Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Konica 20170331082624

    Încărcat de

    Mihai Petrea
    5 vizualizări30 pagini

    Titlu original

    konica20170331082624

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    5 vizualizări30 pagini

    Konica 20170331082624

    Încărcat de

    Mihai Petrea

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 30
    3. Caldurd neposesiva. Este 0 demonstratie de preocupare pentru celilalt, preocupare profunda pentru binele lui. 4. Abfinerea de la a judeca clientul, Clientul insusi trebuie s& fie judecstorul propriilor comportamente si sentimente. Consilierul trebuie s& evite atitudinea prezumtioasd si/sau tendinfa de a-condamna pe client. 5. intelegerea exacti a lientului. Aceasta inseamna evaluarea precisa comportamentului verbal si nonverbal, coroborata cu datele din istorie. 6. Recunoasterea potentialului clientului. Clientul poate avea remarcabile resurse interioare pe care consilicrul e dator s invefe a le recunoaste gi ale folosi 7. Respectarea caracterului confidential al relatiei este cea mai important reguld a relafiei consilier - client. {in timpul contractului cu consilierul, subconstientul clientului il poate asimila pe asistentul social (consilier) cu un personaj semnificativ din trecutul su. Din aceasti confuzie pot rezulta manifestiri comportamentale aberante ca: rabufniri de revolti, reactii de respingere, manife agresive, tentative de seductie ete. Obiectivele asistentului soci: unt : 1. si dezvolte resurse / activitati cu care se vor identifica si cu care tinerii se vor bucura 2. si stabileasc un proces educational de grup care si fie interactiv 3. si invefe s& le cunoasca si si le inteleaga limbajul, argoul, valorile si cultura 4, sii incurajeze si povesteasca experientele, si fact sch9imb de idei, s& giseasca solutii pentru problemel si nevoile lor. 5. s& incurajeze exprimarea si creativitatea personala si si le stimuleze ‘gandirea imaginativa si ideile 6. si dezvolte increderea in sine si in ceilalfi intr-un mediu sigur, ardtandu-te c& mu sunt singuri si cd exste si alte persoane aflate in situatii simitare 3 7._ si priveased fiecare problema din diferite unghiruri, ludnd in considerate spectrul larg al nevoilor individuale, asteptarilor si resurelor din cadrul grupului 8. 4 sprijine atitudinile pozitive in legatura cu subiectele si grijile specifice grupului(drepturi si responsabilitati, sanitatem educafie, alcool, tutun, substange psihoactive) 9. s& afle din opiniile grupului despre diferite aspecte pe teme de sandtate gi despre valoare mesajelor de sinatate, © metodi de lucru cu adolescentii aflati la rise 0 reprezintd cea la nivelul grupului, Tinerii sunt supusi la un rise crescut in ceea ce priveste consumul de droguri $i a problemelor generate de acestea. in consecinfa, activitatile cu aceste grupuri pot avea un efect semnificativ asupra siinatafii intregii comunititi. Programele de educatic pentru sdnatate privind consumul de droguri, ar trebui si implice participarea responsabili a consumatorilor si neconsumatorilor. Activitafile programului igi propun si faci cunoscuti informatia si si promoveze mijloacele portivite pentru grupurile finmti specifice cu scopul de a schimba atitudinile si comportamentele pentru adoptarea unui stil de viata snatos.!!7 ‘C&nd tinerii discuté probleme referitoare la consumul de alcool, tutun sau alte droguri folosite, asistentul social are nevoie de intruire pentru oferitea de informatii sau sfaturi legate de problemele delicate care ar putea si apara. Materialul sau activitatea trebuie bine pregitité, iar asistentul social trebuie si fie increzitor in capacitatea sa de abordare a problematicii penrtu a evita esecul. EVEa trebuie si respecte diferenfele culturale si de personalitate a participantilor. O discujie in grup poate fi consideraté de succes dacd participantii au avut posibilitatea de a cerceta situatia si de a lua propriile decizii in ceea ce priveste importanfa imbunatatirii sinatajii si evitirii riscurilor. Schimbarea comportamentului ar putea si nu fie obtinuts imediat, dar schimbarea deprinderilor, atitudinilor, cunostintelor gi valorilor ar putea eventual sé ducd la aceasta, 87 '¢68, Tineri si consumul de droguri: manval-Crearea, folosirea si evaluarea materialelor si activitatilor educative, trad. de psiholog lonela Petrea, Departamentul pentru abuzul de substante- Organizatia Mondial8 a San&tatii, Fundatia Mentor, Ministerul Sanatati,Directia de Promovare a ‘Sandtatii si SSndtate Comunitars, Bucuresti, 1999, pg. 13, 74 Aceste activititi pot facilita munca de initiere a grupului relaxind atmosfera, pregitind participantii si tucreze fmprewna, chiar daci este prima dati cfind se intalnese. Exemple de activititi pot fi jocuri interactive: Visul Toata lumea sti in cerc si fiecare trebuie si se prezinte, oferind date despre originea lui si aspiratiile de viaga: 0 calatorie pe lun’, o célitorie in jurul lumii) Alege o pies Asistentul social cere tuturor si-si scoata un articol de imbriciminte, incal {taminte ori bijuterii, un simbol social care si-l caracterizeze. Apoi se string in cere si se prezinté fiecare Nume celebre Asistentul social serie un nume celebru( un star, un personaj istoric, un personaj din desene animate) pe o etichetd si o lipeste pe spatele fiecdruia fri si le spund. Participantii se misc de jur imprejur pundnd intrebari si obtinind raspunsuri de tip: "da" sau "nu"(Sunt barbat ? Sunt rege ?) pana ghicesc cine sunt ei.'!® Asistentul social ii poate intreba pe tineri despre atitudini, valori si opiniile lor asupra consumului de droguri. Aceasti informatie poate ajuta la infelegerea comportamentului lor. Deasemenea fi poate adresa intrebari participantilor referitor la opiniile lor cu privire la consumatorii de droguri, daci ar ajuta pe cineva cu aceasti problema, de ce folosesc drogul desi nu este plicut, de ce nu-si exteriorizeazt sentimentele fate de alti prieteni. Jocul de rol poate genera de asemenea sentimente si reactii specifice care pot fi discutate in grup. O alt& activitate poate fi mobilizarea tinerilor consumatori sau neconsumatori de droguri ce sunt solicitati si realizeze desene care prezinti mesaje de stinatate pentru scdderea interesului fat de consumul de droguri. Aceasta activitate este 0 oportunitate pentru dezvoltarea creativitatii si pentru a experimenta lucrul in grup. Materialele sunt inedite si provoacd curiozitatea avand un mesaj clar. Mai poti fi si alte activitati realizate in cadrul grupului: colaj de postere pentru a reaminti publicului un mesaj fundemental, materiale audio-vizuale cu **tbidem, pg.29 75 tematic referitoare la problemele grupului, imaginea, sunetul si continutul avand un impact deosebit in procesul educational al acestora. Nu toate grupurile functioneaz usor... Asistentul social trebuie si fie pregatit si reactioneze la aceste probleme. Astfel pot aparea dificultati precum 1. oameni care vin in gadrul grupului sub influenfa alcoolului sau altor droguri 2. participantii cu dificultati senzoriale si de atentie persoane care au un comportament agresiv si ameningi siguranta indivizilor 4. lips de concentrare certuri pentru putere in cadrul grupului 6. unul sau doi dintre membrii grupului domina conversatia'"? Trebuie si se fine evidenta acestor activititi prin monitorizarea si evaluarea ‘materialelor si activitifilor. Aceasta se poate realiza prin inregistrarea a tot ceea ce s-a facut si impartasirea si altora a informatiilor primite. Monitorizarea reprezinti evaluarea modului de implementare a activitatilor sia materialelor realizate: de cine, pentru cine, cu cine, cum, céind si unde. Evaluarea isi propune si observe modul in care activititile in care activitatile si materialele igi indeplinese obiectivele si impactul pe care il au asupra grupului tint, Coneluzie fn cel de-al doilea capitol este tratati perioada adolescentin’ cu diferite probleme cu care se confrunti, S-a definit aceasta perioadi ca reprezentand o etapa in plina dezvoltare. Personalitatea se formeaza treptat avind loc 0 maturizarea fizics, intelectuala si emotionala stabilindu-se propria identitate personal. De de multe ori apar momente cind se produe dezechilibre marcate intre solicitérile mediului si ccapacititile de raspuns ale organismului, astfel inca , stresul se instaleaz cu precadere in aceasta perioada. S-a prezentat modul de interventie al asistentei sociale ce are rolul de a ajuta oamenii si-si mireasca capacitatea de rezolvare a problemelor ce i-au determinat sa devina dependenti * tbidem, pg.33 76 Cap. III Aspecte legislative privind alcoolul si drogurile Chiar daci bauturile alcoolice sunt cunoscute din timpuri strlivechi, daca ceremonialurile sacre din perioada romana, ca si petrecerile de astizi flicindu-se de obicei sub semnul alcoolului, tot din cele mai indepartate vremuri s-au seris nenumérate lucriri despre pericolul excesului de alcool si s-au elaborat legi menite si frineze abuzurile. Necesitatea aparitiei acestor legi s-a datorat consecinjelor grave ale excesului de bauturi alcoolice asupra sinatatii popoarelor, asupra dezvoltarii lor economico-sociale, a viefii lor. Astfel, in vechea Chind - seriu istoricii - inca din mileniul al treilea ie.n,, cei ce abuzau de alcool erau condamnati la moarte. in India striveche “betivii” erau pedepsiti prin tumnarea de metal topit pe gat, iar in Egipt, acestia erau izgonifi din fara. Vechii legiuitori au infeles si apere cu deosebire fiinta fragilé, sensibilé la alcool a copiilor, interzicénd femeilor care alipteazi consumul vinului, fapt ce dovedeste o intuitie deosebits asupra procesului de eliminare a alcoolului prin laptele mater, Tot din cauzi observarii influentei pe care alcoolul o are asupra conceptiei copiilor, a fost claborata si legea cartaginezai ce interzicea sotilor si consume alcool inaintea actelor sexuale, Senatul roman a legiferat interzicerea consumului de vin a persoanelor sub 30 de ani si a copiilor, mai apoi Mahomed la musulmani f%ciind din proscrierea vinului un precept religios. in Londra Evului Mediu, bautorii recidivisti erau executati in public. Dintre misurile cele mai drastice luate in scopul prohibifei consumului de biuturi alcoolice in lume, merit amintite trei mari legislatii: cea elaboratii de citre regele Suediei, la sfargitul secolului al XIX-lea, prin care se interzicea cu desAvarsire consumul bauturilor alcoolice; legea elaborata in Rusi tre anii 1914-1916; si cea elaborata in ‘SUA intre anii 1928-1933. Aceste masuri nu au dat practic nici un rezultat, 7 dimpotriva, alcoolismul a luat o extindere mai mare, din cauza traficului ilicit de bbauturi spirtoase, aducitor de mari céstiguri financiare. La noi in tara, pentru reducerea consumului abuziv de alcool s-au folosit, de asemenea, multe misuri de ordin administrativ si fiscal precum scumpirea bauturilor si limitarea programului de functionare a “carciumilor”, Abuzul de bauturi alcoolice era sancfionat prin lege, politia ‘arciumilor” fiind recomandat’ drept un remediu eficace impotriva abuzului de bauturi alcoolice, asa cum rezulta din poruncile Departamentului din Moldova din 1833. in 1885, legea sanitara ordona pe léngi laboratoarele Facultatii de Medicina din Bucuresti si ia fiinfi un laborator de chimie special pentru controlul alimentelor si bauturilor. Spre deosebire de legislatiile severe, de prohibifie totalt a consumului de alcool aplicate in SUA, Suedia si Rusia, Liga Romana contra alcoolismului nu milita pentru interzicerea folosirii moderate a bauturilor, ci impotriva abuzurilor. S-au creat societaji de temperanfa si aziluri pentru corijarea alcoolicilor, reusindu-se in oarecare masurd reducerea abuzurilor. La Iasi, 1897, din initiativa lui D. Xenopol s-a creat Liga Romina Contra Alcoolismului, iar in 1900, Mina Minovici are initiativa creavii sectiei la Bucuresti. in mai 1900 apare revista Antialcoolul edit 44 de sectia Iasi, al cdrei motto era reprezentat de cuvintele omului de stiinta Charles Darwin: “Din observatiile noastre, ale tatalui si bunicului meu, care dateaz’ de mai bine de un secol, rezulti c& mu exist o cauzi de suferingi, de boald si de mizerie mai puternicé decit alcoolismul”. Mai recent, alcoolismul este judecat din perspectiva a doua modele: modelul moral si modelul medical Potrivit modelului moral, daci cineva consum& abuziv alcool o face din Propria sa vointé, jar daca astfel isi diuneazi Iui insusi sau familiei lui, actiunile sale sunt, din punct de vedere moral, un rau. Corolarul acestei atitudini este cA ebrietatea in public trebuie pedepsita. in multe piri aceasta este o practic’ oficial’. Cei gisiti in 78 stare de ebrietate in locuri publice sunt amenda{i, iar dack nu pot plati amenda, fac inchisoare, Mulfi cred acum ci aceasta abordare este prea aspri si lipsita de infelegere. Indiferent de criticile umanitare, insasi justificarea practicd a pedepsei este putin consistent, deoarece existi prea putine dovezi ci pedeaps’ influenteazi comportamentul celor ce consumé alcool in conditii excesive. O forma conereti de prevederi legislative este aceea a legilor care se refer la conducerea automobilului sub influenta alcoolului: Art. 38: Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoand care are in singe o imbibatie alcoolic ce depiseste limita legal’, sau care se afld in stare de ebrietate se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani. Daca persoana se afla intr-una dintre situatiile prevazute in aliniatul precedent conduce un autovehicul care transport persoane ori transport materii ce pot produce pericol public, pedeapsa este inchisoarea de la 2-7 ani. Art. 41: Exercitarea dreptului de a conduce autovehicule se suspenda pe timp de 2 tuni. Art. 56: Este interzis conducatorilor vehiculelor cu tracfiune animal, celor frase cu. ména, precum si persoanelor care conduc pe drumurile publice animale izolate, si conducd in timp ce se afla sub influenta bauturilor alcoolice. Art, 62: Se interzice biciclistilor sa circule in timp ce se afl& sub influenta bauturilor alcoolice. Art. 137: Conducatorii de autovehicule au obligatia si instiinteze organele de politie despre conducttorii de vehicule pe care i-au observat consuménd béuturi alcoolice sau conducdnd sub influenta alcoolului, in stare de ebrietate. Codul Penal - Art, 178: Cand uciderea din culpa unei persoane este stivargiti de un conductor de vehicul cu tractiune mecanic& avand in singe 0 imbibatie alcoolica ce depiseste limita legal, pedeapsa este cu inchisoare de la $-12 ani. Dact 79 prin fapta sAvargiti s-a cauzat moartea a dowd sau mai multe persoane, la maximul prevazut de lege, se poate ad’uga un spor de pana la 3 ani.!?° in fafa comportamentului toxicoman alcoolic societatea_reactioneaz stigmatizandu-] sau nu, acelasi fapt putdnd fi si plasat “normal” sau “deviant” in functie de tipul culturii, obiceiuri si valori comunitare. in anumite mé sociale, alcoolicul poate fi stigmatizat, in altele poate fi acceptat. Raportul dintre intoxicatia etilic’ si di rsele forme de delineventa hetero si autodistructive, amplificd la valoarea reali problematica actuala de sociogenezi a alcoolismului Orice proces social de schimbare trebuie si implice discufii cu persoane interesate, in asa fel incat ei si sprijine luarea deciziilor referitoare la problemele lor. data ce oamenii infeleg faptul c4 ei pot juca un rol in schimbarea viefii lor si a mediului inconjurator, chiar atunci cénd resursele sunt foarte mici, acestia sunt mult mai doritori si inceapa schimbarea atitudinilor gi comportamentelor pentru un stil de viata sdnatos,’7" in cadrul legislatiei privind traficul si consumul ilicit de droguri_sunt ‘mentionate urmitoarele Ordinul nr. 1389 din 04.august.2008 privind aprobarea Criteriilor si metodologiei de autorizare a centrelor de furnizare de servicii pentru consumatorii de Groguri si a Standardelor minime obligatorii de organizare si functionare a centrelor de furnizare de servieii pentru consumatorii de droguri Hotararea de Guvern nr. 860 din 28.iulie.2005 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozitiilor Legii nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, cu modificarile si completirile ulterioare ©*Parlametul- Codul Penal al Rominii, publicat in Monitorul Oficial, nr. 65 din 16 aprilie 1997, pe. 32 “+++, Tineri i consumul de droguri: manual-Crearea, folosirea si evaluarea materialelor si activittilor educative, trad. de psiholog lonela Petrea, Departamentul pentru abuzul de substante- Organizatia Mondiala a SSn&tatil, Fundatia Mentor, Ministerul Sénatati, Directla de Promovare a ‘Snat8ti si Sindtate Comunitaré, Bucuresti, 1999, pg.22 80 Decizie nr. 1563395 din 13 iulie 2005 privind infiinfarea Centrului National de Formare si Cercetare in Adictii in cadrul Agenfiei Nafionale Antidrog si acreditarea programelor de formare, a formatorilor si a formatorilor de formatori din domeniul adictiilor Hotararea de Guvern nr. 73 din 27.ianuarie.2005 privind aprobarea Strategici nationale antidrog in perioada 2005 - 2012 Legea nr. 522 din 24.noiembrie.2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumuluiilicit de droguri Ordinul nr. 87 din 03.februarie.2003 pentru aprobarea listei afectiunilor medicale incompatibile cu calitatea de conducator de autovehicule sau tramvaie si a listei substanfelor cu efect psihoactiv, contraindicate conducitorilor de autovehicule gi tramvaie (produse sau substanfe stupefiante ori medicamente cu efecte similare acestora) Legea nr. 39 din 21.ianuarie.2003 privind prevenirea si combaterea criminalitaii organizate Ordinul nr. 725 din 15.octombrie.2002 privind misurile medicale si educative aplicate toxicomanilor in penitenciare Legea nr. 169 din 10.aprilie.2002 privind modificarea si completarea Codului penal, a Codului de procedura penala si a unor legi speciale Ordinul nr. 187 din 19.martie.2002 pentru definirea tipurilor de unitati medicale ce pot fi abilitate si asigure asistenta medical persoanclor dependente de droguri, precum si a organizatiilor neguvernamentale ce pot fi abilitate si desfiigoare activitati de prevenire a transmiterii microorganismelor patogene pe cale sanguin’ in rindul consumatorilor de droguri injectabile Ordinul nr. 684 din 19.0ctombrie.2000 privind finantarea curei de dezintoxicare, supravegherii medicale si efectuarii expertizei medico-legale pentru persoanele dependente de droguri aL Consumul de droguri este pedepsit in conformitate cu Legea 143/200. Daca se dovedeste ci persoana prinsa cu droguri asupra sa este consumator, cantitatea gisité este micd, iar acesta pretinde c& este pentru uzul personal, i se ofer’ ca altemativa incercarea tratamentului versus inchisoare, desi legea nu prevede expres aceasti posibilitate.'2? Legea nr. 143 din 26.iulie.2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri.'* Concluzie Legislatia privind consumul de bauturi alcoolice si droguri contravine libertatii lor pe piata, iar nerespectarea acestor legi va aduce sanctiuni potrivite ou gradul de incalcare. Necesitatea aparitiei acestor legi s-a datorat cazurilor numeroase grave ale excesului de biuturi alcoolice asupra sanatatii popoarelor, asupra dezvoltirii lor economico-sociale. in Romania, anul 2009 s-au inregistrat 32 de decese determinate de consumul de droguri si 999 de cazuri de urgente nonfatale. Cele mai multe decese (28) au fost inregistrate numai in Capitalé. 31 dintre persoanele decedate sunt de sex masculin, iar varsta media este de 27 de ani. Din analiza datelor existente, numai in Bucuresti sunt 17.767 de consumatori problematici de droguri si au fost inregistrate 1126 de cazuri de admitere la tratament ca urmare a consumului de droguri ilicite, S-au inreghistrat 86 de cazuri de “intoxicatii acute cu substante etnobotanice (substanta activa neprecizata), iar dr. Tudor Ciuhodaru afirma ca numai la Unitatea de Primiri Urgente Tasi (pe care 0 conduce)” s-au inregistrat 110 cazuri in 2009, iar Ia nivel national exist un numir de 1300 de cazuri, in acelasi an", © Macovel Radu Alexandru, op.cit, pg. 529 ™ http://www. mmunci.ro/ro/621-view.htm), ora 21:18 82 Cap. IV Perspectiva teologics ‘Méntuitorul Iisus Hristos cheama pe fiecare dintre noi la eliberarea de picate si de patimi egoiste care degradeazA sAnitatea, demnitatea si libertatea omului de a sivarsi binele spre folosul sau si al semenilor sii in Evanghelia mantuirii, Biserica are datoria pastoral de a ajuta persoanele

    S-ar putea să vă placă și