
***Agenția Națională pentru Sprijinirea Inițiativelor, Op. Cit., p. 228

48
patogenezei.92 Cuvântul de proveniență engleză "stress" desemnează o serie de substantive
înrudite ca înțeles dar cu nuanțe ce pot diversifica sensul: încordare, presiune, povară, forță,
efort, solicitare, tensiune, constrângere (Levitchi, Banta).
Lui Selye i se datorează introducerea acestui cuvânt în limbaj medical de unde a fost
rapid preluat în limbajul curent în mai toate țările lumii, fapt pentru care și noi îl folosim
intenționat în varianta ortografică actuală. Cu un singur "s" final, deoarece a început să aibă și
derivate adjectivale (stresant), substantivele (stresor), verbale (a stresa) etc. Acest concept a
pătruns în limbajul curent prin intermediul limbajului științific, sensul diversificându-se însă a
păstrat o notă comună a definiției și anume valoare sa nocivă pentru ființa umană primejduită
cu perturbarea, dacă nu pierderea homeostaziei psihice și biologice. Între diferitele stresuri
care au slăbit ființa umană de-a lungul evoluției sale biologice și mai accentuat, sociale, îl
ocupă stresul psihic.
În cazul unei acțiuni de mai lungă durată a agentului stresor, aceste modificări îmbracă
forma a ceea ce Selye a numit încă din anul 1936 "sindromul general de adaptare" (SGA) care
cuprinde totalitatea mecanismelor nespecifice (considerate astfel tocmai pentru că ele apar la
oricare dintre agenții declanșanți menționați), capabile să asigure mobilizarea resurselor
adaptive ale organismului în fața agresiunii care-i amenință integritatea morfologică).
Geneza conceptului de SGA este legată de observațiile lui Selye asupra oamenilor
bolnavi care, indiferent de natura afecțiunilor patologice, aveau o aparență comună "aerul de
bolnav", concretizat în "sindromul de a fi bolnav": "palizi, slabi, le pierde pofta de mâncare,
pierd din greutate, nu mai au poftă să muncească".93
Încercările de a defini stresul au în vedere faptul că el apare pe fondul unei adaptări
perpetue a organismului la condițiile sale de viață, în momentul când se produce un
dezechilibru marcat între solicitările mediului și capacitățile de răspuns ale organismului.
Teoria stresului sugerează faptul că recurgerea la substanțe reprezintă un mecanism de
soluționare în sensul diminuării emoțiilor negative sau de accentuare a emoțiilor pozitive. 94
Orientarea adaptativă spre dependență evidențiază homeostazia ca factor motivant în
consumul de drog. Indivizii încearcă să soluționeze provocările, solicitările mediului prin
activarea cu ajutorul drogurilor, a resurselor disponibile inadecvate. Această abordare a
dependenței evidențiază etapele modificării și ne orientează către diferitele tipuri de învățare

92
Ioan Bradu Iamandescu, Stresul psihic şi bolile interne, Ed. All. Bucureşti, 1993, p. 15
93
Georgette Goupil, Hans Selye, Întelepciunea stresului, trad. Karacașian Medeleine, Ed. Coresi, Bucuresti,
1991, p. 21
94
Radu Alexandru Macovei, Elemente de toxicologia drogurilor, aspecte medicale, toxicologice, psihosociale,
psihiatrice, și juridice, Ed. Focus, București, 2006, p. 87

49
corespunzătoare fiecărei etape, de la inițiere la rutină. Situațiile de risc crescut ce decurg atât
din consumul primar de inițiere (ca presiune a grupului de prieteni) și recidivă sunt aspecte
cărora această teorie le acordă toată considerația. Diferențele între sexe și interdependență la
consumul de heroină ca mecanisme de adaptare au constituit, de asemenea, teme de cercetare
(Tucker, 1985). Ea a identificat diferența între sexe paternul de consum al heroinei și a
atribuit aceasta diferențelor între sexe în ceea ce privește sprijinul social și solicitarea
mediului. Chiar dacă bărbații au fost în mod frecvent consumatori ai unei plaje largi de
droguri înainte de a se iniția în consumul de heroină, femeile au predilecție în debutul
consumului de drog, cu heroina. Tucker afirmă că inițierea femeilor în consumul de heroină
are loc ca invaliditate de adaptare la situația socială de coexistență cu bărbatul care consumă
heroină. Adaptarea femeii la un sistem de sprijin ce încurajează consumul de heroină a
constituit începutul propriului ei consum.
De asemenea, susținerea partenerului de consum de drog se face în mod diferit:
femeile consumă heroină în cadrul unui context de solicitare a mediului, consumă o doză
zilnică mai mică ca a bărbatului și, de asemenea recurg mai puțin la supradoză. 95
Adolescența este a treia etapă care durează până spre 23 de ani și este și cea mai plină
de stres și probleme subiective. Există transformări ale trăsăturilor de personalitate: unele
dispar definitiv, altele abia acum apar. Sursele majore ale conflictului sunt nevoia de
independentă, de afirmare personală și trebuințele sexuale. În consecință, în această perioadă,
incidența bolilor nervoase și a delincventei crește.96 Această perioadă este caracterizată prin
instabilitate emoțională, imaturitate afectivă; individul reacționează la frustrate într-o manieră
emoțională, este inconstant în atitudini și interese, este excitabil și hiperreactiv, fuge de
responsabilități, abandonează ușor, este neliniștit, implicat în conflicte, agitat, visător; poate fi
implicat și în accidente. La polul opus apar caracteristicile unui eu puternic, matur, calm.
Individul este stabil, constant în interese, calm chiar flegmatic; realist, se adaptează faptelor;
nu se manifesta ușor oboseala nervoasă, nu se amesteca în conflicte.97

III.3 Intervenția asistentului social în alcoolism și droguri

Asistența socială poate să ajute oamenii să-și mărească capacitatea de rezolvare a

problemelor care i-au făcut dependenți și să obțină sursele de care au nevoie, facilitând
95
Ibidem, p. 112
96
Mihaela Minulescu, Op. Cit, p. 233
97
Ibidem, p. 234

50
interacțiunea dintre om și mediul său social.
Tratamentul alcoolismului nu este de resortul absolut al medicilor, efectele
alcoolismului manifestându-se pe planuri nemedicale, eforturile de remediere vor fi făcute de
asemenea de mai mulți specialiști printre care un rol important revine asistentului social.
Obiectivul principal este remisiunea. Obiectivele intervenției asistentului social:

I. Obiective tactice:

1. reducerea problemelor generate de alcool în domeniul sănătății somatice și în

domeniul psiho-social
2. dezvoltarea competenței psiho-sociale în contacte interpersonale, profesionale
3. remodelarea vieții conform opțiunilor proprii liber alese (redescoperirea familiei, a
pasiunilor, petrecerea timpului liber în mod etic, în absența consumului de alcool)

II. Obiective strategice: abstinență totală și definitivă (remisiunea propriu- zisă)

Pentru a putea trata eficient un caz de alcoolism este indispensabil să cunoaștem

gravitatea sa și respectiv amploarea consumului.
Pentru evaluarea anamnestică a consumului. se folosește o unitate convențională,
unitate care conține circa 8 g alcool absolut. În mare, o asemenea unitate este egală cu
cantitatea de băutură conținută de un pahar standard pentru băutura respectivă. Folosirea sa se
bazează pe faptul că volumul paharelor este în general invers proporțional cu concentrația
alcoolică a băuturii.
Detalii asupra calcului unităților de alcool pot fi regăsite, în tabelul următor:

Tabelul nr. 4
Băutura Exprimarea în unităţi a alcoolului băut (măsura) Nr. Unităţi

Bere obişnuită l halbă 4

51
Bere export l halbă 5

Bere export l doză metal 2

Distilare l măsură standard 1

Distilare l sticlă 30

Vin de masă l pahar standard 1

Vin masă l sticlă de 1 L 7

Vinuri tari 1 pahar standard 1

sursa:http://www.tocilar.ro/lucrare_de_diploma-categorie-sociale
nume_acceptare_si_respingere_in_comportamentul_ toxicoman.html

Alcătuirea jurnalului consumului alcoolic. Este o metodă care, folosind noțiunea de

unitate alcoolică, încearcă să traducă în termeni cantitativi ingestia de băutură a unui subiect
alcoolic într-o perioadă dată.
Există două variante. În una dintre ele, asistentul social şi clientul fac împreună
estimarea consumului din săptămâna precedentă, pornind de la ziua premergătoare ședinței și
notând retroactiv. Se consemnează datele din memoria bolnavului. Această modalitate
servește pentru a aprecia cărui grup de risc îi aparține pacientul. În plus este foarte educativă,
conștientizând de multe ori bolnavului adevărata amploare a viciului său, pregătindu-l astfel
pentru a opta pentru schimbare.
Cea de a doua variantă este folosită pentru clienți cărora li s-a evaluat deja consumul
prin metoda precedentă. A. S. îi indică clientului să își evalueze singur consumul zilnic, pe o
perioadă de timp de una sau două săptămâni, în intervalul dintre două ședințe succesive pe un
tabel. asemănător celui de mai jos:

JURNALUL CONSUMULUI DE ALCOOL

Tabelul nr. 5

52
 Ziua Unități bere98 Unități distilate Unități vin Total unități
Luni
Marți
Miercuri
Joi
Vineri
Sâmbătă
Duminică
Total unități săptămână ...
sursa:http//www.tocilar.ro/lucrare_de_diploma~categorie-sociologie-
nume_acceptare_si_respingere_in_comportamentul_toxicoman.html

Evaluarea numărului de unități de alcool băute pe săptămână este utilă pentru

aprecierea gradului de risc pe care îl comportă nivelul respectiv de consum:
Tabelul nr. 6
Riscul: Sexul Unități de alcool/săptămână
redus F sub 15 / săptămână
M sub 20 / săptămână
intermediar F 15-35 / săptămână
M 20-50 / săptămână
mare F peste 36 / săptămână
M peste 51 / săptămână
sursa:http//www.tocilar.ro/lucrare_de_diploma~categorie-sociologie-
nume_acceptare_si_respingere_in_comportamentul_toxicoman.html

Intervenția minimală în alcoolism

În afara băutorilor mari al căror consum comportă un risc deosebit și care necesită
neapărat intervenția asistenței sociale, există o categorie intermediară la care pot fi de ajuns
măsuri mai puțin cuprinzătoare, așa numita intervenție minimală. Ea are un caracter preventiv
și poate preîntâmpina daune importante pe plan bio-psiho-social. Intervenția minimală este
indicată pentru:
a. bărbații care consumă minimum 35 unități alcool pe săptămână;
b. femeile care consumă minimum 21 unități alcool pe săptămână.

98
Unitate alcool a 8 grame= un pahar standard 250 ml

53
Măsurile minimale de intervenție sunt următoarele:
1. Se cere pacientului să răspundă dacă el este de părere că alcoolul îi afectează
sănătatea sau viață
2. Se face o notiță cu obiceiurile legate de consumul de alcool al pacientului: consum
săptămânal, tipul de drog, regularitatea și ritmul consumului, frecvența și ritmul
decompensărilor orgiace.
3. Se completează un jurnal al consumului pentru precedentele 7 zile: se începe cu
ziua precedentă și se continuă retrograd. Trebuie să se consemneze detaliat date despre băutul
dimineața, la amiază și seara pentru fiecare zi. Se indică clientului poziția sa pe diagrama
gradului de risc pentru al conștientiza asupra falsei "normalități" a consumului său și a
consumului grupului său.
4. Se semnalează clientului riscul consumului excesiv, cum ar fi: accidente și răniri;
îngrășare, urâțire ("mutra" de “bețiv” sau de "bețivă”), deranjamente stomacale; boală de
ficat; dureri de cap; starea de "mahmureală" matinala; anxietate și depresie; dificultăți
sexuale; dificultăți de somn; hipertensiune arterială cu eventuale accidente vasculare cerebrale
urmate de paralizie (hemipareză, hemiplegie); deteriorarea intelectuală; antrenarea de
suferințe pentru cei dragi; orice
alte riscuri adecvate persoanei respective.
5. Se semnalează clientului beneficiile scăderii consumului, cum ar fi:
- o economie de bani;
- o conducerea mașinii fără riscuri o refacerea prospețimii feței și a aspectului; fizic în
general;
- o randament mai bun în activitate;
- o îmbunatățirea generală a sănătății;
- o îmbunătățirea relațiilor în familie;
- o orice alți factori benefici adecvați persoanei respective.
6. Se dă ferm dar prietenos sfatul de încetare a consumului. După caz se sfătuiesc
bărbații să nu bea mai mult decât 20 unități alcool pe săptămână, iar femeile să nu bea mai
mult decât 15 unități alcool pe săptămână, în cazul consumului de alcool
7. Se înmânează clientului materiale scrise (broșuri, cărți) care să-l ajute în acțiunea de
a renunța la consum
8. Se fixează reîntâlniri ulterioare cu clientul după 2-4 săptămâni indicându-i-se să se
auto-observe pentru a da ulterior cât mai multe detalii despre comportamentul său relativ la

54
consumul de drog la întâlnirea următoare.99
Evaluarea completă şi intervenţia asupra persoanelor afectate de consumul
alcoolic masiv, cu risc înalt
Principiul "cunoaște-te pe tine însuți" (gnosi se auton) este cea mai adecvată și mai
productivă atitudine de urmat în lucrul cu clientul dependent. Dar cunoașterea de sine și
conștiința propriului viciu sunt blocate, uneori, extrem de eficient, de către propriul eu, care,
prin anumite procedee de auto-apărare în fața realității, caută să evite neplăcerea de a se vedea
într-o lumină defavorabilă.
Obiectivele principale în programul de tratament al dependenței:
l. refacerea lui fizică;
2. dobândirea capacității de control asupra dorinței de a consuma;
3. abstinența de la consum;
4. înțelegerea faptului că cel dependent, poate face față mult mai bine la problemele
vieții, și că viața, poate fi mult mai plină de recompense, în absența drogului

Consilierea-metodă de intervenție în ajutorarea persoanelor dependente

Consilierea individuală este una din metodele de lucru a asistentului social cu

persoanele toxicomane. Consilierea este un proces științific de asistență adresată unei
persoane sau grup de persoane aflate în dificultate, prestată de către asistentul social cu scopul
de a-l înarma pe client cu abilitatea de a înțelege in mod realist situația, de a alege, de a găsi
soluții și a lua hotărâri independente, responsabile, realiste, înțelepte și eficiente.
Această problemă, drogul, are ca atribut esențial negarea. Clientul nu crede că
problemele și “greutățile vieții” au fost generate de drog, că acesta este ireversibil, această
negare îl determină să aibă mare nevoie de ajutor. În primul rând, ca asistenți sociali trebuie să
îndepărtăm aceste negări. Nu trebuie să fim directivi, să le impunem hotărâri. Hotărârile le ia
clientul cu ajutorul nostru, al asistenților sociali. Asistența se face prin schimb de informație și
gravitează în jurul relației consilier-client, relație care trebuie să ducă la maturizare afectivă și
la schimbare. Diferențierea noțiunilor de consiliere, ghidare, sfătuire și psihoterapie:
1. psihoterapia este orientată individual şi operează în principal asupra experiențelor
și traumelor infantile;

99
httpz//www.tocilar.ro/lucrare_de_diploma

55
 2. sfătuirea implică o relație între un adult experimentat în relație cu o persoană
neexperimentată pe un ton subiectiv. Sfătuirea neatent condusă, poate antrena atitudini
negativiste sau de revoltă. Un sfat poate fi oricând recepționat împreună cu un mesaj de
subtext de tipul ”pentru că eu sunt atotștiutor și tu ești neștiutor” (atitudinea negativistă sau de
revoltă a adolescenților);
3. ghidarea este un proces complex prin care se explică și se aduc clasificări la
înțelegerea situațiilor noi;

Caracteristicile consilierii

- alcătuită dintr-o serie de activități prestate în legătură cu un individ și cu nevoile sale.

- activitățile consilierii sunt planificate sistematic și corelate între ele.
- durata este în acord cu necesitățile clientului.
- frecvența ședințelor este inițial de l ședință la interval de 2 zile, ele rărindu-se ulterior
până la o ședință pe săptămână.
- durata unei ședințe este de 30 minute, maxim 60 minute

Reguli fundamentale în consiliere:

1. Respectul - talentul consilierul constă în mare parte în aptitudinea de a i transmite

clientului credința că el, clientul, posedă forța interioară și capacitatea de a reuși şi că fiecare
persoană are dreptul de a-și alege propriile alternative și de a lua propriile decizii.
2. Autenticitatea, sinceritatea în relație. Asistentul trebuie să învețe să se poarte cu
naturalețe și onestitate, fără a “poza în sfânt” sau a transmite prin atitudinea sa mesajul de
subtext al superiorității. El trebuie să ție el însuși în așa fel încât comportamentul și spusele să
se potrivească cu ceea ce simte.
3. Căldură neposesivă. Este o demonstrație de preocupare pentru celălalt, o
preocupare profundă pentru binele lui.
4. Abținerea de la a judeca clientul. Clientul însuși trebuie să fie judecătorul
propriilor comportamente și sentimente. Consilierul trebuie să evite atitudinea prezumțioasă
și/sau tendința de a-condamna pe client.
5. Înțelegerea exactă a clientului. Aceasta înseamnă evaluarea precisă a
comportamentului verbal și nonverbal, coroborată cu datele din istorie.

56
 6. Recunoașterea potențialului clientului. Clientul poate avea remarcabile resurse
interioare pe care consilierul e dator să învețe a le recunoaște și a le folosi.
7. Respectarea caracterului confidențial al relației este cea mai importantă regulă a
relației consilier - client.
În timpul contractului cu consilierul, subconștientul clientului îl poate asimila pe
asistentul social (consilier) cu un personaj semnificativ din trecutul său. Din această confuzie
pot rezulta manifestări comportamentale aberante ca: răbufniri de revoltă, reacții de
respingere, manifestări agresive, tentative de seducție etc.

Obiectivele asistentului social sunt:

1. să dezvolte resurse / activități cu care se vor identifica și cu care tinerii se vor
bucura
2. să stabilească un proces educațional de grup care să fie interactiv
3. să învețe să le cunoască și să le înțeleagă limbajul, argoul, valorile și cultura
4. să-i încurajeze să-și povestească experiențele, să facă schimb de idei, să găsească
soluții pentru problemei și nevoile lor.
5. să încurajeze exprimarea și creativitatea personală și să le stimuleze gândirea
imaginativă și ideile
6. să dezvolte încrederea în sine și în ceilalți într-un mediu sigur, arătându-le că nu
sunt singuri și că existe și alte persoane aflate în situații similare
7. să privească fiecare problemă din diferite unghiuri, luând în considerare spectrul
larg al nevoilor individuale, așteptărilor și resurselor din cadrul grupului
8. să sprijine atitudinile pozitive în legătură cu subiectele și grijile specifice grupului
(drepturi și responsabilități, sănătate educație, alcool, tutun, substanțe psihoactive)
9. să afle din opiniile grupului despre diferite aspecte pe teme de sănătate și despre
valoare mesajelor de sănătate.
O metodă de lucru cu adolescenții aflați la risc o reprezintă cea la nivelul grupului.
Tinerii sunt supuși la un risc crescut în ceea ce privește consumul de droguri și a problemelor
generate de acestea. În consecință, activitățile cu aceste grupuri pot avea un efect semnificativ
asupra sănătății întregii comunități. Programele de educație pentru sănătate privind consumul
de droguri, ar trebui să implice participarea responsabilă a consumatorilor și
neconsumatorilor. Activitățile programului își propun să facă cunoscută informația și să
promoveze mijloacele potrivite pentru grupurile ţintă specifice cu scopul de a schimba

57
atitudinile și comportamentele pentru adoptarea unui stil de viață sănătos. 100
Când tinerii discută probleme referitoare la consumul de alcool, tutun sau alte droguri
folosite, asistentul social are nevoie de întrunire pentru oferirea de informații sau sfaturi legate
de problemele delicate care ar putea să apară. Materialul sau activitatea trebuie bine pregătită,
iar asistentul social trebuie să fie încrezător în capacitatea sa de abordare a problematicii
pentru a evita eșecul. El/Ea trebuie să respecte diferențele culturale și de personalitate a
participanților. O discuție în grup poate fi considerată de succes dacă participanții au avut
posibilitatea de a cerceta situația și de a lua propriile decizii în ceea ce privește importanța
îmbunatățirii sănătății și evitării riscurilor. Schimbarea comportamentului ar putea să nu fie
obținută imediat, dar schimbarea deprinderilor, atitudinilor, cunoștințelor și valorilor ar putea
eventual să ducă la aceasta.
Aceste activități pot facilita munca de inițiere a grupului relaxând atmosfera,
pregătind participanții să încrezi împreună, chiar dacă este prima dată când se
întâlnesc.
Exemple de activități pot fi jocuri interactive:

Visul
Toată lumea stă în cerc și fiecare trebuie să se prezinte, oferind date despre originea lui
și aspirațiile de viață: o călătorie pe lună, o călătorie în jurul lumii

Alege o piesă
Asistentul social cere tuturor să-și scoată un articol de îmbrăcăminte, încălțăminte ori
bijuterii, un simbol social care să-l caracterizeze. Apoi se strâng în cerc și se prezintă fiecare.

Nume celebre
Asistentul social scrie un nume celebru (un star, un personaj istoric, un personaj din
desene animate) pe o etichetă și o lipește pe spatele fiecăruia fără să le spună. Participanții se
mișcă de jur împrejur punând întrebări și obținând răspunsuri de tip: ”da” sau ”nu” (Sunt
bărbat ? Sunt rege ?) până ghicesc cine sunt ei.118101

100
***, Tinerii şi consumul de droguri: manual-Crearea, folosirea şi evaluarea materialelor şi activităţilor
educative, Trad. de psiholog Ionela Petrea, Departamentul pentru abuzul de substanţe-Organizaţia Mondială a
Sănătăţii. Fundaţia Mentor. Ministerul Sănătăţii. Direcţia de Promovare a Sănătăţii şi Sănătate Comunitară,
Bucureşti, 1999, p. 13
101
Ibidem, p. 29

58
 Asistentul social îi poate întreba pe tineri despre atitudini, valori și opiniile lor asupra
consumului de droguri. Această informație poate ajuta la înțelegerea comportamentului lor.
Deasemenea îi poate adresa întrebări participanților referitor la opiniile lor cu privire la
consumatorii de droguri, dacă ar ajuta pe cineva cu această problemă, de ce folosesc drogul
deși nu este plăcut, de ce nu-și exteriorizează sentimentele față de alți prieteni. Jocul de rol
poate genera de asemenea sentimente și reacții specifice care pot fi discutate în grup. O altă
activitate poate fi mobilizarea tinerilor consumatori sau neconsumatori de droguri ce sunt
solicitați să realizeze desene care prezintă mesaje de sănătate pentru scăderea interesului față
de consumul de droguri. Această activitate este o oportunitate pentru dezvoltarea creativității
și pentru a experimenta lucrul în grup. Materialele sunt inedite și provoacă curiozitatea având
un mesaj clar.
Mai poți fi și alte activități realizate în cadrul grupului: colaj de postere pentru a
reaminti publicului un mesaj fundmental, materiale audio-vizuale cu tematică referitoare la
problemele grupului, imaginea, sunetul și conținutul având un impact deosebit în procesul
educațional al acestora.
Nu toate grupurile funcționează ușor. Asistentul social trebuie să fie pregătit să
reacționeze la aceste probleme. Astfel pot apărea dificultăți precum :
1. oameni care vin în cadrul grupului sub influența alcoolului sau altor droguri
2. participanții cu dificultăți senzoriale și de atenție
3. persoane care au un comportament agresiv și amenință siguranța indivizilor
4. lipsă de concentrare
5. certuri pentru putere în cadrul grupului
6. unul sau doi dintre membrii grupului domină conversaţia102
Trebuie să se țină evidența acestor activități prin monitorizarea și evaluarea
materialelor și activităților. Aceasta se poate realiza prin înregistrarea a tot ceea ce s-a făcut și
împărtășirea și altora a informațiilor primite.
Monitorizarea reprezintă evaluarea modului de implementare a activităților și a
materialelor realizate: de cine, pentru cine, cu cine, cum, când și unde.
Evaluarea își propune să observe modul în care activitățile în care activitățile și
materialele își îndeplinesc obiectivele și impactul pe care îl au asupra grupului țintă.

102
Ibidem, p. 33

59
 Ca și concluzie, în cel de-al treilea capitol este tratată perioada adolescentină cu
diferite probleme cu care se confruntă. S-a definit această perioadă ca reprezentând o etapă în
plină dezvoltare. Personalitatea se formează treptat având loc o maturizarea fizică, intelectuală
și emoțională stabilindu-se propria identitate personală. De de multe ori apar momente când
se produc dezechilibre marcate între solicitările mediului și capacitățile de răspuns ale
organismului, astfel încât, stresul se instalează cu precădere în această perioadă. S-a prezentat
modul de intervenție al asistenței sociale ce are rolul de a ajuta oamenii să-și mărească
capacitatea de rezolvare a problemelor ce i-au determinat să devină dependenți.

60
 Capitolul IV
Aspecte legislative privind alcoolul și drogurile

Chiar dacă băuturile alcoolice sunt cunoscute din timpuri străvechi, dacă
ceremonialurile sacre din perioada romană, ca și petrecerile de astăzi făcându-se de obicei sub
semnul alcoolului, tot din cele mai îndepărtate vremuri s-au scris nenumărate lucrări despre
pericolul excesului de alcool și s-au elaborat legi menite să frâneze abuzurile.
Necesitatea apariției acestor legi s-a datorat consecințelor grave ale excesului de
băuturi alcoolice asupra sănătății popoarelor, asupra dezvoltării lor economico-sociale, a vieții
lor.
Astfel, în vechea Chină - scriu istoricii - încă din mileniul al treilea î.e.n., cei ce
abuzau de alcool erau condamnați la moarte. În India străveche “bețivii” erau pedepsiți prin
turnarea de metal topit pe gât, iar în Egipt, aceștia erau izgoniți din țară.
Vechii legiuitori au înțeles să apere cu deosebire ființa fragilă, sensibilă la alcool a
copiilor, interzicând femeilor care alăptează consumul vinului, fapt ce dovedește o intuiție
deosebită asupra procesului de eliminare a alcoolului prin laptele matern.
Tot din cauză observării influenței pe care alcoolul o are asupra concepției copiilor, a
fost elaborată și legea cartagineză ce interzicea soților să consume alcool înaintea actelor
sexuale.
Senatul roman a legiferat interzicerea consumului de vin a persoanelor sub 30 de ani și
a copiilor, mai apoi Mahomed la musulmani făcând din proscrierea vinului un precept
religios.
În Londra, băutorii recidiviști erau executați in public. Dintre măsurile cele mai
drastice luate în scopul prohibitei consumului de băuturi alcoolice în lume, merită amintite
trei mari legislații: cea elaborată de către regele Suediei, la sfârșitul secolului al XIX-lea, prin
care se interzicea cu desăvârșire consumul băuturilor alcoolice; legea elaborată în Rusia între
anii 1914-1916; și cea elaborată în SUA între anii 1928-1933. Aceste măsuri nu au dat practic
nici un rezultat, dimpotrivă, alcoolismul a luat o extindere mai mare, din cauza traficului ilicit
de băuturi spirtoase, aducător de mari câștiguri financiare.
La noi în țară, pentru reducerea consumului abuziv de alcool s-au folosit, de asemenea,
multe măsuri de ordin administrativ și fiscal precum scumpirea băuturilor, și limitarea
programului de funcționare a “cârciumilor”. Abuzul de băuturi alcoolice era sancționat prin
lege, poliția “cârciumilor” fiind recomandată drept un remediu eficace împotriva abuzului de
băuturi alcoolice, așa cum rezulta din poruncile Departamentului din Moldova din 1833.

61
 În 1885, legea sanitară ordona pe lângă laboratoarele Facultății de Medicină din
București să ia ființă un laborator de chimie specială pentru controlul alimentelor și băuturilor.
Spre deosebire de legislațiile severe, de prohibiție totală a consumului de alcool
aplicate în SUA, Suedia și Rusia, Liga Română contra alcoolismului nu milita pentru
interzicerea folosirii moderate a băuturilor, ci împotriva abuzurilor.
S-au creat societăți de temperanță și aziluri pentru corijarea alcoolicilor, reuşindu-se în
oarecare măsură reducerea abuzurilor. La Iași, 1897, din inițiativa lui D. Xenopol s-a creat
Liga Română Contra Alcoolismului, iar în 1900, Mina Minovici are inițiativa creării secției la
București.
În mai 1900 apare revista Antialcoolul editată de secția Iași, al cărei motto era
reprezentat de cuvintele omului de știință Charles Darwin:
“Din observațiile noastre, ale tatălui și bunicului meu, care datează de mai bine de un
secol, rezultă că nu există o cauză de suferință, de boală și de mizerie mai puternică decât
alcoolismul”.
Mai recent, alcoolismul este judecat din perspectiva a două modele: modelul moral și
modelul medical.
Potrivit modelului moral, dacă cineva consumă abuziv alcool o face din propria sa
voință, iar dacă astfel își dăunează lui însuși sau familiei lui, acțiunile sale sunt, din punct de
vedere moral, un rău. Corolarul acestei atitudini este că ebrietatea în public trebuie pedepsită.
În multe țări aceasta este o practică oficială. Cei găsiți în stare de ebrietate în locuri publice
sunt amendați, iar dacă nu pot plăti amenda, fac închisoare. Mulți cred acum că această
abordare este prea aspră și lipsită de înțelegere.
Indiferent de criticile umanitare, însăși justificarea practică a pedepsei este puțin
consistentă, deoarece există prea puține dovezi că pedeapsă influențează comportamentul
celor ce consumă alcool în condiții excesive.
O formă concretă de prevederi legislative este aceea a legilor care se referă la
conducerea automobilului sub influența alcoolului:
Art. 38: Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care
are în sânge o îmbibaţie alcoolică ce depășește limita legală, sau care se află în stare de
ebrietate se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.
Dacă persoana se află într-una dintre situațiile prevăzute în aliniatul precedent conduce
un autovehicul care transportă persoane ori transportă materii ce pot produce pericol public,
pedeapsa este închisoarea de 1a 2-7 ani.

62
 Art. 41: Exercitarea dreptului de a conduce autovehicule se suspendă pe timp de 2
luni.
Art. 56: Este interzis conducătorilor vehiculelor cu tracțiune animală, celor trase cu
mâna, precum și persoanelor care conduc pe drumurile publice animale izolate, să conducă în
timp ce se află sub influența băuturilor alcoolice.
Art. 62: Se interzice bicicliștilor să circule în timp ce se află sub influența băuturilor
alcoolice.
Art. 137: Conducătorii de autovehicule au obligația să înștiințeze organele de poliție
despre conducătorii de vehicule pe care i-au observat consumând băuturi alcoolice sau
conducând sub influența alcoolului, în stare de ebrietate.
Codul Penal - Art. 178: Când uciderea din culpa unei persoane este săvârșită de un
conducător de vehicul cu tracțiune mecanică având în sânge o îmbibaţie alcoolică ce
depășește limita legală, pedeapsa este cu închisoare de la 5-12 ani. Dacă prin fapta săvârșită s-
a cauzat moartea a două sau mai multe persoane, la maximul prevăzut de lege, se poate
adăuga un spor de până la 3 ani.103
În fața comportamentului toxicoman alcoolic societatea reacționează stigmatizându-l
sau nu, același fapt putând fi și plasat “normal” sau “deviant” în funcție de tipul culturii,
obiceiuri și valori comunitare. În anumite medii sociale, alcoolicul poate fi stigmatizat, în
altele poate fi acceptat. Raportul dintre intoxicația etilică și diversele forme de delincvență
hetero şi autodistructive, amplifică la valoarea reală problematica actuală de sociogeneză a
alcoolismului.
Orice proces social de schimbare trebuie să implice discuții cu persoane interesate, în
așa fel încât ei să sprijine luarea deciziilor referitoare la problemele lor. Odată ce oamenii
înțeleg faptul că ei pot juca un rol în schimbarea vieții lor și a mediului înconjurător, chiar
atunci când resursele sunt foarte mici, aceștia sunt mult mai doritori să înceapă schimbarea
atitudinilor și comportamentelor pentru un stil de viață sănătos.104
În cadrul legislației privind traficul și consumul ilicit de droguri sunt menționate
următoarele :
Ordinul nr. 1389 din 04.august.2008 privind aprobarea Criteriilor și metodologiei de
autorizare a centrelor de furnizare de servicii pentru consumatorii de droguri și a Standardelor
minime obligatorii de organizare și funcționare a centrelor de furnizare de servicii pentru
103
Codul Penal al Romaniei, publicat în Monitorul Oficial, nr. 65, din 16 aprilie 1997, p. 32
104
***, Tinerii şi consumul de droguri: manual-Crearea, folosirea şi evaluarea materialelor şi activităţilor
educative, Trad. de psiholog Ionela Petrea, Departamentul pentru abuzul de substanţe-Organizaţia Mondială a
Sănătăţii. Fundaţia Mentor. Ministerul Sănătăţii. Direcţia de Promovare a Sănătăţii şi Sănătate Comunitară,
Bucureşti, 1999, p. 22

63
consumatorii de droguri
Hotărârea de Guvern nr. 860 din 28.iulie.2005 pentru aprobarea Regulamentului de
aplicare a dispozițiilor Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și
consumului ilicit de droguri, cu modificările și completările ulterioare
Decizie nr. 1563395 din 13 iulie 2005 privind înființarea Centrului Național de
Formare și Cercetare în Adicții în cadrul Agenției Naționale Antidrog și acreditarea
programelor de formare, a formatorilor și a formatorilor de formatori din domeniul adicţiilor
Hotararea de Guvern nr. 73 din 27.ianuarie.2005 privind aprobarea Strategiei
naționale antidrog în perioada 2005 - 2012
Legea nr. 522 din 24.noiembrie.2004 pentru modificarea și completarea Legii nr.
143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri
Ordinul nr. 87 din 03.februarie.2003 pentru aprobarea listei afecțiunilor medicale
incompatibile cu calitatea de conducător de autovehicule sau tramvaie și a listei substanțelor
cu efect psihoactiv, contraindicate conducătorilor de autovehicule și i tramvaie (produse sau
substanțe stupefiante ori medicamente cu efecte similare acestora)
Legea nr. 39 din 21.ianuarie.2003 privind prevenirea și combaterea criminalității
organizate
Ordinul nr. 725 din 15.octombrie.2002 privind măsurile medicale și educative
aplicate toxicomanilor în penitenciare
Legea nr. 169 din 10.aprilie.2002 privind modificarea și completarea Codului penal,
a Codului de procedură penală și a unor legi speciale
Ordinul nr. 187 din l9.martie.2002 pentru definirea tipurilor de unități medicale ce
pot fi abilitate să asigure asistența medicală persoanelor dependente de droguri, precum și a
organizațiilor neguvernamentale ce pot fi abilitate să desfășoare activități de prevenire a
transmiterii microorganismelor patogene pe cale sanguină în rândul consumatorilor de droguri
injectabile
Ordinul nr. 684 din l9.octombrie.2000 privind finanțarea curei de dezintoxicare,
supravegherii medicale și efectuării expertizei medico-legale pentru persoanele dependente de
droguri
Consumul de droguri este pedepsit în conformitate cu Legea 143/2000.
Dacă se dovedește că persoana prinsă cu droguri asupra sa este consumator, cantitatea
găsită este mică, iar acesta pretinde că este pentru uzul personal, i se oferă ca alternativă
încercarea tratamentului versus închisoare, deși legea nu prevede expres această posibilitate. 105
105
Radu Alexandru Macovei, Op. Cit., p. 529

64
 Legea nr. 143 din 26.iulie.2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de
droguri.
Ca și concluzie, legislația privind consumul de băuturi alcoolice și droguri contravine
libertății lor pe piață, iar nerespectarea acestor legi va aduce sancțiuni potrivite cu gradul de
încălcare. Necesitatea apariției acestor legi s-a datorat cazurilor numeroase grave ale
excesului de băuturi alcoolice asupra sănătății popoarelor, asupra dezvoltării lor economico-
sociale.
În România, anul 2009 s-au înregistrat 32 de decese determinate de consumul de
droguri și 999 de cazuri de urgențe nonfatale. Cele mai multe decese (28) au fost înregistrate
numai în Capitală, unde 31 dintre persoanele decedate sunt de sex masculin, iar vârsta media
este de 27 de ani. Din analiza datelor existente, numai în București sunt 17. 767 de
consumatori problematici de droguri și-au fost înregistrate 1126 de cazuri de admitere la
tratament ca urmare a consumului de droguri ilicite. S-au înregistrat 86 de cazuri de
”intoxicații acute cu substanțe etnobotanice (substanța activa neprecizată), iar dr. Tudor
Ciuhodaru afirma că numai la Unitatea de Primiri Urgente Iași (pe care o conduce) s-au
înregistrat 110 cazuri în 2009, iar la nivel național există un număr de 1300 de cazuri, în
același an„.

Capitolul V
Perspectiva teologică

Mântuitorul Iisus Hristos cheamă pe fiecare dintre noi la eliberarea de păcate și de

patimi egoiste care degradează sănătatea, demnitatea și libertatea omului de a săvârși binele

65
spre folosul său și al semenilor săi.
Biserica are datoria pastorală de a ajuta persoanele dependente de alcool sau robite de
droguri. Sfântul Ioan Gură de Aur (407), un mare păstor de suflete și vindecător de patimi,
zice : « Voim a pârâ (mustra) pe cei ce s-au dedat beției, nu pentru a le face jigniri, ci pentru b
a-i îndrepta; nu pentru a-i da defăimării obștești, ci pentru a-i apăra de defăimarea cea
înfricoșătoare (a judecății veșnice) și a-i scăpa din mâinile satanei.(...) Bețivul nu știe a-și
economisi cuvintele sale, nici a stăpâni comoara duhului său; el nu știe a păstra pe unele, nici
a cheltui pe altele ; ci el cheltuiește și le risipește pe toate ».106
În altă parte, Sfântul Ioan Gură de Aur zice : «Beția zămislește mii de rele. Beția
seamănă cu somnul morții, ea aduce boli, dureri de cap, uitare și este chipul morții». Deși în
aceste texte a fost descrisă și deplânsă patima beției cu toate consecințele ei, relele personale,
familiale și sociale pe care le aduce ea, totuși este nevoie și de a ajuta pe cei robiți de această
patimă să se elibereze sau să se vindece de răutatea ei.107
Într-un interviu acordat de Ziarul Lumina Preasfințitului Părinte Episcop Ciprian
Câmpineanul, abordând subiectul drogurilor, acesta a precizat că “fenomenul consumului de
droguri a luat amploare, mai ales după anul 1990. Biserica este îngrijorată pentru fiii ei, tineri
cu perspective în viitor, care, din cauza acestor substanțe, se înstrăinează de familie, de valori,
de societate, de Biserică și se autodistrug.”
A mai precizat că un dependent de droguri, de alcool sau tutun, nu poate fi
recuperat și îndreptat, dacă nu dorește el. Persoana afectată de acest flagel trebuie să
conștientizeze pericolul la care se expune și să dorească îndreptarea, să-și conștientizeze
starea de îmbolnăvire și să lupte cu sine însuși pentru a-și întări voința.” Persoanele care
consuma droguri sunt de cele mai multe ori afectate de atmosfera dezechilibrată din familie.
Dacă părinții nu și-au educat copii într-un mediu plăcut Lui Dumnezeu, sau dacă au existat
stări tensionale, dese conflicte în familie, probabilitățile sunt foarte mari ca aceștia (copii) să-
și găsească preocuparea în consumul de droguri.108
Părintele Emilian Vâlcu de la Spitalul Clinic de Urgență -Floreasca din Bucureşti a
evidențiat că din cele mai vechi timpuri omul nu și-a găsit puterea în sine și în comuniunea cu
Dumnezeu și astfel a căutat cu insistență elixirul vieții ca pe ceva din afara lui spre a-i fi de
ajutor în drumul vieții. Ortodoxia învață că oboseala de pe urma ostenelilor, orice neputință a
trupului, boala, necazul, suferința, moartea sunt urmări ale căderii lui Adam și a Evei.
Potrivit Sfântului Teofan Zăvorâtul, la început apare atracția inconștientă, apoi dorinţă
106
Floyd Frantz, Cum să tratăm alcoolismul, Ed. Trinitas Iaşi , 2007, p.7
107
Ibidem, p.8
108
Ziarul Lumina de Duminică, 15 mai 2011

66
conștientă în care înclinația dependentului către lucrul dorit este foarte puternică și iese din
sub controlul conștientului și pune stăpânire pe om. La rădăcina alcoolismului, a folosirii
tutunului și a drogurilor se află pustietatea sufletească, nemulțumirea față de viață, pierderea
sensului existenței. Narcomania este păcat greu, iar bolnavul nu poate fi ajutat doar prin
mijloace medicale. Sfaturile și medicamentele nu sunt suficiente. Biserica le propune celor
suferinzi mijloace duhovnicești de tratament, dar nu în dauna metodelor medicale. Printre
aceste mijloace duhovnicești se află voința de a fi vindecat, credința și pocăința, nădejdea,
tainele bisericești, slujbele, obiectele sfințite, rugăciunea, lucrarea poruncilor. 109
Ca și creștini, ne străduim să Îl ținem pe Dumnezeu în centrul vieții noastre. Trăim
într-o lume care se schimbă rapid; la fel se schimbă și regulile după care trăim. Valorile nu
mai sunt întotdeauna atât de clare și, deseori, tinerii sunt puși în situația de a lua decizii de
adult cu privire la ce să bea sau ce drog să introducă în corpul lor.
Pentru mulți oameni din România, sunt timpuri dificile și nesigure. Mulți încearcă să
scape de stresul vieții cotidiene. Mulți vor să știe de ce trebuie să sufere și de ce viața lor este
atât de goală și lipsită de sens. Unii dintre acești oameni își pierd motivația de a trăi, își pierd
scopul și sensul vieții. Pentru a umple acest vid, unii încearcă să adune bunuri materiale, alții
râvnesc la prestigiu, în timp ce alții se folosesc de sexualitate sau de relații nesănătoase cu alți
oameni.
Alții își caută tot mai disperat eliberarea din suferințele și greutățile zilnice prin
consumul de alcool sau droguri. Ca rezultat, ei pierd , deseori, “conștiința divină” din sufletul
lor și pot deveni “dependenți” de un mod de viață care, în cele din urmă, îi va distruge. 110
Din punctul de vedere al Bisericii, drogurile ar trebui situate în categoria păcatelor
foarte grele întrucât răspândirea și consumul de astfel de droguri sunt un atentat la însăși viața
omului. Viața este un dar divin. Omul a fost făcut după chipul și asemănarea cu Dumnezeu
lucru spus de Biblie în Cartea Facerii. De multe ori drogul ucide, sau grăbește moartea, iar
încă de timpuriu Dumnezeu a oprit uciderea.
Între cele 10 porunci din Decalog, aflăm pe locul cinci porunca: "Să nu ucizi" (Ies. 20,
13). Pe vremea Mântuitorului această poruncă era folosită de El pentru a arăta superioritatea
Legii celei noi, adică a Evangheliei. Hristos nu desființează preceptele Vechiului Testament.
Dacă-i ataca pe farisei și pe cărturari, îi ataca pentru felul îngust în care aplica prevederile
Legii Vechi. Biserica Ortodoxă trebuie să fie o Biserică vie și activă, deschisă către societate,
slujind-o din interior și este foarte bine că se vorbește despre Sfinții Părinți dar este necesar ca

109
www. arhiepiscopiabucurestilor.ro
110
Ibidem

67
lectura acestora să ne influențeze astfel încât să fim contemporani lumii în care trăim. Trebuie
să ținem cont de faptul că Părinții vorbeau în contextul lumii vechi, în vreme ce noi vorbim în
contextul lumii de astăzi.
Teologul Olive Clement afirmă: “cu siguranță că Sfinții Părinți nu-și puneau, de
exemplu, problema drogurilor, a erotismului sau a sectelor. Toate aceste probleme ne iau
astăzi cu asalt. S-ar putea spune că, de la Dostoievski încoace, și odată cu psihanaliza am
descoperit profunzimi ale sufletului omenesc pe care Părinții le bănuiau, dar asupra cărora
aveau o altă viziune, decât a noastră”.111
Trăim într-o lume ale cărei mutații au un ritm extrem de rapid, surprinzătoare chiar și
pentru cei ce le-au generat. Dezvoltarea continuă a tehnologiei și a științei este o evidență ce
afirmă progresul umanității spre fericire și bunăstare materială. Era modernă și civilizația
tehnologică au fost considerate drept sursa fericirii oamenilor. Descoperiri fără precedent,
invenții ce păreau nu cu multă vreme că țin de domeniul fantasticului au intrat acum în viața
cotidiană a multor locuitori ai planetei. Însă omul contemporan trăiește o profundă criză
interioară.
De ce trebuie un slujitor al Sfântului Altar, dar și oricare dintre credincioși, să fie
informat asupra pericolului pe care-l reprezintă drogurile? Pentru că atât producerea cât și
consumul de droguri fac parte din relele specifice veacului al XX-lea cât și începutului noului
veac, al XXI-lea. Pentru că preotul trebuie să știe a-și feri turma cea cuvântătoare, iar enoriașii
să știe la rândul lor cum să se păzească și cum să-i ajute pe alții. Deoarece drogurile ating,
învăluie și paralizează îndeosebi unul din segmentele cele mai însemnate ale societății:
tineretul. Adică, viitorul unei națiuni.
În Evanghelia de la Matei, Mântuitorul spune că “nimeni nu poate să slujească la doi
domni, căci sau pe unul îl va urî și pe celălalt îl va iubi, sau de unul se va lipsi și pe celălalt îl
va disprețui; nu puteți să slujiți Lui Dumnezeu și lui mamona”(Mt. 6,24).112
Mamona este Vițelul de aur, unul din idolii omenirii căzute. Copiii se pot molipsi de la
părinți de atracția pentru bunurile pamântești, plăcerile păcătoase.
Astfel, bogăția, drogurile sunt idolii omului modern. Pentru mulți, un astfel de idol,
care Îl înlocuiește pe Dumnezeu au devenit realizările științei și progresul tehnic. După
părerea multor contemporani, acestea pot să facă omenirea fericită, asupra lor trebuie
concentrate toate puterile și întreaga atenție, în ele trebuie să credem .Tinerii sunt dispuși să
accepte aceste și se lasă seduși de “minunile” tehnicii.

111
www.crestin ortodox.ro
112
N. E. Pestov, Cum să ne crestem copii. Ed. Sophia, Bucureşti, 2003, p.100

68
 Părinții nu trebuie să uite însă să arate copiilor adevărata valoare a acestui progres:
omul a pus stăpânire pe aer și drept consecință avem orașe dărâmate de bombele aruncate din
avioane; omul a pătruns în adâncurile apelor, de aceea o mulțime de corăbii se îneacă din
cauza submarinelor; omul a pătruns în tainele materiei și astfel iau naștere uzine care produc
bombe atomice și substanțe nucleare.
Desigur știința poate fi îndreptată nu spre slujirea satanei, ci a lui Dumnezeu. Dar nu
știința atee, ci cea adevărată ne descoperă cunoașterea Creatorului lumii: ”Cele nevăzute ale
Lui se văd de la facerea lumii, spune Apostolul Pavel, înțelegându-se din făpturi, adică
veșnica lui putere și dumnezeire”(Rom. 1, 20).113
Cum îi pot ajuta mai bine părinții pe proprii lor fii la vârsta adolescenței? Dacă tata și
mama sunt buni creștini și se roagă mult Lui Dumnezeu, dacă trăiesc în pace între ei și
colaborează cu preoții, în mod sigur copii lor vor fi îndreptați pe drumul cel bun, devenind fii
credincioși ai Bisericii și oameni de nădejde ai societății.
Conlucrarea dintre părinții trupești și cei duhovnicești contribuie cel mai mult la
călăuzirea tinerilor pe calea unei vieții sociale cinstite și binecuvântate de Dumnezeu. Iar dacă
și părinții trupești sunt străini de Biserică, dezbinați, imorali, divorțați, și nici preoții nu se
ocupă suficient de educarea religioasă a tinerilor, ei vor deveni cei mai nefericiți oameni de pe
pământ.114
În concluzie, viața unui tânăr robit de plăcerea consumului de droguri, a viciilor
acestei vieți trecătoare confirmă lipsa de a căuta răspunsuri pentru frământările interioare,
deznădejdea, dezinteresul pentru o viață liniștită și plăcută Lui Dumnezeu.
Mântuitorul Iisus Hristos dorește libertatea omului, dar nu în sensul de a trăi viața în
desfătări și patimi, căci acestea evidențiază chiar înlănțuirea de materialitate, ci ne dorește
liberi prin seninătatea trupească și sufletească cu implicații în viața Bisericii precum prezența
la Sfintele slujbe, milostenie, pocăință, rugăciune neîncetată. Rolul principal în viața creștină
îl au preoții duhovnici, ca vase ale Duhului Sfânt. Ei sunt datori, fiind direct răspunzători în
fața lui Hristos, să ajute la formarea tinerilor, să-i întărească în dreapta credință, să răspundă la
nevoile lor sufletești, să le pună la dispoziție cărți ortodoxe, să-i spovedească, să-i
împărtășească, să le vorbească de Hristos și de greutățile vieții pamântești, să-i învețe a se
ruga, a se smeri și a ierta și să le arate cum se pot izbăvi de ispitele seducătoare ale tinereții.
Se poate spune că preoții și duhovnicii buni transformă familia, școala și societatea în

113
Ibidem, p. 101
114
Ioanichie Bălan, Călăuză ortodoxă în familie şi societate, vol.II, Ed. Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei,
1999, p. 92

69
sine, călăuzindu-le spre o trăire profundă în Hristos, vie, curată și mântuitoare. 115 Înalt
Preasfințitul Bartolomeu Anania, fostul Mitropolit al Mitropoliei Clujului, Albei, Crișanei și
Maramureșului a precizat faptul că drogul este cel care poruncește ce sa facă, nu este el, omul
care comanda, ci drogul. Nu vă pierdeți libertatea și demnitatea umană din cauza acestui
viciu. Atunci când acesta te stăpânește este viciu.

STUDIU DE CAZ NUMARUL 1

INFORMAŢII DE IDENTIFICARE A SUBIECTULUI:
Nume și prenume :O.M.
Vârsta: 18 ani
Sex: M
115
Ibidem, p.93

70
Data și locul nașterii: 18.11.1992 -Iași
Domiciliu: Iași
Religie: ortodoxă
Starea civilă: necăsătorit
Mediul de proveniență: urban
Naționalitate: română

MOTIVELE ÎNTOCMIRII STUDIULUI DE CAZ:

Studiul de caz a fost întocmit în vederea documentării pentru lucrarea de licență.

PREZENTAREA SUCCINTĂ A PROBLEMELOR SUBIECTULUI

O.M. - face parte dintr-o familie în care lipsește comunicarea:

- elevul prezintă o tensiune interioară care determină o stimă scăzută de sine;
- persoană nonconformistă;
- numai mama se implică în educația copiilor
- elevul are nevoie de o serie de tratamente, terapii specifice, consiliere,terapie
ocupațională, grup suport
- a absolvit clasele anterioare cu mare dificultate datorită gradului redus de
concentrare ;
- la obiectele chimie, biologie se descurcă foarte greu;
- nu participă la activități școlare de regulă, doar când i se impune, iar atunci o
face fără entuziasm;
-prezența la liceu este redusă datorită anturajului și al consumului de droguri;
- atât mama cât și tatăl lui nu reușesc să comunice deschis cu fiul despre
problema lui
- în grupul lui de prieteni nu se află niciunul care ar putea să-i determine sa
renunțe la consumul de droguri
PREZENTAREA FAMILIEI:
O.E.: - este mama băiatului și are 49 de ani;
-s-a născut pe data de 29 iulie 1961 în Iași.
- are ocupația de învățătoare;
- a absolvit Facultatea de Comunicare Socială și Relații Publice din Iași
O.C. : -este tatăl băiatului și are 58 ani `

71
 - s-a născut pe 20 aprilie 1952 în Iași
- a absolvit doisprezece clase
- are ocupația de comerciant
Familia este compusă din cei doi părinți: S.C. și SE. și copii: T., A., V., O. și H.;
Locuiesc împreună într-un apartament cu trei camere, bucătărie, baie;
Casa este mobilată, condițiile sunt bune de locuit;
Veniturile se compun din salariile părinților, iar unul dintre frați se întreține singur
având serviciu;

DATE PRIVIND STAREA SANATATII FIZICE:

a. Starea fizica: -este bună;
-marna nu a prezentat probleme deosebite în timpul sarcinii;
- nașterea s-a produs la 9 luni
- bolile copilăriei s-a produs și după vârsta de 6 ani
b. Starea psihica: -se caracterizează printr-o dezvoltare intelectuală foarte bună;
- consumul de droguri îi afectează capacitatea de concentrare,
reducându-i și ritmul energic, stimulativ;
- lipsa de comunicare atât cu părinții cât și cu frații determină o
stare de interiorizare, de frământări interioare
- dezechilibrele psihice creează mediul propice pentru a se
inhiba și a căuta un mod de viață care sa-i satisfacă plăcerile

DATE DESPRE EDUCATIA SUBIECTULUI SAU AL NIVELULUI SUPERIOR,

DIPLOME
O.M- este elev în clasa a XI-a la Liceul Tehnoton;

PROBLEME EMOŢIONALE
O.M.: - are o stimă scăzută de sine datorită tensiunilor interioare și a lipsei prezențe
unui scop bine întemeiat;
- nu este încrezătoare în forțele proprii;

PREZENTAREA CONDIŢIILOR DE LOCUIT ŞI VENITUL:

Locuiește într-un apartament cu trei camere, prevăzut cu baie și bucătărie; locuința
este mobilată, iar condițiile de igienă sunt bune. Veniturile sunt suficiente pentru achitarea

72
cheltuielilor.

PREZENTAREA IMPRESIILOR ASISTENTULUI SOCIAL:

În urma discuției cu doamna O.E., am constatat că relația dintre părinți și fiu nu este
mulțumitoare în condițiile în care nu există un raport de prietenie, discuțiile sunt suprimate
doar la stadiul de saluturi și lucruri superficiale. Deși starea materială este satisfăcătoare, lipsa
comunicării produce goluri profunde pentru starea sufletească și conduce către dezechilibre
psihice .
În urma întrebărilor adresate părinților și fiului s-a constatat durerea fiecăruia în parte
în fața neputinței lor de a stabili un dialog firesc, prietenesc.

ANALIZA PUNCTELOR TARI( S.O.M.):

PUNCTE TARI
- locuiește împreună cu părintii;
- capacitate intelectuală ridicată
-veniturile sunt satisfăcătoare;
-condițiile locuinței sunt bune;
PUNCTE SLABE
-lipsa comunicării în familie și
imposibilitatea creării unui mediu armonios și
liber în comunicare;
- diminuarea gradului de concentrare datorită
consumului de droguri ;
- a furat obiecte nerecuperabile;
-scăderea stimei de sine;

PLAN DE INTERVENŢIE
Evaluare
Obiective Ţinte Strategii de intervenţie
primară
- consumă - îmbunătățirea - O.M - consilierea individuală se realizează
droguri stării de - medic ca urmare a contactării de către părinți a
sănătate atât - consilier personalului Centrului
din din punct - familia Psychologycenter
de vedere fizic - psiholog - urmarea unui tratament medicamentos
cât și psihic la Spitalul Socola, Iași la inițiativa
medicului de familie .contactat de
asistentul social de
la Centrul Psychologycenter
O.M. nu - consolidarea -O.M - consiliere în cadrul Centrului
comunică cu relațiilor -familia; Psychologycenter prin întâlniri de grup
familia familiale; -consilier cu toată familia folosindu-se activități
-psihologul interactive, pe grupe și în perechi,
activități cu caracter individual,
dezbaterea,
brainstrorming-ul jocul de rol în scop

73
 de autocunoaștere, intercunoaștere,
libertate de exprimare, flexibilitate,
creativitate și comuniune.
- scăderea stimei - terapie - O.M - susținerea lui O.M prin accentuarea
de sine ocupațională - psihoterapeut punctelor tari, întâlnirea la Centrul
- asistentul Psychologycenter durează o oră pe
social săptămână , în grupuri mici de 6-8
adolescenți ,unde se abordează
secvențial câte o abilitate socială,
emoțională, cognitivă identificându-se
calitățile personale și aptitudinile
speciale.
- timpul liber - îmbunătățirea - O.M -terapie ocupațională în cadrul
folosit modului de - Asistent social Centrului Psychologycenter în care sunt
necorespunzător petrecere a - Centru evaluate aptitudinile cognitive:
timpului liber abilitatea generală de învățare;
aptitudinea ve
rbală; capacitatea decizională pentru a
se elabora strategii de promovare
personală și de dezvoltare a planului de
carieră

EVALUAREA FINALĂ

- monitorizarea de-a lungul intervenției;

- dorește să rezolve problema și este deschis să conlucreze pentru aceasta.
Agenți ai schimbării:
- medicul
- consilierul
- psihoterapeutul
- familia

ECOMAPA

74
 PERSONA- MEDICU
LUL DE LA L
CENTRU
RUDELE

MAMA

O.M.
BISERIC 18 ani
A

ASISTENTU
L SOCIAL
PSIHOLO
GUL
FAMILIA
DE
COLEGII ORIGINE

Relații puternice

Relații slabe

Relații stresante

GENOGRAMA

75
 O.C. O.E.
59 ANI 50 ANI

O.T. O.A. O.O. O.O. O.M, 18 ani

O.V.
consumator de
etnobotanice

STUDIU DE CAZ NUMĂRUL 2

76
INFORMAŢII DE IDENTIFICARE A SUBIECTULUI:
Nume și prenume : T.G
Vârsta: 25 ani
Sex: F
Data și locul nașterii: 13.08.1986 - Iași
Domiciliu: Iași
Religie: ortodoxă
Starea civilă: necăsătorit
Mediul de proveniență: urban
Naționalitate: română

MOTIVELE ÎNTOCMIRII STUDIULUI DE CAZ:

Studiul de caz a fost întocmit în vederea documentării pentru lucrarea de licență.

PREZENTAREA SUCCINTĂ A PROBLEMELOR SUBIECTULUI

T.G. : - face parte dintr-o familie monoparentală
- are o stimă scăzută de sine
-are retard mintal moderat şi schizofrenie
- autism atipic
- elevul are nevoie de o serie de tratamente, terapii specifice, consiliere,
terapie ocupațională, grup suport
- socializează foarte greu;
- este dependentă de tutun;
- relății tensionate cu mama acesteia.

PREZENTAREA FAMILIEI:
T.M. : - este mama T.G. și are 50 de ani;
- s-a născut pe data de 17 iulie 1961 în Iași.
- are ocupația de croitoreasă;
Familia este compusă din: T.M. și T.G.
DATE PRIVIND STAREA SĂNĂTAŢII FIZICE A BENEFICIAREI
a. Starea fizică:
- prezintă schizofrenie mintală moderată
- schizofrenie grefată;

77
 - autism atipic
- consumul de tutun îi afectează starea de sănătate
b. Starea psihică:
- stima de sine scăzută datorită dizabilităților pe care le are;
- relație tensionată cu mama datorită lipsei de socializare cu aceasta;

DATE DESPRE EDUCAŢIA SUBIECTULUI

T.G. nu știe să citească și nici să scrie
PROBLEME EMOŢIONALE ALE BENEFICIAREI
- are o stimă scăzută de sine datorită tensiunilor interioare și a lipsei posibilității de
socializare
-nu este încrezătoare în forțele proprii;

PREZENTAREA CONDIŢIILOR DE LOCUIT ŞI VENITUL:

Locuiesc împreună într-un apartament cu o cameră, o bucătărie, o baie;
Casa este mobilată, condițiile sunt bune de locuit având electricitate, apă curentă și încălzire.
Veniturile se compun din salariul mamei și un ajutor social de 293 lei.

PREZENTAREA IMPRESIILOR ASISTENTULUI SOCIAL:

În urma discuției cu doamna T.M., am constatat că relația dintre mamă și fiică nu este
mulțumitoare, în condițiile în care nu există un raport de prietenie din cauza handicapului pe
care îl are T.G . Lipsa comunicării produce goluri profunde pentru starea sufletească și
conduce către dezechilibre psihice la nivelul mamei şi al fiicei. Mama nu a luat nici o
atitudine ce vizează problema dependenței de tutun a fiicei sale, observându-se lipsă de
îngrijire față de ea.

ANALIZA PUNCTELOR TARI( RG):

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- T.G locuiește împreună cu mama;
- includerea într-un program de terapie
ocupațională;
lipsa comunicării datorită handicapului și
imposibilitatea creării unui mediu armonios și
liber în comunicare;
prezența schizofreniei mintale moderată,
schizofrenie grafată
autism atipic

78
program de consiliere consumului de tutun ;
includerea în programul de terapie scăderea stimei de sine;
ocupațională al fundației, ludo-terapie
oferirea unei mese pe zi la cantina fundației regim de masă neregulat
Solidaritate și Speranță

PLAN DE INTERVENŢIE

Evaluare Strategii de
Obiective Ținte
primară intervenție
Consumă tutun - îmbunătățirea stării - T.G. -consiliere individuală
de sănătate atât din - medic în cadrul Fundației
din punct de vedere - consilier Solidaritate și
fizic cât și psihic - familia Speranță, Iași prin
- psiholog contactarea de către
-asistent social mama T.G., a
serviciilor fundației.
- consilierul
realizează un program
de reabilitare
ambientală prin
organizarea unei
tabere în Delta
Dunării unde T.G are
parte de un tratament
asemănător oricărui
centru de reabilitare
specializat. T.G.
reușește să-și
controleze furia și să-
și îmbunătățească
relația cu mama sa
T.G. nu comunică cu - consolidarea relației - T.G - consiliere
mama familiale; - familia; psihologică în cadrul
- introducerea într-un - consilier; Fundației Solidaritate
program de terapie - psihologul; și Speranță prin
ocupațională și ludo- întâlniri de grup cu
terapie toată familia
- consiliere -grup folosindu-se activități
suport interactive, pe grupe
și în perechi, activități
cu caracter individual,
dezbaterea,
brainstorming-ul,
jocul de rol în scop de
autocunoaștere,

79
 intercunoaștere,
libertate de
exprimare,
flexibilitate,
creativitate și
comuniune.
Scăderea stimei de - susținerea prin - T.G -terapie ocupațională
sine accentuarea punctelor - psihoterapeut și ludo-terapie în
tari - asistentul social cadrul Fundației
Solidaritate și
Speranță, Iași: jocuri
de intercunoaștere,
pictură, confecționări
de felicitări de ziua
mamei, realizarea de
cruciulițe.

EVALUAREA FINALĂ

- monitorizarea de-a lungul intervenţiei;

- doreşte să rezolve problema şi este deschis să conlucreze pentru aceasta.

Agenţi ai schimbării:
- medicul
- consilierul
- psihoterapeutul
- mama
- asistentul social

ECOMAPA

80
 CEI DIN JUR MEDICU
L

MÂNCAR
E

MAMA

T.G.
JUCĂRII 25 ani

ASISTENTU
L SOCIAL

PSIHOLO
GUL
FAMILIA
MEDICU
L

Relații puternice

Relații slabe

Relații stresante

81
 T.V. T.M.
55 ani 50 ani

T.G.
25 ani,
dependentă
de tutun

Legendă:

- căsătorie
- bărbat

- divorţ
- femeie

Fig. nr. 6

82
 STUDIU DE CAZ NUMARUL 3

INFORMAŢII DE IDENTIFICARE A SUBIECTULUI:

Nume şi prenume : T.D

Vârsta: 20
Sex: F
Data si locul naşterii: 5.06.1991- Iaşi
Domiciliu: str. Clopotari, nr 18, Iaşi
Religie: ortodoxă
Starea civilă: necăsătorită
Mediul de provenienţă: urban
Naţionalitate: română

MOTIVELE ÎNTOCMIRII STUDIULUI DE CAZ:

Studiul de caz a fost întocmit în vederea documentării pentru lucrarea de licenţă.

PREZENTAREA SUCCINTĂ A PROBLEMELOR SUBIECTULUI

T.D.: - face parte dintr-o familie în care resursele financiare sunt minime;
- nu a avut acces la educaţie în continuare în cadrul instituţiilor de învăţământ,
aceasta renunţând la şcoala după absolvirea gimnazială;
- în cadrul şcolii se implica în diferite activităţi precum jocuri sportive,
concursuri de biologie, geografie, având o mare putere de reţinere şi inteligenţă, însă
renunţarea la şcoală a condus către latenţă şi stagnarea cumulării de informaţii;
-persoană influenţată de anturaj pentru a consuma plante etnobotanice;
- numai mama se implică în educaţia copiilor, tatăl fiind închis în penitenciar
pentru tentativă de furt calificat iar fratele mai mic necesită multă îngrijire;
- condiţiile de igienă sunt reduse, nesatistăcătoare;
- eleva are nevoie de o serie de terapii specifice, consiliere, terapie
ocupaţională, grup suport;
- în familie apar deseori situaţii tensionate, certuri datorită lipsei resurselor
financiare;
- după terminarea gimanziului, persoana a început să consume etnobotanice pe
care şi le achiziţiona cu banii primiţi din alocaţie;

83
 - mama se străduieşte să o ajute pe fiică să renunţe la consumul plantelor,
finalizându-se cu certuri, izbucniri nervoase din partea ambelor părţi;

PREZENTAREA FAMILIEI:
T.A. : - este mama fetei şi are 45 de ani;
- s-a născut pe data de 4 decembrie 1966 în Iaşi;
- a trăit în concubinaj timp de 10 ani;
- a absolvit trei clase;
- mai are un fiu T.I., care necesită mai multă îngrijire;
- nu prestează nici un servici.
C.I.P.: -este tatăl băiatului şi are 46
- s-a născut pe 20 aprilie 1965 în Iaşi
- a absolvit patru clase
- închis în penitenciarul de maximă siguranţă din Iaşi pentru furt;
Familia este compusă din mama: T.A. şi copii: T.D. şi T.I.;
Locuiesc împreună într-un apartament cu două camere, bucătărie, baie;
Casa este mobilată modest, conţinând o masă, trei scaune, un dulap;
Starea de igienă este nesatisfăcătoare, însă au acces la apă, electricitate şi încălzire prin sobă;
Veniturile se compun din ajutorul social de 200 lei, 84 lei alocaţia copiilor şi 70 lei alocaţia
complementară.
T. I.: -fratele mai mic al T.D.
- născut pe data de 22. iulie 2005
- necesită mai multe cheltuieli datorită faptului că din toamna va fi înscris la grădiniţă

DATE PRIVIND STAREA SANATATII FIZICE:

a. Starea fizică: - este bună în general, a fost înregistrată cu polipi;
- mama nu a prezentat probleme deosebite în timpul sarcinii,
fata a fost născută prin cezariană, cu o greutate de 2 kilograme,
la Maternitatea Cuza-Vodă din Iaşi; s-a dezvoltat;
- datorită consumului de etnobotanice, se poate observa o stare
de iritabilitate, nervozitate.
b. Starea psihica: -se caracterizează printr-o dezvoltare intelectuală foarte bună;
- consumul de droguri îi afectează capacitatea de concentrare,
reducându-i ritmul progresiv de învăţare , stimulativ;

84
 - modul de percepţie asupra vieţii s-a schimbat odată cu
consumul etnobotanicelor, devenind mai superficial, neluând în
serios aspectele importante ale vieţii
- contrazicerile, certurile şi izbucnirile nervoase au determinat
apariţia unor dezechilibre psihice care atacă sistemul natural al
celulelor nervoase conducând persoana către o stare anxioasă.

PROBLEME EMOŢIONALE
T.D. - are o stimă scăzută de sine datorită tensiunilor interioare şi a lipsei prezenţe unui
scop bine întemeiat;
- lipsa banilor şi renunţarea studiilor cauzează conflicte interioare, acestea fiind
dizolvate în consumul de droguri;
- ideea că tatăl nu este aproape de ea şi că se află închis în penitenciar afectează starea
emoţională şi determină apariţia dezechilibrelor

PREZENTAREA CONDIŢIILOR DE LOCUIT ŞI VENITUL:

Locuieşte într-un apartament cu două camere, prevăzut cu baie şi bucătărie; locuinţa
este modest mobilată incluzând o masă, trei scaune şi un dulap, iar condiţiile de igienă sunt
nesatisfăcătoare. Veniturile sunt insuficiente pentru achitarea cheltuielilor. Veniturile se
compun din ajutorul social de 200 lei, 84 lei alocaţia copiilor şi 70 lei alocaţia complementară.

PREZENTAREA IMPRESIILOR ASISTENTULUI SOCIAL:

În urma discuţiei cu doamna T.C.. am constatat că relaţia dintre membrii familiei este
una tensionată datorită certurilor, ca urmare a lipsei resurselor financiare. Aceştia nu reuşeau
să păstreze o atmosferă plăcută nici în preajma altor persoane străine, fiind mereu într-o
continuă stare de contradicţie: mama încercând să-şi controleze fiica prin explicarea faptului
că drogurile nu reprezintă o rezolvare, iar fiica manifesta nemulţumire faţă de tot ceea ce o
înconjura, atăt de mediul locuinţei cât şi de imposibilitatea de a se realiza pe plan educaţional.
În urma întrebărilor adresate mamei şi fiicei s-a constatat că deşi au o situaţie
financiară grea, cel mai dureros lucru îl reprezintă faptul că nu ajung la un consens, iar fiica
trăieşte într-o viziune superficială asupra vieţii.

85
ANALIZA PUNCTELOR TARI (T.D.)
PUNCTE TARI
- are un sprijin moral din partea mamei;
- program de consiliere;
- includerea într-un program de terapie - lipsa studiului şi activităţilor fizice conduce
ocupaţională
- oferirea a două mese pe zi la cantina
fundaţiei Solidaritate şi Speranţă;
PUNCTE SLABE
-ideea că tatăl este închis ca urmare a furtului
cauzează o reţinere a expunerii sentimentelor
proprii, o stare de irascibilitate, inhibare;
- a dependenţei de etnobotanice
către o stagnare mintală
- alimentaţie insuficienta;

- capacitate intelectuală ridicată; - diminuarea gradului de concentrare datorită

consumului de etnobotanice, latenţa
acumulării de informaţii;

PLAN DE INTERVENŢIE
Evaluare
Obiective Ţinte Strategii de intervenţie
primară
consumă - îmbunătăţirea - T.D. - urmarea unui tratament medicamentos la
stării de - medic
droguri Clinica de Drogodependenţă din cadrul
sănătate atât - consilier
din din punct - familia Spitalului de Psihiatrie Socola datorită unei
de vedere fizic - psiholog
supradoze de etnobotanice
cât şi psihic
-consiliere gratuită în cadrul Clinicii de
Drogodependenţă a Spitalulului de Psihiatrie
Socola, Iaşi prin contactarea de către mama a
serviciilor fundaţiei
- introducerea într-un grup suport unde
asistentul social îi întreabă pe tineri despre
atitudinile, valorile şi opiniile lor asupra
consumului de droguri. Această informaţie
ajută la înţelegerea comportamentului lor.
Deasemenea le adresează întrebări
participanţilor referitor la opiniile lor cu

86
 privire la consumatorii de droguri, dacă ar
ajuta pe cineva cu această problemă, de ce
folosesc drogul deşi nu este plăcut, de ce nu-şi
exteriorizează sentimentele faţă de alţi
prieteni.
T.D nu - consolidarea - T.D - introducerea jocului de rol care poate genera
relaționează relaţiilor -familia; sentimente și reacții specifice care pot fi
armonios cu familiale; - consilier; discutate în grup.
membrii - introducerea -grupul - o altă activitate este mobilizarea tinerilor
familiei și într-un grup suport consumatori de droguri să realizeze desene
prietenii săi suport; care prezintă mesaje de sănătate pentru
scăderea interesului față de consumul de
droguri. Această activitate este o oportunitate
pentru dezvoltarea creativității și pentru a
experimenta lucrul în grup. Materialele sunt
inedite și provoacă curiozitatea având un
mesaj clar.
- activități realizate în cadrul grupului: colaj
de postere pentru a reaminti publicului un
mesaj fundamental, materiale audio-vizuale
cu tematică referitoare la problemele grupului,
imaginea, sunetul și conținutul având un
impact deosebit în procesul educațional al
acestora.

EVALUAREA FINALĂ
- monitorizarea de-a lungul intervenției;
- dorește să rezolve problema și este deschis să conlucreze pentru aceasta.

Agenți ai schimbării:
- medicul
- consilierul
- psihoterapeutul
- familia
87
 ECOMAPA

CEI DIN JUR MEDICU

L

MÂNCAR
E

DROGUR
I
T.D.
PRIETENI 20 ani

ASISTENTU
L SOCIAL

MAMA

FAMILIA
MEDICU
L

Relații puternice

Relații slabe

Relații stresante

88
 GENOGRAMA

C.I.P. T.C.
46 ani 45 ani

T.D. 20 ani,
consumă T.I.
Plante 6 ani
etnobotanice

Legendă

- căsătorie
- bărbat

- divorţ
- femeie

89
 STUDIU DE CAZ NUMARUL 4

INFORMAŢII DE IDENTIFICARE A SUBIECTULUI:

Nume și prenume : A. R.
Vârsta: 34 ani
Sex: M
Data și locul nașterii: 31.05.1977 - jud Iași
Domiciliu: sat Trifești, jud. Iași
Religie: ortodoxă
Starea civilă: văduv
Mediul de proveniență: rural
Naționalitate: română

MOTIVELE ÎN TOCMIRII STUDIULUI DE CAZ:

Studiul de caz a fost întocmit în vederea documentării pentru lucrarea de licență.

PREZENTAREA SUCCINTĂ A PROBLEMELOR SUBIECTULUI

A.R. : - pierderea soției a determinat răcirea relației cu cei doi copii
- lipsa soției l-a determinat să consume alcool până la dependență;
- a rămas cu cei doi copii de 4, respectiv l4 ani pe care îi îngrijește singur de aproape
un an jumătate;
- venitul este de 500 lei pe lună, din care un sfert este cheltuit pe băuturi alcoolice;
- își iubește copii, dar se află în imposibilitatea de a comunica deschis, acest lucru a
periclitat relația cu copii și a cauzat consumul de alcool;
- insuficiența banilor nu mai permite copiilor accesul la îmbrăcămintea necesară,
animalele crescute până la moartea mamei au fost vândute pentru a-și procura alcool.

PREZENTAREA FAMILIEI:
A.R.: - este tatăl celor doi copii, rămas văduv în anul 2009 și are 34 de ani;
- are ocupația de mecanic auto;
- de la moartea soției a început să consume alcool ca urmare a traumei produse.
- locuiește împreună cu cei doi copii: A.M. și A.C într-o casă îngrijită, spațioasă,
utilată cu lucruri trebuincioase dar ulterior rămasă fără animale de curte: găini, gâște, vacă;
- suferă în urma decesului soției și rămâne la starea de interiorizare, nereușind să

90
comunice deschis ;

DATE PRIVIND STAREA SĂNĂTĂŢII FIZICE:

a. Starea fizică : - în general bună, consumul de alcool a determinat cauzarea
unor leziuni ale ficatului;
b. Starea psihica : -prezintă tulburări psihice;
- nu este stabil din punct de vedere emoțional;
- prezintă mici tulburări de limbaj;
- are relății bune cu cei din jur;
-nu are întotdeauna motive întemeiate în depășirea obstacolelor;

DATE DESPRE EDUCATLA SUBIECTULUI SAU AL NIVELULUI SUPERIOR,

DIPLOME
A.R. - absolvent al Liceului cu profil mecanic U.C.M., Iași

PROBLEME EMOŢIONALE
A. R. - are nevoie de un sprijin moral;
- nu este încrezătoare în forțele proprii;

PREZENTAREA CONDITIILOR DE LOCUIT SI VENITUL:

Locuiește într-o casă cu două camere, cu grădina în care au fost cultivate legume,
pomi fructiferi, dar lipsesc păsările de curte .
Venitul total este de 1200 lei, insuficient pentru achitarea tuturor cheltuielilor.

PREZENTAREA IMPRESIILOR ASISTENTULUI SOCIAL:

În urma discuției cu doamna T.A-M, respectiv A.R. am constatat că relația dintre tată
și copii este una predominant armonioasă, însă dependența de alcool creează neajunsuri în
viața lor.
Acesta nu a arătat reținere în a-și prezenta situația în care se află. Au fost pe toată
durata discuției atente la întrebările ce i-au fost adresate și au răspuns în mare parte la acestea.

91
ANALIZA PUNCTELOR DE TARI ( C.A.):
PUNCTE TARI
-tată este susținut moral de copii;
-locuiesc împreună Într-o casa proprie cu
grădină;
-relația din casă este predominant
armonioasă;
-este o persoană deschisă ;
PUNCTE SLABE
- în urma decesului soției a suferit o traumă
- consumul de alcool creează neajunsuri;
-îi este greu să își educe singur copii;
-nu reușește să renunțe la alcool;

PLAN DE INTERVENȚIE

Evaluare Obiective Ținte Strategii de intervenție

primară

A.R. este - îmbunătățirea - A.R. - consiliere individuală gratuită la

dependent de stării de sănătate - medic Clinica de Drogodependenţă din
alcool atât din punct de - consilier cadrul Spitalului de Psihiatrie Socola,
vedere fizic cât - psiholog Iași la inițiativa fratelui persoanei în
și psihic cauză.
Consilierul folosește metoda alcătuirii
jurnalului consumului de alcool. Este
o metodă care, folosind noțiunea de
unitate alcoolică, încearcă să traducă
în termeni cantitativi ingestia de
băutură a unui subiect alcoolic într-o
perioadă dată. Asistentul social și
clientul fac împreună estimarea
consumului din săptămâna
precedentă, pornind de la ziua
premergătoare ședinței și notând
retroactiv. Se consemnează datele din
memoria bolnavului. Această
modalitate servește pentru a aprecia
cărui grup de risc îi aparține
pacientul. În plus este foarte
educativă, conștientizând de multe ori
bolnavului adevărata amploare a
viciului său, pregătindu-l astfel pentru
a opta pentru schimbare.
- urmarea unui tratament
medicamentos datorită unei supradoze
de alcool în cadrul Spitalului Socola,
Iași prin consultarea medicului de
familie din comună la inițiativa"
fratelui lui A.R

92
Venituri -ajutor social; - asistentul - asistentul social se ocupă de
insuficiente social; întocmirea documentației pentru
- Primăria; obținerea ajutorului social la cererea
solicitantului, ajutorul social se
acordă pe bază de cerere și declarație
pe propria răspundere însoțite de
actele doveditoare privind
componența familiei și veniturile nete
realizate în luna anterioară depunerii
cererii de membrii acesteia;
- cererile pentru acordarea ajutorului
social se soluționează ,în termen
maxim de 30 de zile de la data
înregistrării, de către persoanele din
cadrul serviciului public de asistență
socială, desemnate prin dispoziție a
primarului.
- în vederea soluționării cererii pentru
acordarea ajutorului social primarul
dispune, în mod obligatoriu,
efectuarea anchetei sociale la
domiciliul sau după caz la reședința
solicitantului ajutorului social,pentru
verificarea situației ce rezulta din
datele înscrise în actele doveditoare;
- ancheta socială se realizează de
personalul serviciului public de
asistență socială din subordinea
consiliului local, sau după caz de
persoanele cu atribuții în domeniul
asistentei sociale, în termen de 15 zile
lucrătoare de la data înregistrării
cererii în baza legii nr. 416/2001
privind venitul minim garantat
modificată prin Legea nr.
7171/5/2006;

EVALUAREA FINALĂ
- monitorizarea de-a lungul intervenției;
- dorește să rezolve problema și este deschis să conlucreze pentru aceasta.
Agenți ai schimbării:
- medicul
- consilierul
- psihoterapeutul
- copii

93
 ECOMAPA:

PERSONA- MEDICU
LUL DE LA L
CENTRU
RUDELE

ALCOOL
UL
A.R.
BISERIC 34 ani
A

ASISTENTU
L SOCIAL
PSIHOLO
GUL
COPIII

COLEGII

Relații puternice

Relații slabe

Relații stresante

94
 GENOGRAMA

A.R. 34 ani, DECE

dependent de DATĂ
alcool

A.M. A.C.

Legendă

- căsătorie
- bărbat

- divorţ
- femeie

95
 STUDIU DE CAZ NUMARUL 5

INFORMATII DE IDENTIFICARE A SUBIECTULUI:

Nume și prenume : C.G.
Vârsta: 11 ani
Sex: F
Data și locul nașterii: 27 aprilie 2000 , sat Cârlig, jud. Iași
Religie: ortodoxă
Mediul de proveniență: rural
Naționalitate: română

MOTIVELE ÎNTOCMIRII STUDIULUI DE CAZ:

Studiul de caz a fost întocmit în vederea documentării pentru lucrarea de licență.

PREZENTAREA SUCCINTA A PROBLEMELOR SUBIECTULUI

- performanțe școlare scăzute
- lipsa puterii de concentrare
- dependentă de prenandez
- o lipsă de igienă corporală și implicit a casei
-condițiile în care trăiește sunt nesatisfăcătoare creșterii și dezvoltării normale

PREZENTAREA FAMILIEI:
Familia C.G, este formată din 5 membri exceptând tatăl care este divorțat de mama sa.
Părinții beneficiarei erau căsătoriți aproximativ de 15 ani. Nu se cunoaște nici o informație
despre tatăl copiilor. Copiii primesc o alocație lunară în total de 150 lei și un alt venit este
ajutorul social de 120 lei. În cadrul aceleiași case locuiesc și bunicii beneficiarei. Relațiile cu
aceștia sunt în general bune.

DATE PRIVIND STAREA SANATATII FIZICE A BENEFICIAREI:

C.G s-a născut normal la Maternitatea Cuza Vodă din Iași, având o greutate de 3 kg. S-
a dezvoltat normal pentru vârsta de 11 ani.
Informații medicale: Starea actuală de sănătate a copilului este bună. Cu excepția
problemelor medicale inerente creșterii și dezvoltării, C.G. nu este evidentă cu afecţiuni
cronice. Dezvoltarea fizică este una normală vârstei. A fost mușcată de câine, însă nu au

96
apărut complicații. Este înscrisă la medicul de familie din satul Cârlig împreună cu ceilalți
membri ai familiei.

DATE DESPRE EDUCATIA SUBIECTULUI SAU AL NIVELULUI SUPERIOR,

DIPLOME
Activitatea școlară: este înscrisă la Școala Mihai Codreanu din Iași. Andreea este un
copil ce își face temele în fiecare zi, însă are o putere de concentrare mai slabă.
Statutul socio-profesional: datorită vârstei pe care o are, C.G, nu lucrează și de aceea
nu ne putem referi la statutul socio-profesional.
Relația cu sistemul de protecție/asistență socială: nu a fost și nu este instituționalizată.

PROBLEME EMOŢIONALE
C.G. - are nevoie de un sprijin moral;
- nu este încrezătoare în forțele proprii;

PREZENTAREA CONDIŢIILOR DE LOCUIT ŞI VENITUL:

Locuință/proprietăți: Casa nu este proprietate personală a familiei ci este a bunicilor
fiind cu 2 camere. Condițiile locative nu sunt satisfăcătoare, este dotată cu electricitate, apă
curentă, încălzire, frigider, aragaz, televizor și calculator. Din punct de vedere igienic casa nu
este curată și bine întreținută, este mobilată modest.
Surse de venit: sunt alcătuite din alocația copiilor de 150 lei în total și un ajutor social
de 120 lei. Cheltuielile familiei sunt pentru întreținerea gospodăriei, mâncare, haine, rechizite
școlare, transport la școală, ş.a.

PREZENTAREA IMPRESIILOR ASISTENTULUI SOCIAL:

Asistentul social și-a dat seama că C.G. are nevoie de consiliere pentru o mai bună
cunoaștere de sine și a celor din jur, de consiliere educațională pentru îmbunătățirea situației
școlare și de asemenea nevoia de a gestiona sentimentele și emoțiile, pe care le generează o
stare de apatie. S-a remarcat o descurajare, în urma condițiilor grele de întreținere implicit a
lipsei unei baze materiale.

97
ANALIZA PUNCTELOR DE TARI ( C.G.):

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- C.G dorește să-și îmbunătățească
situația școlară
- Vor încerca să mențină o igienă corporală
cât și în locuință prin salubrizarea acesteia
odată pe săptămână
- vor încerca să facă distribuire mult mai
atentă a banilor pentru a face față datoriilor și
a se întreține alimentar
- program consiliere
- lipsa unui spațiu adecvat studiului
individual în locuință
- igienă precară atât corporală cât și cea din
locuință
- lipsa alimentelor în cadrul familiei
-consum de inhalant prenandez

PLAN DE INTERVENTIE

Evaluare Obiective Ţinte Strategii de intervenţie

primară
dependență de - terapie - Asistentul - marna fetiței a contactat Fundația
drog ocupațională social Solidaritate și Speranță de care a auzit
- consiliere - C.G. de la o rudă pentru a o introduce în
programul de terapie ocupațională la
Fundația Solidaritate și Speranță,
Căminul Sf. Nicolae. Aici își rezolvă
temele cu ajutorul asistentului, se
realiază desene, felicitări cu diferite
ocazii (Crăciun, 8 martie, Paști), citit
cărți, jocuri de intercunoaștere și
autocunoaștere, serbări de Crăciun
- consiliere în cadrul Fundației
Solidaritate și Speranță prin pașii
următori:
- stabilirea unei relații solide și
lucrative între C.G și consilier.
- explorarea și clarificarea naturii
problemei dependenței, incluzând
dorințele și așteptările acestuia.
- identificarea și analiza opțiunilor
disponibile pentru a aborda problema
dependenței de prenandez
- împuternicirea individului să aleagă
alternativa cea mai potrivită.
- susținerea individului să identifice
acțiunile necesare și să le pună în
practică.

98
lipsa - îmbunătățirea Primăria -strângerea de colete sau alimente în
alimentelor în situației materiale; cadrul Bisericii din satul Cârlig, jud.
cadrul familiei -ajutor social. Biserica lași la inițiativa mamei care a luat
legătura cu părintele comunei pentru
ajutor
Ajutor social Îmbunătățirea și - Primăria; asistentul social se ocupă de
amenajarea - asistentul întocmirea documentației pentru
spațiului de studiu social obținerea ajutorului social la cererea
solicitantului; ajutorul social se
acordă pe bază de cerere și declarație
pe propria răspundere însoțite de
actele doveditoare privind
componența familiei și veniturile nete
realizate în luna anterioară depunerii
cererii de membrii acesteia;
- cererile pentru acordarea ajutorului
social se soluționează ,în termen
maxim de 30 de zile de la data
înregistrării, de către persoanele din
cadrul serviciului public de asistență
socială, desemnate prin dispoziție a
primarului.
- în vederea soluționării cererii pentru
acordarea ajutorului social primarul
dispune,în mod obligatoriu,
efectuarea anchetei sociale la
domiciliul sau după caz la reședința
solicitantului ajutorului social, pentru
verificarea situației ce rezultă din
datele înscrise în actele doveditoare;
- ancheta socială se realizează de
personalul serviciului public de
asistență socială din subordinea
consiliului local, sau după caz de
persoanele cu atribuții în domeniul
asistenței sociale, în termen de 15 zile
lucrătoare de la data înregistrării
cererii în baza legii nr.416/2001
privind venitul minim garantat
modificată prin Legea nr 115/2006;

EVALUAREA FINALĂ
- monitorizarea de-a lungul intervenției;
- dorește să rezolve problema și este deschisă să conlucreze pentru aceasta.

Agenţi ai schimbării:

99
 - medicul
- consilierul
- familia
- Biserica
- Primăria

ECOMAPA

ŞCOALA MEDICU
L

RUDELE

FAMILIA

C.G.
BISERIC 11 ani
A

ASISTENTU
L SOCIAL

CONSILI
ERUL
PERSON PRIETENI
ALUL DE I
LA
CENTRU

Relații puternice

Relații slabe

Relații stresante

100
 STUDIU DE CAZ NUMARUL 6

INFORMATII DE IDENTIFICARE A SUBIECTULUI:

Nume și prenume : S.I.
Vârsta: 12 ani
Sex: M.
Data și locul nașterii: 18.11.1999 - Iași
Domiciliu: Iași
Religie: ortodoxă
Mediul de proveniență: urban
Naționalitate: română

MOTIVELE ÎNTOCMIRII STUDIULUI DE CAZ:

Studiul de caz a fost întocmit în vederea documentării pentru lucrarea de licență.

PREZENTAREA SUCCINTA A PROBLEMELOR SUBIECTULUI

- consum de tutun
- nevoia de tutun este tot mai mare şi simte că nu reușește să renunțe la acesta
- situația școlară este precară, aidoma vieții familiale și relațiilor cu prietenii săi
neconsumatori
- părinții săi l-au convins să meargă la un centru de reabilitare, a acceptat, însă s-a reîntors la
tutun
- este foarte izolat şi distant cu părinţii şi fraţii, mai ales în ultima vreme.

DATE PRIVIND STAREA SANATATII FIZICE A BENEFICIAREI:

- arată mult mai în vârstă decât este,
- sunt afectaţi plămânii

DATE DESPRE EDUCATIA SUBIECTULUI SAU AL NIVELULUI SUPERIOR,

DIPLOME
- elev în clasa a V-a

PROBLEME EMOŢIONALE

101
- dezechilibru interior cauzat de ideea de a fi neînţeles de familie, prietenii neconsumatori

PREZENTAREA CONDITIILOR DE LOCUIT SI VENITUL:

Locuinţă/proprietăţi: Deţine o locuinţă proprie, a familiei cu 2 camere. Condiţiile locative sunt
modeste, este dotată cu electricitate, apă curentă, aragaz, fără încălzire.
Surse de venit: sunt alcătuite din alocaţia copiilor de 84 lei în total şi salariile părinţilor care
sunt minimul pe economie. Cheltuielile familiei sunt pentru întreţinerea gospodăriei, mâncare,
haine, rechizite şcolare, transport la şcoală.

PREZENTAREA IMPRESIILOR ASISTENTULUI SOCIAL:

Asistentul social şi-a dat seama că S.I are nevoie de consiliere pentru o mai bună
cunoaştere de sine şi a celor din jur, de consiliere educaţională pentru îmbunătăţirea situaţiei
şcolare şi de asemenea nevoia de a gestiona sentimentele şi emoţiile, pe care le generează o
stare de apatie. Subiectul a fost dechis spre comunicare.

ANALIZA PUNCTELOR DE TARI ( S.I.):

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- are sprijin din partea părinților - este dependent de tutun

- familia reprezintă principalul sprijin moral - şi-a neglijat şcoala

şi financiar
- este internat la Spitalul Socola - a furat obiecte nerecuperabile din casă
- doreşte să scape de această dependenţă. -influenţat de anturaj

PLAN DE INTERVENTIE

Evaluare Obiective Ţinte Strategii de intervenţie

primară
- consumă - îmbunătăţirea - S.I - mama băiatului a contactat Fundaţia
droguri stării de sănătate - medic Solidaritate şi Speranţă de care a
atât din din punct - asistentul social auzit de la mătuşa lui S.I pentru a-l
de vedere fizic cât - familia introduce în programul de terapie
şi psihic ocupaţională la Fundaţia Solidaritate
şi Speranţă, Caminul Sf. Nicolae.
Aici îşi rezolvă temele după ore cu
ajutorul asistentului, se realiează
desene, felicitări cu diferite ocazii
(Crăciun, 8 martie, Paşti), citit cărţi,

102
 jocuri de intercunoaştere şi
autocunoaştere, serbări de Crăciun şi
alte sărbători.
Scăderea - susţinerea prin - S.I -terapie ocupaţională şi ludo-terapie
stimei de sine accentuarea - asistentul social în cadrul Fundaţiei Solidaritate şi
punctelor tari Speranta, Iaşi: jocuri de
intercunoaştere, pictură, confecţionări
de felicitări de ziua mamei, realizarea
de cruciuliţe se realiează desene,
felicitări cu diferite ocazii (Crăciun, 8
martie, Paşti), citit cărţi, jocuri de
intercunoaştere şi autocunoaştere,
serbări de Crăciun
Ajutor social Îmbunătătirea şi -Primăria; - asistentul social se ocupă de
amenajarea -asistentul social întocmirea documentaţiei pentru
spaţiului de studiu obţinerea ajutorului social la cererea
solicitantului; ajutorul social se
acordă pe bază de cerere şi declaraţie
pe propria raspundere insoţite de
actele dovedidoare privind
componenţa familiei şi veniturile nete
realizate în luna anterioară depunerii
cererii de membrii acesteia;
- cererile pentru acordarea ajutorului
social se soluţionează ,în teremen
maxim de 30 de zile de la data
înregistrării, de către persoanele din
cadrul serviciului public de asistenţă
socială, desemnate prin dispoziţie a
primarului.
-în vederea soluționării cererii pentru
acordarea ajutorului social primarul
dispune,în mod obligatoriu,
efectuarea anchetei sociale la
domiciliul sau după caz la reședința
solicitantului ajutorului social, pentru
verificarea situației ce rezulta din
datele înscrise în actele doveditoare;
- ancheta socială se realizează de
personalul serviciului public de
asistență socială din subordinea
consiliului local, sau după caz de
persoanele cu atribuții în domeniul
asistenței sociale, în termen de 15
zile lucrătoare de la data înregistrării
cererii în baza legii nr.416/2001
privind venitul minim garantat
modificată prin Legea nr 115/2006;

103
EVALUAREA FINALĂ
- monitorizarea de-a lungul intervenţiei;
- doreşte să rezolve problema şi este deschisă să conlucreze pentru aceasta.

Agenţi ai schimbării:
- medicul
- consilierul
- familia
- Biserica

ECOMAPA:

ŞCOALA MEDICU
L

PĂRINŢI

DROGUR
ILE
S.I.
PRIETENI 19 ani
I

ASISTENTU
L SOCIAL

CONSILI
ERUL
PERSON BISERIC
ALUL DE A
LA
CENTRU

Relații puternice

Relații slabe

Relații stresante
104
 Genograma

S.C. S.M.
38 ani 36 ani

S.I.
19 ani, consum de
plante S.I.
etnobotanice 13 ani

Legendă:

- căsătorie
- bărbat

- divorţ
- femeie

105
 STUDIU DE CAZ NUMARUL 7

INFORMATII DE IDENTIFICARE A SUBIECTULUI:

Nume și prenume : R.D.D.
Vârsta: 22 ani
Sex: M.
Data și locul naşterii: 7.10.1989
Domiciliu: Iaşi
Religie: ortodoxă
Mediul de proveniență: urban
Naționalitate: română

MOTIVELE ÎNTOCMIRII STUDIULUI DE CAZ:

Studiul de caz a fost întocmit în vederea documentării pentru lucrarea de licență.

PREZENTAREA SUCCINTĂ A PROBLEMELOR SUBIECTULUI

- consum de plante etnobotanice;
- nevoia de drog este tot mai mare, considerând drogul o distracţie
- anturajul său sunt prietenii din cartier cu care obişnuieşte să se drogheze şi să
petreacă timpul liber;
- are o situaţie şcoalară precară datorită dezinteresului, însă are un QI ridicat ;
- părinţii săi nu au grija de el, considerând că este îndeajuns de mare să ia decizii chiar
şi de a se droga;
- este foarte distant cu părinţii.

PREZENTAREA FAMILIEI:
Familia lui D., este formată din 4 membri: mama R., tata G., sora A. Mama lucrează în
contabilitate, iar tatăl este instructor-auto. Împreună locuiesc într-un apartament din Iaşi
mobilat având condiţii foarte bune. Deţine întreaga răspundere şi responsabilitate asupra
surorii lui în vârstă de 6 ani. Grija lui se răsfrânge şi asupra câinelui din familie.

DATE PRIVIND STAREA SANATATII FIZICE A BENEFICIARULUI:

a) sănătatea fizică: - are semne vizibile în urma consumului de droguri

106

consumând 2 pachete ţigări/zi
b) sănătate psihică:
- sunt afectate multe organe interne
- are 2 tatuaje permanente
- afecţiuni pulmonare acute determinate de consumul de tutun
- halucinaţii,
- paranoia

DATE DESPRE EDUCATIA SUBIECTULUI SAU AL NIVELULUI SUPERIOR,

DIPLOME
- fost student la Facultatea de Educație Fizică şi Sport, a renunţat la ea după un an, înscriindu-
se la Facultatea de Filosofie, specializarea Sociologie

PROBLEME EMOŢIONALE
- dezechilibru interior cauzat de ideea de a fi neînţeles de familie, prietenii neconsumatori,
- consideră că perioada adolescentină este dedicată distracţiei (cluburi, dans, tigari, consum
droguri), însă uneori are momente de luciditate conştientizând că pierde timpul fără a aduce o
contribuţie folositoare vieţii, remarcându-se deseori conflictele interioare.

PREZENTAREA CONDIŢIILOR DE LOCUIT SI VENITUL:

Locuinţă/proprietăţi: Locuiește împreună cu părinţii şi sora mai mică, într-unapartament cu 3
camere. Condiţiile locative sunt foarte bune, confortabile.
Surse de venit: salariile părinţilor sunt motivante pentru aș permite lucrurile dorite.

PREZENTAREA IMPRESIILOR ASISTENTULUI SOCIAL:

Asistentul social şi-a dat seama că R.D.D. are nevoie de consiliere pentru o mai bună
cunoaştere de sine şi a celor din jur, de consiliere în a conştientiza că studiile sunt mai
importante decât alocarea timpului în scopuri nerelevante, de asemenea nevoia de a gestiona
sentimentele şi emoţiile, care generează o stare de apatie. Subiectul a fost deschis spre
comunicare.

ANALIZA PUNCTELOR DE TARI ( R.D.D):

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- are sprijin financiar din partea părintilor - este dependent de droguri părinţii
favorizând acest lucru

107
-QI ridicat şi un potenţial maxirn de - şi-a neglijat şcoala
acumulare a informaţiilor
- conştientizeză că dependenţa de droguri -influenţat de anturaj
nu este folositoare pentru el

PLAN DE INTERVENŢIE

Evaluare Obiective Ţinte Strategii de intervenţie

primară
- consumă - îmbunătăţirea - R.D.D - R.D.D a fost direcţionat la
droguri stării de sănătate - medic consiliere individuală de către mama
atât din din punct - familia sa la Clinica de Drogodependenţă din
de vedere fizic cât cadrul Spitalului de Psihiatrie Socola,
şi psihic Iaşi datorită unei supradoze de ierburi
etnobotanice. Aceasta l-a găsit în
stare de inconştienţă în camera sa.
Paşi în consiliere:
- stabilirea unei relaţii solide şi
lucrative între R.D.D şi consilier.
- explorarea şi clarificarea naturii
problemei dependenţei, incluzând
dorinţele şi aşteptările acestuia.
- identificarea şi analiza opţiunilor
disponibile pentru a aborda problema
dependenţei de prenandez
- împuternicirea individului să aleagă
alternativa cea mai potrivită.
- susţinerea individului să identifice
acţiunile necesare şi să le pună în
practică.
- scăderea - susţinerea R.D.D - R.D.D - introducerea într-un grup suport cu
stimei de sine prin accentuarea - consilier rol în activarea capacităţii de a
punctelor tari - - psiholog asculta, de a comunica, valorizarea
introducerea într- participanţilor, verbalizarea propriilor
un grup suport trăiri pozitive şi negative, aducerea în
prim plan a situaţiilor conflictuale şi
găsirea de soluţii pentru rezolvarea
pozitivă şi favorabilă a acestora,
dezvoltarea încrederii şi stimei de
sine, dezvoltarea unui stil de viaţă
sănătos, depăşirea timidităţii,
dezvoltarea creativităţii, etc.
Metode folosite, metode
psihodramatice (joc de rol)-

- activități realizate în cadrul

grupului: colaj de postere pentru a

108
 reaminti publicului un mesaj
fundmental, materiale audio-vizuale
cu tematică referitoare la problemele
grupului.
Trebuie să se ţine evidenţa acestor
activităţi prin monitorizarea şi
evaluarea materialelor şi activităţilor.
Aceasta se poate realiza prin
înregistrarea a tot ceea ce s-a făcut şi
împărtăşirea şi altora a informaţiilor
primite.
- jocuri interactive: Visul (Toată
lumea stă în cerc şi fiecare trebuie să
se prezinte, oferind date despre
originea lui şi aspiraţiile de viaţă: o
călătorie pe lună, o călătorie în jurul
lumii)
Alege o piesă
(Asistentul social cere tuturor să-şi
scoată un articol de îmbrăcăminte,
încălţăminte ori bijuterii, un simbol
social care să-l caracterizeze. Apoi se
strâng în cerc şi se prezintă fiecare)

EVALUAREA FINALĂ
- monitorizarea de-a lungul intervenţiei;
- doreşte să rezolve problema şi este deschisă să conlucreze pentru aceasta.

Agenţi ai schimbării:
- medicul
- consilierul
- familia
- Biserica

109
 ECOMAPA

ŞCOALA FAMILIA

RUDELE

MEDICU
L
R.D.D.
PRIETENI 22 ani
I

ASISTENTU
L SOCIAL

CONSILI
ERUL
SORA BISERIC
A

Relații puternice

Relații slabe

Relații stresante

110
 Genograma

R.G. R.R.
40 ani 38 ani

R.D.D.
22 ani, consum
tutun şi plante R.A.
etnobotanice 6 ani

Legendă:

- căsătorie
- bărbat

- divorţ
- femeie

111
 Concluzii

Această lucrare are ca şi scop conştientizarea în rândul populaţiei de riscurile ce le

poate determina consumul de drog, implicit al alcoolului. Aşadar primul capitol este constituit
din informaţii relevante care au în centru noţiunea de drog, definit ca substanţă ce are
capacitatea de a determina o stare de dependenţă, precum şi termenul de dependenţă
reprezentând o stare de intoxicaţie periodică sau cronică produsă prin consumarea repetată a
unui drog natural sau sintetic. Un alt aspect important îl reprezintă factorii care contribuie la
dependenţă unor droguri ca: Opium/heroina, cocaina, cannabis, ATS (stimulenţi de tip
amfetamină), ecstasy, cannabis printre care factori de ordin personal, factori de ordin familial,
factori de risc de ordin social. În continuare s-au prezentat efectele negative ale consumului de
droguri, urmând ca în final să se expună una din cele mai discutate apariţii în materie de
droguri: plantele etnobotanice, care prin consumarea în diverse forme, schimbă modul de
manifestare fizică sau mentală a unei persoane, mai ales în rândul tinerilor.
În al doilea capitol centru de interes îl reprezintă ansamblu de aspecte cu privire la
problemele adolescenţilor şi intervenţia asistentului social în viaţa lor. Conform teoriei lui
Rousselet, evoluţia crizei personalităţii adolescentului cuprinde trei perioade: perioada
revoltei, perioada scandalului, perioada de exaltare şi afirmare. Aceste schimbări, modificări
ale percepţiei asupra vieţii ale adolescentului au rolul de a-i stabili în final către un scop bine
definit care conduce către o maturizare fizică, emoţională şi a limita traseul de îndelungi
căutari. Asistentului social are un rol foarte important în viaţa adolescentului care consumă
droguri şi are ca obiective principale obiectivele tactice şi obiectivele strategice.
În al treilea capitol, sunt menţionate legile şi necesitatea apariţiei acestor legi datorată
cazurilor numeroase grave ale excesului de băuturi alcoolice asupra sănătăţii popoarelor,
asupra dezvoltării lor economico-sociale. În România, anul 2009 s-au înregistrat 32 de decese
determinate de consumul de droguri şi 999 de cazuri de urgenţe nonfatale. Cele mai multe
decese (28) au fost inregistrate în Capitală, 31 dintre persoanele decedate sunt de sex
masculin, iar vârsta media este de 27 de ani.
În al patrulea capitol este evidenţiat înţelesul de libertate privit din perspectiva
teologică. Viaţa unui tânăr robit de plăcerea consumului de droguri, a viciilor acestei vieţi
trecătoare confirmă lipsa de a căuta răspunsuri pentru frământările interioare, deznădejdea,
dezinteresul pentru o viaţă liniştită şi plăcută Lui Dumnezeu.
În zilele noastre consumul de droguri, indiferent de forma sa: ţigări, plante

112
etnobotanice, alcool, reprezintă principala problemă în rândul tinerilor. În urma studiilor de
caz prezentate în lucrare, s-a constatat că drogurile au puterea ca fiind absorbite, să transforme
viaţa persoanelor într-o continuă stare de neliniște, agitație interioară puternică. Astfel, au fost
relatate mai multe cauze a consumului de droguri: o parte dintre persoane au fost determinate
să consume datorită influenţei anturajului, cercului de prieteni ca urmare a lipsei unui scop
bine definit în viaţă; o altă parte este cea pentru care drogurile reprezintă o alinare în faţa
suferinţelor lăsate de o persoană dragă apropiată sau a panicării apariţiei unor necazuri. O a
treia categorie de persoane care consumă droguri o reprezintă cei curioși, care de multe ori,
ajung la o supradoză, devenind mortală. Toate aceste dezechilibre apar la nivel mintal, fizic şi
sufletesc atunci când familia nu oferă educaţie copilului cu privire la droguri sau alte aspecte
ale vieţii. Dacă părinţii s-ar ocupa mai îndeaproape de copii, dacă s-ar implica mai mult în
viaţa lor încă de la vârste fragede şi ar discuta deschis despre orice problemă cu certitudine că
problemele lor pe care le consideră majore ar îmbrăca un balsam mângăietor. În acest mod
multe familii nu s-ar mai confrunta cu dependenţa fizică şi psihică a copilului sau tulburări
grave ale activităţii mintale, ale percepţiei şi comportamentului. Din cele 7 cazuri pe care le-
am prezentat consumul de tutun şi droguri sunt utilizate de persoane cuprinse între 11-34 ani,
fiind 4 persoane de sex masculin şi 3 de sex feminin. Se observă că doar o singură persoană
are o situaţie financiară foarte bună din cele, 7 Locuiesc în mediul urban, 5 persoane
dependente de plante etnobotanice şi tutun, iar 2 în mediul rural, dependente de alcool,
respectiv inhalanţi, arătând că drogurile sunt mai răspândite în mediul urban, iar alcoolul în
mediul rural. Procentul de consum de droguri este mult mai mare la persoanele necăsătorite,
din cele 7 cazuri, 6 sunt necăsătorite, existând doar un singur caz în care persoana a fost
căsătorită, în momentul de faţă fiind văduv. Cinci din cele 7 cazuri sunt persoane încă în
cadrul învăţămăntului arătând că dependenţa de drog este influenţată de anturaj în cea mai
mare măsură.
Mântuitorul Iisus Hristos doreşte libertatea omului, dar nu în sensul de a trăi viaţa în
desfătări şi patimi, căci acestea evidenţiază chiar înlănţuirea de materialitate, ci ne doreşte
liberi prin seninătatea trupească şi sufletească cu implicaţii în viaţa Bisericii precum prezenţa
la Sfintele slujbe, milostenie, pocăinţă, rugăciune neîncetată.

113
 Anexe
Anexa 1
CHESTIONAR PRIVIND CONSUMUL DE DROGURI
Data studiului
Rangul naşterii (părinţi/ internat/ gazdă/ singur)

1. De unde aţi aflat prima datã despre droguri?

filme literatură emisiuni TV emisiuni radio lecții de educație sanitară la
şcoală părinţi prieteni ziare reviste Internet

2. Dacă aţi avea posibilitatea, aţi încerca un drog?

da nu

3. Ţi-au fost oferite droguri spre cumpărare?

da nu

4. Ţi-au fost oferite droguri pentru consum?

da nu

5. Consumi droguri ?
niciodată am încercat o dată ocazional săptămânal zilnic

6. La ce vârstă ai încercat prima dată un drog ?

Mai puţin de 9 ani
< 9 ani

7. Dacă consumi, ce tip de drog consumi ?

heroină marijuana hasis cocaina LSD amfetamină sedative
inhalanţi altele (precizează)

8. Sub ce formã consumi drogurile ?

ţigară prizat injectabil altele

114
9. De câte ori ai fost drogat în viata ta ?
niciodată
rar
des

10. Care este motivul pentru care se consumă droguri ?

curiozitatea prietenii timiditatea dorinţa de a trăi experinţe noi teama de
responsabilităţi conflicte în familie altele

11. În familia ta se consumă droguri ?

mama tata fraţii nu nu ştiu

12. Colegii, prietenii tăi consumă droguri ?

da nu nu stiu

13. Câte persoane care se droghează cunoşti ?

nu stiu 1 mai multe

14. Unde consumi droguri ?

la petreceri la scoală în cămin acasă la prieteni baruri discoteci
altundeva (precizează)

15. De unde vă procurati droguri ?

din școală din zona scolii din cămin din zona căminului de la prieteni
altundeva (precizează)

16. Ce efecte ale drogurilor considerați că au importanţă mai mare ?

îti dau încredere în tine te linistesc îti dau fortă de muncă dăunează grav sănătătii

17. Cum vă puteţi descrie ?

nervos deprimat agresiv obosit euforic nedormit inutil
fericit bine relaţionat cu cei din jur optimist

18. Câte cești de cafea consumi pe zi ?

115
nu consum ocazional o cească două ceşti trei cesti mai multe (precizează)

19. Cu ce ocazie consumi cafea ?

fără motiv la petreceri în perioada examenelor cu ocazia întrecerilor sportive nu
consum

20. Relaţiile în familie sunt:

armonioase tensionate indiferente

21. Structura familiei:

organizată dezorganizată (divort) reorganizată
alte situatii (ex. concubinaj)

116