Sunteți pe pagina 1din 61
STERUL EDUCATIEL CERCETARIL, TINERETULUI $I SPORTULUI , CENTRUL NATIONAL DE DEZVOLTARE A iNVATAMANTULUI PROFESIONAL SI TEHNIC Avex ng, 2 la OMECTS nr, 4463 din 12.07.2010 CURRICULUM pentru CLASA a X-a CICLUL INFERIOR AL LICEULUL FILIERA TEHNOLOGICA LECTROMECANICA Domeniul de pregitire general: FEROVIAR Domeniul de pregitire de ba Aria curricular’ TEHNOLOGIL Cultura de specialitate, pregitire practic’ siptimanala si pregitire practic’ comasati 2010 Autori: VIOREL BEYAN MIHAELA SCORPAN AMELIA CARANAS ILEANA MARIA HRABAL MARIANA MARICA UIA NITU ADRIANA LEABU prof. ing. grad didactic 1, CF. Iasi prof. ing. grad didacti d Ferate © UNIREA * Pagcani prof. ing, grad didactic I, Colegiul Tehnie “Paul Dimo” Galati Grup Scot Tinie de Transportari tv, Colegiul Tebnie de Cai prof. ing, grad didactic Il, Grup Scolar Industrial prof. ing, grad didact Rimniew ~ Valeea prof. ing grad didac eT, Colegil Tebnic Energetic, 1, Colegiul Tebnie Energetic Constanta prof. ing, grad didactic I, Colegiul Tehnie Feroviar “Mihai I" Bucuresti ASISTENTA C.N.D.LP.T. CARMEN RAILEANU ~ profesor inginer, expert curriculum, C.N.D.LP.T. ' PLAN DE INVATAMANT clash aXe etal inferior al iceull-filieratehnologicé ‘Aria curricular Technolog Domeniul de pregitire de baxt:ELECTROMECANICA Domeniul de pregitire generals: FEROVIAR ~ condisie de acces pentru ealifi profesionale ‘© Lucritor trafic feroviar ‘© Agent comercial feroviar 1. Cultura de speciatitate si pregitire practieksiptimanali Modul I, Electrotehnicd si misuriri electrice “Total ore/an: 105 dincue: Laboratortehnologic 70 Tnstruce pactict Modul TL Tstalai specifice si semnalizarea Ia caleaferati ‘Total ore/an: 105 din cue: Laboratortehnologic 35 Instraire practic “Modul 111. Exploatarea tehnicd a vagoanelor de cale fer ‘Total ore/an: 40 din cxe: Laborato tehnologie Tnstrure prcica 70, ‘Total ore/an = 10 orelsiptamand x 35 saptamani/an = 360 ore/an IL Pregatire practicd comasati CDL* ‘Total orela $0 ore/siptimind x 3 siptiménian= 90 orclan ‘TOTAL GENERAL: 440 ore /an [otis in clasa 8X0, pregitireapracticd comasaté CDL” se poate desfigua cu preponderen la ‘agenfi economic eu care unitatea de fnvitmnt e incheiatconventie de practic, * Denumitea si confinutul modululuimmodulelo vor 5 stabiite de cite unitatea de inva in partenrit eu egental economic, cu aprobarea inspectoratulu scolar, in vederea dobandii unitiilor de competenje cheie:“Tranziia dela scoala Tocul de munca” si” Lucral in echipa” din sandardul de pregitire profesional LISTA UNITATILOR DE. COMPETENTE DIN STANDARDELE DE PREGATIRE PROFESIONALA PE CARE SE FUNDAMENTEAZA CURRICULUMUL UNITAT Di + COMUNICARE $I NUMERATIE ‘+ LUCRUL iN ECHIPA + SATISFACEREA CERINTELOR CLIENTILOR | + ASIGURAREA CALITATIL i + TRANZITIA DE LA SCOALA LA LOCUL DE MUNA, IREA PENTRU INTEGRAREA LA LOCUL DE MUNCA UNITATI DE COMPETENTE TEHNICE ‘+ MASURAREA MARIMILOR ELECTRICE, ‘+ SEMNALIZAREA CIRCULATIEI $I A MANEVRELOR LA CALEA FERATA ‘+ UTILIZAREA CONSTRUCTILOR $1 INSTALATHLOR IN TRANSPORTUL FEROVIAR + INTRETINEREA, REPARAREA $I DESERVIREA VAGOANELOR DE CALE FERATA LUAREA IN PRIMIRE A VAGOANELOR §1 A GARNITURILOR DE TREN yMPETENTE. CHEIE MODUL I: ELECTROTEHNICA $I MASURARI ELECTRICE 1, Nota introduetivs Modulul “ Bleetrotchnied si mdsuravi clectrice” face parte din cultura de specialitte ferent domeniului de pregitie generala FEROVIAR, clasa a Xa cilulinfecor al lceuu, iliera tehnologicd, sare alocat un numa de 105 ore conform plana de invijims, din care: ‘+ More laboratortehnologic Modula se parcurge cu un numi de ore constant pe Hnteaga dural a anufui scolar, neffind conditionat sau dependent deceelelte module din curiculum. Modul “Electrotehnied si masuriri electrce” vizeaza dobinditea de competent specitice omeniulu de pregitre generals, in perspctiva flosirituurorachziilor fn contizuarea pregiit Sto califiare din domeniul de pregatire generale Parcurgerea conjiauturilor modulului “Electotehnick gi misurisi electice” si adeevarea strategilordidactie vor viza si dezvoltarea competentelor pentru Satgfacereaceringelor clientior, ‘prccum si Comonicare si numeral. 2, Unitatea/ us ‘+ Misurarea mirimilor clectrice ‘+ Satisfacerea cerinfelor clienilor ‘© Comunicare si numeratie GRaaTE RATES BATTEN sf vasonpaud "gonoueuonsoerfonpun) soni apenas us 209 ap IT « ‘emp lo 0-24 ayeuosiodsoyutdo aseymIOS + rset 3p opin soyzpueysuenwarEN 29} » ‘somos sorta nse sojqedroud eesti SHES OP EID. I Popa T siunoun OREDaTa RIYUASY 1S POINTLOWIOTT, STUN SP OPES TERY TOPS STO O oO ‘ansqut 9p mnjmezede# roas0o vawinag « ‘vous anesnspu ap 2jayede ca ap nyoqiais ap aoqndy sauseounsay « sumnsgu op mynmouop Boye easoySNY « ‘inst 9p souoops aera Jo}o41p WANES PL» 4. Continutal formaris ‘Se recomanda urmatoarea ordine de parcurgere a modulus |. Campa electrostatic: iim de baz tn electostatiea define, ele de caleul, nity de mau: * Sarcina elected. Cimpul electric, Fora electrostatic. * Intensitateactmpalui electri. 1 Indes eletrie. 1 Fusul electric Legea fluxul lectric. * Tensiuneselectricd, Potengi electrostatic. * Canaciates electra, Reele de condensatoare 1, Regimalelectrocin ‘Mirimi de bac in eletrocinetca(definire eae de caleul, unit ce masur8): ‘Tntensitatea curentuluj electric de eonductie + Densitatea curentulieletie de conductie Blemnte de eiruit: “ Rezistoral, bobing, condensstorl + sursa de tensiune Oo 1 Sursa de curent Lele electrocinetel (enunt, relaiimatematice, interpetare): * Legea lui Ohm, Legea li Joule, Legea conserviii sarcni electrce, Legeafuxalui lectie, Taoremele lui Kihhof. ML, Céoupul magnetic ‘Marini de haz n c&mpol magnetic (defini, notre, eae de caeul, nity de maura): ‘Fora Ii Lorentz, Forta Laplace, Feria ii Ampere. + Intensitatea cirmpulut magnetic. ‘Inductia magnetic, ‘ Tensiunea magnetic, ‘+ Fluxul magnetic, ndctvitates Legile de bez in circuitele magntice (emun, rel * Legea iluxuli magnetic * Legea induce electromagnetice 1 Prodcerea cureatulualtemativ = Caracrrizarea euretull alternativ IV. Aparate clectrice de misurare = Clasifcaressparatelor electrce de masurate:analogice (magnetocectice, clectrodinamice,feromagnetice,feodinamice) gi digitale + Simboturi de méreare (mirimea misurat,felul curently, pul epartulu, poz de Iuera, clasa de precizie) conform Standardelor Europene + Pyle componente ale aperatelor electice de misurare ‘= Principial de funetionae al aparatlorelectice \V. Masurarea marimilor electrice Masurares maimilor elecrce, extinderea domeniului de misurae, caleuul eroslor ia procesul de misurare, pentru: * Masuraea intensiaiicurentulu electric * Masuraea tensiuiilectrice ‘+ Masurarea reristeneielectice * Masurarea putriclectice * Masorarea energeielectice Conimuarile formar cuprind teme care pot ft abordates1 practic prin desfisurarea de luerari de laborator matematice,iterpetare) 5. Resurse materiale minime necesare parcurgeril modula enra prcrgees oul se ecomand tlzarea umntoecor esse mates misine ‘Aparate elecrce de misuri, anslogice si digitale (ampenmetre, volimetre, ohmmetre, wattmete, multimete) latforme pentru misurarea dferitlor mérimielectice Conductoare de legit Rezistoare de dteritetpur gi mari ‘Condensatoave de difritetipur si masini Suse decurentcontinus ‘© Casete video, CDeuri + Truse cleticianalat 6, Sugestl metodologice Continuturile progrimei modulului ,Bleetrotehnied si misuriri cletrice” trbuie si fe sbordate int-o manic flaubila diferenfitd, sind cont de pariculariafilecoletivull ca care Se lucreaaa gi le nivel nial de pregitire. ‘Numarul de ore aloea fiedrelreme rmne la lattudinea eadrelordidactice care predau Obicctive:1,fxarea cunostinfelorprivind alegereaaparatelor de masur sa domeniilor de sure; 2. formarea deprinderilor de realizare a montajelor dup o scheme dat, 5. formarea deprindorilor de ctr a indiafiloraparatelor analogice; 4. uilizrea ezltaelo in determina allo mati electri 5. calcul erorlor de masurare si stabilrea unor conch mmetodei/varisntei pouivite de misurze > Sareina delueru: ‘© Realizatimontajele gi efeeruai masuriile eu aparatele di etcit, petra col putin tei oti ale cursorluirostatuli ‘+ Caleulatirezistenjele in co. flosindrezultatee cites inmepstae in tab, Completa tabu de mai jos ‘+ Pebaza erorilor inregistrate formula concluzi de uilizare ae variante de monts} > Condi de tera: = Teasiune de alimentare 6 Veo = Reostat cu Cursor (Raa=100002) ~ Apurate de misuri: MAVO 35 = _Roeste masurat intial cu ohmetra % A A le v. Re Montaj amonte Montaj aval > Tabel de date: Feiad i smontajului [Ka | Ta ‘amonte monte ‘amonte aval aval aval 25 FISA DE LUCRU 12, MASURAREA MARIMILOR ELECTRICE [Rezultatul nvasavil: Ereeweazs operat de masurare utilizing spurte de sud cotespunzitoare mimi! de msurat Sarcina de lucru: Idenificatelementele componente ale crcuituui, modul de montare aparatlui de masuri si mimea masurat petra cicuiteleprezentate mai os Cire 26 7. Sugesticu prvire a evaluare, ‘Bvalvreareprzinté parte fnalé a demersului de proiectare didactic& prin care profesoral vamisura cficientaIntregului proces instructv-educativ. Evaluarea urmarese misura inca elevii sau format competejele propuse In standardele de prepare profesional. [Bvaluarea poate & ‘a Dn tinpud parcurgeri! modululu! prin forme de verifeare comtinud a rezutatelor Invtari. ‘+ Instumentale de evaluare pot fi divers, in funetie de specificul modulului i de metoda de evaluare— probe orale, srise, practice. ‘+ Plaificareaevalutei trebue s aba Joe Inte-un medi real, dupa un program stabil, cvitindu-se aglomerarea evalslor in acceai perioad de imp. ‘+ Vai ealzat de cate profesor pe baza unor probe care se refer explicit le cxitrile e performanti gi la cosditile de aplicabiitae ale acestora, corelate cu tipul de evaluate specifica in Standardul de Pregitie Profesional pentru fiecae recultat al Invi >. Finala Realizattprint-o Iucrae ou earacer aplicati gi integrat la sfagiul procesuul de ‘redare/ Tnvijare si care informeazA asupra indeplinnt enterlor de realizare & eunostnelr, ablitaior si attuinior. Propunem rmitoaree instrumente de evaluare contin ige de observatie; Pipe test, Fige de lucra, Fige de autoevaluare; ‘Tes do verfcarea cunostinjelor cu item eu alegere multipla, item slogere duala, itemi de completar, item’ de tip pereche, tem de tp intrebri structurate sau item de ‘ip rezolvare de probleme, Propunem urmitoarcle instrumente de evaluare fra: Proiectul, prin care se evalueazd metodele de luera, uilizarea corespunzitoare bibliografie, matesialelor gi echipamentelor, acuratjeatehnicd, modul de orgenizace @ ideilor gi materialelor int-un report. Poate fi abordat individual sau de cite un grup de levi, Studiul de caz, care consi in deserierea unui aparat de misurare, a une imag sau @ ‘une registra electronice cre se refer a un anumit proces de mfsurare. Portofbiul, care oferk infermafii despre rezitatele scolare ale elevilo, sctivtle extrasolar te In parurgera moduli se va uilizacvabse de tip format gia Sinl de ip susativ tra verfcare tinge compeeneloe. Flvi webuie eval numa in ceea ce prveie {Gbindizea eelaclor ivr spcticatsncadal acest modal. Un ezultat al avi se va cvalno singur dat. valarea soa fn eiden misua care se formar competenele chee competenele tehnice dn standard de pregitie profesional a oO 8. Bibliografie Cosma D., Mares, F~ ,Citeuiteeleetce”, Editura CD Press, Bucures, 2009 2. Kotalin Agoston Insrumentaie gi mistrari electice - Bditum MATRIX ROM ~ 2009- ISBN978-973.755-541-0 8. Cosme D., Chivu A. $i colectiv ~ “Componente gi circuite electronice-ucrii practice”, diture ARVES, Craiova, 2008 4, Cosma D., Chiva A, gi colectiv — “Electronica analogies, Electronica digtalé -Iueriti practice", Bditara ARVES, Craiova, 2008 5. Mares, F. ga. — ,Ghidul concursulor profesionale - domenile:eletrie, electromecani, electrons, automatieas", Editura Pax Ava Mundi, Gla, 2006 8. Mares F,, Cociubs P., 3a Tehnologi in electotehrieg, Editura Ar Grup Editorial, 2006 . Hiloh Ss coletiv ~“Electroteinicd apicat", EDP, Bucuresti, 2005 8. Tansescu M. 5 colestiv —"Misurirtehnice”, manual clase «-X-a, Editar Aramis, 2008 9, Ezzanu, Is colec - "Misursi tence”, manual casa a2, Editura LVS Crepuscula, 2005 10-Mares F si colectiv ~ “Solicits si misurir tehnice”, Editura Foonomic& Preunivesitaia, Bucuresti, 2003, ‘11-M,Séracin,C. Szacin -"Masurareletice si electronice”, Futura MATRIXROM, 2003 42 Tacua I i coletiv ~ "Elecotchnict", Ed, ERimie Murgu, Resija, 2001 18.Cosms D si coletv -“Miasuzirieletice gi eletronice”, -Siateze pentu exemenul nsional ‘de bacalaureat, Editura Boonomica Preuiverstaria, Bucuresti, 2000 TG “estes, EDP, Das, 1998 16 Mibu I. i colectiv “Dis ircuite electronics”, EDP, vol1, P&.ULBS, Sibiu, 1997 48.BichirN, Mioe D, Botan C, Filobi 8, SimolescuD, "Masi paras, cont g ‘automatizar, Eaitara Didactick i Pedagogics, 1994 17-Componente gi circuiteeletroniee, clasa a XT sia XI a, Eitara ‘Bucuresti, 1994 18 Frifioin Gh si colestiv ~“Electrotcnica gi electonicsapliata", EDP, Bucurey, 1993 10 Isac E., ~“Masurdreletrice gi electronice”, manual pentru clasele X-XI, Editura Didactics si Pedagogies, Bucuresti, 1993 20." - Hensel, Catalog de produse, 2007 ~2008 21.4 Schneider Electric Cetalog, 2009 22.4% -Masutii i automatizti~colefie, 2007 - 2009 idactca si Pedagosics, 2s MODUL II: INSTALATII SPECIFICE $I SEMNALIZAREA LA CALEA FERATA, 1. Nati introdastiva ‘Modulul “Instalati speciice si semnalizarea In caleaferatk * faco parte din culture de specialtate afereté domeniului de pregitie generald FEROVIAR, clase a X-a,ciclul inferior al Ticeulu,fileratehnologes, si are alocat un nume de 105 ore conform planuli de invatimant, din ‘+35 ore—leboratortenologic ‘Modul se parcurge eu un numa de ore constant pe intreaga dura a anuli cola, nefind condivionst stu dependent de celelate module din curriculum, ‘Modlul *Instalaii spcifice si semnalizarea la calea ferati" vireazs dobindirea de competene specifice domeniului de pregtire general in prspectvafolosrituuror achiziilr in ontinuarea prep intro ealifeare din domeniul de pregitire generat 2, Unitatea/unitiile de competent la eare se referd modulul ‘+ Sommalizareacircultii sia manevrelor la caleaferati ‘© Utilizareaconstruetilr i instlaiilor in transportul feroviar 29 oO ad sods uaz ‘(andy ameaytsep) oxy aos « : ‘oersory fepe and po oun a : samyeums wy as0(0} 1209 9p -swoaeous 1S 2]29 9p sojareopetpur wazETI « TAD pO Mave Sa HoHON STSUASTT 3° oO 4. Continutl formarit Se recomandi urmitoarea ondine de parcurgere a moduli 1. Planal tebnic de expleatare al static de cal ferati 1.1, Puetele de secfionare roll orn explotare feroviar 2. Constructis install feroviare din stait 2.1, Organizarea si repartizareasptilor pent nevoi de explotae (lini din srecerile la nivel, aparate decal, taversr,peroane); 2.2, Reviia si inteinerea ile, especiv periodet la aparatele decal, la ini din sti, tbo de deriere | 2.3, Nonme de SSM si PSL specific 5. Posturi de bariera 3.1, Tipu, caracteristicitehnioo-funeionale, defecte nzenere 4. Consemnarea s! raportarea rezultaelorrevizielinstalailor feroviare din stait 41, Stare de finefionare, misur luate, introducer stu seater de estrei 5 Dispozifl generale privind semnalizarea Ia ealea ferati. 6 Semnale fixe. 6.1, Clasificares sernaelor fixe. 62, Vitezelecorespunzitoar iniesitor date de semnale, 663. Semnficati cuorilor de baz foloste fn semalizare 6.4, Semnale mecatice, 6.5, Semnale luminosse 7. Defectarea semnaleor fixe, 8. Senmale mobile. '.L Semnalizaea poriuilor de line slabit. ‘32. Semnalizaea unui obstacl dn apropierea sersallui de inrare. £83, Semnalizaea poriuni de line inchisd circulajet 9, Semmate date de agengi eu instrumente portative. 9.1. Semnale pentru circulaie si manevt8 date de ageni eu instrument portative. 9.2. Semnale date peatra pomirestrenulo, 9.3. Sezinale pent proba frie s0.Indicatoare de cale si semnalizare. TO. Indicatorul de direc, de line, de dctvitate 102, Balize avertizoare, 103, Ingicatoae pentru porta macazurlr,saboilor de dersicre sa opitruli fix 11.Semnale aplicate la trenuri. 12'Semnale acustce. Confnutwrie former cuprind teme care pot fl abordates1 practic prin desfisurarea de luerri de laboraor. ‘5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului Pentru parcurgerea modulului se recomanda utlizarea urmatourelorresuse materiale minim: ‘+ Videoproiecor, caleulaoare eu aces a intemet; CD.uti caste video, softri educational; ‘Machete (semnale fixe, semnale mobile, indiatoure de cale,alize avertizoure ) Documenta thrice (instru de servcix,regulamente feroviare ee.) lange de spocalitate; Instrumente de misurare gi verifcare 3 6. Sugesti_ metodologice Confinutuile programei modululil » Instalait specifice st semnalizarea la calea ferath ” teebuie si fle abordate fntco manierd” flebilf, diferentiatd,tinind vont de partewlartaile coleetivutut cu care se ieteaz8 si de nivel inital de pregdtire. ‘Numi de ore alacat fecdre teme rimine la latitadinca cadrelordidactce care predaw confinutal moduluai, is faneic de difcaltstes temelor, de nivell de cunostingsanterioare ale colectivului cu care lusteaz de complexitatea matrialilui didactic implica in stategiadidacticd si de rtmal de ssimilare a eunosinelor de eatrecolectivu instrut. Modulul . Instlai specitice si semnalizarea Ie ealea ferat” ate 0 structurd flexibilé, deci podtefncorpora in orice moment al procesului educav, noi mifloace sau resurse didatoe, Orle se recomandi a se desfigura in aborstoare sau in eabinete de speciaitat din unitatea de invalAmant sau de la agentul economic, dotate conform recomandivlor precizte in unite de competente menfionate mai sus, Pregitiea practic in laboratoretehnologice sau In agentsl economic are important deosebitt ‘in dobanaiea competenelor de specalitte. Pent asgurarea motilitii ocupaionale, curiculum-l este ste structrat edt st asigure © parte comant form nile pent ealifidrile din domeniul de pregitire generals Fexoviar fnvajarea webuie st fie oriensat® eu prepondereny&. supra clevului, respectiv supra Aisponibiltjilor sale, i aibs un caracter inteactv gi si permité indvidualizarea inva gi articular edueatciformales informale Se recomands abordarea instru centrate pe elev prin proiectarea unor activitji de favre ‘arate, prin care sie uate in considerarestlurileindividuale de invare ale edu elev ‘Acestea vizeazt urmitotrele aspect! ‘+ aplicares metodelor cetrate pe elev, pe activizarea stracturlor cognitive gi operate ale elevilor, pe exersaea potenialului psiho-fzic al acestora, pe transformarea eleva in coparticipant la propria instuire yi educaje; ‘+ Imbinarea si o altemansistematic§ a ectvitsilor bazate pe eforul individual alclevul (documentarea dupi diverse surse de informare, observatia propre, exercful personal, insirea programaté, experimentul si lucrul individual, tehnica 'muneii cx fige) cu ctvitiile ce solicits efortal cole (de ecipa, de grup) de genul dscufior,asaltuli de ide, ete; + loses unor metode cere si favorizeze relajia nemijlociti a elevului cu obieetele ‘cunoastri, prin recurgere la model concrete; ‘+ Insupitea unor metode de informare side documentae independent, care oferd deschiderea spre auloinstrie, spre invafare continu, Pentru atingereaobiestivelr i dezvoltareacompetenelor vzate de parcurgetea modululu, pot {i derulate urnitoaree aciviii de ivajare: laborares de referste interdiseiplinre; Exervift de documentare; [Navigare pe Intemet in seopul document Vizionari de materiale video (caste video, CD — ui); Diseus 4 Pentra achiziionarea competenfelor vizate de percurgeea modulului Insta specifice si semnalizarea Ia calea feat”, in continuare se recomanda céteva exemple de acivtii practice de Ivijare aplcative gi practice de identifcare si grapere a tipurlor de semnale dup& criterit constructive i functanae ; aplicative de compsrare & moduli de amplasate a semnalelor mobile pe sectoare slibite ce necesito singur reap de vitezi cu cele eu tepte multiple; ‘eroviares idemificare a defectelor care pot si spar la instaljileferoviares de identificare a semniicaiei culorilor de bazA folosite tn semnatiraes crculie + exerci de recunoastere a insalpilr feoviare sa rolulul avestora ; ~ exerifiapicaive de cunoastere a regullor normelor de protecia munci gi reeunoastere a Semnificatilor sernelor de avertizae = exert de cunoastere a normelor din Regulamental de explotare tect feroviart.privind revizuireainstalailorferoviare din sai gi de la teczile a nivel Se conserd cl nivel! de pregitire este realzatcorespuncitor, dach poate ft demonstrat ecaredintrerezltaele Dvir, ISA DELUCRUL SEMNALE FIXE Rezultatul nvr: Foloseste prevederile din regulsmentul de semnalizare 5 in planlteinie de exploatare al tei de eale frat Sarcina de ueru: * Completa tabelul de mai js ev informati corespunzitoareprivind cuore de bez si semnifiajia lor, flosite th semnalizarea circulate feroviare Calorile de back folosite in sensmallzaren circulatiiferoviare ‘Semnificatiacalorlor de baz ‘Onlond oprizea Galben Verde ‘Oslons oprirea pena migesele de manevit ‘Rib fanar 35 FIA DE LUCRU2 SEMNALE FIXE. Recultatul iavapiril: Aplict semnate la tenuis ordncle date pentru proba frie Sercind de wer Se consiatl de cise mecanicul de locomotive ena automat a unui ten ms pote asigura procentul de frre necesar micyorii viteze sau oprei tenul in timpul avu le dispaitc -Faci parte din echipa de seviiu in cel moment . ‘© Analizean stoi gi nipunde a urmatoarele ince e 1.cum semnalizee28 mecanien! faptal et esteun pericolprvind sigurantacrcaatei? 2. Care pot fi cauzeleeare pot genera acest sicuafic? SCe tip de are se apc in acest az? 4 Cum tole actionea penta edresesitutia 5. Desetii semnaile I si2'(denumie, rol, amplasare). 2» -=-@ = 36 FISa DE LUCRUS SEMNALE FIXE Rezultatal invifiril: Floste prevederile in regulamentul de semnatizate si din planal tchnic de explontare al ste de cae frat Sareind de luerut Folosind ca exempin prima rubrics din tabel identifica tipurile de semnale si caracteristicile Secarua pentru celelalte situa ‘Senna pewstion ——SC*SY | - Este folosit pe lini neinzestrate eu BLA. Pentrt -cunoastrea semnaluluiprevestitor, acesa este inzestral cu un reper de semnal = Reperul este format din-o placa drepeanghiulard pe O care sunt desenate 2 triunghiusi negre, var in vit, pe fond albReperl se amplaseaa la baza seal (o)}——-ep ——eo ——oo 37 ISA DE LUCRU4 consTRUCT! INSTALATH FEROVIARE DIN STATI ‘Rezultatul invapirit: Revizaeste instal feroviate din sais de la evel la nivel Sareing de era: Stbilii corespondeneledintre denumisileintalailorferovire din prima

S-ar putea să vă placă și