LUCRARE LICEENTA As Consumul de Droguri

PARTEA TEORETICĂ
1
Introducere
Dependența de droguri este unul dintre cele mai cutremurătoare, dificile și profunde
fenomene ale lumii de astăzi. Drogurile ilicite amenință astăzi pacea și stabilitatea întregii
lumi. Cu fiecare an ce trece, mulțime de persoane cad pradă drogurilor, iar numărul este într-o
continuă creștere.1 Consumul de droguri apare ca un fenomen ce are implicații de ordin uman
și social afectând atât individul cât și societatea. 2 Consumatorul devine sclav al drogurilor,
care păreau să fie soluția tuturor problemelor sale. Dispare tot ce este în jurul său, drogul
ajungând a doua natură a sa. Responsabilitățile familiale, profesionale, sociale dispar și ele, el
însuși dispărând moral, pentru ca în cele din urmă să fie acoperit de țelul său care este drogul.
Motivația ce determină consumul de droguri este subiect de reflecție și de cercetare
pentru specialiști. Multe teorii de factură spirituală, sociologică, psihologică și medicală stau
la baza consumului. Explicațiile ce le oferă consumatorii sunt variate, dar nu sunt problema de
fond: tentația, pofta de a ingera, intrarea în stadii avansate de dependență, marasmul
sevrajului, recăderile.
Drogurile interzise sau nu, au devenit veritabile industrii accesibile din cauza
traficanților, a dealerilor și implicit a consumatorilor. Părerile mulțimii sunt diferite, dar cei
care suferă de stări depresive, instabile, le consideră normale de consumat, oferindu-le stări de
bună dispoziție, dar se uită faptul că drogurile aduc marginalizarea și chiar excluderea din
comunitate.3
Se încearcă explicarea tentației de consum, dificultatea abstinenței și insuccesul
tratamentelor. Prin consumul de drog, persoanelor în cauză li se pare că au o capacitate mai
mare ca înainte, creativitatea mai evidentă, performanțe mai valoroase, se observă un calm
doar aparent, toate acestea sunt iluzii ce se vor transforma în scurt timp într-un adevărat
coșmar. Persoana ce a consumat drogul pe o perioadă de timp îndelungată, devine sclavul lui
și ulterior caută senzațiile cunoscute, iar pentru revenirea la nivelul anterior, organismul
pretinde doze mărite. De cele mai multe ori organismul nu este pregătit psihic, fizic și nici
material pentru a ingera drogul. Consumatorii sunt într-o ridicată nesiguranță, în care nu știu
cum să ia decizii favorabile lor. Aceștia sunt într-o suferință spirituală și psihică, din care se
pot elibera cu ajutorul rugăciunii, a preotului, a specialiștilor în domeniu. Consumatorii
1
Stelian Țurlea, Bomba drogurilor, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1991, p. 5.
2
Beatrice Gabriela Ioan, Consumul de droguri și toximania. Aspecte bio-psiho-sociale, medico-legale și
legislative, Ed. Junimea, 2003, pp. 7-8.
3
Rășcanu Ruxandra, Alcool și droguri: Virtuți și capcane pentru tineri, abordare psihosocială, p. 8.
2
trebuie să învețe cum să iasă, să reziste, să se schimbe, dar în primul rând trebuie ca el să-și
dorească aceasta și nu doar familia, inclusiv prietenii.
Drogurile și consumul acestora prezintă o problemă complexă, relativ nouă pentru
România, confruntându-se cu ea începând cu anul 1990. Această problemă devine tot mai
profundă, devenind un fenomen social incontrolabil. Persoanele atrase, cresc pe zi ce trece, iar
aceasta iar aceasta nu face decât să ne gândim la rădăcina acestei probleme majore: lipsa lui
Dumnezeu din viața omului. Se urmărește această temă pentru a aprofunda, a cerceta în
amănunt acest fenomen social cu valoare peiorativă ce pare că se extinde tot mai mult la nivel
național și global. În această lucrare tematică nu se dorește epuizarea cauzelor, efectelor și
intervenția asistentului social ci se urmărește conștientizarea profundă a acestei probleme,
care treptat, dar sigur, duce către degradarea umană.
3
Capitolul I
Drogurile. Clasificarea și evoluția lor. Plantele etnobotanice
I.1. Definiția și evoluția drogurilor

Braker R. definește dependența ca starea unei persoane care se bazează pe alt individ
sau lucru pentru existență sau suport. Dependența este o stare a unei persoane sau a unor
grupuri de persoane vulnerabile. Starea de dependență se mannifestă față de o persoană sau un
lucru pentru satisfacerea unor nevoi.
Termenul de „abuz de droguri” a apărut în anii 1950. Se referă la consumul de obiecte
prin auto-administrare, a oricărui drog, într-o manieră neaprobată medical sau conform unui
pattent social în cadrul unei anumite culturi sau subculturi.4
În prezent Organizația Mondială a Sănătății a renunțat la termenul de abuz de droguri,
înlocuindu-l cu alți doi termeni:
a) consum dăunător fiind pattent-ul de consum al unei substanțe psihoactive care
dăunează sănătății fizice și psihice.
b) consum riscant, reprezintă pattent-ul de consum a unei substanțe psihoactive care
crește riscul aparișiei unor consecințe dăunătoare pentru consumatori.
Vulnerabilitatea poate naște dependența. Cererea de sprijin pe care o face clientul către
serviciile sociale este un semn al vulnerabilității. Există riscul ca persoana vulnerabilă să
devină dependentă de serviciul accesat, asfel încât intervenția asistentului social se orienteze
pe două planuri: cel al depășirii gradului de vulnerabilitate și cel al prevenirii apariției stării de
dependență.
Apar mai multe controverse odată cu disputa originii cuvantului drog. După unii
autori, originea ar fi persană „droa”, însemnând „miros aromatic”. Alții spun din evreiescul
„rakab” - parfum, iar după alții etimologia stă în termenul olandez „droog” - substanțe
vegetale vândute de farmaciști.5 În sens științific „drog” însemnă substanță care are
capacitatea de a determina o stare de dependență.6
Termenul de „adicție” este de origine latină și se traduce prin sclavie pentru datorii sau
„constrângere prin corp”.7 Cea mai frecventă definiție utilizată este propusă de O.M.S. în anul
1950/1957: „Adicția este o stare de intoxicație periodică sau cronică produsă prin consumarea
4
Vasile Miftode, Populații vulnerabile și fenomene de auto-marginalizare, Ed. Lumen, Iași, 2002, p. 138.
5
Rășcanu Ruxanda, op. cit., p. 19.
6
Beatrice Gabriela Ioan, op. cit., p. 9.
7
Serenelle Dinu, Menelac Drăgostin, Problemele secolului XXI: droguri, trafic de persoane, violenta în familie,
Ed. Teocora, Buzău, 2009, pp. 80-81.
4
repetată a unui drog natural sau sintetic” caracterizat prin:
- dorință irezistibilă de a continua consumul de droguri și de a le obține indiferent de
mijloace, cu orice preț
- tendința de a crește doza
- dependență psihică/fizică care se manifestă prin simptome de abstinență la
întreruperea drogurilor
- efect dăunător asupra individului, societății
- constrângere la luarea unui drog a cărui suprimare provoacă o indispoziție
psihică/tulburări fizice
- dorința de a lua periodic o substanță pentru a obține din acest fapt o plăcere8
Originile consumului de droguri sunt greu de observat, stabilit, recunoscut. Cele mai
multe droguri sunt cunoscute de multă vreme, la scară redusă inițial, la numite populații si
zone geografice, iar treptat la o scară largă, răspândindu-se în diverse împrejurări și particular,
cu fiecare drog.9
Drogul este definit ca orice substanță ilicită sau licită care consumată fie din motive
medicale, fie din alte motive, dă fenomenul de dependență, însemnând necesitatea creșterii
progresive a dozei consumate și determină întreruperea dificilă a consumului acestuia.
Un drog este orice substanță care produce sau creează schimbări psihologice și/sau
fiziologice în corp conform lui Michael D. Lyman și Gary W. Potter. 10 Astfel de definiție,
surprindea Erich Goode, este prea largă aplicându-se la o mulțime de substanțe, medicamente
sau alimente.11
Erich Goode evidenția faptul că orice definiție a drogului trebuie să ia în considerare
dimensiunea socială, culturală și contextuală: „Conceptul de droguri este, îna același timp, un
artefact, o invenție specială care se aplică la anumite tipuri de substanțe în contexte sau locații
specifice”.12
În perioada contemporană, termenul de „drog”, este asociat numai substanțelor
interzise (droguri ilegale), deși în limba engleză aceeași noțiune este utilizată pentru a
desemna diverse medicamente. Pentru aceasta, o parte mare din populație nu consideră
alcoolul sau tutunul ca fiind droguri. În sens psihoactiv, alcoolul este un drog pentru că este
luat în scop recreativ, pentru efectele sale care influențează psihismul individual.
8
Ibidem, p. 82.
9
10
Sorin Rădulescu, Cristina Dâmboianu, Sociologia consumului și abuzului de droguri, Ed. Lumina Lex,
București, 2006, p. 23.
11
Ibidem, p. 23.
12
Ibidem, p. 26.
5
În context medical, un drog este o substanță prescrisă de medic și care este produsă cu
scopul de a alina durerea sau a trata și preveni boala.
În context juridic se referă la orice substanță chimică care afectează funcțiile biologice,
psihicul, percepția sau conștiința, fiind dăunătoare pentru consumator și pentru întreaga
societate.13
Chiar de începutul apariției sale, omul a consumat unele substanțe, nu pentru a se
alimenta, ci pentru a trăi o stare euforică și de confort la nivelul psihicului. Încă din perioada
antichității, omul a folosit băuturile alcoolice și anumite plante în aceleași scopuri ca și astăzi.
Egiptenii foloseau macul pentru a extrage opiu, pe care îl utilizau ca și medicament,
iar uneori ca otravă.14 Cânepa indiană era folosită de egipteni în special pentru a uita
suferințele, foamea, oboseala, dar totodată era utilizată și pentru a se „apropia” mai mult de
divinitate, sub rânduiala unor preoți.
Textele sumeriene descoperite în orașul Uruk din S Mesopotamiei (azi Irak)
conțineau date privind opiul. Ele descriu modul cum se cultivă și se prepară opiul.
Informațiile au fost transmise apoi egiptenilor și perșilor de către babilonieni, urmași ai
sumerienilor.
În Egipt se folosea opiul în scopuri rituale. După Pliniu cel Bătrîn și Dioscoride,
egiptenii obțineau anestezia generală folosind opiu. La rândul lor, grecii, utilizau această
substanță. În Iliada și odiseea se amintește de „nepenteea” - licoarea care aducea uitarea
durerii și a nefericirii.15 Este acel „pharmakon Nepenthes - împotriva tristeții intense și a
durerii fizice și morale.” Hipocrat îl recomandă în doze mici, în variate boli.
În secolul al XVIII-lea, Le Matt introduce termenul de „elixir palegoric”, datorită
capacității de a liniști a opiului. Între sec. X-XII-lea a cunoscut o răspândire în lumea întreagă.
Chinezii îl utilizau în scopuri medicale (adus de arabi în secolul al IX-lea). India, înainte de
eliberarea de sub autoritatea engleză, opiul era foarte răspândit. Afganistanul, Iranul și Turcia
s-au confruntat cu flagelul social și moral al opiului. Iranul avea o situație foarte gravă, 20%
din populația țării se ocupa cu producerea opiului și peste 1 milion jumătate sufereau de
morfinomaie.
Cu ocazia ceremoniilor religioase ținute în timpul aztecilor precolumbieni, nativii
americani (indienii) care locuiau în Mexic obișnuiau să mestece ciuperci halucinogene
conținând psilocybină. Cactusul fără spini ce conține mescalină ca drog psihedelic, era
conservat de membrii a numeroase triburi indiene americane, cu scopul de a atinge stări și
13
Ibidem, p. 18.
14
Rășcanu Ruxandra, op. cit., p. 13.
15
6
viziuni extatice.16
Războiul civil din S.U.A. de la sfârșitul sec. al XIX-lea, a favorizat răspândirea
consumului de droguri, în special al morfinei și al substanței pe bază de opiu, care au fost
folosite în tratarea victimelor câmpurilor de luptă și a deținuților din închisor.
Perioada postbelică adebutat cu folosirea amfetaminelor de către studenți în special
pentru a continua cu utilizarea marijuanei în cafenelele frecventate de membrii generației
„Beat”. Apoi există și perioada de ample tulburări sociale și politice, asociate cu „libertatea
sexuală”, clamată de tinerii americani.
În majoritatea țărilor lumii, drogurile au devenit o „marfă” ce ajunge ușor la
consumator. Globalizarea comerțului a făcut ca marea majoritate a drogurilor să devină
disponibile oricărui cetățean în moarte. În același timp, prin sintetizarea ingredienților
farmacologici ai unor substanțe naturale, au apărut mari diversități de droguri printre care
cocaina, amfetaminele, barbituricile, mescalina, LSD-ul etc.
În multe țări și mai ales în ultimul deceniu au apărut diverse mișcări ale tinerilor
asociate cu drogurile, cu uzul și abuzul de droguri. Astăzi există o nouă scenă a drogurilor,
unde multe grupuri de tineri utilizează droguri în moduri diferite. Astfel, ceea ce este depășit
într-o țară din Europa, este modern în alta.17
I.2. Clasificarea drogurilor legale și ilegale
Drogurile au fost folosite legal sau ilegal de mii de ani și trebuie să luăm în
considerare de ce, cum și când sunt folosite. De la o etapă la alta a evoluției sale, legalitatea s-
a transferat de la un drog la altul. Dar dincolo de acceptarea sau respingerea drogurilor de
către societate, efectele lor negative asupra stării de sănătate a individului și a relației lui
sociale, sunt incontestabile.
Varietatea chimică a substanțelor psihoactive ce produc o generare de dependență,
diversitatea lor originară, intensitatea efectelor lor fac dificilă o clasificare a acestor droguri.
Sunt mai multe criterii de clasificare a drogurilor ilegale. Un criteriu vizează scopul
lor. Astfel drogurile ilegale se pot împărți în sedative și excitante (stimulente). Ca și sedative
au efect analgezic, ducând la încetinirea activității mentale și fizice, relaxarea musculară,
ușurarea durerilor, starea de euforie etc. 18 În doze mai mari provoacă o stare de letargie,
16
Sorin Rădulescu, Cristina Dâmboianu, op. cit., p. 19.
17
Hans Knutgard, New Trends in European Youth and Drug Cultures, in Youth Studies, Australia, vol. I, 1996,
p. 123.
18
7
ducând în starea de comă și în final, moartea prin asfixiere. Drogurile excitante au un efect
stimulator, intensificând mai bine eforturile fizice sau psihice atrăgând după sine buna
dispoziție și eliminarea oboselii. În exces, ele pot determina crize cardiace și tulburări psihice.
O clasificare mai complexă a drogurilor ilegale și legale este atribuită lui Goldstein Avram, 19
ce împarte drogurile în 7 categorii, în funcție de efectele exercitate asupra creierului, toxicitate
(nocivitate) și influența exercitată asupra comportamentului:
a) nicotina
b) alcoolul, sedativele (ex. Barbituricele) și tranchilizantele (ex. diazepamul)
c) narcoticele (opiatele)
d) stimulentele (cocaina, amfetaminele)
e) produsele din canabis (marijuana, hașișul)
f) cofeina
g) halucinogenele și psihedelicele
Consumul de droguri a fost clasificat pe 5 niveluri:

1. Consumul experimental. În cazul folosirii experimental se manifestă mai degrabă
curiozitatea individului, dorința de noi experiențe, încercarea unui sau mai multor droguri,
fiind motivată de dorința de a experimenta o stare de spirit nouă
2. Consumul recreațional. Etapa în care drogul este folosit în mod voluntar într-un
grup, individul nefiind încă independent, el poate renunța la drog
3. Consumul circumstanțial. Consumul drogurilor este motivată de căutarea unor
efecte noi, anticipate de subiect ca fiind soluții pentru rezolvarea unor situații sau probleme
stresante (ex. Folosirea amfetaminelor de tineri în perioada examenelor)
4. Consumul intensiv. Utilizarea drogurilor este zilnică, fiind motivată de psihicul
persoanelor, situațiilor stresante, datorită dorinței de a atinge și menține un anumit nivel psihic
sau de performanță (tinerii se orienteazăspre droguri ca sursă de senzații noi). Când
comportamentul este intensivnu mai este capabil de detașare a individului față de drog.
5. Consumul compulsiv. Se caracterizează prin frecvența ridicată a utilizării, interes
marcat pentru obținerea drogului și un înalt grad de dependență psihică și fizică față de drog.
Astfeldrogul domină existența individului și exclude alte preocupări.
O altă clasificare este după criteriile:

a) după efectul asupra creierului uman:
19
Ibidem, p. 71.
8
-opiaceele (euforicele): opiu, morfina, codeina, heroina;
-stimulentele: cocaina, amfetaminele, metamfetaminele, cafeinicele, steroizii
anabolizanți;
- sedativele: LSD, ecstasy, canabis, ketamina, marijuana;
- inhalanții și solvenții.
b)după capacitatea drogurilor de a produce dependență fizică:
- cu potențial puternic: opiaceele, cocaina, amfetaminele,
benzodiazepime;
- cu potențial mai slab: canabis, LSD20
După Roxana Șipoș substanțelepsihoactive pot fi împărțite în trei categorii:
a) inhalatorii(deprimantele): substanțe care deprimă sistemul nervos central și pot fi
împărțite în trei grupe:
- opiaceele șiopioide (heroină, opiu, codeină)
-sedative (benzodiazepine)
- alcool (bere, vin etc.)
b) excitorii (stimulentele): substanțe cere stimulează sistemul nervos central.
Suntincluse: amfetaminele, cocaina, cafeina, nicotina. Efectele majore sunt: creșterea energiei,
senzația de încredere, tahicardie și creșterea tensiunii arteriale
c) psihedelicele: substanțe care distorsionează percepția și induc iluzii sau halucinații
(LSD, canabis, mescalina).21
În plan internațional, drogurile se clasifică în funcție de:
1) efectul acestora asupra comportamentului uman în:
a) depresive (opiacee)
b) perturbative (LSD, MDA, DMT)
c) stimulente (cocaina, anfetamina)
2) originea acestora în:
a) naturale (canabis, opiacee debază)
b) seminaturale (heroina, cocaina)
c) sintetice (ecstasy, anfetamina, LSD)25
3) dependența generată în:
a) fizică (posibilă, moderată, înaltă)
20
Alina Bohuș, Drogurile între fantasmă și realitate, Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca, 2008, p. 8.
21
Roxana Șipos, Copiii și drogurile: ghid informativ pentru părinți, Ed. Alma Mater, Cluj- Napoca, 2007, pp.
18-19.
9
b)psihică (moderată, înaltă)22
Cura de dezintoxicare se face în regim de spitalizare, în unități sanitare de profil, ce
stabilesc periodic necesitatea continuării acesteia. Ea se realizează prin:
1. oprirea bruscă a administrării drogului
2. utilizarea metodelor nonsubstitutive simptomatice
3. tratament de substituție cu înlocuitor farmaceutic specific
4. psihoterapia
Dacă nu este necesară cura de dezintoxicare, persoana poate beneficia de supraveghere
medicală într-o unitate publică sau privată.
Post-cura de reabilitare psiho-socială se realizează prin:
- psihoterapie individuală, familială sau de grup;
- terapie ocupațională și tratamentul tulburărilor psihice sociale.
Substanțele psihotrope acționează în mod direct asupra sistemului nervos central.
Miliarde de neuroni acționează aici pentru a transmite informațiile primite de la simțurile
corpului uman. Anumite substanțe chimice (de exemplu dopamina, serotonina, noradrenalina),
produse în mod natural de organismul nostru, contribuie la transferul chimic al acestor
informații. În momentul când se consumă droguri sau alcool, acest sistem complex de
transmitere a informației este perturbat. Anumite droguri copiază direct un neurotransmițător
și îl înlocuiesc în sistem. Altele stimulează producerea de neurotransmițători, iar a treia
categorie blochează anumiți receptori de semnale chimice.23
Se pot distinge trei mari categorii de substanțe psihotrope:
- sedativele care încetinesc activitatea sistemului nervos central
- stimulantele care intensifică activitatea sistemului nervos central
- perturbatoarele care dezorganizează activitatea sistemului nervos central
Categoria sedativelor cuprinde: alcoolul, solvenții, tranchilizantele și somniferele,
opiaceele.
Alcoolul este o substanță sub formă lichidă (bere, vin, spirtoase) ce se consumă pe
cale orală. La început au un efect relaxant, euforizant, de scădere a inhibițiilor, de încetinire
generalizată a funcțiilor organismului.
În ca de-a doua etapă au un efect mai accentuat de sedativ. Alcoolul se răspândește la
22
Vincentiu Virgilius Stanciu, Danilea Sgârcitu, Drogurile o realitate care poate ucide, Ed. Centrul de creatie
Brăila. 2002, p. 19-20.
23
Etienne Gaudet, trad. Deliana Vasiliu, Drogurile și adolescența-Răspunsuri la întrebările părinţilor, Ed.
Minerva, 2006, p. 30-31.
10
câteva minute de la consum, absorbindu-se rapid prin sistemul digestiv. Durata acestuia
variază în funcție de cantitatea și concentrația de alcool.
Alcoolismul considerat ca „expresia relelor fizice, morale și intelectuale” dăinuie din
cele mai vechi timpuri. Noțiunea de alcoolism a fost introdusă pentru prima dată în literatura
medicală de Magnus Huss, care a publicat în 1847 la Stockholm tratatul său celebru asupra
alcoolismului.
În România, băuturile alcoolice sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri, dovadă
fiind scrierile lui Herodot despre obișnuința geților și sciților de a bea mult vin. Atât pe
vremea dacilor, cât și secolele următoare, vinul constituia un important produs destinat
schimburilor comerciale. În evul mediu se consumau mult vinurile și în general băuturile
alcoolice în care se introduceau diferite extrase din plante. Alcoolul ca produs de distilare a
fost valorificat mai târziu. La noi în țară, fabricarea rachiului a început în secolul al XVIII-lea.
În ultimele două secole sau răspândit în mare măsură, atât în Moldova cât și în Țara
Românească, cazanele de preparat rachiu din fructe și tescovină, iar consumul de băuturi
distilate (țuică) a crescut necontenit.
Solvenții (lipici, benzină, diluanți). Ei se prezintă sub formă lichidă, solidă sau
gazoasă: tub lipici, recipient cu solvenți, sticlă de plastic cu benzină, cremă de ghete, tub cu
spray ș.a. Anumite produse sunt populare cum ar fi lipiciul din tuburi mici, benzina de la
mașinile de tuns iarba, lichidul corector, dizolvantul pentru lacul de unghii, crema de ghete
etc. Aceste se consumă prin inhalare, se concentrează vaporii într-o pungă de plastic sau de
hârtie și se inspiră profund de câteva ori. Efectul este unul rapid cu stări de amețeală,
somnolență, senzația că ești într-un vis. Durata acestora variază în funcție de cantitatea și de
timpul de expunere la substanțele utilizate. Dacă tânărul se află într-o încăpere bine aerisită,
efectul va fi unul mai puțin puternic. Toate aceste substanțe se găsesc în magazine și în
ateliere.24
Tranchilizantele și somniferele
Se găsesc sub forma unor pilule (capsule, tablete). Cele mai întâlnite sunt: Ativan,
Halcion, Valium, Xanax, Serax, Lectopam, Dalmane, Restoril ce fac parte din categoria
farmaceuticelor benzodiazepime. Acestea se consumă pe cale orală, în funcție de medicament,
efectul se poate produce la 15-20 minute după ingerare și se particularizează prin stări de
relaxare, calm și liniștire.
24
Ibidem, p. 33.
11
Apar complicații în urma consumării lor cu alcoolul. Aceste medicamente se
eliberează doar cu rețetă, însă sunt prescrise rar tinerilor, ele neconstituind un punct de atracție
pentru ei. Se folosesc în tratarea unor boli mintale grave și sunt substanțe antipsihotice.
Acestea diminuează foarte mult activitățile ce necesită concentrarea și pot duce la agresivitate.
Când sunt asociate cu alcoolul pot duce la moarte. Exemplu: diazepamul, medazepamul,
meprobamatul, nitrazepamul, oxazepamul.
Chiar și administrarea lor sub formă de medicament trebuie să fie limitată în timp
deoarece dau dependență fizică și psihică.25
Opiaceele
Sunt recunoscute sub formă solidă (pudră, tablete) sau lichidă. Cele mai cunoscute
substanțe sunt heroina („hero”, „smach”), condeina (din siropul de tuse) și morfina. Toate
terei sunt derivare ale opiumului, care la rândul lui este extras din mac.
Opiul și derivații săi

Opiul este un produs natural ce se extrage din capsulele de mac din specia Papaver
Somniferum, care încă nu a ajuns la maturitate. Rezultă un latex alb care în contact cu aerul
devine brun și se întărește. La început opiul se mânca sau se bea sub formă de infuzie, iar mai
târziu se fuma. Astăzi majoritatea opiului produs se transformă în morfină, codeină și heroină.
Din substanțele ilicite menționăm:
1. Opiul brut. Cel mai valoros este cel colectat de la macul cultivat în zona Iranului și
Taiwanului.
2. Ciandru (chandoo, opiul rafinat). Foarte răspândit în Extremul Orient pentru
fumatul cu pipa sau consumarea sub formă de comprimate.
3. Dross (cenușa opiului fumat). Folosit mai ales de opiomanii săraci. Dacă are
forma și mărimea unei țigări, are diferite denumiri în funcție de zona geografică. Nu are tăria
celui rafinat, dar este suficient de puternic pentru a provoca efectele tipice ale drogului.
4. Dilaudid (clorhidrat de dihidromorfină). Înlocuitor al morfinei ca analgezic și
calmant.
5. Laudanum. Este o tinctură de opiu conținând 1% morfină. Unul dintre primele
medicamente pe bază de opiu, dar mai puțin utilizat astăzi.
6. Thebaina. Una din cele mai vechi opiacee, produce otrăviri grave, uneori mortale.
7. Papaverina. Are efecte miorelaxante pe musculatura netedă a organelor, de unde
25
Daniela Boloș, op. cit., p. 28.
12
utilizarea sa ca vasodilatator și sedativ al colicilor renale, biliare etc. Nu produce obișnuința.
8. Eukodal. Derivat al papaverinei cu efecte similare morfinei. Narcotic cu acțiune
rapidă.26
9. Morfina este un drog analgezic cu efect narcotic. Timp de peste 100 de ani a fost
considerat ca fiind cel mai puternic analgezic din lume. Are un efect mai puternic decât opiul.
Morfina se eliberează fie pe baza unor rețete cu timbru sec, sau pe baza unor condici speciale.
Este prezentă pe piața ilicită sub forma a mai multor tipuri: granule de culoare albă, bej, maro
sau comprimate, soluții înfiolate sau supozitoare. Administrarea ei produce apariția unei
senzații de greață, vărsături, constipație. Manifestările constau într-o stare de euforie, de
dispariție a durerilor, a foamei, setei. Morfinomanul se injectează peste tot, dar mai ales în
partea exterioară a coapselor, pe antebrațe, în zona abdominală.
10. Codeina provine tot din opiu, însă are efecte mai slabe decât ale morfinei.
Toxicomaniile provocate de codeină sunt rare deoarece este nevoie de doze foarte mari,
administrate pe perioade lungi. Se folosesc în calmarea tusei și ca analgezic.
11. Heroina. Se prezintă sub formă de pudră, substanțe granulate de culoare albă, bej,
brună, maro, având un miros asociat oțetului. În general se topește pe folie de aluminiu și se
inhalează fumul. Aceasta poate fi injectată. Este cel mai periculos drog acționând direct
asupra sistemului nervos central.27 Efectele heroinei și riscurile sunt mai mari dacă se asociază
cu droguri cum ar fi alcoolul. Heroina poate cauza nebunie temporară, comportament violent
și psihoză. Consumatorul crede că poate face lucruri extraordinare, astfel au fost cazuri când
toxicomanii au sărit de pe clădiri crezând că pot zbura. Există o familie întreagă de droguri
sintetice, de exemplu: „alb de China” (mult mai puternică decât heroina, cauzând și mai multe
victime).
Heroina afectează memoria, percepția, puterea de concentrare, judecata, declanșând
un comportament violent. Efectele pe termen lung ai celor ce își injectează heroina sunt: vene
distruse, lipsa apetitului și constipația severă 28. Femeile însărcinate ce consumă heroină riscă
să nască bebeluși dependenți sau cu simptome determinate de abstinență - dureri, tremurături,
transpirație.29 Ceea ce este obișnuit la cei ce se droghează folosind injecțiile este faptul că
pentru injectare sunt folosite de cele mai multe ori în comun acele și seringile, ceea ce-i
26
http://ww=.rcferatele.com/refcrate/diverse/ online 1 8/UZUL-SI-ABUZUL-DE-DROGURI-SUBSTANTE-
referatele-com.php.
27
28
Cynthia Kuhn, Scott Swartzwelder,Wilkie Wilson, Tripat. Ce trebuie să știi despre droguri: de la alcool la
ecstasy, Traducere din engleză de Teodora Nicolau, Ed. Trei, București, 2014, p. 313.
29
13
expune riscului de a se contamina cu virusul H.I.V. și hepatita B.30
Categoria stimulantelor, ce pot fi minore: cafea, ceai, ciocolată, băuturi
carbogazoase, tutunul și majore: cocaina, amfetaminele.
Pot fi stimulatoare minore: cafea, ceai, ciocolată, băuturi carbogazoase (cola), tutun.
Toate acestea au un impact asupra sistemului nervos central, ele sporesc activitatea
neurologică a creierului, persoana care le consumă fiind mai excitată, mai stimulată. O altă
consecință estefavorizarea stării de veghe și reducerea oboselii.31
Tutunul
Tutunul este o plantă care crește în cantitate mare în America de Sud și de Nord, fiind
cultivată încă din anul 6000 î.Hr.32 Populațiile precolumbiene, aztecii și incașii au folosit
pentru prima datătutunul în timpul ceremoniilor religioase, dar și pentru a înlocui hrana și
eliminarea oboselii. Denumirea de nicotină provine de la numele ambasadorului francez Jean
Nicot. Acestă popularizare a consumului de tutun a fost produsă de diferițiaventurieri pe la
mijlocul sec. al XVI-lea, astfel, în Franța a apărut în 1556, în Portugalia în anul 1558, în
Spania în anul 1559, în Anglia în 1565.33
Evoluția consumului și producției de tutun în lume
În perioada 1995-2000, în România importul de țigări a scăzut de la 22,335 milioane
bucăți la 3473 milioane, dar a crescut importul de frunze de tutun. Cu toate acestea, producția
de frunze de tutun s-au diminuat în țara noastră mai ales datorită reducerii loturilor de pământ
destinat pentru cultivarea tutunului.34
Studiile efectuate în anul 1995 pe eșantioane de oameni, arată că peroanele fumătoare
cu vârstă cuprinsă între 25-44 ani are un procentaj de 43,5%, de asemenea per ansamblu, s-a
înregistrat un procent de 61,7% din ponderea bărbaților fumători și 25% din ponderea
femeilor fumătoare.
Tendințe ale mortalității și morbidității provocate de consumul de tutun
S-aconstatat faptul că fumătorii au o rată de deces de aproximativ 3 ori mai mare decât
nefumătorii, iar numărul de decese se ridică la 4,9 milioane pe an. De altfel, fumatul a fost
considerat principala cauză a apariției bolilor și morții premature și este bine de cunoscut că
tutunul ucide mai mult decât S.I.D.A., drogurile legale, drogurile ilegale, accidentele de
circulație, omuciderea, sinuciderea.35 În România, tutunul a cauzat decese cu diagnostic-
30
Gaviille Paraschiv, Drogurile ispită otrăvitoare, Ed. Cartea Universitară, București, 2005, p. 29.
31
Ibidem, p. 36.
32
33
Ibidem, p. 56.
34
Ibidem, p. 64.
35
Ibidem, p. 66.
14
uriprecum: boli vasculare, cancer geberal, cancer pulmonar, boli respiratorii. 36
Stimulantele majore
Cocaina
Provine din frunzele de coca și poate fi extrasă printr-un proces chimic. Frunzele de
coca sunt utilizate ca stimulent ușor, eliminândsenzațiile de foame și oboseală. Se prezintă sub
formă de pudră cristalină, albă, cumiros slab de benzină. Se folosește pulberea de cocaină de
obicei prizată (aspirată pe nas cu ajutorul unui tub subțire), iar cea lichidă se injectează
intravenos. Pulberea se amestecă cu o pudră albă inertă (bicarbonatdesodiu) rezultând niște
pietricele albe ce se încălzesc pe o suprafață netedă cum este sticla, iar vaporii emanați sunt
aspirați în plămâni. Aceasta se numește crack (piatră), numele fiind dat de la zgomotul de
pietricele când se încălzesc. Efectul este imediat, se prezintă o indiferență la durere, iluzii
fizice și mentale ce durează aproximativ 20 minute. Sunt stări de paranoia,delir de persecuție,
halucinații vizuale, auditive și tactile, nervozitate, neîncrederea, depresia.
Crakul („Pocnet, trăsnet, plesnitură”) este o nouă (câțiva ani) formă de cocaină, sub
formă de cristale, cu o mare putere de dependență. Oferă o stare euforică intensă (flash), de
doar câteva minute, determinându-l pe consumator să utilizeze, în continuare, doze crescute.
Periculos pentru inimă, plămâni și sistemul nervos central. Folosită în S.U.A. și Canada fiind
un drog ieftin.
Crankul (numit și speedball) este un amestec de crak și herionă, este lamare căutare în
S.U.A., foarte periculos, care se fumează.
Croackul aapărut în 1989 în S.U.A.: amestecîntre crack și amfetamină.
Amfetaminele („speeds”)
Se găsesc sub formă de pilule, capsule, praf. Acestea stimulează bătăile inimii și pot
crește tensiunea arterială. Efectul se face resimțit în jumătate de oră după cesunt luate și
durează câteva ore. După consum se simte o stare de iritare, neastâmpăr, neliniște. Insomnia
apare des la fel ca și depresia. Tensiunea arterială crește și poate duce la spargereaunor vase
de sânge, chiar la paralizie și comă. Pe măsură ce consumul crește, toleranța corpului crește și
ea, astfel că pentru a obține același efect, consumatorul simte nevoia să iadin ce în ce mai
multe droguri. Dozelemarideamfetamine pot fi fatale din cauza riscului produs de convulsii,
comă și hemoragii cerebrale. Consumul regulat de amfetamine, duce la halucinații, paranoia,
boli mintale. Femeile însărcinate pot avea o naștere prematură, iar la naștere pot transmite
drogul copilului prin alăptare. 37
36
Ibidem, p. 67.
37
Serenelle Dinu, Menelac Drăgostin, op. cit., p. 90.
15
Categoria perturbatoarelor cuprinde: canabisul, hașișul, marijuana, ecstasy,
L.S.D., mescalina, ciuperci halucinogene, penciclidina, solvenții, gaze volatile, inhalanți.
Canabisul
Are un efect sedativ ușor, ce duce la scădereatensiunii arteriale, la creșterea apetitului,
relaxare, intoxicații și o comunicare mai ușoară cu ceilalți. Ceice fumează canabis resimt
efectul în câteva minute până la 3 ore. Efectul este întârziat dacă drogul este mestecat,băut.
Consumatorul începe să se simtă confuz, stresat, neliniștit, panicat și suspicios. În doze mari,
poate duce la comă. Administrat vreme îndelungată poate produce cancerul pulmonar,
bronșite și alte boli respiratorii. Existădovezi că acest drog induce boli cronice
precumscleroza multiplă.38
Produsele de canabis sunt droguri ce provin din părți ale plantei de cânepă indiană
saudin rășina acestei plante. Când este uscată se rulează în țigarete și se fumează. Din canabis
se extrage hașișul și marijuana. Hașișul este mai tare și se obține din rășina acestei plante, iar
marijuana din frunzele și florile plantei.39
M. G. Revill, psihiatru la Spitalul Butabika din Kampala, Uganda spune că acest
consum de canabis, marijuana, bhang, dagga, kif, ganga, hașiș sau altele este unfenomen
global și o reală problemă. Rapoartele și cercetările pe această temă au venit din Egipt, India,
S.U.A., Maroc, Grecia, Africa de Sud, Marea Britanie, Indiile de Vest și Africa de Vest și au
estimat în 1971 că sunt peste 300 milioane de utilizatori în lume. Ingredientul activ din
canabis (tetrahidrocanabinol-T.H.C.) variază ca și conținut în fiecare rolă (țigaretă). Frunzele
și florile din plantafemelă conține ceamai mare concentrație de T.H.C., cu rășină pură
obținându-se hașișul, iar prin combinația dintre frunzele uscate și florile masculine și feminine
a plantelor formează bhang sau marijuana.
Hașișul provine din secreții ale plantei de canabis ce sunt colectate, uscate și
comprimate în diferite forme.
Marijuana
Termenul de marijuana este folosit pentrua se referi la plantacanabis și oricare alt
extras al acesteia. Este o substanță ce seamănă cu tutunul și se produce prinuscarea frunzelor
șia terminațiilor inflorescenței plantei. A fost folosităde-a lungul timpului în diferite culturi
pentru schimbarea stării de spirit, a percepției, cu alte cuvinte, pentru a atinge o treaptă
maiînaltă de conștientizare.
38
Ibidem, p. 91.
39
Daniela Boloș, Alcoolul și drogurile. De la experiment la dependență, Ed. Eurodidact, Cluj-Napoca, 2005, p.
20.
16
Ecstasy
Se prescurtează X.T.C., M.D.M.A. și se găsesc sub formă de tablete cu capsule
colorate.40 Consumul acestora determină stări de euforie, urmate de calm. Consumatorii
susțincă îi face mai sociabili și devin conștienți de ceea ce îi înconjoară. Dacă este luat într-un
mediu unde este cald și este combinat cu dans, intervine deshidratarea ce poate fi fatală.
Dozele mari pot crea panică, neliniște. Se crede că ecstasy nu dă dependență. Efectele ce pot
apărea totuși sunt: greața, gura uscată, depresia, tensiunea arterială ridicată. Studiile arată că
persoanele consumatoare de ecstasy pe o lungă durată pot ajunge să aibă probleme mintale,
boli de ficat sau rinichi. Riscul apariției efectelor secundare este și mai mare pentru cei ce
suferă de epilepsie, tensiuni arteriale ridicate și depresie.41
L.S.D. (dietilamina aciduluilisergic)
Se prezintă sub formă de lichid incolor, inodor și insipid, pudră casantă ori
tabletesubțiri, albe, colorate. Este un drog halucinogen, ce acționează asupra sistemului nervos
central producând modificări ale dispoziției și percepțieimergând până la iluzii senzoriale,
halucinații. Produce împăienjinirea ochilor, supraexcitare. Efectul poate duce până la
pierderea contactului real și schizofrenie. 42 Denumit de cătreorientali „laleaua neagră a
dervișului” sau „compus suprem al dezintegrării interioare, un fel de uraniu al drogurilor”. 43
Consumatorul acestui drog devineizolat, negativist și incoerent în tot ceea ce gândește
și ce face. Toxicomanul prezintă în perioada de deteriorare gravă a sănătății sale, ce constă în
disfuncționalități cardiovasculare, respiratorii, tulburări de somn și de concentrare, reacții
acute de anxietate, convulsii, dar și tulburări psihice profunde, manifestate prin tendințe de
suicid. 44
Mescalina
Este extrasă din cactus mexican din sudul S.U.A. și Mexic. Se prezintă sub forma unei
pudre cristaline, iar pe cale chimică poate fi obținută sub formă de comprimate și soluție. Se
consumă prin ingerare, injectare sau poate fi fumată. Consumul creează o anumită stare
debună dispoziție urmată de amețeli, vărsături, transpirații, tahicardie, coșmaruri, psihoze. 45
Ciuperci halucinogene
Ciupercile halucinogene în stare sălbatică cresc mai ales în America. Pe cale chimică,
prin uscare și sintetizare se obține o pudră numită „psylocibin”. Consumul creează o starede
40
41
Serenelle Dinu, Menelac Drăgostin, op. cit., p. 92.
42
43
Gavriil Paraschiv, op. cit., p. 37.
44
Ibidem, p. 39.
45
Cynthia Kuhn, Scott Swartzwelder, Wilkie Wilson, op. cit., p. 166.
17
vertij însoțită dealterarea senzațiilor spațio-temporale cu halucinații vizuale și auditive.
Efectul durează de la 2 la 6 ore.
Fenciclidina
P.C.P sau Poudre D’Ange, Angel Dust, Pudra îngerului46 este un produs de sinteză
descoperit în S.U.A. și utilizat ca anestezic în medicina veterinară (denumirea medicală
Sernylan).
Se prezintă sub formă de pudră, cristale, comprimate, soluție, consumându-se prin
ingerare, injectare sau fumare. În prezent acest produs stupefiant se obține numai în
laboratoare clandestine fiind destinat toxicomanilor. Este un halucinogen foarte periculos
care, după creează o stare de bună dispoziție și dezinhibare, antrenează o psihoză toxică,
convulsii, halucinații cu forme delirante, comportamente violente și periculoase și câteodată
chiar comă sau moarte. Aceste produs este foarte răspândit în S.U.A. și folosit din ce în ce mai
rar în Franța.
Solvenții, gaze volatile, inhalanți sunt substanțe organice precum: benzina, toluenul,
acetatul de etil, hexanul, tetraclorura de carbon, acetona, care există în componeța unor
produse casnice sau industriale: cleiurile, solvenții, carburanții, gazul, precum și gazul care
este folosit la umplerea brichetelor.
Aceste substanțe au compoziții variate în acord cu țara de origine. Totuși, în toate
tipurile conținutul acestor substanțe sunt hidrocarburanți obținuți din pentan, hexan, heptan și
octan. Clinic, aceste gaze sunt inflamabile pentru că sunt solvenți grași și așadar tind ca aceste
grăsimi să se dizolve în membrana mucoasă conducând la hemoragii. Simptomele pe care le
are o persoană consumatoare a acestor gaze sunt: confuzii, distorsionare a timpului și a
spațiului, halucinații vizuale și auditive, dificultăți de gândire, tulburări a imaginii vizuale,
deziluzii și idei de a fi persecutat, anxietate, depresii, euforie, excitate severă, greață, chiul
școlar, furt de benzină și bani, agresivitate, minciuni, absențe la muncă.
Absorbția se face prin ingerare, dar în majoritatea cazurilor, prin inhalarea nazală a
vaporilor degajați de aceste produse.
Ele afectează sistemul nervos central provocând efecte halucinogene. Primele senzații
sunt de euforie și de beție, apoi degenerează în greață și migrene. Adesea consumatorul are
percepții temporale deformate precum și impresia de depersonalizare. În schimb, consumul de
astfel de produse afectează grav circulația sangvină, ficatul, rinichii, inima, precum și sistemul
nervos.
În România, din păcate, circuitul acestor produse nu este controlat, ele făcând parte din
46
Ibidem, p. 462.
18
uzul gospodăresc și industrial.
Efectele sunt de relaxare, euforie, stare de bine, desprinderea de realitate, de putere,
înlăturarea senzației de foame, frig. Poate să apară inflamarea gâtului, alergii cutanate în jurul
gurii, nasului, obrajilor, alergii la nivelul căilor respiratorii manifestate prin tuse, strănut,
greață, vărsături, dureri de cap. În același timp se poate prezenta o lipsă de coordonare
motrică și în vorbire, halucinații, confuzii mentale, leșin, sufocare, deces.
I.3. Plante etnobotanice
Etnobotanica este studiul științific al relațiilor care există între oameni și plante
pentru o anumită cultură. Plantele etnobotanice sunt plantele folosite ca hrană, pentru
adăpost, în medicină, îmbrăcăminte sau în cadrul unor ceremonii religioase.
De aici rezultă că denumirea dată de presă plantelor consumate de anumite
persoane care se droghează este eronată, termenul fiind mult mai general decât cel atribuit de
media. De fapt, aici este vorba de plante etnobotanice psihoactive, respectiv plante care, prin
consumarea în diverse forme, schimbă modul de manifestare fizică sau mentală a unei
persoane, și nu este interzisă de reglementările în vigoare. În momentul interzicerii prin astfel
de reglementări, nu mai vorbim de plante etnobotanice ci de droguri. Majoritatea acestora sunt
oricum restricționate prin reglementări medicale în cazul vânzării, cumpărării, sau al
publicității.
De aceea, mulți distribuitori ai acestor plante nu specifică în mod explicit că le vând
pentru consum uman, ci ca săruri de baie, plante aromatizante pentru încăpere, sau chiar
tămâie. Ele sunt vândute împreună cu unele ingrediente nelistate, cu toate ingredientele
nelistate, sau cu ingrediente fără nicio informație despre acestea.
„Voiam să ne simțim bine toți, pluteam, totul plutea în jur. A doua zi nu ne simţeam
bine. Am prieteni care au ajuns în spital în urma consumării de produse”. Așa povestește
Bogdan, un tânăr din București care, la fel ca alte câteva sute, a încercat plantele
halucinogene. Mărturiile celor ca el sunt un semnal de alarmă pentru toată lumea. Gradul înalt
de risc al planetelor etnobotanice pentru sănătatea consumatorilor, și răspândirea explozivă
din ultimul timp, face ca această problemă să devină o preocupare prioritară pentru toate
țările.
Plantele psihoactive folosite în multe produse legale sunt inofensive, dar în combinație
cu anumiți alcaloizi și extrase devin psihoactive, acționând ca stimulative, halucinogene,
19
depresive, sau afrodisiace.47 Plantele etnobotanice, cunoscute pentru efectele sale similare
unor droguri ușoare, au ajuns să se regăsească printre produsele de bază ale unei petreceri
între tineri.
Pentru că îi eliberează de emoții, inhibiții, tristețe şi se simt în „al noualea cer”, din ce
în ce mai mulți tineri au devenit clienți fideli ai magazinelor de plante psihotrope.
Numeroasele cazuri de intoxicare și chiar decesul unor consumatori de astfel de ierburi
au reprezentat un semnal de alarmă pentru autorități care au recurs la adoptarea măsurii celei
mai drastice: interzicerea prin lege a plantelor psihotrope.
Plantele psihogene sau plantele psihotrope sunt acele plante care produc schimbări în
ceea ce privește modul de gândire, de a percepe lucrurile din jur sau dispoziția persoanelor
care le utilizează. Aceste plante inhibă emisfera cerebrala stângă unde se găsesc funcțiile ce
ţin de raționalitate și activează emisfera cerebrală dreaptă a cărei funcție este intuiția. Plantele
halucinogene induc efecte fiziologice și mentale care cuprind în special perturbări ale
comportamentului, ale funcțiilor cognitive și ale percepției, care se pot perturba până la
instalarea halucinațiilor, adică la modificarea realității. Folosirea plantelor psihotrope a
crescut puternic în societățile occidentale moderne. În trecut, grupurile aborigene foloseau
aceste ierburi în scop magic, religios sau terapeutic, considerându-le un dar de la Dumnezeu.
Folosirea plantelor psihotrope a crescut puternic în societățile occidentale moderne. În
trecut, grupurile aborigene foloseau aceste ierburi în scop magic, religios sau terapeutic,
considerându-le un dar de la Dumnezeu. Cea mai cunoscută dintre aceste plante este soma din
India veche. Majoritatea plantelor halucinogene erau considerate o legătura între om și
supranatural, iar soma ajunsese la un asemenea nivel de percepere a divinității. Cel mai
celebru halucinogen sacru era peyotl-ul, un tip de cactus. Pe de altă parte, ciupercile
considerate sacre în Mexic au o lungă istorie în șamanism (religia primitivilor). Aztecii le
numeau carne divină și le consumau în timpul ceremoniilor sacre.
Capitolul II
Analiza internațională și națională a fenomenului drogurilor. Factori favorizanți și
efecte
II.1 Analiza globală a fenomenului drogurilor și dependența în România
47
http://www.mehedinteanul.ro/blog/sănătatc/ 1 354-plantele-etnobotanice-psihoactive, 05.03.2017, ora 19 :47.
20
Producția și traficul ilicit de droguri este una din formele cela mai active de
manifestare a crimei organizate la nivel național și internațional. În unele țări, traficul de
droguri se desfăşoară sub privirile autorităților. 48 Comunitatea internațională a dezvoltat un
sistem mondial de control al drogurilor prin adoptarea unor convenții, acorduri și alte
normative internaționale, acorduri și alte normative internaționale.
Acordul de la Shangai din 1990
Convenția internațională asupra opiumului din 1912 de la Haga
Convenția și protocolul cu privire la Opium de la Geneva în 1925
Convenția internațională privind limitarea producerii și reglementarea desfacerii
drogurilor de la Geneva din 1931
Convenția pentru reprimarea traficului ilicit de droguri de la Geneva din 1936
Protocolul de la New York din 1946, protocolul de la Paris din 1948
Protocolul de la New York din 1953
S-a adoptat sub egida Organizației Națiunilor Unite, convenții internaționale
multilaterale ce reglementează aspecte ale fenomenului drogurilor.
Convenția Unică asupra stupefiantelor din 1961, amendate prin Protocolul din 1972
Convenția Națiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante și substanțe
psihotrope adoptată în 1988.
Convenția Unică asupra stupefiantelor adoptată 1a New York în 1961 a stabilit un
sistem unic de definire a drogurilor, de descriere și clasificare a substanțelor supuse
controlului de utilizare a stupefiantelor numai în scopuri medicale sau științifice.
Prin această Convenție s-a înființat Organul Internațional de Control al Stupefiantelor
care este abilitat pentru publicarea periodică a rapoartelor asupra furnizării și cererii de
opiacee pentru necesități medicale și științifice.
Convenția conține dispoziții speciale referitoare la: controlul preparatelor care au în
compoziţie substanțe psihotrope și sfera de aplicare a controlului, listele cu substanțe
psihotrope etc.
La nivelul Uniunii Europene există trei paliere juridice privind lupta împotriva
drogurilor :
- o prevenirea toxicomaniei relevată de art. 152 din tratatul de Comisie european
referitor la sănătatea publică
- o prevenirea și lupta contra traficului ilicit de droguri, art. 29 din Titlui VI al
48
21
Tratatului Uniunii Europene
- o cooperarea internațională este inclusă în Titlul V din același tratat.
La data de 11-12 decembrie 1998, în cadrul Consiliului European de la Viena, șefii de
stat au cerut elaborarea unor strategii integrate în materie de droguri, iar în scopul abordării
globale au fost adoptate planuri multianuale.
Instituții internaționale pentru prevenirea și combaterea producției traficului și
consumului ilicit de droguri.
Comisia pentru stupefiante este una dintre cele mai importante instituții deoarece
reprezintă organismul central de elaborare a strategiilor şi politicilor de gestionare a
drogurilor.
Această Comisie analizează situația mondială a drogurilor și dezvoltă propuneri
internaționale pentru întărirea sistemului de control destinat combaterii traficului și
consumului de droguri în întreaga lume.
Organul Internațional de Control al Stupefiantelor a fost înființat în anul 1968,
fiind format din 13 membri printre care și personalități ale statelor semnatare ale Convenției.
Acest Organ Internațional de Control împreună cu secretariatul în cadrul Centrului
Internațional de la Viena promovează mai ales aplicarea prevederilor tratatelor despre droguri;
în același timp le și sprijină.
Multe organisme internaționale au fost implicate în lupa împotriva drogurilor precum:
- Organizația Internațională a Muncii;
- Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură;
- Centrul pentru Dezvoltare Socială și Afaceri Umanitare.
Încă din anul 1971 funcționează grupul Pompidou format din 7 state a căror scop era
să facă schimb de experiență în domeniul combaterii traficului şi consumului ilegal de
droguri.
Această formă de cooperare a fost extinsă și inclusă în cadrul instituțional al
Consiliului Europei. Cuprinde și următoarele aspecte: perfecționarea monitorizării tendințelor
consumului ilicit de droguri între aeroporturi, inițierea de programe de pregătire pentru
problemele legate de tratamentul toxicomanilor, elaborarea unei serii de studii asupra modului
de funcționare a sistemului justiției penale, studiul despre impactul social al consumului ilicit
de droguri.
În anul 1990, 25 iunie, Consiliul Europei a elaborat „Ghidul de aplicare a Planului
privind Combaterea Drogurilor”, care a fost aprobat de Comitetul European de Combatere a
Drogurilor.
22
Biroul pentru Droguri și Criminalitate a O.N.U estimează că 200 milioane persoane
consumă ilegal droguri dintre care 163 milioane consumatori de cannabis, 34 milioane
consumatori de amfetamine, 8 milioane de consumatori de ecstasy, 14 milioane de
consumatori de cocaină, 15 milioane de consumatori de opiacee. Ce mai mare creștere s-a
înregistrat la consumul de cannabis, urmat de amfetamină.
Opium/Heroină
Dacă în anul 2001 producția mondială ilegală de Opium și heroină a fost înregistrată
cu un declin, în anul 2015, producția a urcat, chiar dacă cultura s-a redus cu 23% în
Myannmar și 18% în Laos.
Cocaina
În Columbia, cultivarea ilegală a plantelor de coca a scăzut în ultimii doi ani la rând,
astfel, în luna noiembrie a anului 2015 (l45.00ha) și decembrie 2016(102000 ha). În Europa
de Vest și în America de Sud consumul de cocaină este în creștere, iar în America de Nord se
menține stabil, scăzând la elevii din S.U.A.
Cannabis și ATS (stimulenți de tip amfetamină)
Unii indicatori sugerează că producția globală de cannabis și stimulenți de tip
amfetamină a continuat să crească în ultimii ani.49
Cannabisul fost cea mai mare cantitate de droguri capturată din lume, urmată de
cannabis-răşină. Cea mai mare cantitate de cannabis, capturată, a fost raportată în Mexic, iar
de cannabis-răşină în Spania.50
Consumul de cannabis a crescut în Africa, America de Sud, Europa și Asia de Vest; iar
o scădere s-a înregistrat în Oceania şi Asia de S-E.
Stimulenți (de tip amfetamine)
Aceste stimulente au continuat a fi utilizate, consumate în proporție epidemică
în S-E Asiei. S-a stabilizat consumul de amfetamină în Europa de V, dar este în creștere în E-
N Europei.
Ecstasy
Capturile de ecstasy au scăzut cu 10% în 2014. Declinul s-a înregistrat în S.U.A,
Canada, Olanda, Franța, Italia. Cea mai mare capturată de ecstasy a fost raportată în Olanda.
Drogo-dependența în România
49
Ibidem, p. 70.
50
Ibidem, p. 71.
23
Consumul de droguri și traficul cu aceste substanțe datează în România încă dinaintea
Revoluției din decembrie 1990, când deși era un control foarte sever la frontiere, s-au
semnalat 187 de cazuri de trafic de droguri. La acel moment, România era o țară de tranzit a
drogurilor. Între 1990-1998, numărul traficanților depistați a crescut la 460 cazuri,
confiscându-se peste 2l tone de droguri ce urmau să intre în țară. România a devenit o
importantă piață de desfacere a drogurilor. Fenomenul se concentrează în marile orașe:
București, Timișoara, Arad. Constanța, Oradea, Baia Mare, Satu Mare, Cluj, Iași. Sunt
realizate toate condițiile pentru a se vorbi de o piață internă a drogurilor, cu filiere organizate
și ofertă consistentă.51
În ultimii zece ani, fenomenul drogurilor începe să ia amploare drastic în România. În
anul 2006 erau înregistrate, în evidențele instituțiilor de specialitate, peste 10 mii de persoane
dependente, iar 90% din aceștia utilizau droguri injectabile având vârsta cuprinsă între 15-30
ani .52
În ultimii ani, numărul liceenilor dependenți din toată țara s-a triplat, ajungându-se la
creșterea numărului deceselor provocate de supradoze. 53 Însă numărul real al celor care
consumă droguri este mult mai mare decât se preconizează a fi.
În România, statisticile raportează dublarea ratei de utilizare a drogurilor printre
adolescenți, după anii 90.54 Majoritatea adolescenților încearcă inițial droguri ca nicotina și
alcoolul, fiind „porți de intrare” pentru drogurile ilicite. Centrele de prevenție și control a
consumului de droguri în rândul adolescenților, informează că:
- aproximativ 10% din adolescenți fumează până la 15 țigarete/zi
- aproximativ 75% din liceeni au consumat alcool ocazional dintre care 28% relatează
episoade cu consum exagerat de alcool. Una din principalele cauze de deces ale adolescenților
sunt accidentele auto, cauzate de consumul excesiv de alcool
- aproximativ 40% din adolescenți au încercat cel puțin o dată marijuana, iar 22% din
ei folosesc acest drog. Consumul de marijuana afectează memoria, ducând la tulburări de
învățare și a dificultăţilor de concentrare a atenţiei
- 9% din ei au încercat cocaină, iar 4% folosesc frecvent acest drog. Poate produce
tulburări de ritm cardiac, crize de pseudoepileptice, accidente vasculare cerebrale.
- alte substanțe toxice folosite frecvent de adolescenți sunt :
a) cele cu administrare inhalatorie : sprayuri, substanțe pe bază de benzen, uleiuri,
51
Etienne Gaudet, Drogurile și adolescența:răspunsuri la întrebările părinților, trad. Deliana Vasiliu, Ed.
Minerva, 2005, p. 5.
52
53
Ibidem, p. 61.
54
Roxana Șipos, op. cit., p. 11.
24
vopsele, substanțe adezive. Aceste tipuri sunt ieftine și ușor de procurat de tineri, dar sunt
extrem de toxice, conținând substanțe precum toluenul, ce poate cauza leziuni cerebrale,
tumori.
b) drogurile de club ca: ecstasy (M.D.M.A), flunitrazepam (Rohypnol) numite și
drogurile dragostei. Sunt folosite de băieții adolescenți pentru coruperea sexuală a fetelor
(actul sexual care se consumă după intoxicație cu aceste substanțe, se consideră viol). Sunt
folosite în special în cluburile de noapte în care se ascultă muzică trance, dance, rave.
Consumul de ecstasy poate duce la depresii, tulburări de somn şi anxietate severă.
c) metamfetamina numită şi speed, crank, creează dependență și produce crize
pseudoepileptice, accidente vasculare ischemice, probleme mentale (paranoia, halucinații etc.)
d) halucinogenele.
Cele mai frecvent folosite sunt LSD (acid lisergic dietilamida), mescalina, psilocibina,
PCP şi ketamina. Utilizarea LSD-ului poate cauza afecțiuni psihiatrice grave (psihoze,
halucinații)
e) opiaceele : heroina, morfina, codeina. Utilizarea lor duce la dependență fizică și
mentală
f) substanțele toxice medicamentoase (diazepamul)
g) steroizii anabolizanți folosiți în special de băieții care vor să-și crească brusc masa
musculară și să-și reducă țesutul adipos. Pot cauza cancer hepatic, iritabilitate, furie,
colesterol mărit.
Numărul de consumatori problematici consumatori de droguri (consumatori de heroină
injectabila) din București în anul 2003, estimat prin aplicarea metodei captură-recaptură a fost
de 24.006 de persoane.55
Conform studiului „Prevalența consumului de droguri în România - studiu în populația
generală”(Agenţia Naţională Antidrog) :
Alcoolul este un drog social larg acceptat: peste 85% din populație a experimentat
consumul de băuturi alcoolice, iar 36,7% a experimentat starea de ebrietate ;
Prevalența consumului de tranchilizante, sedative și antidepresive fără prescripție
medicală de-a lungul vieții este de 7,8%
Prevalența consumului de droguri ilegale de-a lungul vieții în funcție de tipul de drog
este de 1,7% pentru cannabis, 0,4% pentru cocaină, 0,3% pentru ecstasy și 0,2% pentru
heroină.56
55
***Agenția Națională pentru Sprijinirea Inițiativelor, coord. Sorin Miltulescu, Studii în domeniul tineretului,
Ed. Didactică și Pedagogică, 2008, p. 230.
56
Ibidem, p. 231.
25
În comparație cu estimările prezentate, numărul de consumatori de droguri care au
solicitat tratament se menține la valori scăzute: în unități sanitare care aparțin Ministerului
Sănătății Publice, în anul 2006, au fost înregistrate 1912 persoane cu predilecție în Municipiul
București 46% din totalul admiterilor la tratament și în centrele teritoriale ale ANA, în 2006
pentru perioada septembrie-decembrie 2006 (223 beneficiari, 58 - septembrie, 49 - octombrie,
64 - noiembrie, 52 - decembrie).
Distribuția numărului de beneficiari după sursa de trimitere
Penitenciar
Inițiativa proprie
Secția de poliție (arest)
Serviciul de probațiune
Familia
Spital/policlinică
Neprecizat
DGASPC
Judecătorie
ONG
Angajator
0 20 40 60 80 100 120 140 160
Sursa:*** Agenția Națională pentru Sprijinirea Inițiativelor, coord. Sorin Miltulescu, Studii în domeniul tineretului, Ed.
Didactică și Pedagogică, Galați, 2008, p. 230.
Consumul de droguri în grupul de egali este unul dintre factorii asociați cu debutul
consumului de substanțe ilicite. În cazul adolescenților, care se asociază cu egali care
consumă droguri, există o posibilitate mai mare ca aceștia să devină consumatori
identificându-se cu un anumit grup. O statistică în rândul liceenilor din Județul Neamț a fost
realizată pentru a observa distribuția respondenților, în funcție de probabilitatea de a accepta
să consume hașiș la o petrecere, astfel :
Distribuția respondenților, în funcție de probabilitatea de a accepta să consume

hașiș la o petrecere
26
2 3
7
15 Improbabil
Nu știu
Foarte probabil
Probabil
Puțin probabil
73
Motivele care îi împiedică pe pe cei mai mulți dintre tineri din România să consume
droguri sunt:
- o teama de dependență și conștientizarea pericolului consumului oferă cea mai
puternică motivație (pentru cei care nu au consumat niciodată marijuana, teama de dependență
a fost menționată de cei mai mulți dintre respondenți-81,4% (Fig. nr. 2); iar pentru cei care au
consumat marijuana de-a lungul vieții, conștientizarea pericolului a fost menționată de 78,1%
(Fig. nr. 2);
- o campaniile media și prețurile drogurilor sunt, în opinia tuturor subiecților, pe
ultimul loc în privința motivelor care îi împiedică pe cei mai mulți tineri să consume droguri;
- o diferențele cele mai mari între opiniile subiecților care nu au consumat și cei care
au consumat cel puțin odată de-a lungul vieții sunt : 61,8%-frica de moarte, 65,6 %-nivelul
cultural și educațional al tânărului și 41,5 %-campaniile mass-media;
- deși diferența este mică (0,4%), pasiunea pentru un anumit lucru este singurul motiv
pe care subiecții care au consumat marijuana cel puțin o dată de-a lungul vieții l-au menționat
mai mult decât respondenții care nu au consumat.
Corelațiile între prevalența consumului de marijuana până la această vârstă și motivele
care îi împiedică pe cei mai mulți tineri să consume droguri indică faptul că singurul motiv
pentru care există o corelație intens semnificativ statistică este „frica de moarte”.
27
Distribuția răspunsurilor afirmative în privința motivelor care îi împiedică pe
cei mai mulți tineri să consume droguri
41.5
81.4
45.4 Teama de dependență
Conștientizarea pericolului
48.7 consumului
78.1
Nu simt nevoie/nu sunt in-
fluențabil
Conștiința
61.8
Frica, respectul față de părinți
75.4 Suportul familiei/prietenilor
Nivelul cultural și educațional
Mediul în care trăiesc
64.6
Frica de Dumnezeu
Frica de moarte
74.2 Pasiunea pentru un anumit
domeniu
65.1
Prețul drogurilor (sunt prea
scumpe)
73.3 Campaniile din mass-media
65.6
71.8
II.2 Factori care favorizează consumul de droguri
Factorii de risc reprezintă circumstanțele prezente înainte de inițierea consumului,

abuzului sau consumului problematic de droguri. 57 Clasificarea făcută de Hawkins și
colaboratorii săi (1992) au grupat diferitele categorii în două mari grupe: factori sociali și
culturali ampli (contextuali): factorii încadrați prin aspecte legale și normativele sociale
57
Alina Bohus, op. cit., p. 21.
28
explicate în relație cu comportamentele de consum. A doua grupă sunt factori cu caracter
individual și interpersonal. Există diferiți factori personali, familiali sau sociali care cresc într-
un fel sau altul riscul pentru consumul de substanțe toxice. În astfel de cazuri, utilizarea
toxicelor duce la dependență și abuz cronic.58
Factori de ordin personal
1. Factori genetici
2. Persoanele dependente au de multe ori un istoric-familial de consum și abuz de
toxice. Există studii care demonstrează implicarea unor factori predispozanți, de ordin genetic
care, în combinație cu factorii de mediu, pot duce la apariția abuzului de anumite toxice.
1. Tipul de personalitate și temperament
Adolescenții au un comportament nonconformist, rezistent la autoritatea parentală, ce
prezintă anumite sentimente de culpabilitate sau eșec, au o predispoziție pentru consumul de
droguri. În același timp căutarea unor senzații tari sau tendința de a desfășura activități cu
potențial periculos, cresc disponibilitatea pentru astfel de toxice. Totodată poate fi și stima de
sine scăzută, căutarea de senzații noi și tari, agresivitatea, probleme de comportament,
singurătatea, eșecul școlar, timiditatea.
2. Diferite afecțiuni
Adolescenții cu tulburări psihice cum este deficitul de atenție și/sau hiperactiv,
tulburările de comportament, depresia cronică, represia (ascunderea anumitor sentimente) etc.
sunt predispuși la consumul de substanțe toxice, iar consumul acestora pot agrava bolile în
cauză.
3. Tentația
Adolescenții de cele mai multe ori sunt curioși asupra senzațiilor sau efectelor pe care
toxicele le au în propria persoană. Anturajul, informații eronate din mass-media stimulează
curiozitatea. Cei ce utilizează droguri au anumite dificultăți în stabilirea propriei identități, a
relațiilor interumane ( inclusiv cu familia), în dobândirea independenței fizice și psihice
normale.
4. Vârsta mică la prima utilizare

Consumul de tutun și alcool la vârste mici crește și riscul apariției abuzului și
dependenței. Un studiu a demonstrat că adolescenții ce consumă pentru prima dată alcool la
vârsta de 14 ani, are un risc de 4-5 ori mai mare să dezvolte dependență la alcool, față de cei
care consumă alcool pentru prima dată la 19 ani.
58
29
Factori de ordin familial
l. Istoricul familial de utilizare a substanțe toxice.

Studiile demonstrează că un adolescent care are părinti consumatori de alcool sau alte
toxine are un risc de trei ori mai mare să dezvolte dependență la un moment dat fată de restul
adolescenților.
2. Atitudinea părinților în legătură cu activitățile școlare, extrașcolare, fumatul sau

consumul de alcool sau droguri
Unii părinți consideră inevitabil experiența consumului de droguri și alcool a copiilor
săi. Astfel încât copiii percep cu multă ușurință această libertate educațională a părinților săi,
neezitând să experimenteze diferite toxine, substanțe ce duc în final la dependență.
3. Viața familiei dezorganizată

Factor important în predispoziția pentru consumul de toxice al adolescenților.
Familiile în care există conflicte, violență, abuzuri, stres psihic, interes, prezintă un risc mare
în apariția consumului de toxice. La fel și lipsa disciplinei în cadrul familiei, părinti alcoolici,
divorțați sau familie în care unul din membri a decedat, conflicte în familie, lipsa comunicării,
unul din părinți este în închisoare, familii sărace, problemele părinților, respingerea parentală,
lipsa supravegherii din partea părinților, lipsa tradițiilor sau al altor persoane apropiate.
Studiile au arătat că lipsa unui loc de muncă, șomer contribuie la demisia și
dezorganizarea în familie, pe când un loc de muncă stabil este asociat cu rate înalte în
formarea unei familii tradiționale autentice.59
4. Implicare parentală inadecvată
Normele educative incoerente și inadecvate în viața adolescentului, cresc riscul pentru

abuzul și dependența de toxice. Educația extremă din partea părinților, pedepsele grave sau
opusul lor, laxitatea regulilor parentale și lejeritatea în conduita părinților cresc riscul abuzului
de toxine
59
Michael Lyman și Gary W Potter, Drugs in Society - Causes, Concepts and Control, Ed. Anderson Publishing,
U.S.A, 1998, p. 7.
30
Factori de risc de ordin social
l. Accesul la diferite toxice, substanțe
Procurarea și captarea relativ ușoară a țigaretelor, alcoolului, traficul liber de droguri,
anturajul nepotrivit și toleranță crescută a comunității, contribuie la apariția abuzului de
substanțe toxice. Prezența alcoolului și a țigaretelor în casă, are același efect negativ asupra
adolescenților tentați să încerce astfel de substanțe. unele norme ce tolerează abuzul de alcool
și alte droguri, rata crescută a infracționalității, emigrarea părinților și lăsarea nesupravegheată
a copiilor acasă, traiul într-o comunitate consumatoare de drog, sărăcia și lipsa oportunităților
de angajare, disponibilitatea alcoolului, a tutunului, a drogurilor.60
2. Anturajul nepotrivit
Grupul de prieteni, unul din cele mai importante elemente pentru această vârstă,
reprezintă un factor de risc major în apariția abuzului și dependenței la adolescenți, deoarece
grupul este mediul ideal de a experimenta aceste substanțe. Perioadele de vulnerabilitate
maximă sunt cele de tranziție, de la o etapă la alta, spun cercetătorii.
Prima etapă de tranziție este cea în care se desprinde mediul familial și își încep viața
școlară unde își vor întemeia relații de prietenie. Trecerea de la școala generală la liceu,
colegiu/universitate este o altă confruntare în plan social, fiind necesară adaptarea unui grup
mai larg. Aceștia sunt factori ce țin de „grupul de egali”: asociați cu indivizi care folosesc,
comercializează droguri ilegale, marginalizarea în scoală, prietenia cu alți colegi
marginalizați, presiunea grupului de a folosi substanțe.
3. Publicitate prin media a alcoolului, țigaretelor sau drogurilor

Există concepția în rândul tinerilor, că utilizarea substanțelor toxice este la modă,
crește popularitatea, succesul și sex-apelul. Farmaciile care eliberează inadecvat medicamente
ce pot fi utilizate de adolescenți în alte scopuri decât cele medicale, reprezintă un factor de
risc în apariția dependenței .
4. Modul de interacțiune cu școala, colegii, liderii și comunitatea din care fac parte
S-a demonstrat că prezența tulburărilor de comportament precoce, eșecul școlar,
abilitățile reduse de comunicare, marginalizarea de grup, de egali încă din primele etape ale
vieții școlare, se asociază cu un risc crescut de apariție a consumului și dependenței de
60
Aurelia Melania Palalogos, Problemele secolului XXI: droguri, traficul de persoane, violenţa în familie, ediţia
I. Ed. Teocora, Buzău, 2009, p. 86.
31
substanțe.
Alți factori de risc pot fi lipsa suportului pentru valori și atitudini pozitive ale scolii,
rate crescute ale abuzului de substanțe, elevi ca membri ai găștilor ce folosesc droguri, climat
ce oferă puține încurajare și sprijin, dezinteres față de școală și educație, eșecul școlar, lipsa
de implicare în activități extrașcolare
Teorii bio-psiho-sociale asupra abuzului de substanță, reține faptul că adolescenții
recurg la consumul de alcool și alte droguri, pentru a face față problemelor curente. În cazul
unui adolescent aflat într-o stare de anxietate, consumul unei substanțe ar putea avea un efect
de anxioliza, iar în cazul unei stări de deprimare, ar putea avea efect de stimulent.
O serie de factori protectori, dintre cei mai importanți sunt: legăturile puternice în
cadrul familiei, părinți ce își supraveghează copiii, și formulează reguli clare de
comportament, implicarea activă în viața copiilor, rezultate bune la școală. 61
Este cunoscut că formarea identității adolescentului se face în corelație cu stima de
sine și cu concepția de sine. Încercările adolescentului de a se cunoaște și de a se descoperi pe
sine însuși trebuie susținute de părinți și de cei din jurul său. Lipsa susținerii din partea lor,
pot determina la adoptarea unor strategii de a face față lumii, dar care să-l blocheze în
procesul lui de naștere și maturizare.
Educația primită în familie are un rol important în formarea personalității
adolescentului. Copiii sunt profund interesați de ce cred părinții lor, valorile și convingerile
părinților pot fi un factor determinant în decizia lor de a accepta sau nu drogurile. De aceea o
educație toleranță poate să inducă adolescentului ideea că totul îi este permis.
O educație severă, poate dezvolta sentimente că nu este iubit și poate duce la instalarea
complexului de inferioritate. Abuzul de substanțe implică o interacțiune complexă a factorilor
de risc. Aceștia reprezintă circumstanțe prezente înainte de inițierea consumului, abuzului sau
consumului problematic de droguri.62 Există diferiți factori personali, familiali sau sociali care
cresc într-un fel sau altul riscul pentru consumul de substanțe toxice. În astfel de cazuri,
utilizarea toxicelor duce la dependență și la abuz cronic.63
II.3 Efectele drogurilor asupra organismului uman
Se pot stabili două tipuri de situații distincte ce duc la apariția și manifestarea efectelor
61
Vincentiu Virgilius Stanciu, Danilea Sgârcitu, op. cit., p. 86.
62
Alina Bohuș, op. cit., p. 21.
63
32
acestora asupra organismului:
- faza incipientă și cea normală a administrării drogurilor

-faza de supradozare
În prima situație simptomele sunt: starea de euforie, vorbirea neclară, dezorientare,

stare de amețeală fără consum de alcool, stări de teamă, excitare, iluzii și halucinații, mișcarea
sau dilatarea pupilelor, inhibiții, grețuri, pierderea poftei de mâncare, căderea pulsului și a
tensiunii, insomnie.
În a doua situație, simptomele sunt mult mai numeroase și puternice. Uneori, acestea
se acumulează cu cele din prima situație sau apar alternativ. Cele care pot apărea sunt:
respirație slabă, profundă sau oscilantă, puls oscilant sau rapid, agitație, visare, halucinații,
senzații de calamitate, convulsii, psihoze, dilatarea pupilelor, stări paranoice, comă, chiar
moartea. Dacă nu intervine coma sau moartea la sfârșitul sindromului de drogare pot fi
remarcate următoarele simptome externe: stare de apatie, panică, crampe, grețuri, stări de
somnolență, depresie, dezorientare.
Există și cazuri în care în urma consumului de droguri sintetice puternice, nu mai apar
efectele ușoare deoarece persoanele au intrat direct în comă sau au murit. Unele din drogurile
sintetice au fost produse în laboratoarele militare, fiind concepute sau folosite în situații de
conflicte militare, pentru reducerea sau anihilarea capacității de luptă a inamicului. 64
Toate drogurile au în comun mai multe efecte dăunătoare sănătății. Printre acestea se
numără:
- îmbătrânirea prematură
- iritabilitate,
- agitație, agitație continuă,
- dureri de cap,
- ritm alert al inimii,
- crampe stomacale,
- stări psihotice
- leziuni ale rinichilor și plămânilor
- slăbirea sistemului imunitar
- tulburări ale dezvoltării la copiii nenăscuți
- pierderea progresivă a eului, adică tulburări ale funcției eului și ale autocontrolului la
64
Vincentiu Virgilius Stanciu, Danilea Sgârcitu, op. cit., pp. 25-26.
33
nivel corporal, sufletesc și spiritual.
Plantele etnobotanice halucinogene au anumite efecte specifice. Pe termen scurt,
persoana care a utilizat aceste produse poate resimți efecte fizice precum:
- senzație de greață și vărsături;

- încetinirea ritmului cardiac;
- hipotensiune arterială;
- hipertermie: transpirație excesivă;
- dilatarea pupilelor;
- tremurături ale corpului.
Efectele psihice produse de folosirea plantelor psihotrope sunt:
- râs fără motiv, euforic, relaxare;
- imposibilitatea de a se concentra, probleme de raționament logic;
- iluzii senzoriale;
- distorsiuni spațio-temporale;
- halucinații;
- viziuni autoscopice (iluzia de ieșire din corp), senzație de moarte iminentă;
- rememorarea amintirilor uitate;
- senzație de omnisciență (persoana se crede atotcunoscătoare), clarviziuni;
- sentiment de depersonalizare;
- frică, angoasă, tristețe, paranoia etc
Efectele nocive ale consumului de tutun și alcool
În sec. XX-lea, fumatul este asociat cu afecțiunile pulmonare și cancerul de plămân.

Într-un articol publicat de doctorul Raymond Pearl în anul 1938 de la Hopkins University, era
consemnat faptul că fumătorii vor trăi mai puțin decât nefumătorii. Aceasta deoarece tutunul
este compus în principal din nicotină, substanță care se răspândește repede în organism (prin
piele, la nivelul plămânilor și membrelor mucoasei, în vasele sanguine și ajunge și la creier,
atacând funcțiile organelor). Fiecare țigară conține 100-200 miligrame de nicotină și este de
ajuns ca o doză de 60 miligrame să omoare un om, însă această cantitate nu ajunge integru în
34
organism deoarece o parte este răspândită în aer. Monoxidul de carbon conținut de țigări
reduce rezerva de oxigen din sânge, fapt care afectează inima și vasele de sânge, conducând
către un efort dublu pe care trebuie să-l efectueze inima.65
În componența țigărilor, pe lângă nicotină, se află și unele substanțe toxice cancerigene
precum: nitrosamine, hidrocarburi, policlice aromate, arsenic, poloniu, cadamiu. Aceste
substanțe determină îmbătrânirea prematură a pielii, devansarea vârstei de menopauză,
reducerea nivelului fertilității, sarcinile extrauterine, creșterea ritmului cardiac, apariția bolilor
cardio-vasculare, apariția cancerului bronho-pulmonar şi faringian.66
S-a constatat că fumatul prin inhalarea nicotinei reprezintă un grad de periculozitate
mai mare decât mestecatul sau prizatul tutunului, deoarece acestei substanțe îi este suficient 7
secunde pentru a ajunge din alveolele pulmonare la creier. Pentru fumători orice întrerupere a
administrării drogului creează senzații de lipsă, provoacă amețeli și tremurături. De altfel,
țigările creează dependență nu numai fizică, ci și psihică, astfel încât cea din urmă este
evidențiată prin senzațiile de plăcere, destindere, stimulare intelectuală și reglare a moralului.
Dependența variază de la un fumător la altul prin gradul de necesitate a administrării drogului,
ritmul în care se fumează, consumul zilnic-săptămânal de țigări, timpul în care un fumător
poate sta fără să fumeze.
Fumătorii cronici manifestă stări de iritabilitate, anxietate, dificultatea de concentrare,
lipsa de odihnă, tulburări de somn, descreșterea bătăilor inimii, creșterea în greutate. 67
În cazul consumului de alcool, unul sau doua pahare creează o stare iluzorie, de
veselie și de bună dispoziție cu ușoară detașare de problemele zilnice, pulsul și respirația
accelerează. Dacă se bea mai mult persoanele vor fi lipsite de griji, vor judeca greșit situațiile,
vor reacționa mai lent și li se vor slăbi coordonarea musculară. Consumul de alcool în creștere
va avea ca efecte mișcări incontrolabile, vederea, mersul și vorbirea sunt afectate. Unii
consumatori devin melancolici, efectele alcoolului sunt mai vizibile la femei decât la bărbați
deoarece ele au mai puține fluide în corp decât bărbații.
Alcoolul afectează ficatul, creierul cât și sistemul nervos central, care pot fi distruse.
Este posibil să nu mai existe aducerea aminte a unor lucruri recente. Se uită perioade întregi și
consumatorul începe să-și imagineze situații pentru a umple golurile din memorie. Aceste
pierderi de memorie pot lua amploare până la declanșarea sindromului Korsakov (amnezie
alcoolică) și demență prematură. S-a ajuns la concluzia, prin anumite cercetări că există o
65
Ibidem, p. 58.
66
Ibidem, p. 59.
67
Ibidem, p. 60.
35
legătură clară între abuzul de alcool și cancerul de esofag, gură și gât.68
Nimeni nu știe însă ce se întâmplă de fapt în creierul uman când obișnuința cu alcoolul
se întâmplă. În primul rând, o singură doză de alcool ce apare în acel mediu împinge
funcționalitatea creierului într-un stadiu de reducere a activității. Se poate restabili rapid dacă
alcoolul nu mai ajunge în celule, dar dacă drogul continuă să vină, celulele devin incapabile să
funcționeze normal. Când aceasta se întâmplă cu celulele corpului, se observă că acest tip de
celule încearcă cu toate resursele în a recunoaște că ceva neobișnuit se întâmplă și în a
reechilibra funcționarea chimică pentru a reveni din nou la nivelul de funcționare normală
chiar dacă sunt prezente substanțe toxice în mediul lor.
Prezența alcoolului determină celulele creierului să se mobilizeze, iar setările lor
chimice se schimbă. Odată cu această schimbare celulele sunt capabile să funcționeze la nivel
normal în prezența alcoolului. În măsura de a face acest lucru, ele au dezvoltat un nivel mai
înalt de activitate ca de obicei pentru a menține echilibrul funcțional normal în prezența
alcoolului. Aceste experimente pe bază de observație dau un motiv în plus să arate de ce
oamenii care beau, după mai mult timp consumă o cantitate mai mare de băutură fără să fie
afectați de ea. În acest fel este evidențiat fenomenul de dependență. Acest fenomen include și
o parte bună a lucrurilor, aceea că organismul își mărește nivelul de apărare la apariția
droguri. Totuși consumatorii nu-și acceptă propria dependență pentru că atunci când utilizează
droguri nu mai simt plăcerea, relaxarea și libertatea față de tensiunea acumulată pe care a
experimentat-o precedent celulele creierului.
Persoanele dependente de alcool devin anxioase și chiar terifiate. Inițial se simt
tensionate și nu înțeleg de ce nu au un somn odihnitor. Încep să experimenteze coșmaruri și
schimbări la nivel fizic precum: începe să le crească tensiunea musculară, să tremure excesiv
ajungând ca tot trupul să tremure. Încep să vadă lucruri care nu sunt prezente, halucinații. A
Acest stadiu se numește delirium tremens și ajung să dureze 2 săptămâni și să se
termine cu o completă revenire în majoritatea cazurilor. Totuși un număr de persoane au murit
în aceste condiții datorită stresului fizic sever asupra corpului lor. Cele mai comune ocazii
când persoanele încetează să bea sunt noaptea, când acestea dorm. În acel timp nivelul
sângelui cu alcool scade și activitatea celulelor creierului încep să crească. Dimineața celulele
creierului sunt active și se pot observa mâinile lor tremurânde. Alte persoane observă o
tremurare a buzelor și a obrajilor. Acest fenomen se referă la tremurările de dimineață. Dacă
vreți celulele devin incapabile să funcționeze normal în afara prezenței alcoolului.
68
Alina Bohuș, op. cit., pp. 14-15.
36
Capitolul III
Perioada adolescentină și intervenția asistentului social
Pubertatea ca și adolescența specifice pentru a doua decadă a vieții omului se

caracterizează prin trecerea spre maturizare și integrare în societatea adultă, cu solicitările ei
sociale, politice, familiale și profesionale. 69 Perioada adolescenței este perioada în care tutela
familială și școlară (relativ pregnante la începutul vieții copilului) se modifică treptat,
modificarea fiind integrată din punct de vedere social în prevederi legale ale unor
69
Ursula Şchiopu, Emil Verza, Psihologia vârstelor-ciclurile vieții, Ed.Didactică şi Pedagogica, Bucureşti, 1997,
p. 204.
37
responsabilități ale tinerilor începând cu 14 ani și a obținerii majoratului la 18 ani, ca și a
exercitării acestuia în continuare. Ceea ce este dominant în această perioadă constă în
dezvoltarea personalității.
III.1 Personalitatea adolescenților
Cuvântul personalitate și rădăcina sa „persoană” au fascinat îndelung e cercetătorii

limbii. Max Muller, de exemplu, este entuziasmat de abstracția acestor termeni și de larga lor
utilitate. Să luăm un cuvânt ca persoană. Nimic n-ar putea fi mai abstract. Nu e nici mascul,
nici femelă, nici tânăr nici bătrân. Dar acest cuvânt „persona” a circulat între granițe
uimitoare, bătând în stânga și în dreapta, sugerând noi idei, stimulând nenumărate
controverse, și ocupând până în zilele noastre un loc de frunte în toate discuțiile despre
teologie și filozofie, deși puțini din cei care-l folosesc știu cum a apărut. Termenii
„personality” în limba engleză, „personnalité” în franceză și „personlichkeit” în germană se
aseamănă mult cu personalitas din latina medievală. În latina clasică era utilizat numai
persona. Toți savanții sunt de acord că acest cuvânt înseamnă la origine mască.
Dar persoană, chiar în antichitate, a ajuns să semnifice altceva, inclusiv actorul din
spatele măștii, adică adevărata reunire a calităților interne și personale. A ajuns, de asemenea,
să semnifice o persoană importantă (de unde personaj).70
Personalitatea este suma totală a tuturor dispozițiilor, impulsurilor, tendințelor,
dorințelor și instinctelor biologice înnăscute ale individului, precum și a dispozițiilor și
tendințelor dobândite prin experiență.71
Caracterizând evoluția crizei personalității adolescentului, Rousselet distinge trei
etape:
- perioada revoltei, caracterizată prin refuzul de a se supune din dezgust pentru că i se
ordonă
- perioada scandalului, în care adolescentul crezând că nu mai este copil dorește să se
afirme în noua lui identitate, manifestând dorința de a se face remarcat (prin vestimentație,
coafură, consumul de droguri). Este Vârsta anturajului, iar tânărul care a negat familia, școala
(cel puțin influența lor morală) nu este capabil a trăi izolat într-o lume inaccesibilă, ci caută să
fie mai aproape de prietenii lui care îl înțeleg. Perioada de exaltare și afirmare, când tânărul se
simte gata de a înfrunta lumea.
70
Allport Gordon, Structura și dezvoltarea personalității, Traducere de Ioana Herseni, Ed. Didactică şi
Pedagogica Bucureşti, 1991, p. 13.
71
Ibidem, p.14.
38
Pot apărea așa numitele tulburări ale personalității ce au fost denumite „dezvoltări”,
fapt care le apropia de structura psihică a persoanei în cauză. În felul acesta se face un pas
spre ceea ce putem denumi structurări ale personalității.72
Aceste structurări, desigur particulare (denumite și dezarmonice) ale personalității
insului prezintă anumite caracteristici în sensul că:
- sunt schițate și pot fi observate încă din copilărie,
- se cristalizează la adolescență (odată cu structurarea personalității)
- însoțesc insul de-a lungul întregii sale existente.73
În dezvoltarea psihică a copilului de după 10 ani se pot diferenția 3 etape:
l. Stadiul pubertății (de la 10-14 ani) caracterizat printr-o creștere fizică intensă, de
accentuare a dezvoltării psihice și de dezvoltarea a sociabilității ;
2. Stadiul adolescenței (de la 14-18/ 20 ani) dominată de adaptarea la starea adultă, de
procesul de câștigare a identității, de intelectualizare pregnantă a conduitei;
3. Stadiul adolescenței prelungite (de la 18/20-24/25 ani) dominat de integrarea
psihologică la cerințele unei profesii, la condiția de independență și de opțiune maritală.
Adolescența are următoarele stadii:
1. Preadolescență este o etapă de stabilizare a maturizării biologice. Mulți autori sunt
de părere că pubertatea se încadrează în preadolescență. Se conturează mai mult
individualizarea, aprofundându-se caracteristicile conștiinței și ale conștiinței de sine. Este o
fază de dezvoltare psihică încărcată de conflicte interioare. Tânărul manifestă în continuare
unele stări de agitație și impulsivitate, unele extravaganțe, momente de neliniște și momente
de dificultate, de concentrare, oboseală la efort. Individualizarea se intensifică pe planurile
intelectuale și de relaționare.
2. Adolescența propriu-zisă (16/ 18-20 ani) se caracterizează printr-o intelectualizare
intensă (dezvoltare a gândirii abstracte) prin îmbogățirea de conduite adulte. 74 Îl interesează
responsabilitatea în care să existe dificultate de depășit spre a-și măsura forțele. Conștiința de
sine capătă dimensiuni noi de „demnitate” și „onoare”. Apropierea de valorile culturale este
de asemenea largă și capătă un interes deosebit. De la o formă de evaluare impulsivă critică se
trece la cea care exprimă originalitate. Intensă este și socializarea aspirațiilor, dimensiunilor
vocaționale, profesia conturată treptat, cuprinzând și elemente importante ale concepției
despre lume și viață.75
72
William Dikel, Sănătatea mintală a elevului.Ghid pentru personalul didactic, Ed. Trei, București, 2014, p. 87.
73
George Ionescu, Tulburări ale personalității, Ed. Asklepios, Bucureşti, 1997, p.7.
74
Ursula Şchiopu, Emil Verza, op. cit., pp. 210-211.
75
Ibidem, p. 211.
39
3. Adolescența prelungită (cuprinde tineretul intrat deja în forme de muncă, dar și
studenții cu vârste cuprinse între 18/20-25 ani). Gestul de a se informa continuă
diversificându-se și orientându-se mai mult spre domeniul profesional și cel social. 76 Tot la
această vârstă manifestă un modernism și simt nevoia unei participări sociale intense. Viața
sentimentala este intensă, dar instabilă. Este o perioadă în care au loc angajări matrimoniale.
Anumite aspecte și detalii legate de evoluția acestei etape sunt redate mai jos în următorul
tabel.
76
Ibidem, p. 214.
40
Aspecte și detalii legate de evoluția stadiului de adolescență prelungită
Tabelul nr. 2
Creșterea
Vârsta Sănătate Poftă de mâncare Somn Baia Vestimentație
Maturizarea
18-20 Mediocră, pericol Medie, selectivă, Bun, câteodată Obișnuință : băieții Băieții sunt foarte Intelectualizare
TBC, nevroze, mănâncă civilizat, visuri ce sunt uitate bărbieresc de 2 ori atenți la intensă, achiziții de
uneori debut de se rezumă la 3 mai apoi, poate pe săptămână, apoi îmbrăcăminte, cultură
schizofrenie mese, fumează, bea rezista câteva nopți mai des. încălțăminte,
cafea, consumă de activitate, de Fetele se fardează în ciorapi, cărți
băuturi alcoolice învățare, insomnii fiecare zi, își fac camera.
ocazional coafura, au grijă de Fetele
mâini confecționează
obiecte mici de
decor pentru
cameră, se
aranjează des,
preocupate de
muzică și de
accesorii pentru
toaletă.
20-24 Mediocră, dar mai Medie, selectivă Bun, învață seara Obișnuințe : băieții Sunt foarte atenți la Intelectualizare,
apoi tendință de sau merge cu se rad de câteva ori îmbrăcăminte, se cerințe de intimitate,
echilibrare, uneori prietenii la cinema pe săptămână. schimbă des, viață sexuală și
boli psihosomatice sau ia masa în oraș Fetele sunt accesorii. experiență maritală
preocupate de Camera este pentru unii
coafura, fard, mâini redecorată, este o
şi siluetă atenție la obiectele
de uz personal, de
toaletă (parfum,
pastă de dinți,
creme).
sursa: Ursula Şchiopu, Emil Verza, op. cit., p. 214.
41
În ansamblu, adolescența cuprinde 3 categorii de reacții legate de modificările expuse
mai sus:
a. se dezvoltă preocupări ale conștiinței și conștiința de sine, au loc transformări
obiective, subiective, legate de maturizarea sexuală, dar și a descoperirii dimensiunii realității
sociale.
b. se realizează o ieșire din conformismul infantil, adolescenții trec printr-o stare
impregnantă de nesiguranță și de năzuințe puternice spre independență, libertate, demnitate și
onoare. Libertatea și independența față de relațiile parentale sunt adesea frustrante și
determină nesiguranță și culpabilitate (la fel și în cadrul unui grup). Apartenenta la un grup
este competitivă și tensionată ceea ce va genera sentimentul de dependență, dar în același timp
și de independență și nesiguranță.
c. are loc găsirea unei identități vocaționale ce vizează autocunoașterea și auto-
descoperirea de posibilități sau incapacități, cu o dorință de autoperfecționare. 77
Adolescența a trezit un interes deosebit întotdeauna.
În tribul australian Nirring, tinerele fete erau duse în pădure la primele semne de
adolescență și acolo avea loc un examen chinuitor inclusiv post aspru (aceasta se întâmpla
deoarece tânăra fată va ajunge mamă cândva și va avea de suferit, din care motiv este bine să
se obișnuiască să sufere).
În Peru, la 16 ani, adolescenții erau supuși unor posturi, mai îndelungate decât pentru
fete. Erau supuși unui examen de 30 de zile, începând cu post, apoi continuat cu lupte,
alergări, întreceri și în final trebuiau să suporte bătăi pe brațe și pe picioare cu vergele. Cei ce
treceau bine prin acest examen erau prezentați regelui care le perfora urechile cu un ac de aur,
după care aristocrații îi încălțau cu sandale (care era cea mai onorantă distincție a celor
inițiați). Și astăzi au rămas unele rămășite de proceduri sociale.
Totuși tineretul de astăzi este implicat în condiții noi de socializare și modernizare.
Dezvoltarea rețelelor de școli, școli mixte de fete și băieți, o mai mare severitate și
solicitare pe linie de educație sportivă arată expresia directă a primirii tineretului în societatea
civilă.
Interesul pentru personalitatea adolescentului a fost și este considerabilă. S-au scris
cărți care conturează problemele ce gravitează în jurul adolescentului. Din lucrările literare cu
adolescenți semnalăm: Suferințele tânărului Werther de Goethe, Felix Vandenesse de Honore
de Balzac, Henri Brulard de Stendhal, Pierre Nozieres de Anatole France, Poil de Carrote de J.
Renard, Casa Budenbrook de Thomas Mann, Adolescentul de F. M..Dostoievski, Trilogia și
Clim Sanghin de Maxim Gorki, Steaguri pe turle și Poemul pedagogic de A. S. Makarenko.
77
Ibidem, p. 216.
42
Adolescența apare în general, pentru ambele sexe, ca o perioadă de creștere a
sociabilității, identității și suficienței personale, dominantei, adaptări la social. Băieții devin
mai hotărâți, are loc la ambele sexe o dezvoltare a conștientizării cerințelor realului și o
treptată descreștere a neliniștii și anxietății. Realizând o sinteză a datelor privind evoluția
factorilor personalității de-a lungul perioadei între 11 și 18 ani în funcție de criteriile vârstă și
sex, Sealy şi Cattell subliniază posibilitatea unor date suplimentare prin considerarea altor
criterii precum statusul socio-economic, tipul comunității de rezidență, rasă. 78
Unii din adolescenți manifestă un comportament supus, blând ce indică dependența
dar și o naturalețe și o bunăvoință caracteristică. La polul opus, se distinge un comportament
agresiv, combativ, încăpățânat, sigur de sine, afirmativ, sever, Chiar dur sau ostil, auster cu o
gravitate afectată. Nonconformist, dar dornic să capteze atenția. Datele empirice indică faptul
că această dimensiune comportă o relativă diferențiere în funcție de sex: la femei se manifestă
printr-o nuanță mai marcată de ipoliondrie, prin tendința de a atrage atenția dar și de echilibru
social, care diferă de ansamblul orientat mai agresiv la bărbați. La ambele sexe însă este
specific faptul că o dominantă puternică poate conduce la acel tip de voință obstinată și chiar
spre un comportament antisocial, rebel. Unele date de cercetare indică faptul că dominanta
tinde să coreleze cu statutul social, fiind mai ridicată la liderii recunoscuți. În grupele de
persoane formate din indivizi dominanți se notează o interrelație de roluri mai eficientă
precum și dominarea unor procedee de tip democratic; astfel de persoane se simt libere să
participe, se angajează fără eforturi sau ezitări în problemele de grup, critică deschis
imperfecțiunile.
Polul nonexpansiv adolescentin indică un comportament moderat, prudent, taciturn,
introspectiv cu tendința spre deprimare și reverie. În general necomunicativ, mulțumit de sine,
legat de valori personale, lent, reflectant. Polul opus, al expansivității, indică un
comportament impulsiv, entuziast, vesel, direct, plin de viață; guraliv, expresiv, legat de grup,
spontan în reacții. Este unul dintre factorii care suportă influența mediului de formare în
măsura în care datele de cercetare indică că cei expansivi au avut în general un mediu mai
facil, mai puțin sever, creator de optimism, dar și cu aspirații mai puțin exigente.
Nonexpansivii sunt în general crescuți după norme mai severe și tind spre un plus de
moderație. Nonexpansivii apar visători, își rod unghiile. Expansivitatea corelează cu
preferința pentru aglomerări urbane dar și cu poziția în familie: cel mai în vârstă tinde spre
nonexpansivitate, cel mai tânăr spre a fi și cel mai expansiv. După perioada adolescentei,
expansivitatea prezintă o descreștere, cu un declin mai marcat pentru perioada între 17 și 35
78
Mihaela Minulescu, Chestionarele de personalitate în evaluarea psihologică, Ed. Gar Ell Publishing House,
Bucuresti, 1996, p. 235.
43
ani. De asemenea, sunt date care indică corelativ că nonexpansivitatea este asociată cu
creșterea încărcăturii de anxietate. 79
Pentru Stanley Hall80, adolescentul este un fel de candidat la delicvență, pe când pentru
Rosseau, adolescentul era în esență, sub toate vicisitudinile evenimentelor, bun de la natură.
III.2 Probleme specifice adolescenţilor : criza de identitate, imaginea de sine şi

stresul psihic
În perioada adolescenței are loc maturizarea fizică, intelectuală, maturizarea

emoțională, stabilirea unei identități personale,emanciparea față de părinți. După Max Frisk
(1975), în perioada adolescenței trebuiesc rezolvate următoarele probleme:
- înțelegerea dezvoltării fizice în imagine de sine;
- găsirea unui rol adecvat sexual concordant cu normele sociale;
- căpătarea autoîncrederii;
- obținerea unei poziții în societate;
- dezvoltarea maturității sociale și etice;
- rezolvarea conflictelor din perioadele timpurii ale existenței pe baza experienței
acumulate.81 Adolescentul trăiește o așa numită criză de identitate deoarece nu știe foarte bine
cine este sau încotro se îndreaptă. Erikson (1950) arată că adolescentul tipic gândește în
modul următor despre sine însăși: „Nu sunt ceea ce mi-aș dori să fiu, nu sunt ceea ce voi fi,
dar nici nu mai sunt ceea ce am fost”. Ideile prezentate aici se bazează în principal pe
observații clinice realizate de Erickson atât pe adolescenții normali, cât și în cazul celor cu
diverse tipuri de tulburări. El a observat că presiunile puternice din partea părinților și a altor
adulți pot conduce la sentimente de dezorientare și disperare, rezultatul fiind înstrăinarea
fizică și mentală de mediile normale. În cazuri extreme de confuzie de rol, identitatea
adolescentului poate dobândi trăsături negative: convins că nu poate trăi cu cerințele impuse
de părinți, adolescentul se răzvrătește și se comportă de multe ori într-o manieră inacceptabilă
față de persoanele care îl ocrotesc. Și totuși, în opinia lui Erikson adolescență nu este o
suferință ci o criză normativă, adică o fază normală de creștere a conflictului. Ceea ce la
prima vedere poate să pară instalarea unei nevroze, este de fapt adesea doar o criză agravată
care se va autodizolva la un moment dat, contribuind astfel la procesul de formare a
79
Ibidem, p. 235.
80
A trăin între anii 1846-1924,cunoscu pentru prima lucrare cu privire la adolescențidin punct de vedere
psihologic Adolescence, it’s Psichology, Antropology, Sociology, Sex’crime, Religion and Education, scrisă în
două volume.
81
Ioan Cucu, Psihiatria adolescentului, Ed. Litera, Bucuresti, 1979, p. 8.
44
identității.
Erikson susține practic ideea că este aproape esențial pentru adolescent să treacă
printr-o criză de identitate pentru a rezolva problema identității și a ajunge la formarea unei
identități adulte stabile. Adolescența durează mai mulți ani și o criză de identitate se poate
dezvolta în orice momental al cestei perioade. Totuși, bazându-se pe observațiile sale, Erikson
(l968)arată că este mult mai probabil că o criză de identitate să apară în adolescența târzie (și
nu în perioada de debut a adolescenței).
Rousselet (l969) denumește această stare „criza morală” a adolescentului și ea ar fi
prezentă la 2/3 din indivizi, caracterizându-se prin deviații afective și caracteriale. Cronologic
criza ar debuta la 12-14 ani la fete și la 14-16 ani la băieți, dar ar putea apare atât mai precoce
cât și mai târziu (16-18 ani).
Problema care se pune în perioada adolescenței este aceea a importanței modificărilor
corporale și de „ajustare” a relațiilor cu propriul corp, criteriu esențial în dezvoltarea
personalității știind că dezvoltarea și normalitatea fizică sunt pentru adolescent criterii de
valoare.82 Pentru a putea fi acceptat în grup, adolescentul nu trebuie să difere prea mult de
ceilalți din punct de vedere fizic, pentru a nu deveni obiect de discuție între ei. De aceia (mai
ales la fete), preocuparea pentru aspectul fizic poate deveni dominantă. Multiplele exagerări
(modă, cosmetică) duc adesea la conflicte cu adulții (morală, pedepse). Abilitățile fizice
(sportul de exemplu), echivalează adesea cu poziția de lider în grup, intrând adesea în conflict
cu adulții, care văd în această preocupare superficialitate.
„Adolescența este vârsta oglinzii, vârsta la care adolescentul caută să coincidă cu ” 83
sine , mai ales atunci când resimte o lipsă de concordanță între ceea ce ar dori să fie, ceea ce
crede că este la un moment dat și ceea ce este de fapt. Aceasta relație sintetizează practic
problematica imaginii de sine pe care individul și-o construiește de-a lungul existenței sale.
Neconcordanțele care apar în structura imaginii de sine se referă de fapt la conflictul
dintre Eul real și Eul ideal, conflict care poate duce la frustrare, stres și o scăzută stimă de
sine. Pentru unii oameni acest conflict este copleșitor și conduce la depresie și deznădejde;
pentru alții un asemenea conflict constituie impulsul care conduce la mobilizarea resurselor
necesare compensării și atingerii idealurilor propuse. O bună cunoaștere a propriului Eu, a
modului în care acesta se organizează, reprezintă un aspect important pentru viața fiecărei
persoane și, în același timp, o condiție indispensabilă în procesul de formare și dezvoltare a
individului.
Eriksson (1959, 1961) arată că adolescentul își formează imaginea de sine pe baza
82
Ibidem p. 8.
83
Pantelimon Golu, Psihologia copilului, Ed. Didactică și Pedagogică, 1994, p. 159.
45
totalității celor învățate despre el și acest lucru trebuie adunat într-un întreg care să aibă sens,
care să indice o continuitate cu trecutul, pregătind în același timp viitorul. Dacă în acest
proces, adolescentul reușește, înseamnă că el a ajuns la un sens al identității psihosociale (știe
cine este, de unde vine, încotro se îndreaptă). În acest stadiu, părinții și educatorii pot să-i
insufle un simțământ de încredere și să-l ajute pentru a putea să-și dezvolte inițiativa. Din
contră,dacă intervin fenomene negative, condiții familiale vitrege, greutăți în calea nivelului
de aspirație, lipsa de modele sociale de identificare etc, apare confuzia rolurilor, adolescentul
neputând ajunge la un sens al identității sale (nu știe cine este și încotro se îndreaptă). În acest
sens Erikson elaborează cunoscuta sa teorie a „difuziunii identității” la adolescenți. 84
Transformările psihice la care este supus adolescentul sunt generate de nevoile
și trebuințele pe care le resimte - atât de nevoile apărute încă în pubertate, cât și de noile
trebuințe apărute în adolescență. Adolescentul se confruntă cu o serie de nevoi sau nevoile
descrise în perioadele anterioare cunosc o prefacere semnificativă: nevoia de a ști, de a fi
afectuos, de apartenență la grup, de independență și nevoia de modele. Nevoia de a ști este
prezentă începând cu perioada școlarului mic, acesteia i se adaugă în pubertate nevoia de
creație care se transformă în adolescență în nevoia creației cu valoare socială.
Nevoia de a fi afectuos ia forma unui nou egocentrism, care treptat se dezvoltă în
„reciprocitate” afectivă pe parcursul maturizării afective și emoționale. Nevoia de grupare își
pierde caracteristica neselectivă devenind axată pe criterii și preferințe. Nevoia de
independență, de autodeterminare a puberului devine nevoia de desăvârșire, autodepășire,
autoeducare în adolescență.
Nevoia de imitație a școlarului mic, devine nevoia de a fi personal la pubertate, iar în
adolescență se transformă în nevoia de a fi unic în prima parte a perioadei ca apoi să se
manifeste nevoia de a se exprima ca personalitate. Sub imperiul acestor nevoi adolescentul
dezvoltă instrumentarul psihic necesar; se dezvoltă urmând a se consolida structurile gândirii
logico-formale, capacitatea de interpretare și evaluare, de planificare, de anticipate, de
predicții, spiritul critic și autocritic, se dezvoltă caracterul de sistem al gândirii. 85
Tânăra generație, în perioada sa de tranziție, specifică adolescenței a reacționat foarte
repede la fenomenul drogurilor. Lipsiți de multe ori de înțelegerea părinților, de răbdarea
adulților de a-i asculta, de autoritatea acestora în a propune soluții de viață decizii, au cedat
mirajului retragerii într-o lume în care numai ei pot avea acces, departe de intruziunile și
agresivitatea celor care nu sunt de o vârstă cu ei.86
84
Ibidem, p. 9.
85
Gratiela Sion, Psihologia vârstelor, Ed. Fundaţiei România de mâine, Bucureşti, 2009, p. 195.
86
Etienne Gaudet, op. cit., p. 5.
46
Situația socială și economică de astăzi conține anumiți factori de risc ce blochează
tinerii într-o stare de vulnerabilitate și creează apariția marginalizării și a excluderii sociale. 87
Însă cercetătorii sunt de părere că este vorba și de contribuția tânărului la propria
marginalizare și excludere socială. Cauzele și factorii care determină sau facilitează ca
indivizii să fie interesați de droguri au legătură cu întreaga dinamică personală și socială
anterioară consumului de droguri.
S-a constatat în anul 2006, prin prisma datelor furnizate de indicatorul Admiterea la
tratament ca urmare a consumului de droguri că 58% din tineri erau fără ocupație ( nu au avut
niciodată un loc de muncă), 4% erau șomeri, 7% erau inactivi economic (pensionari, casnici,
invalizi), 10% erau studenți sau elevi și 15% dintre subiecți aveau un loc de muncă
permanent.88 Din totalul celor 1912 persoane admise la tratament în 2006, 36% au finalizat
studiile gimnaziale, 455 au studii liceale, 8% au studii superioare, iar un procent de 5% nu au
frecventat școala sau nu au finalizat cursurile primare.89
Consumul permanent de droguri și stilul de viață determinat de dependență conduc la
limitarea accesului la poziții și roluri sociale normale în societate. Cercetările arată că odată
ce-și conștientiză vulnerabilitatea, tinerii acționează de multe ori în sensul autoexcluderii și a
automarginalizării. De multe ori acest comportament este întărit de pasivitatea și intoleranța
societății și chiar lipsa unui răspuns instituțional adecvat. Cercetările care s-au realizat în 2008
împreună cu Daniela Simache90 (prin interviuri individuale și chestionare aplicate
consumatorilor de droguri și interviuri cu profesioniștii în domeniu) au reafirmat prezența
etichetelor pe seama tinerilor consumatori sau cei care au consumat. Aceasta se observă prin
folosirea în vocabularul curent a unor expresii jignitoare (Drogatule, „drogat nenorocit, ăștia
ar trebui împușcați, să fie luați și închiși undeva, duși undeva departe” etc), ce au un impact
catastrofal asupra lor. Aceste apelative nu fac altceva decât să-i ignore ca și persoane
accentuând complexul de inferioritate. Dintre cei investigați, 46 de clienți au declarat că
relațiile lor s-au înrăutățit în special cu membrii familiei după ce au devenit consumatori
permanenți (în condițiile în care restul au declarat au rupt deja legăturile cu familia).
Toți cei 30 tineri au menționat că familia este principala sursă de sprijin real, apoi
prietenii, urmată la mare distanță de instituțiile guvernamentale. De multe ori conștientizarea
acestei stări declanșează noi momente de frustrare și conduce spre manifestări agresive și stări
de depresie. În acest fel apare demotivarea pentru reintegrare și schimbarea orientării în mod
87
***Agenția Națională pentru Sprijinirea Inițiativelor, coord. Sorin Miltulescu , Studii în domeniul tineretului,
Ed. Didactică și Pedagogică, 2008, p. 220.
88
Ibidem, p. 57.
89
Ibidem, p. 59.
90
Cercetator principal la ANSIT
47
negativ. Această frustrare care apare datorită etichetării lor într-un mod intens generează în
plan atitudinal agresivitate sau retragere. Mai profund uneori apar depresii, complexe de
inferioritate și scăderea stimei de sine. Cercetările făcute de ANSIT prezintă câteva concluzii
cu privire la tinerii consumatori de droguri mai ales la cei închiși în penitenciare :
- existența unor marginalizări excesive a tinerilor foști/actuali consumatori de droguri,
care se poate regăsi la nivel social prin;
- intoleranță crescută a populației față aceștia;
- limitarea (fie că sunt actuali sau foști consumatori de droguri) accesului la resursele
și oportunitățile specific tinerilor de vârsta lor cum sunt: educația, formarea profesională
adecvată, obținerea unui loc de muncă în conformitate cu capacitățile și pregătirea lor
profesională etc.
- consecința marginalizării și excluderii sociale este vulnerabilitatea crescută a acestei
categorii de tineri, vulnerabilitatea mult accentuata în cazul celor care au fost în penitenciar;
- această vulnerabilitate conduce la apariția unui adevărat handicap social pentru
tinerii foști sau actuali dependenți de droguri.91
Problemele de tip emoțional pot transforma performanțele academice ale studentului și
în dezamăgiri, spune Kapur în 1969. Retragerea din universitate se întâmplă la niveluri
diferite, încă de la primul an până la ultimul. Unii studenți absolvă fără a obține o diplomă,
printre cauze numărându-se și implicarea drogurilor în viața lor.
Tinerii din zilele noastre găsesc societatea într-o continuă schimbare și sunt expuși la
stres zilnic. Astfel, ei își doresc să evadeze din acest tumult al vieții, aruncându-se în mrejele
drogurilor care le aduc pentru câteva momente fericirea și detașarea de probleme, de frustrări,
depresii și a stării de însingurare.
Stresul în adolescență
Stresul psihic reprezintă o dimensiune psihologică, a lumii contemporane, în continuă

extensiune având implicații biologice certificate de includerea lui între factorii de risc ai
patogenezei.92 Cuvântul de proveniență engleză „stress” desemnează o serie de substantive
înrudite ca înțeles dar cu nuanțe ce pot diversifica sensul: încordare, presiune, povară, forță,
efort, solicitare, tensiune, constrângere (Levitchi, Banta).
Lui Selye i se datorează introducerea acestui cuvânt în limbaj medical de unde a fost
rapid preluat în limbajul curent în mai toate țările lumii, fapt pentru care și noi îl folosim
91
***Agenția Națională pentru Sprijinirea Inițiativelor, op. cit., p. 228.
92
Ioan Bradu Iamandescu, Stresul psihic și bolile interne, Ed. All. Bucureşti, 1993, p. 15.
48
intenționat în varianta ortografică actuală. Cu un singur „s” final, deoarece a început să aibă și
derivate adjectivale (stresant), substantivele (stresor), verbale (a stresa) etc. Acest concept a
pătruns în limbajul curent prin intermediul limbajului științific, sensul diversificându-se însă a
păstrat o notă comună a definiției și anume valoare sa nocivă pentru ființa umană primejduită
cu perturbarea, dacă nu pierderea homeostaziei psihice și biologice. Între diferitele stresuri
care au slăbit ființa umană de-a lungul evoluției sale biologice și mai accentuat, sociale, îl
ocupă stresul psihic.
În cazul unei acțiuni de mai lungă durată a agentului stresor, aceste modificări îmbracă
forma a ceea ce Selye a numit încă din anul 1936 „sindromul general de adaptare” (SGA) care
cuprinde totalitatea mecanismelor nespecifice (considerate astfel tocmai pentru că ele apar la
oricare dintre agenții declanșanți menționați), capabile să asigure mobilizarea resurselor
adaptive ale organismului în fața agresiunii care-i amenință integritatea morfologică).
Geneza conceptului de SGA este legată de observațiile lui Selye asupra oamenilor
bolnavi care, indiferent de natura afecțiunilor patologice, aveau o aparență comună „aerul de
bolnav”, concretizat în „sindromul de a fi bolnav”: „palizi, slabi, le pierde pofta de mâncare,
pierd din greutate, nu mai au poftă să muncească”.93
Încercările de a defini stresul au în vedere faptul că el apare pe fondul unei adaptări
perpetue a organismului la condițiile sale de viață, în momentul când se produce un
dezechilibru marcat între solicitările mediului și capacitățile de răspuns ale organismului.
Teoria stresului sugerează faptul că recurgerea la substanțe reprezintă un mecanism de
soluționare în sensul diminuării emoțiilor negative sau de accentuare a emoțiilor pozitive. 94
Orientarea adaptativă spre dependență evidențiază homeostazia ca factor motivant în
consumul de drog. Indivizii încearcă să soluționeze provocările, solicitările mediului prin
activarea cu ajutorul drogurilor, a resurselor disponibile inadecvate. Această abordare a
dependenței evidențiază etapele modificării și ne orientează către diferitele tipuri de învățare
corespunzătoare fiecărei etape, de la inițiere la rutină. Situațiile de risc crescut ce decurg atât
din consumul primar de inițiere (ca presiune a grupului de prieteni) și recidivă sunt aspecte
cărora această teorie le acordă toată considerația. Diferențele între sexe și interdependență la
consumul de heroină ca mecanisme de adaptare au constituit, de asemenea, teme de cercetare
(Tucker, 1985). Ea a identificat diferența între sexe paternul de consum al heroinei și a
atribuit aceasta diferențelor între sexe în ceea ce privește sprijinul social și solicitarea
mediului. Chiar dacă bărbații au fost în mod frecvent consumatori ai unei plaje largi de
93
Georgette Goupil, Hans Selye, Înțelepciunea stresului, trad. Karacașian Medeleine, Ed. Coresi, București,
1991, p. 21.
94
Radu Alexandru Macovei, Elemente de toxicologia drogurilor, aspecte medicale, toxicologice, psihosociale,
psihiatrice și juridice, Ed. Focus, București, 2006, p. 87.
49
droguri înainte de a se iniția în consumul de heroină, femeile au predilecție în debutul
consumului de drog, cu heroina. Tucker afirmă că inițierea femeilor în consumul de heroină
are loc ca invaliditate de adaptare la situația socială de coexistență cu bărbatul care consumă
heroină. Adaptarea femeii la un sistem de sprijin ce încurajează consumul de heroină a
constituit începutul propriului ei consum.
De asemenea, susținerea partenerului de consum de drog se face în mod diferit:
femeile consumă heroină în cadrul unui context de solicitare a mediului, consumă o doză
zilnică mai mică ca a bărbatului și, de asemenea recurg mai puțin la supradoză. 95
Adolescența este a treia etapă care durează până spre 23 de ani și este și cea mai plină
de stres și probleme subiective. Există transformări ale trăsăturilor de personalitate: unele
dispar definitiv, altele abia acum apar. Sursele majore ale conflictului sunt nevoia de
independentă, de afirmare personală și trebuințele sexuale. În consecință, în această perioadă,
incidența bolilor nervoase și a delincventei crește.96 Această perioadă este caracterizată prin
instabilitate emoțională, imaturitate afectivă; individul reacționează la frustrate într-o manieră
emoțională, este inconstant în atitudini și interese, este excitabil și hiperreactiv, fuge de
responsabilități, abandonează ușor, este neliniștit, implicat în conflicte, agitat, visător; poate fi
implicat și în accidente. La polul opus apar caracteristicile unui eu puternic, matur, calm.
Individul este stabil, constant în interese, calm chiar flegmatic; realist, se adaptează faptelor;
nu se manifesta ușor oboseala nervoasă, nu se amesteca în conflicte.97
III.3 Intervenția asistentului social în alcoolism și droguri
Asistența socială poate să ajute oamenii să-și mărească capacitatea de rezolvare a

problemelor care i-au făcut dependenți și să obțină sursele de care au nevoie, facilitând
interacțiunea dintre om și mediul său social.
Tratamentul alcoolismului nu este de resortul absolut al medicilor, efectele
alcoolismului manifestându-se pe planuri nemedicale, eforturile de remediere vor fi făcute de
asemenea de mai mulți specialiști printre care un rol important revine asistentului social.
Obiectivul principal este remisiunea. Obiectivele intervenției asistentului social:
I. Obiective tactice:
95
Ibidem, p. 112.
96
Mihaela Minulescu, op. cit., p. 233.
97
Ibidem, p. 234.
50
1. reducerea problemelor generate de alcool în domeniul sănătății somatice și în
domeniul psiho-social
2. dezvoltarea competenței psiho-sociale în contacte interpersonale, profesionale
3. remodelarea vieții conform opțiunilor proprii liber alese (redescoperirea familiei, a
pasiunilor, petrecerea timpului liber în mod etic, în absența consumului de alcool)
II. Obiective strategice: abstinență totală și definitivă (remisiunea propriu- zisă)
Pentru a putea trata eficient un caz de alcoolism este indispensabil să cunoaștem

gravitatea sa și respectiv amploarea consumului.
Pentru evaluarea anamnestică a consumului. se folosește o unitate convențională,
unitate care conține circa 8 g alcool absolut. În mare, o asemenea unitate este egală cu
cantitatea de băutură conținută de un pahar standard pentru băutura respectivă. Folosirea sa se
bazează pe faptul că volumul paharelor este în general invers proporțional cu concentrația
alcoolică a băuturii.
Detalii asupra calcului unităților de alcool pot fi regăsite, în tabelul următor:
Tabelul nr. 4
Băutura Exprimarea în unităţi a alcoolului băut (măsura) Nr. Unităţi
Bere obişnuită l halbă 4
Bere export l halbă 5
Bere export l doză metal 2
Distilare l măsură standard 1
Distilare l sticlă 30
Vin de masă l pahar standard 1
Vin masă l sticlă de 1 L 7
Vinuri tari 1 pahar standard 1
51
sursa:http://www.tocilar.ro/lucrare_de_diploma-categorie-sociale
nume_acceptare_si_respingere_in_comportamentul_ toxicoman.html
Alcătuirea jurnalului consumului alcoolic. Este o metodă care, folosind noțiunea de

unitate alcoolică, încearcă să traducă în termeni cantitativi ingestia de băutură a unui subiect
alcoolic într-o perioadă dată.
Există două variante. În una dintre ele, asistentul social şi clientul fac împreună
estimarea consumului din săptămâna precedentă, pornind de la ziua premergătoare ședinței și
notând retroactiv. Se consemnează datele din memoria bolnavului. Această modalitate
servește pentru a aprecia cărui grup de risc îi aparține pacientul. În plus este foarte educativă,
conștientizând de multe ori bolnavului adevărata amploare a viciului său, pregătindu-l astfel
pentru a opta pentru schimbare.
Cea de a doua variantă este folosită pentru clienți cărora li s-a evaluat deja consumul
prin metoda precedentă. A. S. îi indică clientului să își evalueze singur consumul zilnic, pe o
perioadă de timp de una sau două săptămâni, în intervalul dintre două ședințe succesive pe un
tabel. asemănător celui de mai jos:
JURNALUL CONSUMULUI DE ALCOOL
Tabelul nr. 5
Ziua Unități bere98 Unități distilate Unități vin Total unități
Luni
Marți
Miercuri
Joi
Vineri
Sâmbătă
Duminică
Total unități săptămână ...
sursa:http//www.tocilar.ro/lucrare_de_diploma~categorie-sociologie-
nume_acceptare_si_respingere_in_comportamentul_toxicoman.html
Evaluarea numărului de unități de alcool băute pe săptămână este utilă pentru

aprecierea gradului de risc pe care îl comportă nivelul respectiv de consum:
98
Unitate alcool a 8 grame= un pahar standard 250 ml
52
Tabelul nr. 6
Riscul: Sexul Unități de alcool/săptămână
redus F sub 15 / săptămână
M sub 20 / săptămână
intermediar F 15-35 / săptămână
M 20-50 / săptămână
mare F peste 36 / săptămână
M peste 51 / săptămână
sursa:http//www.tocilar.ro/lucrare_de_diploma~categorie-sociologie-
nume_acceptare_si_respingere_in_comportamentul_toxicoman.html
Intervenția minimală în alcoolism
În afara băutorilor mari al căror consum comportă un risc deosebit și care necesită
neapărat intervenția asistenței sociale, există o categorie intermediară la care pot fi de ajuns
măsuri mai puțin cuprinzătoare, așa numita intervenție minimală. Ea are un caracter preventiv
și poate preîntâmpina daune importante pe plan bio-psiho-social. Intervenția minimală este
indicată pentru:
a. bărbații care consumă minimum 35 unități alcool pe săptămână;
b. femeile care consumă minimum 21 unități alcool pe săptămână.
Măsurile minimale de intervenție sunt următoarele:

1. Se cere pacientului să răspundă dacă el este de părere că alcoolul îi afectează
sănătatea sau viață
2. Se face o notiță cu obiceiurile legate de consumul de alcool al pacientului: consum
săptămânal, tipul de drog, regularitatea și ritmul consumului, frecvența și ritmul
decompensărilor orgiace.
3. Se completează un jurnal al consumului pentru precedentele 7 zile: se începe cu
ziua precedentă și se continuă retrograd. Trebuie să se consemneze detaliat date despre băutul
dimineața, la amiază și seara pentru fiecare zi. Se indică clientului poziția sa pe diagrama
gradului de risc pentru al conștientiza asupra falsei „normalități” a consumului său și a
consumului grupului său.
4. Se semnalează clientului riscul consumului excesiv, cum ar fi: accidente și răniri;
îngrășare, urâțire („mutra” de „bețiv” sau de „bețivă”), deranjamente stomacale; boală de
ficat; dureri de cap; starea de „mahmureală” matinala; anxietate și depresie; dificultăți
53
sexuale; dificultăți de somn; hipertensiune arterială cu eventuale accidente vasculare cerebrale
urmate de paralizie (hemipareză, hemiplegie); deteriorarea intelectuală; antrenarea de
suferințe pentru cei dragi; orice
alte riscuri adecvate persoanei respective.
5. Se semnalează clientului beneficiile scăderii consumului, cum ar fi:
- o economie de bani;
- o conducerea mașinii fără riscuri o refacerea prospețimii feței și a aspectului; fizic în
general;
- o randament mai bun în activitate;
- o îmbunatățirea generală a sănătății;
- o îmbunătățirea relațiilor în familie;
- o orice alți factori benefici adecvați persoanei respective.
6. Se dă ferm dar prietenos sfatul de încetare a consumului. După caz se sfătuiesc
bărbații să nu bea mai mult decât 20 unități alcool pe săptămână, iar femeile să nu bea mai
mult decât 15 unități alcool pe săptămână, în cazul consumului de alcool
7. Se înmânează clientului materiale scrise (broșuri, cărți) care să-l ajute în acțiunea de
a renunța la consum
8. Se fixează reîntâlniri ulterioare cu clientul după 2-4 săptămâni indicându-i-se să se
auto-observe pentru a da ulterior cât mai multe detalii despre comportamentul său relativ la
consumul de drog la întâlnirea următoare.99
Evaluarea completă şi intervenţia asupra persoanelor afectate de consumul
alcoolic masiv, cu risc înalt
Principiul „cunoaște-te pe tine însuți” (gnosi se auton) este cea mai adecvată și mai
productivă atitudine de urmat în lucrul cu clientul dependent. Dar cunoașterea de sine și
conștiința propriului viciu sunt blocate, uneori, extrem de eficient, de către propriul eu, care,
prin anumite procedee de auto-apărare în fața realității, caută să evite neplăcerea de a se vedea
într-o lumină defavorabilă.
Obiectivele principale în programul de tratament al dependenței:
l. refacerea lui fizică;
2. dobândirea capacității de control asupra dorinței de a consuma;
3. abstinența de la consum;
4. înțelegerea faptului că cel dependent, poate face față mult mai bine la problemele
vieții, și că viața, poate fi mult mai plină de recompense, în absența drogului
99
httpz//www.tocilar.ro/lucrare_de_diploma.
54
Consilierea-metodă de intervenție în ajutorarea persoanelor dependente
Consilierea individuală este una din metodele de lucru a asistentului social cu

persoanele toxicomane. Consilierea este un proces științific de asistență adresată unei
persoane sau grup de persoane aflate în dificultate, prestată de către asistentul social cu scopul
de a-l înarma pe client cu abilitatea de a înțelege in mod realist situația, de a alege, de a găsi
soluții și a lua hotărâri independente, responsabile, realiste, înțelepte și eficiente.
Această problemă, drogul, are ca atribut esențial negarea. Clientul nu crede că
problemele și “greutățile vieții” au fost generate de drog, că acesta este ireversibil, această
negare îl determină să aibă mare nevoie de ajutor. În primul rând, ca asistenți sociali trebuie să
îndepărtăm aceste negări. Nu trebuie să fim directivi, să le impunem hotărâri. Hotărârile le ia
clientul cu ajutorul nostru, al asistenților sociali. Asistența se face prin schimb de informație și
gravitează în jurul relației consilier-client, relație care trebuie să ducă la maturizare afectivă și
la schimbare. Diferențierea noțiunilor de consiliere, ghidare, sfătuire și psihoterapie:
1. psihoterapia este orientată individual şi operează în principal asupra experiențelor
și traumelor infantile;
2. sfătuirea implică o relație între un adult experimentat în relație cu o persoană
neexperimentată pe un ton subiectiv. Sfătuirea neatent condusă, poate antrena atitudini
negativiste sau de revoltă. Un sfat poate fi oricând recepționat împreună cu un mesaj de
subtext de tipul „pentru că eu sunt atotștiutor și tu ești neștiutor” (atitudinea negativistă sau de
revoltă a adolescenților);
3. ghidarea este un proces complex prin care se explică și se aduc clasificări la
înțelegerea situațiilor noi;
Caracteristicile consilierii
- alcătuită dintr-o serie de activități prestate în legătură cu un individ și cu nevoile sale.

- activitățile consilierii sunt planificate sistematic și corelate între ele.
- durata este în acord cu necesitățile clientului.
- frecvența ședințelor este inițial de l ședință la interval de 2 zile, ele rărindu-se ulterior
până la o ședință pe săptămână.
- durata unei ședințe este de 30 minute, maxim 60 minute
55
Reguli fundamentale în consiliere:
1. Respectul - talentul consilierul constă în mare parte în aptitudinea de a i transmite

clientului credința că el, clientul, posedă forța interioară și capacitatea de a reuși şi că fiecare
persoană are dreptul de a-și alege propriile alternative și de a lua propriile decizii.
2. Autenticitatea, sinceritatea în relație. Asistentul trebuie să învețe să se poarte cu
naturalețe și onestitate, fără a „poza în sfânt” sau a transmite prin atitudinea sa mesajul de
subtext al superiorității. El trebuie să ție el însuși în așa fel încât comportamentul și spusele să
se potrivească cu ceea ce simte.
3. Căldură neposesivă. Este o demonstrație de preocupare pentru celălalt, o
preocupare profundă pentru binele lui.
4. Abținerea de la a judeca clientul. Clientul însuși trebuie să fie judecătorul
propriilor comportamente și sentimente. Consilierul trebuie să evite atitudinea prezumțioasă
și/sau tendința de a-condamna pe client.
5. Înțelegerea exactă a clientului. Aceasta înseamnă evaluarea precisă a
comportamentului verbal și nonverbal, coroborată cu datele din istorie.
6. Recunoașterea potențialului clientului. Clientul poate avea remarcabile resurse
interioare pe care consilierul e dator să învețe a le recunoaște și a le folosi.
7. Respectarea caracterului confidențial al relației este cea mai importantă regulă a
relației consilier - client.
În timpul contractului cu consilierul, subconștientul clientului îl poate asimila pe
asistentul social (consilier) cu un personaj semnificativ din trecutul său. Din această confuzie
pot rezulta manifestări comportamentale aberante ca: răbufniri de revoltă, reacții de
respingere, manifestări agresive, tentative de seducție etc.
Obiectivele asistentului social sunt:

1. să dezvolte resurse / activități cu care se vor identifica și cu care tinerii se vor
bucura
2. să stabilească un proces educațional de grup care să fie interactiv
3. să învețe să le cunoască și să le înțeleagă limbajul, argoul, valorile și cultura
4. să-i încurajeze să-și povestească experiențele, să facă schimb de idei, să găsească
soluții pentru problemei și nevoile lor.
5. să încurajeze exprimarea și creativitatea personală și să le stimuleze gândirea
56
imaginativă și ideile
6. să dezvolte încrederea în sine și în ceilalți într-un mediu sigur, arătându-le că nu
sunt singuri și că existe și alte persoane aflate în situații similare
7. să privească fiecare problemă din diferite unghiuri, luând în considerare spectrul
larg al nevoilor individuale, așteptărilor și resurselor din cadrul grupului
8. să sprijine atitudinile pozitive în legătură cu subiectele și grijile specifice grupului
(drepturi și responsabilități, sănătate educație, alcool, tutun, substanțe psihoactive)
9. să afle din opiniile grupului despre diferite aspecte pe teme de sănătate și despre
valoare mesajelor de sănătate.
O metodă de lucru cu adolescenții aflați la risc o reprezintă cea la nivelul grupului.
Tinerii sunt supuși la un risc crescut în ceea ce privește consumul de droguri și a problemelor
generate de acestea. În consecință, activitățile cu aceste grupuri pot avea un efect semnificativ
asupra sănătății întregii comunități. Programele de educație pentru sănătate privind consumul
de droguri, ar trebui să implice participarea responsabilă a consumatorilor și
neconsumatorilor. Activitățile programului își propun să facă cunoscută informația și să
promoveze mijloacele potrivite pentru grupurile ţintă specifice cu scopul de a schimba
atitudinile și comportamentele pentru adoptarea unui stil de viață sănătos. 100
Când tinerii discută probleme referitoare la consumul de alcool, tutun sau alte droguri
folosite, asistentul social are nevoie de întrunire pentru oferirea de informații sau sfaturi legate
de problemele delicate care ar putea să apară. Materialul sau activitatea trebuie bine pregătită,
iar asistentul social trebuie să fie încrezător în capacitatea sa de abordare a problematicii
pentru a evita eșecul. El/Ea trebuie să respecte diferențele culturale și de personalitate a
participanților. O discuție în grup poate fi considerată de succes dacă participanții au avut
posibilitatea de a cerceta situația și de a lua propriile decizii în ceea ce privește importanța
îmbunatățirii sănătății și evitării riscurilor. Schimbarea comportamentului ar putea să nu fie
obținută imediat, dar schimbarea deprinderilor, atitudinilor, cunoștințelor și valorilor ar putea
eventual să ducă la aceasta.
Aceste activități pot facilita munca de inițiere a grupului relaxând atmosfera,
pregătind participanții să încrezi împreună, chiar dacă este prima dată când se
întâlnesc.
Exemple de activități pot fi jocuri interactive:
100
*** Tinerii și consumul de droguri, manual, Crearea, folosirea şi evaluarea materialelor şi activităţilor
educative, Trad. de psiholog Ionela Petrea, Departamentul pentru abuzul de substanţe-Organizaţia Mondială a
Sănătăţii, Fundaţia Mentor, Ministerul Sănătăţii. Direcţia de Promovare a Sănătăţii şi Sănătate Comunitară,
Bucureşti, 1999, p. 13.
57
Visul
Toată lumea stă în cerc și fiecare trebuie să se prezinte, oferind date despre originea lui
și aspirațiile de viață: o călătorie pe lună, o călătorie în jurul lumii
Alege o piesă
Asistentul social cere tuturor să-și scoată un articol de îmbrăcăminte, încălțăminte ori
bijuterii, un simbol social care să-l caracterizeze. Apoi se strâng în cerc și se prezintă fiecare.
Nume celebre
Asistentul social scrie un nume celebru (un star, un personaj istoric, un personaj din
desene animate) pe o etichetă și o lipește pe spatele fiecăruia fără să le spună. Participanții se
mișcă de jur împrejur punând întrebări și obținând răspunsuri de tip: „da” sau „nu” (Sunt
bărbat ? Sunt rege ?) până ghicesc cine sunt ei.101
Asistentul social îi poate întreba pe tineri despre atitudini, valori și opiniile lor asupra
consumului de droguri. Această informație poate ajuta la înțelegerea comportamentului lor.
Deasemenea îi poate adresa întrebări participanților referitor la opiniile lor cu privire la
consumatorii de droguri, dacă ar ajuta pe cineva cu această problemă, de ce folosesc drogul
deși nu este plăcut, de ce nu-și exteriorizează sentimentele față de alți prieteni. Jocul de rol
poate genera de asemenea sentimente și reacții specifice care pot fi discutate în grup. O altă
activitate poate fi mobilizarea tinerilor consumatori sau neconsumatori de droguri ce sunt
solicitați să realizeze desene care prezintă mesaje de sănătate pentru scăderea interesului față
de consumul de droguri. Această activitate este o oportunitate pentru dezvoltarea creativității
și pentru a experimenta lucrul în grup. Materialele sunt inedite și provoacă curiozitatea având
un mesaj clar.
Mai poți fi și alte activități realizate în cadrul grupului: colaj de postere pentru a
reaminti publicului un mesaj fundmental, materiale audio-vizuale cu tematică referitoare la
problemele grupului, imaginea, sunetul și conținutul având un impact deosebit în procesul
educațional al acestora.
Nu toate grupurile funcționează ușor. Asistentul social trebuie să fie pregătit să
reacționeze la aceste probleme. Astfel pot apărea dificultăți precum :
1. oameni care vin în cadrul grupului sub influența alcoolului sau altor droguri
2. participanții cu dificultăți senzoriale și de atenție
3. persoane care au un comportament agresiv și amenință siguranța indivizilor
101
Ibidem, p. 29.
58
4. lipsă de concentrare
5. certuri pentru putere în cadrul grupului
6. unul sau doi dintre membrii grupului domină conversaţia102
Trebuie să se țină evidența acestor activități prin monitorizarea și evaluarea
materialelor și activităților. Aceasta se poate realiza prin înregistrarea a tot ceea ce s-a făcut și
împărtășirea și altora a informațiilor primite.
Monitorizarea reprezintă evaluarea modului de implementare a activităților și a
materialelor realizate: de cine, pentru cine, cu cine, cum, când și unde.
Evaluarea își propune să observe modul în care activitățile în care activitățile și
materialele își îndeplinesc obiectivele și impactul pe care îl au asupra grupului țintă
Capitolul IV
Evoluția consumului de droguri în România în anul 2015
IV.1 Contextul național și politicile în domeniu
Consumul şi traficul de droguri constituie la nivel mondial un fenomen

dinamic, fiind puternic influenţat de o multitudine de factori de natură socială şi economică.
Procesul de globalizare, caracterizat de mişcarea liberă a persoanelor, a bunurilor şi a
102
Ibidem, p. 33.
59
capitalurilor, de dezvoltare a noilor tehnologii informatice şi de comunicaţii, dar şi
mondializarea crimei organizate, a determinat noi provocări în propagarea şi răspândirea
acestui fenomen. În acest context, măsurile luate de fiecare ţară, dar şi de organismele
internaţionale de profil, nu au stopat expansiunea acestuia sau izolarea sa la nivelul unei
regiuni geografice sau a unui stat103.
Fenomen complex, caracterizat de mutaţii permanente, consumul şi traficul de droguri
a cunoscut şi în România noi forme de manifestare, necesitând abordări tot mai variate.
Realizarea obiectivelor pe termen lung necesită o abordare echilibrată, comprehensivă,
integrată, cu accentul pe oferirea serviciilor de sănătate și grija pentru respectarea drepturilor
omului.Din perspectiva documentelor programatice, elaborate la nivelul Guvernului şi la
nivelul M.A.I., în anul 2015 a rezultat o multitudine de obiective pentru realizarea cărora,
Agenţia Naţională Antidrog și-a desfăşurat activităţile din domeniul său de competenţă, în
conformitate cu atribuţiile prevăzute de H.G. nr. 461/ 2011.
Întreaga activitate desfăşurată de Agenţie în anul de referinţă 2015, s-a circumscris
rolului său în ceea ce priveşte stabilirea concepţiei, coordonarea, evaluarea şi monitorizarea la
nivel naţional a politicilor în domeniul prevenirii şi combaterii traficului şi consumului ilicit
de droguri şi misiunii sale de a dezvolta, a promova şi a implementa, într-o manieră unitară,
integrată şi continuă, răspunsul din domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri, în deplin
acord cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului.
Perspectiva strategică la nivelul M.A.I. s-a concretizat în Planul Strategic Instituţional
pentru perioada 2014–2016, instrument de management care se înscrie în cadrul normativ
naţional, oferind o imagine clară asupra priorităţilor strategice, politicilor publice şi politicilor
instituţionale, propunerilor legislative, proiectelor strategice şi programelor bugetare. Astfel,
direcţiei de activitate „Asigurarea climatului de ordine şi siguranţă publică”, prevăzută în
Planul Strategic Instituţional pentru perioada 2014–2016, i s-a subscris, la nivelul A.N.A.,
obiectivul general „Dezvoltarea şi consolidarea rolului A.N.A. de coordonator în domeniul
drogurilor şi precursorilor”.
Totodată, în anul 2015, Agenţia Naţională Antidrog şi-a desfăşurat activitatea pentru
îndeplinirea obiectivelor prevăzute în Strategia naţională antidrog 2013-2020 care abordează
integrat reducerea cererii şi ofertei de droguri, concomitent cu dezvoltarea coordonării,
cooperării internaţionale, cercetării, evaluării şi informării în domeniu.
În anul 2015, activitatea circumscrisă armonizării şi dezvoltării cadrului legislativ s-a
concretizat în iniţierea, elaborarea şi promovarea unor proiecte de acte normative în domeniul
103
***Strategia națională antidrog 2013 – 2020, p. 4.
60
antidrog, precum şi în fundamentarea şi susţinerea unor poziţii şi opinii de specialitate faţă de
propuneri legislative aferente domeniului drogurilor sau altor domenii conexe.
Anul 2015 a fost foarte important din punctul de vedere al colaborării dintre Agenţia
Naţională Antidrog şi autorităţile locale şi în special, cu instituţiile prefectului, aspect
concretizat prin continuarea implementării Programului de măsuri pentru combaterea
comercializării şi consumului substanţelor sau produselor noi, cu efecte psihoactive,
dăunătoare sănătăţii nr.5/ 1194 din 18.02.2011, dar mai ales prin punerea în aplicare a celor 48
strategii locale antidrog 2014 – 2020 şi a planurilor de acţiune pentru implementarea
Strategiilor locale antidrog 2014 – 2016, la nivelul fiecărei unități administrative (județe/
municipiul București și sectoarele Capitalei). De asemenea, în anul de referinţă, au fost
aprobate Programul naţional de prevenire şi asistenţă medicală, psihologică şi socială a
consumatorilor de droguri 2015 – 2018 şi Programul de interes naţional de prevenire şi
asistenţă medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri 2015 – 2018 (aprobate
prin H.G. nr. 684 din 19.08.2015 şi H.G. nr. 6 59 din 19.08.2015). Cele două documente de
politici publice vor susţine desfăşurarea activităților prevăzute în Planul de acţiune 2013–2016
pentru implementarea Strategiei naţionale antidrog 2013-2020. În anul 2015, a fost elaborat
primul Raport de monitorizare a activităţilor desfăşurate în anul 2014 din Planul de acţiune
pentru perioada 2013-2016 pentru implementarea Strategiei Naţionale Antidrog 2013–2020.
Pentru elaborarea raportului și pentru atingerea obiectivelor stabilite, Agenţia Naţională
Antidrog a colaborat cu instituţiile guvernamentale şi neguvernamentale responsabile pentru
punerea în aplicare a politicilor antidrog.
IV. 2 Principalele droguri consumate în România
Conform celor mai recente studii, realizate atât în populația școlară, cât și în cea
generală, în România, canabisul este cel mai consumat drog, în special în rândul tinerilor.
După ce anul anterior, canabisul şi heroina îşi disputau locul ca şi drog principal consumat
pentru care se înregistrează cele mai multe admiteri la tratament, în 2015, pentru prima oară
în întreaga perioadă de monitorizare, canabisul este pe primul loc în ceea ce privește cererea
de tratament ca urmare a consumului de droguri. Astfel, din totalul persoanelor
consumatoare de droguri admise la tratament în acest an, se observă o predominanţă a
persoanelor consumatoare de canabis care au solicitat servicii de asistenţă (39,3% faţă de
37,1% în 2014). De asemenea, canabisul este și cel mai capturat drog, în anul 2015, capturile
de canabis înregistrând 44,3% din cantitatea totală de droguri capturate. Totodată, tendința de
creștere a consumului de noi substanțe psihoactive, previzionată încă din anul anterior, este
61
confirmată de datele înregistrate în monitorizarea de rutină a indicatorilor privind admiterea la
tratament și urgențele medicale datorate consumului de droguri. Se constată astfel dublarea
numărului de cazuri în care tratamentul a vizat consumul noilor substanţe psihoactive,
care se reflectă în evoluţia numărului de beneficiari incluşi în categoria ”alte droguri”(26,7%
dintre cereri). De asemenea, ca și în cazul canabisului, rezultatele studiilor indică faptul că,
în principal, tinerii sunt cei care consumă astfel de substanțe. Opiaceele, în special heroina,
administrate pe cale injectabilă în rândul consumatorilor din București, continuă să fie
observate, preponderent, în acest context (proporţia celor care au solicitat tratament
pentru consumul de opioide reprezintă 32,6% din numărul total al admiterilor faţă de
41,7% în 2014). Cu toate acestea, o nouă cohortă de tineri consumatori de heroină se
evidențiază în anul 2015 în sistemul de asistență, dar și în rezultatele celui mai recent studiu
ESPAD.
IV.3 Prevenire
În perioada 2005-2012 au fost realizate două studii în populaţia generală privind
cunoştinţele, atitudinile şi practicile referitoare la consumul de tutun, alcool şi droguri, unul în
2007, iar cel de-al doilea în 2010. Din concluziile acestor studii, reiese o scădere a
consumului de tutun şi alcool, o creştere a consumului ilegal de droguri, inclusiv sedative şi
tranchilizante şi apariţia celui de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive (SNPP),
comercializate sub numele de „droguri legale” sau „etnobotanice”, pentru care se
înregistrează, pentru segmentul 15-64 de ani, cea mai mare prevalenţă pentru consumul de-a
lungul vieţii - 1,9%. În ierarhia celor mai consumate droguri se înregistrează modificări
semnificative: canabisul (1,6%) şi ecstasy (0,7%) au o mai mare prevalenţă decât heroina
(0,3%), deţinătoare a primului loc în 2004. Alte modificări notabile se referă la apariţia
consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive (SNPP), la un nivel îngrijorator,
semnalarea pentru prima oară la nivel naţional a consumului de ketamină şi diversificarea
consumului pentru generaţia adultă, persoanele de sex feminin şi în majoritatea regiunilor
ţării.104
Corelat cu abordările științifice în domeniu, scopul asumat al politicilor de intervenţie

antidrog la nivel național a fost prevenirea, întârzierea debutului sau reducerea consumului de
droguri şi/ sau a efectelor negative ale acestuia în cadrul populaţiei generale sau a
subpopulaţiilor identificate ca fiind vulnerabile/ la risc. Astfel, în acord cu documentele
programatice şi cu evidenţele ştiinţifice, a continuat consolidarea sistemului naţional de
104
Ibidem, p. 6.
62
prevenire a consumului de droguri, prin dezvoltarea de programe, proiecte şi intervenţii
universale, selective şi indicate de prevenire implementate în şcoală, familie şi comunitate.
În condiţiile în care principalele caracterisitici ale contextului naţional al drogurilor s-au
menţinut relativ stabile în ultimul an, prevenirea consumului de droguri în anul 2015 a
reprezentat un răspuns comprehensiv şi emergent la dinamica fenomenului consumului de
droguri, un răspuns în planul educaţiei, sănătăţii şi ordinii publice, corelat direct cu
obiectivele politicilor publice naţionale antidrog concretizate în Strategia Naţională Antidrog
2013 - 2020 şi Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei Naţionale Antidrog 2013 –
2016.105 Astfel, în ceea ce privește prevenirea în şcoală, au fost realizate 5 proiecte naționale,
6.623 activităţi la nivel local având 291.270 beneficiari direcţi. Pentru prevenirea în familie,
au fost implementate 572 activităţi la nivel local având 26.875 beneficiari (părinţi naturali,
asistenţi maternali, copii din centre de plasament, cadre medicale). Prevenirea în comunitate
s-a realizat , pe parcursul anului 2015 prin 3 campanii naționale,1.827 activităţi la nivel local,
300.239 beneficiari direcţi.
Toate măsurile adoptate în 2015 în planul prevenirii consumului de droguri au condus
la creşterea accesului beneficiarilor la serviciile de prevenire a consumului de alcool, tutun şi
droguri - al părinţilor, copiilor şi membrilor comunităţii -, prin diversificarea metodelor şi
mijloacelor de furnizare a informaţiilor şi prin instruirea cadrelor didactice pentru a furniza
acest tip de servicii de prevenire. Totodată, s-a reuşit implicarea activă a tinerilor, părinţilor şi
membrilor comunităţii în activităţile de prevenire a consumului de alcool, tutun şi droguri, dar
şi informarea şi sensibilizarea populaţiei generale şi a mass-media cu privire la respectarea
drepturilor omului, nediscriminarea consumatorilor de droguri, informarea şi
responsabilizarea populaţiei generale cu privire la măsurile care pot fi luate pentru a ajuta
consumatorii de droguri, serviciile existente etc.
De asemenea, pentru a identifica grupurile la risc, comportamentele utilizatorilor de
droguri injectabile şi nevoile acestora, au fost realizate studii calitative, în parteneriat cu
organizaţii neguvernamentale. În baza rezultatelor studiilor realizate, dar şi ca urmare a
evaluării serviciilor oferite, prin chestionarea periodică a beneficiarilor acestora (ex.
chestionare de măsurare a satisfacţiei beneficiarilor actului de prevenire), au fost adaptate
serviciile de prevenire la specificul beneficiarilor: vârstă, sex, tip de consum, nivel de
educaţie, etnie etc.
În scopul creşterii eficienţei corelative a programelor de prevenire şi serviciilor de
105
H.G. nr. 784/09.10.2013 privind aprobarea Strategiei naționale antidrog 2013-2020 şi a Planului de acțiune în
perioada 2013-2016.
63
asistenţă şi al dezvoltării de abordări inovative sistemice în materia reducerii cererii de
droguri, ca modele de bune practici, în anul 2015, Agenţia Naţională Antidrog a finalizat
implementarea a proiecte (unul tip grant şi, celălalt, de tip strategic) din Fondul Social
European, în paralel cu asigurarea continuităţii aplicării principiilor inovative ale justiţiei
terapeutice în procesul de reinserţie socială a consumatorilor de droguri şi consumatorilor
dependenţi.
Proiectul „Egalitate de şanse pe piaţa muncii – Şansa Ta la un viitor mai bun!” a
reprezentat un nou tip de abordare, sistemic comprehensivă, având, prin particularităţile
grupului ţintă (465 femei consumatoare de droguri sau la risc de consum şi 75 femei
aparţinând altor grupuri vulnerabile în conformitate cu definiţia acestora din Memorandumul
JIM, ratificat de România), precum şi prin serviciile oferite în cadrul proiectului (calificarea a
540 femei în diverse ocupaţii profesionale, corelativ cu servicii de consiliere psihologică şi
socială în scopul creşterii motivaţiei pentru schimbare), o componentă de prevenire selectivă
şi una de asistenţă specializată.
Proiectul „Egalitate pe piața muncii! - Proiect pilot pentru sprijinirea persoanelor
vulnerabile”, se încadrează în acelaşi tip de abordare menţionat la proiectul anterior, având,
prin particularităţile grupului ţintă (1350 de persoane ce aparțin grupurilor vulnerabile din
regiunile Bucuresti Ilfov, Sud Muntenia, Nord Est si Sud Est), precum şi prin serviciile oferite
în cadrul proiectului (calificare în diverse ocupaţii profesionale, corelativ cu servicii de
consiliere psihologică şi socială în scopul creşterii motivaţiei pentru schimbare), o
componentă de prevenire selectivă şi una de asistenţă specializată.
În 2015, se atinge un maximum în ceea ce privește cererea de tratament pentru
dependența de droguri, numărul beneficiarilor ajungând la 3240 (fiind de aproape 3 ori mai
mare decât minimul înregistrat în 2006 - 1350 beneficiari). Creşterea se datorează în primul
rând numărului mai mare de admiteri la tratament pentru probleme datorate de consumul de
canabis, dar şi unei revigorări a interesului pentru consumul de noi substanţe psihoactive. Se
înregistrează, așadar, creșterea cu 70,6% a cererii de tratament pentru consumul de
opioide, creșterea cu 44,2% a celei pentru consumul noilor substanţe psihoactive şi
creșterea cu 16,9% a cererii pentru consumul de canabis.
Cu toate acestea, pe tipuri de drog, heroina continuă să deţină maximumul de admiteri
la tratament dintr-un an calendaristic, prin vârful atins în 2008, când au fost înregistrate 1457
persoane care au beneficiat de tratament specific pentru dependenţa de heroină. Comparativ
cu anii anteriori, când pentru dependenţa de heroină se înregistra atât cea mai mare pondere
dintre admiterile la tratament, cât şi cel mai mare număr de admiteri, în 2015, se observă o
64
distribuire relativ echilibrată a nevoii de tratament, în funcţie de drogul principal consumat,
persoanele solicitând asistenţă integrată în special pentru consumul de canabis (39,3%),
opioide (32,6%) sau noi substanţe psihoactive (22,3%). În mod similar cu anii anteriori,
pentru celelalte tipuri de droguri, cererea de tratament rămâne mult mai redusă: cocaină –
0,6%, MDMA/ ecstasy – 0,5%, amfetamine, metamfetamine, LSD– câte 0,2%.
Tendințele înregistrate pentru beneficiarii admiși la tratament pentru dependenţa de
droguri au fost influențate de disponibilitatea locurilor la tratament (OST), revigorarea
interesului pentru noile substanţe psihoactive (semnalat şi la nivel internaţional), precum și de
punerea în aplicare a modificărilor legislative (cel mai mare impact al acestora fiind observat
asupra admiterilor la tratament ca urmare a consumului de canabis).
IV. 4 Consecințe ale consumului de droguri în planul sănătății
La nivel naţional, în anul 2015, au fost declarate 21 cazuri de decese asociate în mod
direct consumului de droguri şi 15 cazuri de decese indirect asociate consumului de droguri,
majoritatea fiind identificate în Bucureşti. Similar anului trecut, cele mai multe dintre cazurile
de decese asociate în mod direct consumului de droguri, au survenit în rândul consumatorilor
cu istoric îndelungat de consum. Calea de administrare, care continuă să fie predominant
injectabilă, cu riscurile aferente (implicit ale patologiei „de seringă”) rămâne regulă pentru
cazuistica deceselor asociate consumului de droguri, iar opiaceele continuă să domine tabloul
drogurilor ilegale din România. Totodată, examenele toxicologice au indicat prezența unei
singure substanțe în jumătate dintre decesele prin supradoză înregistrate în anul de referință.
La nivel naţional, în 2015, au fost înregistrate 4060 cazuri de urgenţe medicale în
care a fost semnalat consumul cel puţin al unui drog ilicit (consum singular sau în
combinație). Din totalul cazurilor în care s-a raportat consum exclusiv de droguri ilicite,
42,4% au fost datorate consumului de droguri noi, în 12,9% dintre cazuri a fost consemnat
consumul de canabis, iar în 8,9% s-a declarat consum de opiacee (heroină, metadonă sau
opiacee generic).
În peste două treimi din cazurile de urgenţă datorate consumului de droguri ilicite s-a
înregistrat consumul singular de diferite substanţe psihoactive. Dintre acestea, cea mai mare
parte a fost cauzată de consumul de noi substanțe psihoactive. În ceea ce priveşte calea de
administrare a drogurilor ilicite care au determinat urgenţa medicală, se constată că, pentru
cazuistica urgenţelor anului 2015, este specifică calea pulmonară sau prin fumat. Datele
prevalente și comportamentale recente (din ultimul studiu de supraveghere serologică și
comportamentală realizat în 2015) confirmă subgrupa de consumatori de droguri injectabile
65
activi din București (populația ascunsă, aflată doar conjunctural în contact cu serviciile
specializate de tratament) drept cea mai vulnerabilă din punct de vedere al riscului de
infectare cu HIV și hepatite virale B și C.
Analiza datelor disponibile relevă prezența semnificativă a unor comportamente de
risc privind infectarea cu bolile supravegheate menționate, cum este utilizarea în comun a
echipamentelor de injectare, în contextul unei populații vulnerabile socio-economic, cu un
profil socio-educațional care predispune la marginalizare și care prezintă, în proporții ridicate,
co-morbiditate psihiatrică asociată.
În ceea ce privește piața drogurilor, traficul de droguri ca fenomen rămâne, și în anul
2015, concentrat în Bucureşti, Timiş şi Constanţa, prezentând în continuare interes, conform
datelor referitoare la capturile realizate (număr şi cantităţi). În anul de referință, cantitatea
totală de droguri confiscate înregistrează creşteri semnificative faţă de anii anteriori. Cele mai
multe capturi semnificative au fost realizate în Regiunea Bucureşti – Ilfov (28 de capturi -
în această regiune fiind prezente toate tipurile de droguri), Regiunea Sud - Est (19 capturi) şi
Regiunea Sud (18 capturi).
Cea mai mare cantitate de droguri confiscate s-a înregistrat în Regiunea Nord –
Vest, şi anume: 377,26 kg, din care 310,76 kg heroină, 6,55 kg canabis iarbă, fragmente
vegetale cu THC 27,38 kg şi 31,46 kg masă plante de canabis.
Cu toate acestea, cantităţile de droguri sintetice (comprimate) confiscate în cursul
anului 2015 sunt în scădere faţă de anul 2014. Numărul capturilor de droguri este în scădere
faţă de anul 2014, dar pentru o parte dintre droguri, tendinţa se menţine ascendentă în
perioada de monitorizare, cele mai importante creșteri (număr şi cantitate) fiind înregistrate
pentru: heroină, khat, canabis, pirovalerone şi cocaină. Capturile de medicamente cu conţinut
stupefiant înregistrează o tendință ascendentă în privinţa disponibilităţii acestora pe piaţa
drogurilor din România, cantităţile confiscate fiind în creştere faţă de anii anteriori. Canabisul
rămâne cel mai capturat drog la nivel naţional.
IV. 5 Cercetare
La propunerea Agenției Naționale Antidrog, în anul 2015, Guvernul României a
aprobat Programul naţional de prevenire şi asistenţă medicală, psihologică şi socială a
consumatorilor de droguri 2015-2018106, în cadrul căruia este prevăzut un subprogram
adresat cercetării în domeniul adicţiilor. Unul dintre obiectivele specifice ale acestuia vizează
106
H.G.. nr. 684/2015 privind aprobarea Programului național de prevenire și asistență medicală, psihologică și
socială a consumatorilor de droguri 2015-2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672
din 3 septembrie 2015.
66
promovarea cercetării ştiinţifice, ca nucleu fundamental în definirea şi dezvoltarea măsurilor
de răspuns la fenomenul drogurilor, propunându-se implementarea unor studii și cercetări la
nivel național, regional și local, în diferite grupuri populaționale, de la populația generală, la
populația consumatoare de droguri.
Cel mai recent studiu, realizat de Agenția Națională Antidrog, este Studiului naţional
privind prevalenţa consumului de alcool, tutun şi droguri în şcoli şi nivelul de cunoştinţe,
atitudini şi practici legate de consumul de droguri, alcool şi tutun, utilizarea Internet-ului şi
practicarea jocurilor de noroc în rândul tinerilor ESPAD – 2015.107
Capitolul V
Perspectiva teologică
Mântuitorul Iisus Hristos cheamă pe fiecare dintre noi la eliberarea de păcate și de

patimi egoiste care degradează sănătatea, demnitatea și libertatea omului de a săvârși binele
spre folosul său și al semenilor săi.
Biserica are datoria pastorală de a ajuta persoanele dependente de alcool sau robite de
droguri. Sfântul Ioan Gură de Aur (407), un mare păstor de suflete și vindecător de patimi,
107
*** Raportul național privind situația drogurilor în Romania pe anul 2015, publicat în anul 2016.
67
zice : „Voim a pârâ (mustra) pe cei ce s-au dedat beției, nu pentru a le face jigniri, ci pentru b
a-i îndrepta; nu pentru a-i da defăimării obștești, ci pentru a-i apăra de defăimarea cea
înfricoșătoare (a judecății veșnice) și a-i scăpa din mâinile satanei.(...) Bețivul nu știe a-și
economisi cuvintele sale, nici a stăpâni comoara duhului său; el nu știe a păstra pe unele, nici
a cheltui pe altele ; ci el cheltuiește și le risipește pe toate „. 108
În altă parte, Sfântul Ioan Gură de Aur zice : „Beția zămislește mii de rele. Beția
seamănă cu somnul morții, ea aduce boli, dureri de cap, uitare și este chipul morții”. Deși în
aceste texte a fost descrisă și deplânsă patima beției cu toate consecințele ei, relele personale,
familiale și sociale pe care le aduce ea, totuși este nevoie și de a ajuta pe cei robiți de această
patimă să se elibereze sau să se vindece de răutatea ei.109
Într-un interviu acordat de Ziarul Lumina Preasfințitului Părinte Episcop Ciprian
Câmpineanul, abordând subiectul drogurilor, acesta a precizat că „fenomenul consumului de
droguri a luat amploare, mai ales după anul 1990. Biserica este îngrijorată pentru fiii ei, tineri
cu perspective în viitor, care, din cauza acestor substanțe, se înstrăinează de familie, de valori,
de societate, de Biserică și se autodistrug.”
A mai precizat că un dependent de droguri, de alcool sau tutun, nu poate fi recuperat și
îndreptat, dacă nu dorește el. Persoana afectată de acest flagel trebuie să conștientizeze
pericolul la care se expune și să dorească îndreptarea, să-și conștientizeze starea de
îmbolnăvire și să lupte cu sine însuși pentru a-și întări voința. Persoanele care consuma
droguri sunt de cele mai multe ori afectate de atmosfera dezechilibrată din familie. Dacă
părinții nu și-au educat copii într-un mediu plăcut Lui Dumnezeu, sau dacă au existat stări
tensionale, dese conflicte în familie, probabilitățile sunt foarte mari ca aceștia (copii) să-și
găsească preocuparea în consumul de droguri.110
Părintele Emilian Vâlcu de la Spitalul Clinic de Urgență -Floreasca din Bucureşti a
evidențiat că din cele mai vechi timpuri omul nu și-a găsit puterea în sine și în comuniunea cu
Dumnezeu și astfel a căutat cu insistență elixirul vieții ca pe ceva din afara lui spre a-i fi de
ajutor în drumul vieții. Ortodoxia învață că oboseala de pe urma ostenelilor, orice neputință a
trupului, boala, necazul, suferința, moartea sunt urmări ale căderii lui Adam și a Evei.
Potrivit Sfântului Teofan Zăvorâtul, la început apare atracția inconștientă, apoi dorinţă
conștientă în care înclinația dependentului către lucrul dorit este foarte puternică și iese din
sub controlul conștientului și pune stăpânire pe om. La rădăcina alcoolismului, a folosirii
tutunului și a drogurilor se află pustietatea sufletească, nemulțumirea față de viață, pierderea
sensului existenței. Narcomania este păcat greu, iar bolnavul nu poate fi ajutat doar prin
108
Floyd Frantz, Cum să tratăm alcolismul, Ed. Trinitas Iaşi, 2007, p. 7.
109
Ibidem, p 8.
110
Ziarul Lumina de Duminică, 15 mai 2011.
68
mijloace medicale. Sfaturile și medicamentele nu sunt suficiente. Biserica le propune celor
suferinzi mijloace duhovnicești de tratament, dar nu în dauna metodelor medicale. Printre
aceste mijloace duhovnicești se află voința de a fi vindecat, credința și pocăința, nădejdea,
tainele bisericești, slujbele, obiectele sfințite, rugăciunea, lucrarea poruncilor. 111
Ca și creștini, ne străduim să Îl ținem pe Dumnezeu în centrul vieții noastre. Trăim
într-o lume care se schimbă rapid; la fel se schimbă și regulile după care trăim. Valorile nu
mai sunt întotdeauna atât de clare și, deseori, tinerii sunt puși în situația de a lua decizii de
adult cu privire la ce să bea sau ce drog să introducă în corpul lor.
Pentru mulți oameni din România, sunt timpuri dificile și nesigure. Mulți încearcă să
scape de stresul vieții cotidiene. Mulți vor să știe de ce trebuie să sufere și de ce viața lor este
atât de goală și lipsită de sens. Unii dintre acești oameni își pierd motivația de a trăi, își pierd
scopul și sensul vieții. Pentru a umple acest vid, unii încearcă să adune bunuri materiale, alții
râvnesc la prestigiu, în timp ce alții se folosesc de sexualitate sau de relații nesănătoase cu alți
oameni.
Alții își caută tot mai disperat eliberarea din suferințele și greutățile zilnice prin
consumul de alcool sau droguri. Ca rezultat, ei pierd , deseori, „conștiința divină” din sufletul
lor și pot deveni „dependenți” de un mod de viață care, în cele din urmă, îi va distruge. 112
Din punctul de vedere al Bisericii, drogurile ar trebui situate în categoria păcatelor
foarte grele întrucât răspândirea și consumul de astfel de droguri sunt un atentat la însăși viața
omului. Viața este un dar divin. Omul a fost făcut după chipul și asemănarea cu Dumnezeu
lucru spus de Biblie în Cartea Facerii. De multe ori drogul ucide, sau grăbește moartea, iar
încă de timpuriu Dumnezeu a oprit uciderea.
Între cele 10 porunci din Decalog, aflăm pe locul cinci porunca: „Să nu ucizi” (Ies. 20,
13). Pe vremea Mântuitorului această poruncă era folosită de El pentru a arăta superioritatea
Legii celei noi, adică a Evangheliei. Hristos nu desființează preceptele Vechiului Testament.
Dacă-i ataca pe farisei și pe cărturari, îi ataca pentru felul îngust în care aplica prevederile
Legii Vechi. Biserica Ortodoxă trebuie să fie o Biserică vie și activă, deschisă către societate,
slujind-o din interior și este foarte bine că se vorbește despre Sfinții Părinți dar este necesar ca
lectura acestora să ne influențeze astfel încât să fim contemporani lumii în care trăim. Trebuie
să ținem cont de faptul că Părinții vorbeau în contextul lumii vechi, în vreme ce noi vorbim în
contextul lumii de astăzi.
Teologul Olive Clement afirmă: „cu siguranță că Sfinții Părinți nu-și puneau, de
exemplu, problema drogurilor, a erotismului sau a sectelor. Toate aceste probleme ne iau
111
www.arhiepiscopiabucurestilor.ro
112
Ibidem
69
astăzi cu asalt. S-ar putea spune că, de la Dostoievski încoace, și odată cu psihanaliza am
descoperit profunzimi ale sufletului omenesc pe care Părinții le bănuiau, dar asupra cărora
aveau o altă viziune, decât a noastră”.113
Trăim într-o lume ale cărei mutații au un ritm extrem de rapid, surprinzătoare chiar și
pentru cei ce le-au generat. Dezvoltarea continuă a tehnologiei și a științei este o evidență ce
afirmă progresul umanității spre fericire și bunăstare materială. Era modernă și civilizația
tehnologică au fost considerate drept sursa fericirii oamenilor. Descoperiri fără precedent,
invenții ce păreau nu cu multă vreme că țin de domeniul fantasticului au intrat acum în viața
cotidiană a multor locuitori ai planetei. Însă omul contemporan trăiește o profundă criză
interioară.
De ce trebuie un slujitor al Sfântului Altar, dar și oricare dintre credincioși, să fie
informat asupra pericolului pe care-l reprezintă drogurile? Pentru că atât producerea cât și
consumul de droguri fac parte din relele specifice veacului al XX-lea cât și începutului noului
veac, al XXI-lea. Pentru că preotul trebuie să știe a-și feri turma cea cuvântătoare, iar enoriașii
să știe la rândul lor cum să se păzească și cum să-i ajute pe alții. Deoarece drogurile ating,
învăluie și paralizează îndeosebi unul din segmentele cele mai însemnate ale societății:
tineretul. Adică, viitorul unei națiuni.
În Evanghelia de la Matei, Mântuitorul spune că „nimeni nu poate să slujească la doi
domni, căci sau pe unul îl va urî și pe celălalt îl va iubi, sau de unul se va lipsi și pe celălalt îl
va disprețui; nu puteți să slujiți Lui Dumnezeu și lui mamona”(Mt. 6,24).114
Mamona este Vițelul de aur, unul din idolii omenirii căzute. Copiii se pot molipsi de la
părinți de atracția pentru bunurile pamântești, plăcerile păcătoase.
Astfel, bogăția, drogurile sunt idolii omului modern. Pentru mulți, un astfel de idol,
care Îl înlocuiește pe Dumnezeu au devenit realizările științei și progresul tehnic. După
părerea multor contemporani, acestea pot să facă omenirea fericită, asupra lor trebuie
concentrate toate puterile și întreaga atenție, în ele trebuie să credem .Tinerii sunt dispuși să
accepte aceste și se lasă seduși de „minunile” tehnicii.
Părinții nu trebuie să uite însă să arate copiilor adevărata valoare a acestui progres:
omul a pus stăpânire pe aer și drept consecință avem orașe dărâmate de bombele aruncate din
avioane; omul a pătruns în adâncurile apelor, de aceea o mulțime de corăbii se îneacă din
cauza submarinelor; omul a pătruns în tainele materiei și astfel iau naștere uzine care produc
bombe atomice și substanțe nucleare. Desigur știința poate fi îndreptată nu spre slujirea
satanei, ci a lui Dumnezeu. Dar nu știința atee, ci cea adevărată ne descoperă cunoașterea
113
www.crestin ortodox.ro
114
N. E. Pestov, Cum să ne creștem copiii, Ed. Sophia, Bucureşti, 2003, p. 100.
70
Creatorului lumii: „Cele nevăzute ale Lui se văd de la facerea lumii, spune Apostolul Pavel,
înțelegându-se din făpturi, adică veșnica lui putere și dumnezeire”(Rom. 1, 20).115
Cum îi pot ajuta mai bine părinții pe proprii lor fii la vârsta adolescenței? Dacă tata și
mama sunt buni creștini și se roagă mult Lui Dumnezeu, dacă trăiesc în pace între ei și
colaborează cu preoții, în mod sigur copii lor vor fi îndreptați pe drumul cel bun, devenind fii
credincioși ai Bisericii și oameni de nădejde ai societății.
Conlucrarea dintre părinții trupești și cei duhovnicești contribuie cel mai mult la
călăuzirea tinerilor pe calea unei vieții sociale cinstite și binecuvântate de Dumnezeu. Iar dacă
și părinții trupești sunt străini de Biserică, dezbinați, imorali, divorțați, și nici preoții nu se
ocupă suficient de educarea religioasă a tinerilor, ei vor deveni cei mai nefericiți oameni de pe
pământ.116
Viața unui tânăr robit de plăcerea consumului de droguri, a viciilor acestei vieți
trecătoare confirmă lipsa de a căuta răspunsuri pentru frământările interioare, deznădejdea,
dezinteresul pentru o viață liniștită și plăcută Lui Dumnezeu. Mântuitorul Iisus Hristos dorește
libertatea omului, dar nu în sensul de a trăi viața în desfătări și patimi, căci acestea evidențiază
chiar înlănțuirea de materialitate, ci ne dorește liberi prin seninătatea trupească și sufletească
cu implicații în viața Bisericii precum prezența la Sfintele slujbe, milostenie, pocăință,
rugăciune neîncetată. Rolul principal în viața creștină îl au preoții duhovnici, ca vase ale
Duhului Sfânt. Ei sunt datori, fiind direct răspunzători în fața lui Hristos, să ajute la formarea
tinerilor, să-i întărească în dreapta credință, să răspundă la nevoile lor sufletești, să le pună la
dispoziție cărți ortodoxe, să-i spovedească, să-i împărtășească, să le vorbească de Hristos și de
greutățile vieții pamântești, să-i învețe a se ruga, a se smeri și a ierta și să le arate cum se pot
izbăvi de ispitele seducătoare ale tinereții.
Concluzii
În concluzie, această lucrare are ca şi scop conştientizarea în rândul populaţiei de

riscurile ce le poate determina consumul de drog, implicit al alcoolului. Aşadar primul capitol
este constituit din informaţii relevante care au în centru noţiunea de drog, definit ca substanţă
ce are capacitatea de a determina o stare de dependenţă, precum şi termenul de dependenţă
reprezentând o stare de intoxicaţie periodică sau cronică produsă prin consumarea repetată a
unui drog natural sau sintetic.
Un alt aspect important îl reprezintă factorii care contribuie la dependenţă unor droguri
115
Ibidem, p. 101.
116
Ioanichie Bălan, Călăuză ortodoxă în familie și societate, vol.II, Ed. Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei,
1999, p. 92.
71
ca: Opium/heroina, cocaina, cannabis, ATS (stimulenţi de tip amfetamină), ecstasy, cannabis
printre care factori de ordin personal, factori de ordin familial, factori de risc de ordin social.
În continuare s-au prezentat efectele negative ale consumului de droguri, urmând ca în
final să se expună una din cele mai discutate apariţii în materie de droguri: plantele
etnobotanice, care prin consumarea în diverse forme, schimbă modul de manifestare fizică sau
mentală a unei persoane, mai ales în rândul tinerilor.
În al doilea capitol am prezentat analiza internațională și națională a fenomenului
drogurilor, factori favorizanți și efecte ale consumului de droguri, încheind cu analiza globală
a fenomenului drogurilor și dependența în România
În cel de-al treilea capitol este tratată perioada adolescentină cu diferite probleme cu
care se confruntă. S-a definit această perioadă ca reprezentând o etapă în plină dezvoltare.
Personalitatea se formează treptat având loc o maturizarea fizică, intelectuală și emoțională
stabilindu-se propria identitate personală. De de multe ori apar momente când se produc
dezechilibre marcate între solicitările mediului și capacitățile de răspuns ale organismului,
astfel încât, stresul se instalează cu precădere în această perioadă. S-a prezentat modul de
intervenție al asistenței sociale ce are rolul de a ajuta oamenii să-și mărească capacitatea de
rezolvare a problemelor ce i-au determinat să devină dependenți.
În al patrulea capitol este evidenţiat înţelesul de libertate privit din perspectiva
teologică. Viaţa unui tânăr robit de plăcerea consumului de droguri, a viciilor acestei vieţi
trecătoare confirmă lipsa de a căuta răspunsuri pentru frământările interioare, deznădejdea,
dezinteresul pentru o viaţă liniştită şi plăcută Lui Dumnezeu.
În zilele noastre consumul de droguri, indiferent de forma sa: ţigări, plante
etnobotanice, alcool, reprezintă principala problemă în rândul tinerilor.
Se poate spune că preoții și duhovnicii buni transformă familia, școala și societatea în
sine, călăuzindu-le spre o trăire profundă în Hristos, vie, curată și mântuitoare. 117 Înalt
Preasfințitul Bartolomeu Anania, fostul Mitropolit al Mitropoliei Clujului, Albei, Crișanei și
Maramureșului a precizat faptul că drogul este cel care poruncește ce sa facă, nu este el, omul
care comanda, ci drogul. Nu vă pierdeți libertatea și demnitatea umană din cauza acestui
viciu. Atunci când acesta te stăpânește este viciu.
117
Ibidem, p. 93.
72
PARTEA PRACTICĂ
73
Introducere
În partea practică, îmi propun ca prin studierea unui număr de sapte cazuri, să observ
conditiile de viață a persoanelor dependente, relațiile lor cu membrii familiei, cu prietenii
consumatori, cu prietenii neconsumatori, cu cei din jur în general.
Deasemenea vreau să observ care sunt, daca sunt, punte tari și puncte slabe, să
identific modurile prin care se poate interveni în cazul celor dependenți de droguri, tutun sau
alcool și alte droguri.
Pe fiecare caz în parte, voi incerca să prezint, cât mai în detaliu, problemele pe care le
au consumatorii după ce au devenit dependenți de droguri, probleme de relaționale, sociale
sau de sănătate, iar spre final voi încerca să identific problemele comune ale acestor persoane
74
care se confruntă cu dependențe diferite.
În continuare, voi prezenta cele șapte cazuri, urmărind cele ce mi-am propus.
STUDIU DE CAZ NUMARUL 1

INFORMAŢII DE IDENTIFICARE A SUBIECTULUI:
Nume și prenume :O.M.
Vârsta: 18 ani
Sex: M
Data și locul nașterii: 18.11. 1999 -Iași
Domiciliu: Iași
Religie: ortodoxă
Starea civilă: necăsătorit
Mediul de proveniență: urban
Naționalitate: română
75
MOTIVELE ÎNTOCMIRII STUDIULUI DE CAZ:
Studiul de caz a fost întocmit în vederea documentării pentru lucrarea de licență.

PREZENTAREA SUCCINTĂ A PROBLEMELOR SUBIECTULUI
O.M. - face parte dintr-o familie în care lipsește comunicarea:

- elevul prezintă o tensiune interioară care determină o stimă scăzută de sine;
- persoană nonconformistă;
- numai mama se implică în educația copiilor
- elevul are nevoie de o serie de tratamente, terapii specifice, consiliere,terapie
ocupațională, grup suport
- a absolvit clasele anterioare cu mare dificultate datorită gradului redus de
concentrare ;
- la obiectele chimie, biologie se descurcă foarte greu;
- nu participă la activități școlare de regulă, doar când i se impune, iar atunci o
face fără entuziasm;
-prezența la liceu este redusă datorită anturajului și al consumului de droguri;
- atât mama cât și tatăl lui nu reușesc să comunice deschis cu fiul despre
problema lui
- în grupul lui de prieteni nu se află niciunul care ar putea să-i determine sa
renunțe la consumul de droguri
PREZENTAREA FAMILIEI:
O.E.: - este mama băiatului și are 49 de ani;
-s-a născut pe data de 29 iulie 1968 în Iași.
- are ocupația de învățătoare;
- a absolvit Facultatea de Comunicare Socială și Relații Publice din Iași
O.C. : -este tatăl băiatului și are 58 ani `
- s-a născut pe 20 aprilie 1959 în Iași
- a absolvit doisprezece clase
- are ocupația de comerciant
Familia este compusă din cei doi părinți: S.C. și SE. și copii: T., A., V., O. și H.;
Locuiesc împreună într-un apartament cu trei camere, bucătărie, baie;
76
Casa este mobilată, condițiile sunt bune de locuit;
Veniturile se compun din salariile părinților, iar unul dintre frați se întreține singur
având serviciu;
DATE PRIVIND STAREA SANATATII FIZICE:

a. Starea fizica: -este bună;
-marna nu a prezentat probleme deosebite în timpul sarcinii;
- nașterea s-a produs la 9 luni
- bolile copilăriei s-a produs și după vârsta de 6 ani
b. Starea psihica: -se caracterizează printr-o dezvoltare intelectuală foarte bună;
- consumul de droguri îi afectează capacitatea de concentrare,
reducându-i și ritmul energic, stimulativ;
- lipsa de comunicare atât cu părinții cât și cu frații determină o
stare de interiorizare, de frământări interioare
- dezechilibrele psihice creează mediul propice pentru a se
inhiba și a căuta un mod de viață care sa-i satisfacă plăcerile
DATE DESPRE EDUCATIA SUBIECTULUI SAU AL NIVELULUI SUPERIOR,

DIPLOME
O.M- este elev în clasa a XI-a la Liceul Tehnoton;
PROBLEME EMOŢIONALE
O.M.: - are o stimă scăzută de sine datorită tensiunilor interioare și a lipsei prezențe
unui scop bine întemeiat;
- nu este încrezătoare în forțele proprii;
PREZENTAREA CONDIŢIILOR DE LOCUIT ŞI VENITUL:

Locuiește într-un apartament cu trei camere, prevăzut cu baie și bucătărie; locuința
este mobilată, iar condițiile de igienă sunt bune. Veniturile sunt suficiente pentru achitarea
cheltuielilor.
PREZENTAREA IMPRESIILOR ASISTENTULUI SOCIAL:

În urma discuției cu doamna O.E., am constatat că relația dintre părinți și fiu nu este
mulțumitoare în condițiile în care nu există un raport de prietenie, discuțiile sunt suprimate
77
doar la stadiul de saluturi și lucruri superficiale. Deși starea materială este satisfăcătoare, lipsa
comunicării produce goluri profunde pentru starea sufletească și conduce către dezechilibre
psihice .
În urma întrebărilor adresate părinților și fiului s-a constatat durerea fiecăruia în parte
în fața neputinței lor de a stabili un dialog firesc, prietenesc.
ANALIZA PUNCTELOR TARI( S.O.M.):

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
-lipsa comunicării în familie și
- locuiește împreună cu părintii; imposibilitatea creării unui mediu armonios și
liber în comunicare;
- diminuarea gradului de concentrare datorită
- capacitate intelectuală ridicată
consumului de droguri ;
-veniturile sunt satisfăcătoare; - a furat obiecte nerecuperabile;
-condițiile locuinței sunt bune; -scăderea stimei de sine;
PLAN DE INTERVENŢIE
Evaluare
Obiective Ţinte Strategii de intervenţie
primară
- consumă - îmbunătățirea - O.M - consilierea individuală se realizează
droguri stării de - medic ca urmare a contactării de către părinți a
sănătate atât - consilier personalului Centrului
din din punct - familia Psychologycenter
de vedere fizic - psiholog - urmarea unui tratament medicamentos
cât și psihic la Spitalul Socola, Iași la inițiativa
medicului de familie contactat de
asistentul social de
la Centrul Psychologycenter
O.M. nu - consolidarea -O.M - consiliere în cadrul Centrului
comunică cu relațiilor -familia; Psychologycenter prin întâlniri de grup
familia familiale; -consilier cu toată familia folosindu-se activități
-psihologul interactive, pe grupe și în perechi,
activități cu caracter individual,
dezbaterea,
brainstrorming-ul jocul de rol în scop
de autocunoaștere, intercunoaștere,
libertate de exprimare, flexibilitate,
creativitate și comuniune.
- scăderea stimei - terapie - O.M - susținerea lui O.M prin accentuarea
de sine ocupațională - psihoterapeut punctelor tari, întâlnirea la Centrul
- asistentul Psychologycenter durează o oră pe
social săptămână , în grupuri mici de 6-8
adolescenți ,unde se abordează
78
secvențial câte o abilitate socială,
emoțională, cognitivă identificându-se
calitățile personale și aptitudinile
speciale.
- timpul liber - îmbunătățirea - O.M -terapie ocupațională în cadrul
folosit modului de - Asistent social Centrului Psychologycenter în care sunt
necorespunzător petrecere a - Centru evaluate aptitudinile cognitive:
timpului liber abilitatea generală de învățare;
aptitudinea verbală; capacitatea
decizională pentru a se elabora strategii
de promovare personală și de
dezvoltare a planului de carieră
EVALUAREA FINALĂ
- monitorizarea de-a lungul intervenției;

- dorește să rezolve problema și este deschis să conlucreze pentru aceasta.
Agenți ai schimbării:
- medicul
- consilierul
- psihoterapeutul
- familia
ECOMAPA
79
PERSONA- MEDICU
LUL DE LA L
CENTRU
RUDELE
MAMA
O.M.
BISERIC 18 ani
A
ASISTENTU
L SOCIAL
PSIHOLO
GUL
FAMILIA
DE
COLEGII ORIGINE
Relații puternice
Relații slabe
Relații stresante
STUDIU DE CAZ NUMĂRUL 2
80
Nume și prenume : T.G
Vârsta: 25 ani
Sex: F
Data și locul nașterii: 13.08.1992- Iași
Domiciliu: Iași
Religie: ortodoxă
Starea civilă: necăsătorit


T.G. : - face parte dintr-o familie monoparentală
- are o stimă scăzută de sine
-are retard mintal moderat şi schizofrenie
- autism atipic
- elevul are nevoie de o serie de tratamente, terapii specifice, consiliere,
terapie ocupațională, grup suport
- socializează foarte greu;
- este dependentă de tutun;
- relății tensionate cu mama acesteia.
T.M. : - este mama T.G. și are 56 de ani;
- s-a născut pe data de 17 iulie 1961 în Iași.
- are ocupația de croitoreasă;
Familia este compusă din: T.M. și T.G.
DATE PRIVIND STAREA SĂNĂTAŢII FIZICE A BENEFICIAREI

a. Starea fizică:
81
- prezintă schizofrenie mintală moderată
- schizofrenie grefată;
- autism atipic
- consumul de tutun îi afectează starea de sănătate
b. Starea psihică:
- stima de sine scăzută datorită dizabilităților pe care le are;
- relație tensionată cu mama datorită lipsei de socializare cu aceasta;
DATE DESPRE EDUCAŢIA SUBIECTULUI

T.G. nu știe să citească și nici să scrie
PROBLEME EMOŢIONALE ALE BENEFICIAREI
- are o stimă scăzută de sine datorită tensiunilor interioare și a lipsei posibilității de
socializare
-nu este încrezătoare în forțele proprii;

Locuiesc împreună într-un apartament cu o cameră, o bucătărie, o baie;
Casa este mobilată, condițiile sunt bune de locuit având electricitate, apă curentă și încălzire.
Veniturile se compun din salariul mamei și un ajutor social de 293 lei.

În urma discuției cu doamna T.M., am constatat că relația dintre mamă și fiică nu este
mulțumitoare, în condițiile în care nu există un raport de prietenie din cauza handicapului pe
care îl are T.G . Lipsa comunicării produce goluri profunde pentru starea sufletească și
conduce către dezechilibre psihice la nivelul mamei şi al fiicei. Mama nu a luat nici o
atitudine ce vizează problema dependenței de tutun a fiicei sale, observându-se lipsă de
îngrijire față de ea.
ANALIZA PUNCTELOR TARI( RG):
82
- T.G locuiește împreună cu mama; - lipsa comunicării datorită handicapului și
imposibilitatea creării unui mediu armonios și
liber în comunicare;
- includerea într-un program de terapie prezența schizofreniei mintale moderată,
ocupațională; schizofrenie grafată
autism atipic
program de consiliere consumului de tutun ;
includerea în programul de terapie scăderea stimei de sine;
ocupațională al fundației, ludo-terapie
oferirea unei mese pe zi la cantina fundației regim de masă neregulat
Solidaritate și Speranță
Evaluare Strategii de
Obiective Ținte
primară intervenție
Consumă tutun - îmbunătățirea stării - T.G. -consiliere individuală
de sănătate atât din - medic în cadrul Fundației
din punct de vedere - consilier Solidaritate și
fizic cât și psihic - familia Speranță, Iași prin
- psiholog contactarea de către
-asistent social mama T.G., a
serviciilor fundației.
- consilierul
realizează un program
de reabilitare
ambientală prin
organizarea unei
tabere în Delta
Dunării unde T.G are
parte de un tratament
asemănător oricărui
centru de reabilitare
specializat. T.G.
reușește să-și
controleze furia și să-
și îmbunătățească
relația cu mama sa
T.G. nu comunică cu - consolidarea relației - T.G - consiliere
mama familiale; - familia; psihologică în cadrul
- introducerea într-un - consilier; Fundației Solidaritate
program de terapie - psihologul; și Speranță prin
ocupațională și ludo- întâlniri de grup cu
terapie toată familia
83
- consiliere -grup folosindu-se activități
suport interactive, pe grupe
și în perechi, activități
cu caracter individual,
dezbaterea,
brainstorming-ul,
jocul de rol în scop de
autocunoaștere,
intercunoaștere,
libertate de
exprimare,
flexibilitate,
creativitate și
comuniune.
Scăderea stimei de - susținerea prin - T.G -terapie ocupațională
sine accentuarea punctelor - psihoterapeut și ludo-terapie în
tari - asistentul social cadrul Fundației
Solidaritate și
Speranță, Iași: jocuri
de intercunoaștere,
pictură, confecționări
de felicitări de ziua
mamei, realizarea de
cruciulițe.
EVALUAREA FINALĂ
- monitorizarea de-a lungul intervenţiei;

- doreşte să rezolve problema şi este deschis să conlucreze pentru aceasta.
Agenţi ai schimbării:
- medicul
- consilierul
- psihoterapeutul
- mama
- asistentul social
ECOMAPA
84
CEI DIN JUR MEDICU
L
MÂNCAR
E
MAMA
T.G.
JUCĂRII 25 ani
ASISTENTU
L SOCIAL
PSIHOLO
GUL
FAMILIA
MEDICU
L
Relații puternice
Relații slabe
Relații stresante
85
Nume şi prenume : T.D

Vârsta: 20
Sex: F
Data si locul naşterii: 5.06.1991- Iaşi
Domiciliu: str. Clopotari, nr 18, Iaşi
Religie: ortodoxă
Starea civilă: necăsătorită
Mediul de provenienţă: urban
Naţionalitate: română

Studiul de caz a fost întocmit în vederea documentării pentru lucrarea de licenţă.

T.D.: - face parte dintr-o familie în care resursele financiare sunt minime;
- nu a avut acces la educaţie în continuare în cadrul instituţiilor de învăţământ,
aceasta renunţând la şcoala după absolvirea gimnazială;
- în cadrul şcolii se implica în diferite activităţi precum jocuri sportive,
concursuri de biologie, geografie, având o mare putere de reţinere şi inteligenţă, însă
renunţarea la şcoală a condus către latenţă şi stagnarea cumulării de informaţii;
-persoană influenţată de anturaj pentru a consuma plante etnobotanice;
- numai mama se implică în educaţia copiilor, tatăl fiind închis în penitenciar
pentru tentativă de furt calificat iar fratele mai mic necesită multă îngrijire;
- condiţiile de igienă sunt reduse, nesatistăcătoare;
- eleva are nevoie de o serie de terapii specifice, consiliere, terapie
ocupaţională, grup suport;
- în familie apar deseori situaţii tensionate, certuri datorită lipsei resurselor
financiare;
- după terminarea gimanziului, persoana a început să consume etnobotanice pe
care şi le achiziţiona cu banii primiţi din alocaţie;
- mama se străduieşte să o ajute pe fiică să renunţe la consumul plantelor,
finalizându-se cu certuri, izbucniri nervoase din partea ambelor părţi;
86
T.A. : - este mama fetei şi are 45 de ani;
- s-a născut pe data de 4 decembrie 1972 în Iaşi;
- a trăit în concubinaj timp de 10 ani;
- a absolvit trei clase;
- mai are un fiu T.I., care necesită mai multă îngrijire;
- nu prestează nici un servici.
C.I.P.: -este tatăl baiatului şi are 46
- s-a născut pe 20 aprilie 1971 în Iaşi
- a absolvit patru clase
- închis în penitenciarul de maximă siguranţă din Iaşi pentru furt;
Familia este compusă din mama: T.A. şi copii: T.D. şi T.I.;
Locuiesc împreună într-un apartament cu două camere, bucătărie, baie;
Casa este mobilată modest, conţinând o masă, trei scaune, un dulap;
Starea de igienă este nesatisfăcătoare, însă au acces la apă, electricitate şi încălzire prin sobă;
T. I.: -fratele mai mic al T.D.
- născut pe data de 22. iulie 2012
- necesită mai multe cheltuieli datorită faptului că din toamna va fi înscris la grădiniţă
DATE PRIVIND STAREA SANATATII FIZICE:

a. Starea fizică: - este bună în general, a fost înregistrată cu polipi;
- mama nu a prezentat probleme deosebite în timpul sarcinii,
fata a fost născută prin cezariană, cu o greutate de 2 kilograme,
la Maternitatea Cuza-Vodă din Iaşi; s-a dezvoltat;
- datorită consumului de etnobotanice, se poate observa o stare
de iritabilitate, nervozitate.
b. Starea psihica: -se caracterizează printr-o dezvoltare intelectuală foarte bună;
- consumul de droguri îi afectează capacitatea de concentrare,
reducându-i ritmul progresiv de învăţare , stimulativ;
- modul de percepţie asupra vieţii s-a schimbat odată cu
consumul etnobotanicelor, devenind mai superficial, neluând în
serios aspectele importante ale vieţii
- contrazicerile, certurile şi izbucnirile nervoase au determinat
87
apariţia unor dezechilibre psihice care atacă sistemul natural al
celulelor nervoase conducând persoana către o stare anxioasă.
T.D. - are o stimă scăzută de sine datorită tensiunilor interioare şi a lipsei prezenţe unui
scop bine întemeiat;
- lipsa banilor şi renunţarea studiilor cauzează conflicte interioare, acestea fiind
dizolvate în consumul de droguri;
- ideea că tatăl nu este aproape de ea şi că se află închis în penitenciar afectează starea
emoţională şi determină apariţia dezechilibrelor

Locuieşte într-un apartament cu două camere, prevăzut cu baie şi bucătărie; locuinţa
este modest mobilată incluzând o masă, trei scaune şi un dulap, iar condiţiile de igienă sunt
nesatisfăcătoare. Veniturile sunt insuficiente pentru achitarea cheltuielilor. Veniturile se
compun din ajutorul social de 200 lei, 84 lei alocaţia copiilor şi 70 lei alocaţia complementară.

În urma discuţiei cu doamna T.C.. am constatat că relaţia dintre membrii familiei este
una tensionată datorită certurilor, ca urmare a lipsei resurselor financiare. Aceştia nu reuşeau
să păstreze o atmosferă plăcută nici în preajma altor persoane străine, fiind mereu într-o
continuă stare de contradicţie: mama încercând să-şi controleze fiica prin explicarea faptului
că drogurile nu reprezintă o rezolvare, iar fiica manifesta nemulţumire faţă de tot ceea ce o
înconjura, atăt de mediul locuinţei cât şi de imposibilitatea de a se realiza pe plan educaţional.
În urma întrebărilor adresate mamei şi fiicei s-a constatat că deşi au o situaţie
financiară grea, cel mai dureros lucru îl reprezintă faptul că nu ajung la un consens, iar fiica
trăieşte într-o viziune superficială asupra vieţii.
ANALIZA PUNCTELOR TARI (T.D.)

88
- are un sprijin moral din partea mamei; -ideea că tatăl este închis ca urmare a furtului
cauzează o reţinere a expunerii sentimentelor
proprii, o stare de irascibilitate, inhibare;
- program de consiliere; - a dependenţei de etnobotanice
- includerea într-un program de terapie - lipsa studiului şi activităţilor fizice conduce
ocupaţională către o stagnare mintală
- oferirea a două mese pe zi la cantina - alimentaţie insuficienta;
fundaţiei Solidaritate şi Speranţă;
- capacitate intelectuală ridicată; - diminuarea gradului de concentrare datorită

consumului de etnobotanice, latenţa
acumulării de informaţii;
Evaluare
Obiective Ţinte Strategii de intervenţie
primară
consumă - îmbunătăţirea - T.D. - urmarea unui tratament medicamentos la
stării de - medic
droguri Clinica de Drogodependenţă din cadrul
sănătate atât - consilier
din din punct - familia Spitalului de Psihiatrie Socola datorită unei
de vedere fizic - psiholog
supradoze de etnobotanice
cât şi psihic
-consiliere gratuită în cadrul Clinicii de
Drogodependenţă a Spitalulului de Psihiatrie
Socola, Iaşi prin contactarea de către mama a
serviciilor fundaţiei
- introducerea într-un grup suport unde
asistentul social îi întreabă pe tineri despre
atitudinile, valorile şi opiniile lor asupra
consumului de droguri. Această informaţie
ajută la înţelegerea comportamentului lor.
Deasemenea le adresează întrebări
participanţilor referitor la opiniile lor cu
privire la consumatorii de droguri, dacă ar
ajuta pe cineva cu această problemă, de ce
folosesc drogul deşi nu este plăcut, de ce nu-şi
89
exteriorizează sentimentele faţă de alţi
prieteni.
T.D nu - consolidarea - T.D - introducerea jocului de rol care poate genera
relaționează relaţiilor -familia; sentimente și reacții specifice care pot fi
armonios cu familiale; - consilier; discutate în grup.
membrii - introducerea -grupul - o altă activitate este mobilizarea tinerilor
familiei și într-un grup suport consumatori de droguri să realizeze desene
prietenii săi suport; care prezintă mesaje de sănătate pentru
scăderea interesului față de consumul de
droguri. Această activitate este o oportunitate
pentru dezvoltarea creativității și pentru a
experimenta lucrul în grup. Materialele sunt
inedite și provoacă curiozitatea având un
mesaj clar.
- activități realizate în cadrul grupului: colaj
de postere pentru a reaminti publicului un
mesaj fundamental, materiale audio-vizuale
cu tematică referitoare la problemele grupului,
imaginea, sunetul și conținutul având un
impact deosebit în procesul educațional al
acestora.
EVALUAREA FINALĂ
- medicul
- consilierul
- psihoterapeutul
- familia
ECOMAPA
90
CEI DIN JUR MEDICU
L
MÂNCAR
E
DROGUR
I
T.D.
PRIETENI
ASISTENTU
L SOCIAL
MAMA
FAMILIA
MEDICU
L
Relații puternice
Relații slabe
Relații stresante
91
Nume și prenume : A. R.
Vârsta: 34 ani
Sex: M
Data și locul nașterii: 31.05.1983 - jud Iași
Domiciliu: sat Trifești, jud. Iași
Religie: ortodoxă
Starea civilă: văduv
Mediul de proveniență: rural
MOTIVELE ÎN TOCMIRII STUDIULUI DE CAZ:


A.R. : - pierderea soției a determinat răcirea relației cu cei doi copii
- lipsa soției l-a determinat să consume alcool până la dependență;
- a rămas cu cei doi copii de 4, respectiv l4 ani pe care îi îngrijește singur de aproape
un an jumătate;
- venitul este de 500 lei pe lună, din care un sfert este cheltuit pe băuturi alcoolice;
- își iubește copii, dar se află în imposibilitatea de a comunica deschis, acest lucru a
periclitat relația cu copii și a cauzat consumul de alcool;
- insuficiența banilor nu mai permite copiilor accesul la îmbrăcămintea necesară,
animalele crescute până la moartea mamei au fost vândute pentru a-și procura alcool.
A.R.: - este tatăl celor doi copii, rămas văduv și are 34 de ani;
- are ocupația de mecanic auto;
- de la moartea soției a început să consume alcool ca urmare a traumei produse.
- locuiește împreună cu cei doi copii: A.M. și A.C într-o casă îngrijită, spațioasă,
utilată cu lucruri trebuincioase dar ulterior rămasă fără animale de curte: găini, gâște, vacă;
- suferă în urma decesului soției și rămâne la starea de interiorizare, nereușind să
comunice deschis ;
92
DATE PRIVIND STAREA SĂNĂTĂŢII FIZICE:
a. Starea fizică : - în general bună, consumul de alcool a determinat cauzarea
unor leziuni ale ficatului;
b. Starea psihica : -prezintă tulburări psihice;
- nu este stabil din punct de vedere emoțional;
- prezintă mici tulburări de limbaj;
- are relății bune cu cei din jur;
-nu are întotdeauna motive întemeiate în depășirea obstacolelor;
DATE DESPRE EDUCATLA SUBIECTULUI SAU AL NIVELULUI SUPERIOR,

DIPLOME
A.R. - absolvent al Liceului cu profil mecanic U.C.M., Iași
A. R. - are nevoie de un sprijin moral;
PREZENTAREA CONDITIILOR DE LOCUIT SI VENITUL:

Locuiește într-o casă cu două camere, cu grădina în care au fost cultivate legume,
pomi fructiferi, dar lipsesc păsările de curte .
Venitul total este de 1200 lei, insuficient pentru achitarea tuturor cheltuielilor.

În urma discuției cu A.R. am constatat că relația dintre tată și copii este una
predominant armonioasă, însă dependența de alcool creează neajunsuri în viața lor.
Acesta nu a arătat reținere în a-și prezenta situația în care se află. Au fost pe toată
durata discuției atente la întrebările ce i-au fost adresate și au răspuns în mare parte la acestea.
ANALIZA PUNCTELOR DE TARI (A. R.)

93
-tată este susținut moral de copii; - în urma decesului soției a suferit o traumă
-locuiesc împreună Într-o casa proprie cu - consumul de alcool creează neajunsuri;
grădină;
-relația din casă este predominant -îi este greu să își educe singur copii;
armonioasă;
-este o persoană deschisă ; -nu reușește să renunțe la alcool;
PLAN DE INTERVENȚIE
Evaluare Obiective Ținte Strategii de intervenție

primară
A.R. este - îmbunătățirea - A.R. - consiliere individuală gratuită la

dependent de stării de sănătate - medic Clinica de Drogodependenţă din
alcool atât din punct de - consilier cadrul Spitalului de Psihiatrie Socola,
vedere fizic cât - psiholog Iași la inițiativa fratelui persoanei în
și psihic cauză.
Consilierul folosește metoda alcătuirii
jurnalului consumului de alcool. Este
o metodă care, folosind noțiunea de
unitate alcoolică, încearcă să traducă
în termeni cantitativi ingestia de
băutură a unui subiect alcoolic într-o
perioadă dată. Asistentul social și
clientul fac împreună estimarea
consumului din săptămâna
precedentă, pornind de la ziua
premergătoare ședinței și notând
retroactiv. Se consemnează datele din
memoria bolnavului. Această
modalitate servește pentru a aprecia
cărui grup de risc îi aparține
pacientul. În plus este foarte
educativă, conștientizând de multe ori
bolnavului adevărata amploare a
viciului său, pregătindu-l astfel pentru
a opta pentru schimbare.
- urmarea unui tratament
medicamentos datorită unei supradoze
de alcool în cadrul Spitalului Socola,
Iași prin consultarea medicului de
familie din comună la inițiativa"
fratelui lui A.R
Venituri -ajutor social; - asistentul - asistentul social se ocupă de
insuficiente social; întocmirea documentației pentru
- Primăria; obținerea ajutorului social la cererea
solicitantului, ajutorul social se
94
acordă pe bază de cerere și declarație
pe propria răspundere însoțite de
actele doveditoare privind
componența familiei și veniturile nete
realizate în luna anterioară depunerii
cererii de membrii acesteia;
- cererile pentru acordarea ajutorului
social se soluționează, în termen
maxim de 30 de zile de la data
înregistrării, de către persoanele din
cadrul serviciului public de asistență
socială, desemnate prin dispoziție a
primarului.
- în vederea soluționării cererii pentru
acordarea ajutorului social primarul
dispune, în mod obligatoriu,
efectuarea anchetei sociale la
domiciliul sau după caz la reședința
solicitantului ajutorului social,pentru
verificarea situației ce rezulta din
datele înscrise în actele doveditoare;
- ancheta socială se realizează de
personalul serviciului public de
asistență socială din subordinea
consiliului local, sau după caz de
persoanele cu atribuții în domeniul
asistentei sociale, în termen de 15 zile
lucrătoare de la data înregistrării
cererii în baza legii nr. 416/2001
privind venitul minim garantat
modificată prin Legea nr.
7171/5/2006;
EVALUAREA FINALĂ
- medicul
- consilierul
- psihoterapeutul
- copii
ECOMAPA:
95
PERSONA- MEDICU
LUL DE LA L
CENTRU
RUDELE
ALCOOL
UL
A.R.
BISERIC 34 ani
A
ASISTENTU
L SOCIAL
PSIHOLO
GUL
COPIII
COLEGII
Relații puternice
Relații slabe
Relații stresante
96
INFORMATII DE IDENTIFICARE A SUBIECTULUI:
Nume și prenume : C.G.
Vârsta: 11 ani
Sex: F
Data și locul nașterii: 27 aprilie 2006 , sat Cârlig, jud. Iași
Religie: ortodoxă
Mediul de proveniență: rural

PREZENTAREA SUCCINTA A PROBLEMELOR SUBIECTULUI

- performanțe școlare scăzute
- lipsa puterii de concentrare
- dependentă de prenandez
- o lipsă de igienă corporală și implicit a casei
-condițiile în care trăiește sunt nesatisfăcătoare creșterii și dezvoltării normale
Familia C.G, este formată din 5 membri exceptând tatăl care este divorțat de mama sa.
Nu se cunoaște nici o informație despre tatăl copiilor. Copiii primesc o alocație lunară în total
de 150 lei și un alt venit este ajutorul social de 120 lei. În cadrul aceleiași case locuiesc și
bunicii beneficiarei. Relațiile cu aceștia sunt în general bune.
DATE PRIVIND STAREA SANATATII FIZICE A BENEFICIAREI:

C.G s-a născut normal la Maternitatea Cuza Vodă din Iași, având o greutate de 3 kg. S-
a dezvoltat normal pentru vârsta de 11 ani.
Informații medicale: Starea actuală de sănătate a copilului este bună. Cu excepția
problemelor medicale inerente creșterii și dezvoltării, C.G. nu este evidentă cu afecţiuni
cronice. Dezvoltarea fizică este una normală vârstei. A fost mușcată de câine, însă nu au
apărut complicații. Este înscrisă la medicul de familie din satul Cârlig împreună cu ceilalți
membri ai familiei.
97
DIPLOME
Activitatea școlară: este înscrisă la Școala Mihai Codreanu din Iași. Andreea este un
copil ce își face temele în fiecare zi, însă are o putere de concentrare mai slabă.
Statutul socio-profesional: datorită vârstei pe care o are, C.G, nu lucrează și de aceea
nu ne putem referi la statutul socio-profesional.
Relația cu sistemul de protecție/asistență socială: nu a fost și nu este instituționalizată.
C.G. - are nevoie de un sprijin moral;

Locuință/proprietăți: Casa nu este proprietate personală a familiei ci este a bunicilor
fiind cu 2 camere. Condițiile locative nu sunt satisfăcătoare, este dotată cu electricitate, apă
curentă, încălzire, frigider, aragaz, televizor și calculator. Din punct de vedere igienic casa nu
este curată și bine întreținută, este mobilată modest.
Surse de venit: sunt alcătuite din alocația copiilor de 150 lei în total și un ajutor social
de 120 lei. Cheltuielile familiei sunt pentru întreținerea gospodăriei, mâncare, haine, rechizite
școlare, transport la școală, ş.a.

Asistentul social și-a dat seama că C.G. are nevoie de consiliere pentru o mai bună
cunoaștere de sine și a celor din jur, de consiliere educațională pentru îmbunătățirea situației
școlare și de asemenea nevoia de a gestiona sentimentele și emoțiile, pe care le generează o
stare de apatie. S-a remarcat o descurajare, în urma condițiilor grele de întreținere implicit a
lipsei unei baze materiale.
ANALIZA PUNCTELOR DE TARI ( C.G.):
98
- C.G dorește să-și îmbunătățească - lipsa unui spațiu adecvat studiului
situația școlară individual în locuință
- Vor încerca să mențină o igienă corporală - igienă precară atât corporală cât și cea din
cât și în locuință prin salubrizarea acesteia locuință
odată pe săptămână
- vor încerca să facă distribuire mult mai - lipsa alimentelor în cadrul familiei
atentă a banilor pentru a face față datoriilor și
a se întreține alimentar
- program consiliere -consum de inhalant prenandez
PLAN DE INTERVENTIE
Evaluare Obiective Ţinte Strategii de intervenţie

primară
dependență de - terapie - Asistentul - marna fetiței a contactat Fundația
drog ocupațională social Solidaritate și Speranță de care a auzit
- consiliere - C.G. de la o rudă pentru a o introduce în
programul de terapie ocupațională la
Fundația Solidaritate și Speranță,
Căminul Sf. Nicolae. Aici își rezolvă
temele cu ajutorul asistentului, se
realiază desene, felicitări cu diferite
ocazii (Crăciun, 8 martie, Paști), citit
cărți, jocuri de intercunoaștere și
autocunoaștere, serbări de Crăciun
- consiliere în cadrul Fundației
Solidaritate și Speranță prin pașii
următori:
- stabilirea unei relații solide și
lucrative între C.G și consilier.
- explorarea și clarificarea naturii
problemei dependenței, incluzând
dorințele și așteptările acestuia.
- identificarea și analiza opțiunilor
disponibile pentru a aborda problema
dependenței de prenandez
- împuternicirea individului să aleagă
alternativa cea mai potrivită.
- susținerea individului să identifice
acțiunile necesare și să le pună în
practică.
lipsa - îmbunătățirea Primăria -strângerea de colete sau alimente în
alimentelor în situației materiale; cadrul Bisericii din satul Cârlig, jud.
cadrul familiei -ajutor social. Biserica lași la inițiativa mamei care a luat
legătura cu părintele comunei pentru
ajutor
99
Ajutor social Îmbunătățirea și - Primăria; asistentul social se ocupă de
amenajarea - asistentul întocmirea documentației pentru
spațiului de studiu social obținerea ajutorului social la cererea
solicitantului; ajutorul social se
acordă pe bază de cerere și declarație
pe propria răspundere însoțite de
actele doveditoare privind
componența familiei și veniturile nete
social se soluționează ,în termen
cadrul serviciului public de asistență
socială, desemnate prin dispoziție a
primarului.
- în vederea soluționării cererii pentru
dispune,în mod obligatoriu,
solicitantului ajutorului social, pentru
verificarea situației ce rezultă din
asistenței sociale, în termen de 15 zile
lucrătoare de la data înregistrării
cererii în baza legii nr.416/2001
modificată prin Legea nr 115/2006;
EVALUAREA FINALĂ
- dorește să rezolve problema și este deschisă să conlucreze pentru aceasta.
- medicul, consilierul, familia, Biserica, Primăria
ECOMAPA
100
ŞCOALA MEDICU
L
RUDELE
FAMILIA
C.G.
BISERIC 11 ani
A
ASISTENTU
L SOCIAL
CONSILI
ERUL
PERSON PRIETENI
ALUL DE I
LA
CENTRU
Relații puternice
Relații slabe
Relații stresante
101
Nume și prenume : S.I.
Vârsta: 12 ani
Sex: M.
Data și locul nașterii: 18.11.2005 - Iași
Domiciliu: Iași
Religie: ortodoxă

PREZENTAREA SUCCINTA A PROBLEMELOR SUBIECTULUI

- consum de tutun
- nevoia de tutun este tot mai mare şi simte că nu reușește să renunțe la acesta
- situația școlară este precară, aidoma vieții familiale și relațiilor cu prietenii săi
neconsumatori
- părinții săi l-au convins să meargă la un centru de reabilitare, a acceptat, însă s-a reîntors la
tutun
- este foarte izolat şi distant cu părinţii şi fraţii, mai ales în ultima vreme.
DATE PRIVIND STAREA SANATATII FIZICE A BENEFICIAREI:

- arată mult mai în vârstă decât este,
- sunt afectaţi plămânii

DIPLOME
- elev în clasa a V-a
- dezechilibru interior cauzat de ideea de a fi neînţeles de familie, prietenii neconsumatori
PREZENTAREA CONDITIILOR DE LOCUIT SI VENITUL:
102
Locuinţă/proprietăţi: Deţine o locuinţă proprie, a familiei cu 2 camere. Condiţiile locative sunt
modeste, este dotată cu electricitate, apă curentă, aragaz, fără încălzire.
Surse de venit: sunt alcătuite din alocaţia copiilor de 84 lei în total şi salariile părinţilor care
sunt minimul pe economie. Cheltuielile familiei sunt pentru întreţinerea gospodăriei, mâncare,
haine, rechizite şcolare, transport la şcoală.

Asistentul social şi-a dat seama că S.I are nevoie de consiliere pentru o mai bună
cunoaştere de sine şi a celor din jur, de consiliere educaţională pentru îmbunătăţirea situaţiei
şcolare şi de asemenea nevoia de a gestiona sentimentele şi emoţiile, pe care le generează o
stare de apatie. Subiectul a fost dechis spre comunicare.
ANALIZA PUNCTELOR DE TARI ( S.I.):

- are sprijin din partea părinților - este dependent de tutun
- familia reprezintă principalul sprijin moral - şi-a neglijat şcoala

şi financiar
- este internat la Spitalul Socola - a furat obiecte nerecuperabile din casă
- doreşte să scape de această dependenţă. -influenţat de anturaj
PLAN DE INTERVENTIE

primară
- consumă - îmbunătăţirea - S.I - mama băiatului a contactat Fundaţia
droguri stării de sănătate - medic Solidaritate şi Speranţă de care a
atât din din punct - asistentul social auzit de la mătuşa lui S.I pentru a-l
de vedere fizic cât - familia introduce în programul de terapie
şi psihic ocupaţională la Fundaţia Solidaritate
şi Speranţă, Caminul Sf. Nicolae.
Aici îşi rezolvă temele după ore cu
ajutorul asistentului, se realiează
desene, felicitări cu diferite ocazii
(Crăciun, 8 martie, Paşti), citit cărţi,
jocuri de intercunoaştere şi
autocunoaştere, serbări de Crăciun şi
alte sărbători.
Scăderea - susţinerea prin - S.I -terapie ocupaţională şi ludo-terapie
stimei de sine accentuarea - asistentul social în cadrul Fundaţiei Solidaritate şi
103
punctelor tari Speranta, Iaşi: jocuri de
intercunoaştere, pictură, confecţionări
de felicitări de ziua mamei, realizarea
de cruciuliţe se realiează desene,
felicitări cu diferite ocazii (Crăciun, 8
martie, Paşti), citit cărţi, jocuri de
intercunoaştere şi autocunoaştere,
serbări de Crăciun
Ajutor social Îmbunătătirea şi -Primăria; - asistentul social se ocupă de
amenajarea -asistentul social întocmirea documentaţiei pentru
spaţiului de studiu obţinerea ajutorului social la cererea
solicitantului; ajutorul social se
acordă pe bază de cerere şi declaraţie
pe propria raspundere insoţite de
actele dovedidoare privind
componenţa familiei şi veniturile nete
social se soluţionează ,în teremen
cadrul serviciului public de asistenţă
socială, desemnate prin dispoziţie a
primarului.
-în vederea soluționării cererii pentru
dispune,în mod obligatoriu,
solicitantului ajutorului social, pentru
verificarea situației ce rezulta din
asistenței sociale, în termen de 15
zile lucrătoare de la data înregistrării
cererii în baza legii nr.416/2001
modificată prin Legea nr 115/2006;
EVALUAREA FINALĂ
- doreşte să rezolve problema şi este deschisă să conlucreze pentru aceasta.
104
- medicul
- consilierul
- familia
- Biserica
ECOMAPA:
ŞCOALA MEDICU
L
PĂRINŢI
DROGUR
ILE
S.I.
PRIETENI
I
ASISTENTU
L SOCIAL
CONSILI
ERUL
PERSON BISERIC
ALUL DE A
LA
CENTRU
Relații puternice
Relații slabe
Relații stresa
105
Nume și prenume : R.D.D.
Vârsta: 22 ani
Sex: M.
Data și locul naşterii: 7.10.1995
Domiciliu: Iaşi
Religie: ortodoxă


- consum de plante etnobotanice;
- nevoia de drog este tot mai mare, considerând drogul o distracţie
- anturajul său sunt prietenii din cartier cu care obişnuieşte să se drogheze şi să
petreacă timpul liber;
- are o situaţie şcoalară precară datorită dezinteresului, însă are un QI ridicat ;
- părinţii săi nu au grija de el, considerând că este îndeajuns de mare să ia decizii chiar
şi de a se droga;
- este foarte distant cu părinţii.
Familia lui D., este formată din 4 membri: mama R., tata G., sora A. Mama lucrează în
contabilitate, iar tatăl este instructor-auto. Împreună locuiesc într-un apartament din Iaşi
mobilat având condiţii foarte bune. Deţine întreaga răspundere şi responsabilitate asupra
surorii lui în vârstă de 6 ani. Grija lui se răsfrânge şi asupra câinelui din familie.
DATE PRIVIND STAREA SANATATII FIZICE A BENEFICIARULUI:

a) sănătatea fizică: - are semne vizibile în urma consumului de droguri
- sunt afectate multe organe interne
- are 2 tatuaje permanente
106
- afecţiuni pulmonare acute determinate de consumul de tutun
consumând 2 pachete ţigări/zi
b) sănătate psihică: - halucinaţii,
- paranoia

DIPLOME
- fost student la Facultatea de Educație Fizică şi Sport, a renunţat la ea după un an, înscriindu-
se la Facultatea de Filosofie, specializarea Sociologie
- dezechilibru interior cauzat de ideea de a fi neînţeles de familie, prietenii neconsumatori,
- consideră că perioada adolescentină este dedicată distracţiei (cluburi, dans, tigari, consum
droguri), însă uneori are momente de luciditate conştientizând că pierde timpul fără a aduce o
contribuţie folositoare vieţii, remarcându-se deseori conflictele interioare.
PREZENTAREA CONDIŢIILOR DE LOCUIT SI VENITUL:

Locuinţă/proprietăţi: Locuiește împreună cu părinţii şi sora mai mică, într-unapartament cu 3
camere. Condiţiile locative sunt foarte bune, confortabile.
Surse de venit: salariile părinţilor sunt motivante pentru aș permite lucrurile dorite.

Asistentul social şi-a dat seama că R.D.D. are nevoie de consiliere pentru o mai bună
cunoaştere de sine şi a celor din jur, de consiliere în a conştientiza că studiile sunt mai
importante decât alocarea timpului în scopuri nerelevante, de asemenea nevoia de a gestiona
sentimentele şi emoţiile, care generează o stare de apatie. Subiectul a fost deschis spre
comunicare.
ANALIZA PUNCTELOR DE TARI ( R.D.D):

- are sprijin financiar din partea părintilor - este dependent de droguri părinţii
favorizând acest lucru
-QI ridicat şi un potenţial maxirn de - şi-a neglijat şcoala
acumulare a informaţiilor
- conştientizeză că dependenţa de droguri -influenţat de anturaj
107
nu este folositoare pentru el

primară
- consumă - îmbunătăţirea - R.D.D - R.D.D a fost direcţionat la
droguri stării de sănătate - medic consiliere individuală de către mama
atât din din punct - familia sa la Clinica de Drogodependenţă din
de vedere fizic cât cadrul Spitalului de Psihiatrie Socola,
şi psihic Iaşi datorită unei supradoze de ierburi
etnobotanice. Aceasta l-a găsit în
stare de inconştienţă în camera sa.
Paşi în consiliere:
- stabilirea unei relaţii solide şi
lucrative între R.D.D şi consilier.
- explorarea şi clarificarea naturii
problemei dependenţei, incluzând
dorinţele şi aşteptările acestuia.
- identificarea şi analiza opţiunilor
disponibile pentru a aborda problema
dependenţei de prenandez
- împuternicirea individului să aleagă
alternativa cea mai potrivită.
- susţinerea individului să identifice
acţiunile necesare şi să le pună în
practică.
- scăderea - susţinerea R.D.D - R.D.D - introducerea într-un grup suport cu
stimei de sine prin accentuarea - consilier rol în activarea capacităţii de a
punctelor tari - - psiholog asculta, de a comunica, valorizarea
introducerea într- participanţilor, verbalizarea propriilor
un grup suport trăiri pozitive şi negative, aducerea în
prim plan a situaţiilor conflictuale şi
găsirea de soluţii pentru rezolvarea
pozitivă şi favorabilă a acestora,
dezvoltarea încrederii şi stimei de
sine, dezvoltarea unui stil de viaţă
sănătos, depăşirea timidităţii,
dezvoltarea creativităţii, etc.
Metode folosite, metode
psihodramatice (joc de rol)-
- activități realizate în cadrul

grupului: colaj de postere pentru a
reaminti publicului un mesaj
fundmental, materiale audio-vizuale
cu tematică referitoare la problemele
grupului.
108
Trebuie să se ţine evidenţa acestor
activităţi prin monitorizarea şi
evaluarea materialelor şi activităţilor.
Aceasta se poate realiza prin
înregistrarea a tot ceea ce s-a făcut şi
împărtăşirea şi altora a informaţiilor
primite.
- jocuri interactive: Visul (Toată
lumea stă în cerc şi fiecare trebuie să
se prezinte, oferind date despre
originea lui şi aspiraţiile de viaţă: o
călătorie pe lună, o călătorie în jurul
lumii)
Alege o piesă
(Asistentul social cere tuturor să-şi
scoată un articol de îmbrăcăminte,
încălţăminte ori bijuterii, un simbol
social care să-l caracterizeze. Apoi se
strâng în cerc şi se prezintă fiecare)
EVALUAREA FINALĂ
- doreşte să rezolve problema şi este deschisă să conlucreze pentru aceasta.
- medicul
- consilierul
- familia
- Biserica
ECOMAPA
109
ŞCOALA FAMILIA
RUDELE
MEDICU
L
R.D.D.
PRIETENI 22 ani
I
ASISTENTU
L SOCIAL
CONSILI
ERUL
SORA BISERIC
A
Relații puternice
Relații slabe
Relații stresante
CONCLUZII
110
În urma studiilor de caz prezentate în patrea practică a lucrării, s-a constatat că
drogurile au puterea, să transforme viaţa persoanelor într-o continuă stare de neliniște, agitație
interioară puternică.
Astfel, au fost relatate mai multe cauze a consumului de droguri: o parte dintre
persoane au fost determinate să consume datorită influenţei anturajului, cercului de prieteni ca
urmare a lipsei unui scop bine definit în viaţă.
O altă parte este cea pentru care drogurile reprezintă o alinare în faţa suferinţelor lăsate
de o persoană dragă apropiată sau a panicării apariţiei unor necazuri. O a treia categorie de
persoane care consumă droguri o reprezintă cei curioși, care de multe ori, ajung la o
supradoză, devenind mortală. Toate aceste dezechilibre apar la nivel mintal, fizic şi sufletesc
atunci când familia nu oferă educaţie copilului cu privire la droguri sau alte aspecte ale vieţii.
Dacă părinţii s-ar ocupa mai îndeaproape de copii, dacă s-ar implica mai mult în viaţa
lor încă de la vârste fragede şi ar discuta deschis despre orice problemă cu certitudine că
problemele lor pe care le consideră majore ar îmbrăca un balsam mângăietor. În acest mod
multe familii nu s-ar mai confrunta cu dependenţa fizică şi psihică a copilului sau tulburări
grave ale activităţii mintale, ale percepţiei şi comportamentului.
Din cele 7 cazuri pe care le-am prezentat consumul de tutun şi droguri sunt utilizate de
persoane cuprinse între 11-34 ani, fiind 4 persoane de sex masculin şi 3 de sex feminin. Se
observă că doar o singură persoană are o situaţie financiară foarte bună din numărul total de
cazuri prezentate. Un număr de 5 persoane Locuiesc în mediul urban, persoane dependente de
plante etnobotanice şi tutun, iar 2 în mediul rural, dependente de alcool, respectiv inhalanţi,
arătând că drogurile sunt mai răspândite în mediul urban, iar alcoolul în mediul rural.
Procentul de consum de droguri este mult mai mare la persoanele necăsătorite, din cele
7 cazuri, 6 sunt necăsătorite, existând doar un singur caz în care persoana a fost căsătorită, în
momentul de faţă fiind văduv. Cinci din cele 7 cazuri sunt persoane încă în cadrul
învăţămăntului arătând că dependenţa de drog este influenţată de anturaj în cea mai mare
măsură, dar și de dorința de integrare în cadrul diferitelor grupuri sociale.
BIBLIOGRAFIE
111
*** Tinerii și consumul de droguri, Manual. Crearea, folosirea şi evaluarea materialelor şi
activităţilor educative, Trad. de psiholog Ionela Petrea, Departamentul pentru abuzul de
substanţe-Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Fundaţia Mentor. Ministerul Sănătăţii. Direcţia de
Promovare a Sănătăţii şi Sănătate Comunitară, Bucureşti, 1999.
***Startegia națională antidrog 2013 – 2020.
***H.G. nr. 784/09.10.2013 privind aprobarea Strategiei naționale antidrog 2013-2020 şi a
Planului de acțiune în perioada 2013-2016
***H.G.. nr. 684/2015 privind aprobarea Programului național de prevenire și asistență
medicală, psihologică și socială a consumatorilor de droguri 2015-2018, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 3 septembrie 2015
*** Raportul național privind situația drogurilor în România pe anul 2015, publicat în anul
2016
***Ziarul Lumina de Duminică
Bălan Ioanichie, Călăuză ortodoxă în familie și societate, vol.II, Ed. Mitropoliei Moldovei şi
Bucovinei, 1999.
Bohuș Alina, Drogurile între fantasmă și realitate, Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca, 2008.
Boloș Daniela, Alcoolul și drogurile. De la experiment la dependență, Ed. Eurodidact, Cluj-
Napoca, 2005.
Cucu loan, Psihiatria adolescentului, Ed. Litera, Bucuresti, 1979.
Dinu Serenelle, Drăgostin Menelac, Problemele secolului XXI: droguri, trafic de persoane,
violenta în familie, Ed. Teocora, Buzău, 2009.
Dikel William, Sănătatea mintalaă a elevului. Ghid pentru personalul didactic, Ed. Trei,
București, 2014
Frantz Floyd, Cum să tratăm alcoolismul, Ed. Trinitas Iaşi , 2007.
Gaudet, Etienne Drogurile și adolescența-Răspunsuri la întrebările părinţilor, Ed. Minerva,
trad. Vasiliu Deliana, 2006.
Gordon Allport, Structura și dezvoltarea personalității, Traducere de Ioana Herseni, Ed.
Didactică şi Pedagogica Bucureşti, 1991.
Goupil Georgette, Selye Hans, Înțelepciunea stresului, trad. Karacașian Medeleine, Ed.
Coresi, Bucuresti, 1991.
Golu Pantelimon, Psihologia copilului, Ed. Didactică și Pedagogică, 1994
Ioan Beatrice Gabriela, Consumul de droguri și toxicomania. Aspecte bio-psiho-sociale,
medico-legale și legislative, Ed. Junimea, 2003.
Ionescu George, Tulburări ale personalității, Ed. Asklepios, Bucureşti, 1997.
112
Iamandescu Ioan Bradu, Stresul psihic și bolile interne, Ed. All. Bucureşti, 1993.
Kuhn Cynthia, Scott Swartzwelder,Wilkie Wilson, Tripat. Ce trebuie să stii despre
droguri:de la alcool la ecstasy, Traducere din engleză de Teodora Nicolau, Ed. Trei,
București, 2014.
Knutgard Hans, New Ttrends in European Youth and Drug Cultures, in Youth Studies,
Australia, vol. I, 1996.
Lyman Michael și Gary W Potter, Drugs in Society - Causes, Concepts and Control, Ed.
Anderson Publishing, U.S.A, 1998.
Macovei Radu Alexandru, Elemente de toxicologia drogurilor, aspecte medicale,
toxicologice, psihosociale, psihiatrice, și juridice, Ed. Focus, București, 2006.
Miftode Vasile, Populații vulnerabile și fenomene de auto-marginalizare, Ed. Lumen, Iași,
2002.
Miltulescu Sorin, Studii în domeniul tineretului, Ed. Didactică și Pedagogică, 2008.
Minulescu Mihaela, Chestionarele de personalitate în evaluarea psihologică, Ed. Gar Ell
Publishing House, Bucuresti. 1996.
Paraschiv Gaviille, Drogurile ispită otrăvitoare, Ed. Cartea Universitară, București, 2005.
Palalogos Aurelia Melania, Problemele secolului XXI: droguri, traficul de persoane,
violenţa în familie, ediţia I. Ed. Teocora, Buzău, 2009.
Pestov N. E., Cum să ne creștem copii, Ed. Sophia, Bucureşti, 2003.
Rășcanu Ruxandra, Alcool și droguri: Virtuți și capcane pentru tineri, abordare
psihosocială.
Rădulescu Sorin, Dâmboianu Cristina, Sociologia consumului și abuzului de droguri, Ed.
Lumina Lex, București.
Stanciu Vincentiu Virgilius , Sgârcitu Danilea, Drogurile o realitate care poate ucide, Ed.
Centrul de creatie Brăila. 2002.
Sion Gratiela, Psihologia vîrstelor, Ed. Fundaţiei România de mâine, Bucureşti, 2009.
Șipos Roxana, Copiii și drogurile: ghid informativ pentru părinți, Ed. Alma Mater, Cluj-
Napoca, 2007.
Țurlea Stelian, Bomba drogurilor, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1991.
Şchiopu Ursula, Emil Verza, Psihologia vârstelor –ciclurile vieții, Ed.Didactică şi
Pedagogica, Bucureşti, 1997.
www.mehedinteanul.ro
www.tocilar.ro
www. arhiepiscopiabucurestilor.ro
113
www.crestin ortodox.ro
www.doxologia.ro
ANEXE
114
Anexa 1
CHESTIONAR PRIVIND CONSUMUL DE DROGURI
Data studiului
Rangul naşterii (părinţi/ internat/ gazdă/ singur)
1. De unde aţi aflat prima datã despre droguri?

filme literatură emisiuni TV emisiuni radio lecții de educație sanitară la
şcoală părinţi prieteni ziare reviste Internet
2. Dacă aţi avea posibilitatea, aţi încerca un drog?

da nu
3. Ţi-au fost oferite droguri spre cumpărare?

da nu
4. Ţi-au fost oferite droguri pentru consum?

da nu
5. Consumi droguri ?
niciodată am încercat o dată ocazional săptămânal zilnic
6. La ce vârstă ai încercat prima dată un drog ?

Mai puţin de 9 ani
< 9 ani
7. Dacă consumi, ce tip de drog consumi ?

heroină marijuana hasis cocaina LSD amfetamină
sedative
inhalanţi altele (precizează)
8. Sub ce formã consumi drogurile ?

Ţigară prizat injectabil altele
9. De câte ori ai fost drogat în viata ta ?
115
Niciodată rar des
10. Care este motivul pentru care se consumă droguri ?

curiozitatea
prietenii
timiditatea
dorinţa de a trăi experinţe noi
teama de responsabilităţi
conflicte în familie
altele
11. În familia ta se consumă droguri ?

mama tata fraţii nu nu ştiu
12. Colegii, prietenii tăi consumă droguri ?

da nu nu stiu
13. Câte persoane care se droghează cunoşti ?

nu stiu 1 mai multe
14. Unde consumi droguri ?

la petreceri
la scoală
în cămin
acasă
prieteni
baruri discoteci
altundeva (precizează)
15. De unde vă procurati droguri ?

din școală
din zona scolii
din cămin
din zona căminului
116
de la prieteni
altundeva (precizează)
16. Ce efecte ale drogurilor considerați că au importanţă mai mare ?

îti dau încredere în tine
te linistesc
îti dau fortă de muncă
dăunează grav sănătătii
17. Cum vă puteţi descrie ?

nervos deprimat agresiv obosit euforic nedormit inutil
fericit bine relaţionat cu cei din jur optimist
18. Câte cești de cafea consumi pe zi ?

nu consum
ocazional
o cească
două ceşti
trei cesti
mai multe (precizează)
19. Cu ce ocazie consumi cafea ?

fără motiv
la petreceri
în perioada examenelor
cu ocazia întrecerilor sportive
nu consum
20. Relaţiile în familie sunt:

armonioase
tensionate
indiferente
21. Structura familiei:
117
organizată
dezorganizată (divort)
reorganizată
alte situatii (ex. concubinaj)
CUPRINS
118
PARTEA TEORETICĂ
Introducere..................................................................................................................................2
Capitolul I. Drogurile. Clasificarea și evoluția lor. Plantele etnobotanice.................................2
I.1. Definiția și evoluția drogurilor.....................................................................4
I.2. Clasificarea drogurilor legale și ilegale........................................................7
I.3. Plante etnobotanice....................................................................................19
Capitolul II. Analiza internațională și națională a fenomenului drogurilor. Factori favorizanți

și efecte.....................................................................................................................................21
II.1 Analiza globală a fenomenului drogurilor și dependența în
România....................................................................................................................................21
II.2 Factori care favorizează consumul de droguri............................................29
II.3 Efectele drogurilor asupra organismului uman...........................................33
Capitolul III. Perioada adolescentină și intervenția asistentului social....................................38

III.1 Personalitatea adolescenților ....................................................................38
III.2 Probleme specifice adolescenţilor : criza de identitate, imaginea de sine şi
stresul psihic.............................................................................................................................44
III.3 Intervenția asistentului social în alcoolism și droguri...............................50
Capitolul IV.Evoluția consumului de droguri în România în anul 2015 ...............................60

.
IV.1 Contextul național și politicile în domeniu................................................60
IV. 2 Principalele droguri consumate în România.............................................61
IV.3 Prevenire....................................................................................................62
IV. 4 Consecințe ale consumului de droguri în planul sănătății........................65
IV. 5 Cercetare...................................................................................................66
Capitolul V. Perspectiva teologică............................................................................................67
Concluzii..................................................................................................................................72
PARTEA PRACTICĂ
119
Introducere................................................................................................................................75
STUDIUL DE CAZ NUMĂRUL 1.............................................................................................76
STUDIUL DE CAZ NUMĂRUL 2............................................................................................81
STUDILU DE CAZ NUMĂRUL 3.............................................................................................86
STUDIUL DE CAZ NUMĂRUL 4............................................................................................92
STUDIUL DE CAZ NUMĂRUL 5.............................................................................................97
STUDIUL DE CAZ NUMĂRUL 6...........................................................................................102
STUDIUL DE CAZ NUMĂRUL 7...........................................................................................106
CONCLUZII...........................................................................................................................111
BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................112
ANEXE...................................................................................................................................115
120
Curriculum vitae
Europass
Informaţii personale
Nume / Prenume Petrea Mihail
Adresă(e) Com. Hangu, Jud. Neamț
Telefon(oane) 0746 92 30 26
E-mail(uri) petreamihail87@gmail.com
Naţionalitate(-tăţi) română
Data naşterii 29 03 1987
Sex masculin
Educaţie şi formare
Perioada 2002-2017
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ Seminarul Teologic Ortodox Sfinții Împărați „Constantin și Elena” din Piatra Neamț
Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași
Studii de masterat la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iași
În prezent student al Facultății de Teologie din Iași, secția Asistență Socială
Aptitudini şi competenţe
personale
Limba(i) maternă(e) romană
Limba(i) străină(e) cunoscută(e) engleza

Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere
Ascultare Citire Participare la Discurs oral Exprimare
conversaţie scrisă
Limba engleza mediu mediu mediu mediu incepator

Limba Franceza mediu incepator incepator incepator incepator
Competenţe şi aptitudini de utilizare O bună stăpânire a programelor: Navigare pe internet, Word, PowerPoint
a calculatorului etc.
Permis(e) de conducere Categoria B, 2005
Informaţii suplimentare Sunt pasionat de călătorii (pelerinaje), sport, lectură, înot,
Anexe Copie diploma de licenta și foaie matricolă

Copie certificat de botez și certificat de naștere
Copie dupa certificatul de căssătorie
Aviz psihologic
Recomandarea preotului duhovnic
121
122

LUCRARE LICEENTA As Consumul de Droguri

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LUCRARE LICEENTA As Consumul de Droguri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PARTEA TEORETICĂ

I.1. Definiția și evoluția drogurilor

I.2. Clasificarea drogurilor legale și ilegale

Consumul de droguri a fost clasificat pe 5 niveluri:

O altă clasificare este după criteriile:

Opiul și derivații săi

I.3. Plante etnobotanice

Distribuția numărului de beneficiari după sursa de trimitere

Secția de poliție (arest)

0 20 40 60 80 100 120 140 160

Distribuția respondenților, în funcție de probabilitatea de a accepta să consume

II.2 Factori care favorizează consumul de droguri

Factorii de risc reprezintă circumstanțele prezente înainte de inițierea consumului,

4. Vârsta mică la prima utilizare

l. Istoricul familial de utilizare a substanțe toxice.

2. Atitudinea părinților în legătură cu activitățile școlare, extrașcolare, fumatul sau

3. Viața familiei dezorganizată

Normele educative incoerente și inadecvate în viața adolescentului, cresc riscul pentru

3. Publicitate prin media a alcoolului, țigaretelor sau drogurilor

II.3 Efectele drogurilor asupra organismului uman

- faza incipientă și cea normală a administrării drogurilor

În prima situație simptomele sunt: starea de euforie, vorbirea neclară, dezorientare,

- senzație de greață și vărsături;

Efectele nocive ale consumului de tutun și alcool

În sec. XX-lea, fumatul este asociat cu afecțiunile pulmonare și cancerul de plămân.

Pubertatea ca și adolescența specifice pentru a doua decadă a vieții omului se

III.1 Personalitatea adolescenților

Cuvântul personalitate și rădăcina sa „persoană” au fascinat îndelung e cercetătorii

III.2 Probleme specifice adolescenţilor : criza de identitate, imaginea de sine şi

În perioada adolescenței are loc maturizarea fizică, intelectuală, maturizarea

Stresul psihic reprezintă o dimensiune psihologică, a lumii contemporane, în continuă

III.3 Intervenția asistentului social în alcoolism și droguri

Asistența socială poate să ajute oamenii să-și mărească capacitatea de rezolvare a

II. Obiective strategice: abstinență totală și definitivă (remisiunea propriu- zisă)

Pentru a putea trata eficient un caz de alcoolism este indispensabil să cunoaștem

Bere obişnuită l halbă 4

Bere export l halbă 5

Bere export l doză metal 2

Distilare l măsură standard 1

Vin de masă l pahar standard 1

Vin masă l sticlă de 1 L 7

Vinuri tari 1 pahar standard 1

Alcătuirea jurnalului consumului alcoolic. Este o metodă care, folosind noțiunea de

JURNALUL CONSUMULUI DE ALCOOL

Evaluarea numărului de unități de alcool băute pe săptămână este utilă pentru

Intervenția minimală în alcoolism

Măsurile minimale de intervenție sunt următoarele:

Consilierea individuală este una din metodele de lucru a asistentului social cu

- alcătuită dintr-o serie de activități prestate în legătură cu un individ și cu nevoile sale.

1. Respectul - talentul consilierul constă în mare parte în aptitudinea de a i transmite

Obiectivele asistentului social sunt:

IV.1 Contextul național și politicile în domeniu

Consumul şi traficul de droguri constituie la nivel mondial un fenomen

IV. 2 Principalele droguri consumate în România

Corelat cu abordările științifice în domeniu, scopul asumat al politicilor de intervenţie

IV. 4 Consecințe ale consumului de droguri în planul sănătății

Mântuitorul Iisus Hristos cheamă pe fiecare dintre noi la eliberarea de păcate și de

În concluzie, această lucrare are ca şi scop conştientizarea în rândul populaţiei de

STUDIU DE CAZ NUMARUL 1

Studiul de caz a fost întocmit în vederea documentării pentru lucrarea de licență.

O.M. - face parte dintr-o familie în care lipsește comunicarea:

DATE PRIVIND STAREA SANATATII FIZICE:

DATE DESPRE EDUCATIA SUBIECTULUI SAU AL NIVELULUI SUPERIOR,