aad
pak Emer!
Cap. I Analiza glabali’si national a fenomenului drogurilor.
Factori favorizantisi efecte
L.1 Analiza global a fenomenului drogurilor si dependenta in Romania
Productia si traficul ilicit de droguri este una din formele cela mai active de manifestare
a crimei organizate la nivel natinoal si intemational. fn unele tari, traficul de droguri se
desfigoari sub privirile autoritatilor.” Comunitatea internationala a dezvoltat un sistem
mondial de control al drogurilor prin adoptarea unor conventii, acorduri si alte normative
internationale, acorduri si alte normative intemationale
Acordul de la Shangai din 1990
Conventia internafionala asupra opiumului din 1912 de la Haga
Conventia si protocolul cu privire la opium de la Geneva in 1925
Conventia intemational’ privind limitarea producerii si reglementarea desfacerii
drogurilor de la Geneva din 1931
Conventia pentru reprimarea traficului ilicit de droguri de la Geneva din 1936
Protocolul de la New York din 1946, protocolul de la Paris din 1948
Protocolul de la New York din 1953,
S-a adoptat sub egida Organizatiei Natiunilor Unite, convenfii internationale
mnultilaterale ce reglementeazi aspecte ale fenomenului drogurilor.
Conventia Unicd asupra stupefiantelor din 1961, amendatae prin Protocolul din 1972
Conventia Nafiunilor Unite impotriva traficului ilicit de stupefiante si substante
psihotrope adoptatd in 1988,
Conventia Unica asupra stupefiantelor adoptata la New York in 1961 a stabilit un sistem
unic de definire a drogurilor, de descriere gi clasificare a substantelor supuse controlului
de utilizare a stupefiantelor numai in scopuri medicale sau stiintifice.
Prin aceasta Conventie s-a infiintat Organul International de Control al Stupefiantelor
care este abilitat pentru publicarea periodic a rapoartelor aspura furnizarii si cererii de
opiacee pentru necesititi medicale si stiinjifice.
Conventia confine dispozitii speciale referitoare la: controlul preparatelor care au in
compozitie substante psihotrope $i sfera de aplicare a controlului, listele cu substanje
psihotrope ete.
** Rascanu Ruxandra, op cit. pg.62
29 La nivelul Uniunii Europene existi trei paliere juridice privind lupta impotriva
drogurilor
* _prevenirea toxicomaniei relevatd de art. 152 din tratatul de Comisie european
referitor la sinatatea public&
© prevenirea gi lupta contra traficului ilicit de droguri, art. 29 din Tithui VI al
Tratatului Uniunii Europene
* cooperarea internationald este inclusé in Titlul V din acelasi tratat
La data de 11-12 decembrie 1998, in cadrul Consiliului European de la Viena, sefii de
stat au cerut elaborarea unor strategii integrate in materie de droguri, iar in scopul abordarii
globale au fost adoptate planuri multianuale.
in perioada 2000-2004 Consiliul de la 6 decembrie 1999 a adoptat stategia ULE in
materi ede lupti impotriva drogurilor. Acest eveniment s-a petrecut inainte de a fi aprobat&
de Consiliul European de la Helsinki din 10-11 decembric.
Institufii intemafionale pentru prevenirea si combaterea productiei traficului si
consumului ilicit de droguri.
Comisia pentru stupefiante este una dintre cele mai importante insitutii deoarece
reprezinta organismul central de elaborare a strategiilor si politicilor de gestionare a
Grogurilor.
Aceasti Comisie analizeazi situatia mondialé a drogurilor si dezvolt& propuneri
internationale pentru fntirirea sistemului de control destinat combaterii traficului si
consumului de droguri in intreaga lume.
in 1968 a fost infiintat Organul Intemational de Control al Stupefiantelor fiind format
din 13 membri printre care si personalit8fi ale statelor semnatare ale Conventiei, Acest
Organ International de Control impreund cu secretariatul in cadrul Centrului Internafional de
fa Viena promoveazi mai ales aplicarea prevederilor tratatelor despre droguri ; in acelasi
timp le gi sprijina.
‘Malte organisme internationale au fost implicate in lupa impotriva drogurilor precum:
Organizafia International a Muncii;
Organizatia Najiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura
Centnul pentru Dezvoltare Social si Afaceri Umanitare,
inca din anul 1971 functioneaz& grupul Pompidou format din 7 state a cdror scop cra s&
fac schim de experienté in domeniul combaterii traficului si consumului ilegal de droguri.
Aceasti formi de cooperare a fost extins& si inelusi in cadrul institufional al Consiliului
30 Europei. Cuprinde si urmitoarele aspecte: perfectionarea monitorizirii tendinfelor
consumului ilicit de droguri intte aeroporturi, initierea de programme de pregatire pentru
problemele legate de tratamentul toxicomanilor, elaborarea unei serii de studi asupra
modului de funcfionare a sistemului justijiei penale, studiul despre impactul social al
consumului ilicit de droguri
in anul 1990, 25 iunie, Consiliul Europei a elaborat « Ghidul de aplicare a Planului
privind Combaterea Drogurilor, care a fost aprobat de Comitetul European de Combatere a
Drogurilor.
Biroul pentru Droguri si Criminalitate a O.N.U estimeazd ci 200 milioane persoane
consumé ilegal droguri dintre care 163 milicane consumatori de cannabis, 34 milicane
consumatori de amfetamine, 8 milioane de consumatori de cestasy, 14 milioane de
consumatori de cocaina, 15 milioane de consumatori de opiacee, Ce mai mare erestere s-a
inregistrat la consumul de cannabis, urmat de amfetamini.
Opium/Heroind
Dacf in anul 2001 productia mondialé ilegal’ de opium si heroind a fost inregistrata
cu un delclin, in anul 2002, prductia a aurcat, chiar daca cultura s-a redus cu 23% in
Myannmar si 18% in Laos.
Cocaina
in Columbia, cultivarea ilegala a plantelor de coca a scizut in ultimii doi ani la rand,
astfel, in luna noiembrie a anului 2001(145.00ha) si decembrie 2002(102000 ha). in Eyropa
de Vest si in America de Sud consumul de cocaind este in crestere, iar in America de Nord
se mentine stabil, sczdnd la elevii din $.U.A.
Cannabis si ATS (stimulenti de tip amfetamin’)
Unii indicatori sugereaz c& productia gobalé de cannabis si stimulenti de tip
amfetamina a continuat s& creased in ultimii ani.
Cannabisul fost cea mai mare cantitate de droguri capturati din lume, urmaté de
cannabis-rAsin&. Cea mai mare cantitate de cannabis, capturati, a fost raportata in mexic, iar
de cannabis-rasina in Spania.®!
Consumul de cannabis a crescut in Africa, America de Sud, Europa si Asia de Vest;
iar o scidere s-a inregistrat in oceania si Asia de S-E.
Stimulenti (de tip amfetamine)
© Ibidem, pg, 70
“Ibidem, pg, 71
31 Aceste stimulente au continuat a fi utilizate, consumate in proportie epidemica in S-E
Asiei, S-a stabilizat consumul de amfetamina in Europa de V, dar este in crestere in E-N
Europei.
Ecstasy
Capturile de ecstasy au scizut cu 10% in 2001. Declinul s-a inregistrat in S.U.A, Canada,
(Olanda, Franta, Italia. Cea mai mare capturatl de ecstasy a fost rapostatd in Olanda.
Drogo-dependenta in Romania
Consumul de droguri si traficul cu aceste substante dateazA in Roménia inci
Ginaintea Revolutiei din decembrie 1990, cdnd desi era un control foarte sever la frontiere,
s-au semnalat 187 de cazuri de trafic de droguri. La acel moment, Roménia era o fard de
tranzit a drogurilor. intre 1990-1998, numarul traficantilor depistati a crescut la 460 cazuri,
confiscdndu-se peste 21 tone de droguri ce urmau si intre in tari. Romania a devenit 0
important piafi de desfacere a drogurilor. Fenimenul se concentreazi in marile orase:
Bucuresti, Timisoara, Arad. Constanta, Oradea, Baia Mare, Satu Mare, Cluj, Tasi. Sunt
realizate toate conditiile pentru a se vorbi de o piat% intem& a drogurilor, cu filiere
organizate si oferta consistenti.">
in ultimii zece ani, fenomenul drogurilor incepe sa ia amploare drastic in Roménia. in
anul 2000 erau in registrate, in evidentele institutiilor de specialitate, peste 10 mii de
persoane dependente, iar 90% din acestia utilizau droguri injectabile avand varsta cuprins
intre 15-30 ani
in ultimii ani, numarul liceenilor dependenfi din toat jara s-a triplat, ajungéndu-se la
cresterea numarului deceselor provocate de supradoze®. ins& numerul real al celor care
consumé droguri este mult mai mare decat se preconizeaz’ a fi
in Roménia, statisticile raporteazd dublarea ratei de utilizare a drogurilor printre
adolescenti, dupa ani °90.% Majoritatea adolescentilor incearca initial droguri ca nicotina
“ aproximativ 80% din cantitatea de opiacee destinate pietei europene circul pe cele dous rute balcanice.
Romania este principalul tronson al celei de-a doua rute : drogurile vin din Turcia, tree prin Bulgaria, intra prin
punctele Negru Vodi, Vama Veche, Giurgiu, Bechet, ies din tar’ in Ungaria, prin punctele Nadlac, Bors sau
Petea, ajung apoi prin Slovacia gi Cehia in Germania
Etienne Gaudet, trad. Deliana Vasiliu, 2005, Drogurile si adolescenta-Raspunsuri la intrebsrile p&rintilor, Ed.
Minerva, 2006, pg.5
“*Ragcanu Ruxandra, op.cit., pg. 72
© Ibidem, pg. 71
“ Roxana Sipos, Copiii si drogurile: ghid informativ pentru p&tinti, Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca, 2007, pg. 11
32 si alcoolul, find « porti de intrare» pentru drogurile ilicite. Centrele de preventie si control
a consumului de droguri in randul adolescentilor, informeaza ca
-aproximativ 10% din adolescenti fumeaza pand la 15 tigarete/zi
-aproximativ 75% din liceeni au consumat aleoo! ocazional dintre care 28% relateaza
episoade cu consum exagerat de alcool. Una din principalele cauze de deces ale
adolescentilor sunt accidentele auto, cauzate de consumul excesiv de alcool
-aproximativ 40% din adolescenti au incercat cel putin o dat’ marijuana, iar 22% din ei
folosesc acest drog. Consumul de marijuana afecteaz memoria, ducand la tulburari de
invatare si a dificultatilor de concentrare a atentiei
-9% din ei au incecat cocains, iar 4% folosese frecvent acest drog. Poate produce
tulburari de ritm cardiac, crize de pseudoepileptice, accidente vasculare cerebrale.°”
-alte substante toxice folosite freevent de adolescenti sunt
a.) cele cu administrate inahatorie : sprayuri, substante pe baz’i de benzen, uleiuri,
vopsele, substante adezive. Aceste tipuri sunt ieftine si ugor de procurat de tineri, dar
sunt extrem de toxice, conjinand substanje precum toluenul, ce poate cauza leziuni
cerebrale, tumori
b,) drogurile de club ca: ecstasy (M.D.M.A), gammahidroxibutirat, flunitrazepam
(Rohypnol) numite si drogurile dragostci. Sunt folosite de baietii adolescenti pentru
coruperea sexuala a fetelor (actul sexual care se consuma dupa intoxicatie cu aceste
substante, se considera viol). Sunt folosite in special in cluburile de noapte in care se
asculta muzica trance, dance, rave. Consumul de ecstasy poate duce la depresii, tulburari
de som si anxietate sever’
c.) metamfetamina numiti si speed, crank, creazi dependentisi produce crize
pseudoepileptice, accidente vasculare ischemice, probleme mentale (paranoia, halucinafii
ete.)
4d.) halucinogenele.
Cele mai fiecvent folosite sunt LSD (acid lisergic dietilamida), mescalina psilocibina,
PCP si ketamina Utilizarea L.$.D-ului poate cauza afectiuni psiatrice grave (psihize,
halucinafii)
€.) opiaceele : heroina, morfina, codeina. Utilizarea lor duce la dependent fizica si
mentala
£,) substantele toxice medicamentoase (diazepanmul)
* conform Ibidem, pa.12
33 g.) steroizii anabolizanti folositi inspecial de baietii care vor sé-pi creased brusc masa
musculara gi sti-si teducd esutul adipos. Pot cauza cancer hepatic, iritabilitate, furie,
colesterol marit.
Numérul de consumatori problematici consumatori de droguri (consumatori de
heroind injectabilé) din Bucuresti in anul 2003, estimat prin aplicarea metodei capturs-
recaptur’ a fost de 24.006 de persoane.®
Conform studiului "Prevalenta consumului de droguri in Roménia-studiu in
populatia generala"(Agentia National Antidrog) :
Alcoolul este un drog social larg acceptat: peste 85% din populatie a experimentat
consumul de biuturi alcoolice, iar 36,7% a experimentat starea de ebrietate ;
Prevalenta consumului de tranchilizante, sedative si antidepresive fra prescriptie
medical de-a Iungul vietii este de 7,8%
Prevalenta consumului de droguri ilegale de-a tungul vietii in functie de tipul de drog
este de 1,7% pentru cannabis, 0,4% pentru cocaina, 0,3% pentru ecstasy si 0.2%
pentru heroina.®
‘in comparatie cu estimarile prezentate, numérul de consumatori de droguri care au
solicitat tratament se mentine la valori sc&zute :in unitati sanitare care apartin
Ministerului Sanitatii Publice, in anul 2006, au fost inregistrate 1912 persoane cu
predilectie in Municipiul Bucuresti 46% din totalul admiterilor la tratament si in centrele
teritoriale ale ANA, in 2006 pentru perioada septembrie-decembrie 2006 (223
beneficiari, 58- septembrie, 49- octombrie, 64- noiembrie, $2- decembrie).
‘48, agantia Nationals pentru Sprijinirea Iniiativelor, coord. Sorin Miltulescu, Studil in domeniul
tineretului, Ed, Didacticd si Pedagogics, Galati, 2008, pg 230
* Ibidem, pg.230
24 1.2 Factori care favorizeazi consumul de droguri
Factorii de rise reprezint& circumstantele prezente inainte de inifierea consumului,
abuzului sau consumului problematic de droguri.” Clasificarea facut? de Hawkins si
colaboratorii sii (1992) au grupat diferitele categorii in dou mari grupe: factori sociali §
culturali ampli (contextuali): factorii incadrati prin aspecte legale si normativele sociale
explicate in relafie cu comportamentele de consum, A doua grup sunt faetori eu caracter
individual si interpersonal. Existé diferiti factori personali, familiali sau sociali care crese
intr-un fel sau altul riscul pentru consumul de substante toxice. in astfel de cazuri, utilizarea
toxicelor duce la dependent’ si abuz cronic””
Factori de ordin personal
1. Factori genetici
2. Persoanele dependente au de multe ori un istoric-familial de consum si abuz de
toxice. Exista stdii demonstreaza implicarea unor factori predispozanti, de ordin
genetic care, in combinatie cu factoriide mediu, pot duce la aparitie abuzului de
anumite toxice.
1. Tipul de personalitate si temperament
Adolescenfii au un comportament nonconformist, rezistent la autoritatea parental’, ce
prezint& anumite sentimente de culpabilitate sau esec, au o predispozitie pentru consumul de
droguri. in acelasi timp céutarea unor senzatii tari sau tendinta de a desf¥sura activitati cu
potential periculos, cresc disponibilitatea pentru astfel de toxice. Totodata poate fi si stima
de sine scizuté, ciutarea de senzatii noi si tari, agresivitatea, probleme de comportamnet,
singurdtatea, esecul scolar, timiditatea.
2. Diferite afectiuni
Adolescentii cu tulburari psihice cum este deficitul de atentie si/sau hiperactiv, tulburarile
de comportament, depresia cronicd, represia (ascunderea anumitor sentimente) ete. sunt
predispusi la consumul de substante toxice, iar consumul acestora pot agrava bolile in cauza.
* alina Buhus, op. ct. pg. 21
* Roxana Sipos, op. cit., pg.
38 Studiile au ardtat c& lipsa unui loc de muned, somer contribuie la demisia si
dezorganizarea in familie, pe cdnd un loc de munca stabil este asociat cu rate inalte in
formarea unei familii traditionale autentice.””
4, Implicare parental inadecvat
Normele educative incoerente si inadecvate in viafa adolescentului, crese riscul pentru
abuzul si dependenta de toxice. Educatia extrema din partea pirinjilor, pedepsele grave sau
opusul lor, laxitatca regulilor parentale si lejeritatea in conduita parinfilor crese riscul
abuzului de toxine,
Factori de risc de ordin social
1. Accesul la diferite toxice, substante
Procurarea si captarea relativ usoari a figaretelor, alcoolului, traficul liber de droguri,
anturajul nepotrivit si toleranta crescuti a communititii, contribuie la aparitie abuzului de
substanfe toxice. Prezenta alcoolului si a tigarefelor in casi, are acelasi efect negativ asupra
adolescenfilor tentafi sa incerce astfel de substanfe. unele norme ce tolereaz abuzul de
alcool si alte droguri, rata crescuti a infractionalititii, emigrarea pirinfilor si Lisarea
nesupravegheati a copiilor acas&, traiul intr-o comunitate consumatoare de drog, siracia si
lipsa oportunitatilor de angajare, disponibilitatea alcoolului, a tutunului, a drogurilor.”>
2. Anturajul nepotrivit
Grupul de prieteni, unul din cele mai importante elemente pentru aceasti varsti, reprezinti
un factor de rise major in aparitia abuzului si dependentei la adolescenti, deoarece grapul
este mediul ideal de a experimenta aceste substanje. Perioadele de vulnerabilitate maxima
sunt cele de tranzitie, de la o etapa la alta, spun cercetitorii,
Prima etapa de tranzitie este cea in care se desprinde mediul familial si igi incep viata
scolari unde igi vor intemeia relatii de prietenie. Trecerea de 1a scoala generalA la lice,
colegiwuniversitate/ este o alta confiuntare in plan social, find necesara adaptarea unui grup
‘mai larg. Acestia sunt factori ce tin de "grupul de egali": asociati cu indivizi care folosese,
” Michael D. Lyman & Gary W. Potter, Drugs in society- causes, concepts and contral, Anderson Publishing
£0., U.S.A, 1998, pg.7
” Problemele sec. XXI: droguri, traficul de persoane, violenta in familie-Aurelia Melania Palalogos, Sc.
General’ "Stefan cel Mare" Bistrita, Familia, grupul,scoala, socletatea-factori care fi predispun pe
adolescenti la consumul de droguri, Ed. Teocora, Buziu, 2009, pg. 86
40 comercializeazé droguri ilegale, marginalizarea in gcoal8, prietenia cu alti colegi
marginalizati, presiunea grupului de a folosi substante
3. Publicitate prin media a aleoolului, figaretelor sau drogurilor
Exist concepfia in randul tinerilor, c& utilizarea substantelor toxice este la moda, creste
popularitatea, succesul si sex-appealul. Farmaciile care elibereaz inadecvat medicamente ce
pot fi utilizate de adolescenti in alte scopuri decat cele medicale, reprezinta un factor de rise
in aparitia dependentei .
4, Modul de interactiune eu scoala, colegii, liderii $i comunitatea din care fac parte
S-a demonstrat c& prezenta tulburérilor de comportament precoce, egecul scolar, abilitatile
reduse de comunicare, marginalizarea de grup. de egali inc din primele ctape ale vi
seolare, se asociazd cu un risc crescut de aparitie a consumului si dependenjei de substante.
Alli factori de rise pot fi lipsa suportului penta velori gi atitudini pozitive ale scolii, rate
crescute ale abuzului de substante, elevi ca membri ai gistilor ce folosesc droguri, climat ce
ofeta putine incurajare si sprijin, dezinteres fati de scoal& si educatie, egecul scolar, lipsa de
implicare in activitati extrascolare
Teorii bio-psiho-sociale asupra abuzului de substanfa, refine faptul c& adolescentii recurg
Ja consumul de alcool si alte droguri, pentru a face fata problemelor curente. in cazul unui
adolescent aflat intr-o stare de anxietate, consumul unei substante ar putea avea un efect de
anxioliza, iar in cazul unei stiri de deprimare, ar putea avea efect de stimulent.
serie de factori protectori, dintre cei mai importangi sunt: leg&turile puternice in cadrul
familiei, parinti ce isi supravegheazA copiii, si formuleaza reguli clare de comportament,
‘implicarea activa in viata copiilor, rezultate bunc la scoala’.
Este cunoscut oi formarea identitétii adolescentului se face in corelatie cu stima de sine si
cu conceptia de sine. incercdrile adolescentului de a se cunoaste si de a se descoperi pe sine
insugi trebuie susjinute de parinti si de cei din jurul stu. Lipsa sustinerii din partea lor, pot
determina la adoptarea unor strategii de a face fat& lumii, dar care si-I blocheze in procesul
lui de nastere si maturizare.
Educatia primita in familie are un rol important in formarea personalitatii adolescentului.
Copii sunt profund interesati de ce cred pirinti lor, valorile si convingerile parintilor pot fi
**Vincentiu Virgilius Stanciu, Danilea Sgarcitu , op.cit,pag.86
a1 un factor determinant in decizia lor de a accepta sau nu drogurile, De aceea o educatie
toleranti poate s& induca adolescentului ideea ca titul ii este permis.
© educatie sever’, poate dezvolta sentimente c& nu este iubit si poate duce la instlarea
complexului de inferioritate. Abuzul de substanfe implici 0 intercatiune complex a
factorilor de risc. Acestia reprezinté circumstante prezente inainte de initierea consumului,
abuzului sau consumului problematic de droguri. “Exist diferiti factori personali, familiali
sau sociali care cresc intr-un fel sau altul riscul pentru consumul de substante toxice. fn
astfel de cazuri, utilizarea toxicelor duce la dependenta si la abuz cronic.”°
1.3 Efectele drogurilor asupra organismului uman
Se pot stabili doua tipuri de situatii distincte ce duc la aparitia si manifestarea efectelor
acestora asupra organismului:
-faza incipienta si cea normald a administrarii drogurilor
-faza de supradozare
in prima situatie simptomele sunt: starea de euforie, vorbirea neclara, dezorientare,
stare de ametealé fir consum de alcool, stiri de team, excitare, iluzii si halucinatii,
miscarea sau dilatarea pupilelor, inhibitii, grequri, pierderea poftei de mancare, ciderea
pulsului sia tensiunii, insomnie.
ina doua situatie, simptomele sunt mult mai numeroase si puternice. Uneori, acestea
se acumuleazi cu cele din prima situatie sau apar alternativ. Cele care pot apirea sunt:
respiratie slab’, profunda sau oscilant’, puls oscilant sau rapid, agitatie, visare, halucinatii,
senzafii de calamitate, convulsii, psihoze, dilatarea pupilelor, stiri paranoice, coma, chiar
moartea, Dac nu intervine coma sau moartea la sfirgitul sindromului de drogare pot fi
remarcate umatoarele simptome exteme: stare de apati
, panic, crampe, grefuri, stiri de
somnolenti, depresie, dezorientare.
Exist si cazuri in care in wma consumului de droguri sintetice putemice, nu mai
apar efectele usoare deoarece persoanele au intrat direct in com sau au murit. Unele din
drogurile sintetice au fost produse in laboratoarele militare, flind concepute sau folosite in
® alina Bohus op. cit, pz 22
** Roxana Sipos, op. cit., pE.28
42 situatii de conflicte militare, pentru reducerea sau anihilarea capacitifii de lupti a
inamicului.”
Toate drogurile au in comun mai multe efecte daundtoare stnatatii, Printre acestea se
pumara:
-imbatrénirea prematura
-iritabilitate,
-agitatie, agitatie continu’,
- dureri de cap,
~ritm alert al inimii,
-crampe stomacale,
stiri psihotice
- leziuni ale rinichilor gi plimanilor
~ slabirea sistemului imunitar
~tulburari ale dezvoltarii la copiii nenascuti
- pierderea progresiva a cului, adicd tulburari ale funcfiei eului gi ale autocontrolului la
nivel corporal, sufletese si spiritual.
Plantele emobotanice halucinogene au anumite efecte specifice. Pe termen scurt,
persoana care a utilizat aceste produse poate resimti efecte fizice precum:
-senzatie de great si varsituri;
-incetinirea ritmului cardiac;
-hipotensiune arteriala;
-hipertermie: transpirajie excesivas
-
S-ar putea să vă placă și
- Licenta SuceavaDocument60 paginiLicenta SuceavaMihai Petrea100% (1)
- Conditionarea Instrumentala Si Persp Cognitiva 25-35Document11 paginiConditionarea Instrumentala Si Persp Cognitiva 25-35Mihai PetreaÎncă nu există evaluări
- BibliografieDocument1 paginăBibliografieMihai PetreaÎncă nu există evaluări
- Konica 20170331082624Document30 paginiKonica 20170331082624Mihai PetreaÎncă nu există evaluări
- Lucrare MugurelDocument116 paginiLucrare MugurelMihai PetreaÎncă nu există evaluări
- Text Lucrare 4Document4 paginiText Lucrare 4Mihai PetreaÎncă nu există evaluări
- Konica 20170331083019Document20 paginiKonica 20170331083019Mihai PetreaÎncă nu există evaluări
- Viitorul Managementului Resurselor UmaneDocument5 paginiViitorul Managementului Resurselor UmaneMihai PetreaÎncă nu există evaluări
- Modelul Multidisciplinar Al ErgonomieiDocument1 paginăModelul Multidisciplinar Al ErgonomieiMihai PetreaÎncă nu există evaluări
- Ministerul MunciiDocument4 paginiMinisterul MunciiMihai PetreaÎncă nu există evaluări
