Sunteți pe pagina 1din 19
MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI ST SPORTULUL CENTRUL NATIONAL DE DEZVOLTARE A iNVATAMANTULUI PROFESIONAL $I TEHNIC ‘Anexa nx. 2la OMECTS nz. 4463 din 12.07.2010 Oo CURRICULUM pentru CLASA a X-a CICLUL INFERIOR AL LICEULUL FILIERA TEHNOLOGICA Domeniul de pregitire de baz: MATERIALE DE CONSTRUCTIL Domeniul de pregitire general: MATERIALE DE CONSTRUCTIL Aria curricular TEHNOLOGII Cultura de specialitate, pregitire practica siptimanali si Pregitire practic’ comasata 2010 AUTORI: Prof. Gril, Cismas Silvia Manuela - Grupul Seolar de Industrie Usoaré Sighisoara Prof. Gril, Tanase Constanfa — Grupul Scolar Industria Sticlei Boldesti Prof. Gril, Vrani Mircea — Colegiul Tehnic ,,Vasile Parvan” Constanta, ASISTENTA C.N.D.LP.1: CLAUDIA CALINESCU - expert curriculum, C.N.D.L.P.T. PLAN DE INVATAMANT a aX ictal inferior al iceutu— fliera tehnologiek ‘Arla currieulari Tehnologi Domeniul de pregitire de bazd: MATERIALE DE CONSTRUCTIL Domeniul de pregatire general: MATERIALE DE CONSTRUCTH - conde de acces pentru calificirile profesional: ‘© Operator in industria ceramic brute + Operator ceramic find + Stetar Operator lant si prefabricate 1. Cultura de specaltate si pregitie practicésiptiminala ‘Modulul L. Preluerarea materialelor 9 semifubricatclor Total orels 175 dincare: Laborstortehnologic 35 Insti practica 33 Operatitermice ‘Total orelan: us dincare: Laboratortchnoogi 35 Insti practics 7 ‘Total orelan = 10 orelsaptimand x 35 siptimfni/an = 360 ore/an IL Pregitire practici comasata CDL” ‘Total ore fan = 3 siptimanl/an x 30 ore/skptimand = 90 orelan TOTAL GENERAL 40 oreian Nota: in clase 2 X-a, prgitinea practicd comasath CDL" se poste desfiyura eu peoponderenis a gen economici eu care unitate de invatimant a fncheiat conventie de practic, * Denumitea si conyinutul modululuimodulelor vor fi stabilite de cite unitatea de favafimact in parteneriat cu agental economic, cu aprobarea inspectoratului scolar, in vederea. dobindiii tnitifilor de competenje chee: Trarcifia de la seoald la locul de munca” $i .Lucral in ecipa din standardul de pregitir profsionale LISTA UNITAY A 'FROFESIONALA PE CARE SE FUNDAMENTEAZA CURRICULUMUL UNITATT DE COMPETENTE CHEE SATISFACEREA CFRINTELOR CLIENTILOR ASIGURAREA CALITATIILA LOCUL DE MUNCA PREGATIRE PENTRU INTEGRAREA LA LOCUL DE MUNCA ‘TRANZITIA DE LA SCOALA LA LOCUL DE MUNCA LUCRUL INECHIPA (UNITY DE COMPETENTE TENNICE FASONAREA SEMIFABRICATELOR DIN STICLA FASONAREA PRODUSELOR CERAMICE FINISAREA STICLEL GLAZURAREA PRODUSELOR CERAMICE AMBALAREA, DEPOZITAREA $1 TRANSPORTUL PRODUSELOR DIN str SORTAREA, AMBALAREA, TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA PRODUSELOR FINITE ‘TOPIREA AMESTECULUIDE MATERII PRIME | RECOACEREA STICLEL USCAREA PRODUSELOR CERAMICE ARDEREA PRODUSELOR CERAMICE DESHIDRATAREA, ARDEREA ‘Modul I: PRELUCRAREA MATERIALELOR SI SEMIFABRICATELOR 1, Not introductivg Modulul ,Preluerarea materialelor si semifabricatelor” face parte din caltra de spesialtateaferent domenilui de pregaire generals Materale de construct, clasa a Xa, cst inferior af liceuhi, flier tehrologes, si are alocat un numar de 175 ore conform planului de fvatimént, din cae: #35 ore laboratrtehnologic + 35 ore—insruirepracticd ‘Modul se pareurge cu ua numfs de ore constant pe inteage duret a anf scolar, nfiind conditionat sau dependent de celelalte module din curriculum. Instrutea practi se realizeazl cx clasa impart in grupe,efectival rupe! find cuprins ini 12-15 elev Modulul Preluerarea materialelor si semifabricatelor” vizeazi dobindirea de competenje specifce domeniului de pregitre general, in perspectivafoloiri tutuorachiziilo i continurea preitiiint-o califcare din domeniul de pregitie general. Parcurgerea confnuturilor modulului “Preluerarea materialelor si semifabrieatelor” si adeovarea strategillor didactice vor viza si dezvoltarea competenelor cheie penta ,Satistacerea cetnfelorelienilor” si Asigurarea clit la local de muncd” Unltates/unititile de competent reultate ale invite ba care se refers modul ‘+ FASONAREA SEMIFABRICATELOR DIN STICLA + FASONAREA PRODUSELOR CERAMICE + FINISAREA STICLEL ‘+ GLAZURAREA PRODUSELOR CERAMICE ‘+ AMBALAREA, DEPOZITAREA SI TRANSPORTUL PRODUSELOR DIN STICLA + SORTAREA, AMBALAREA, TRANSPORTUL $I DEPOZITAREA PRODUSELOR FINITE ‘+ SATISFACEREA CERINTELOR CLIENTILOR + ASIGURAREA CALITATILLA LOCUL DEMUNCA, arouesods 2p mfoquiy = waioa waz « areonjad 9p oqyiodo wanwzusere + ampoyand 2p sopspoaxinopamur eH = L {oun yRaNpOA Fe Teas op eco waa — 3p mynoo|myesonERpUOD = np soorougofuos: aa med ea . mote ean *y gute v asosposop 18 endo op soaraanwurearenops eopuna aqui yasunas - ayumi. wopenposd vosnuosn| mirada © foury varoyfonnaing -Z ‘oun 9p m9] HETERO open vanasosap ern op yinpasexd sotmnodsos opeonpoud pana naiod som + asap ue noes nnd wr sed a uouuruasa "pquvaot alas ap usar = enue eo.omp nntod annrzodyp 16 ag - Pps penmsrnf mawad afm + oO 4. ContinutulformArii ‘Se recomanda urmatoarea ordine de parcurgere a moduli 1. Operati pentru preluerarea materialelor si semifabricatlor 11. Definigi 1.2, Metode si conti de realiare a operailor de prelucrare a mateiaeor si semifibrcaelor 2. Fasonarea produselor ceramice 2.1, Utlae penta fesonarea produselorceramice. Clsifiar, construc i functions 22, Tipar de uae (stemngol ceramic vercal, magni semiavtomate tip ole, prese cb piston pnt fesonsre pin extudere) 23, Porira,alimentarea.supravegerea, oprirea,deschrcarea sf curdfarea ullaelor petra fasonareaproduslorceramiee(insiruie practi’) 3, Glazurarea produselo ceramice 3.1 Utlaje pent glazarate produselorceramice. Clsitiar,consiruai i funefionare 32, Tp de ile Gs esas pn nei ns pa aaa pra palverizae) 3.3. Pomnirea,alentarea, supraveghereo, oprirea,descdrcareas\ crdjareaullajeor entra giacurareaproduselorceramice(insrurepractcd) 4. Fasonarea semifabricatelor dia steht 4.1, Utlaje penrafasonarea semifsbrcatelor din stil, Clasificae, construe i fanefionare 42, Tipar de uae (nese, masinasemiautomatt de suf) 43. Pomirea,alimentaea,supravegherea,oprirea descircarea scurdjarea uilojelor ‘entra fasonarea senifebricatelor din sl (insrulre practic) 5. Finisarea stile 51. Utila petra finsarea sili, Clasificare,construsie i fusetionare 52. Tipuri de uilaje (seule i dsporitivepeneutieres manual, magni de tere secanicd, main de lft orizontle si vertical, pstl de puverzatvopsea) 453. Pornivea alimenare, supravegherea,oprre,descdreaea si cudjarea uljelor entra irisarea still (nature practi) 6.Sortares, ambalarea, depozitarea si transportal produselo ceramice 6.1, Uslajede transport, deportare si manipulare 62, Clasifiare, consti i fanetionre 63, Tipuri de ula (banda transporiare, elevator, cfrucoare, motosivuitr, hale, halde, tunetr,silozui si magazit 64, Pornirea,alinenarea, supravegheres, oprirea, descdrcarea si curtfarea utlojelor entra transport deporitare $i manipulare (nsrurepracticd) 7. Ambalarca, depovtarea stransportl produsclr din stilt 7. Uline de transport, depositare i ambelare 12. Chasifiare, construe i faneyonare 73, Tipari deutiaie 74, Porniea, alimentarea,supravegherea opirea, descorcarea si curdtaea uiljlor ‘penta transport, depocitae i ambalareaproduslor din stielé(nsruirepractcd) Continue formari cuprind teme care po abordate $ praetle prin desfEgurarea de luerdri de intrurepractied 5. Resurse materiale minime necssars parcurgerii modulalui Pentru parcurgerea modululu se recomand# utlizarea urmatoareor resurse materiale minime: ‘+ Mijlosce informativ-demoastrative — cate reprezinis surse de infermajie gi servese la cexemplificarea sau ilustrarea nojiniler, la concretizaree idelor: manual, reviste de specialitate lint, Interne. ‘+ Materiale sau roprezentiri figurative Masta = Dosumente = Plange + Folit transparente ~ Machete de utlaje + Reprezentrisimbolice: ~ Scheme: forme de ipsos sau tpare sere + Mijloace de formare gi exersare a priveperilor gi deprinderilor: = Experimental + Insituiea practic’ = Miloace de formare i exersare a priceperilor fi deprinderlor, ex. forme de ipsos, tipare 6, Supesti metodotosice Confinutuile programe’ modululul ,Prelucrarea mateialelor $i semifabrieatelor”tcbuie sh fie sbordate intro maniers leibild, diferentatd, inind cont de pavtculartiile colectivulul ca ‘cate se Iuereei si de nivel inital de pregatire. ‘Numaral de ore alocat flecirei teme rimane (a latitudinea cadrelordidactice care predau ‘onjinutul modululu, in foncie de difcliatea temelor, de nivelul de cunostinje anterioare ale ‘olectivulut cu care Inreaza, de complesitatea materialuli didactic implica in stateaia didactic ‘de ritml de asimilare acunostngelor de cae coletvul instru Modulul »Prelucrarea materialelor si semifabricatelor” poste Incorpor, in orice momen procesului edvcativ, noi mijloace sau resuse didactice. Orele se recomand a se desfgura in Iaboratoare sawn eabinete de specialitete din unitate de nvayémAnt sau dela agenul economic, Final * Realizattprint-o lucrare cu earacteraplicativ gi integrat la sfiritul procesului de Dredaretnvatare si care informeazd asupra indepliniit crteilor de realizare a ‘cunogtnjelor,abilitlor si atiudinilor ropunem urmatoarele Instrumente de evaluarecoatinuts ‘© Fiyede observatie; + Retest, f= Figede fuera; ‘© Figede autoevaluare; ‘+ Teste de verifcarea cunogtngelor eu item eu alegere multip8,itemi elegere dual, itemi de completar,itemi de tip pereche, itemi de tip niebarh stuctrate sa item de tip rezolvare de probleme. un Propunem umttoarele fnstrumente de evaluare final: ‘© Proiectul, prin care se evalucuzi metodele de Iucru, uiizarea coresponzitonre @ bibliografiei, materalelor si echipamentelor,acuratcjea tchnica, modul de organizare a Ideilor si materialelor inte-un report. Poate ff sbordat individual sau de eatre un grup de levi, ‘+ Stutiul de eaz, care consti in descrirea unui produs, a unei imagini sau a unei Inregistrri elecixonie cae se refers la un anumit proces tehnologi. ‘+ Portoflil, cae oferd informatii despre rezaltatle geolae ale clevi |. ____extagcolare ct. {In parcurgerea modululi se va utiliza evaluare de tip formativ gi la final de tp sumativ pentru x, active vetificarea atngeri competenfelor. Elevi trebuic evalua numai in ceca co priveste dobéndies ‘ompetenjlorspecifeate in earl acest model. O competent se va evalua o singirk dt. “Evalumres scoate in evidenfd masura in care se formea2i competengel cheie gi competence tehnice din standardul de pregtie profesional. 8. Bibliografie 1, Planurile-cadru, stedarde de pregitire profesional, programele gcolare in vigoare, auniliae curricula — wirw.edu..0 2, Balt P. ‘Tehnologia stile Bd, Teno - 1984 3. Bald, P.,RaduD. Energetia elabordsi titi Bucuresti 1985 4 Bran, F Opera witare in ingineriachimick Bd, Telmics - 1984 5. Cenghit Metode de invent EDP 1998; 6. Chisburu,E., “Tehnologia fabrics i prebursri_ EDP 1978 Chisbura,C. stiles 7. Dinescu, A, Bajau, G. Tehnologia materilelor de construct EDP- 1990 8. Georgescu, M. anti anorganci si azbociment Ed, Tehniea - 1982 9. Tueu, ‘Managemental si gestunea clas de Ed. Polirom, lati, devi 2000; 10 Lazireseu, I, Sinjoan, Usiajul gitehnologia materilelor de EDP.- 1985, 1, Vesa, E Bucuresti 11 Nasu, I Instrite gavin EDP, 1999; 12 Nestor, M. Fara, M., — Usiajul tehnologia fabrics EDP 1988 ‘Seumpu prelura stclet 13 Teoreanty 1 Bazele tehnologe!ianilor BA Tebniea — 1975 14 Teoreanu, Teiologin ——betoanelor gi EDP. ~1977 sebocimentuli 15 Popssca, 6. ‘Telnologia materilelor de construe - EDP- 1980 sanval 16 Prods, M Ceramica gi reffactare A. Prntech ~2001, 17 Preda, M Metode de analiza si contol Bd. Matrixom 18 Teoreanu, L,D. Tnstalajitermotehnotogice - Bd. Tebnica, 1979 Bacherescu, D, stil, ceramic Rehne, H. 19 Teoreanu, 1, Cicea, Tehnologiaproduselorceramice si Ed, Tehnick- 1985, N.,Barbuleseu, A, refiactare CionteaN. me ‘Recomandiriprivind eplicarea meiodei _www.k- proiect ‘education at ate www.materisledeconstructiso ‘Modul I: OPERATH TERMICE 1. Not introductiva ‘Modilul ,Operaitrermice” face parte din cultura de specialitate aferenié domeniului de prezitre general Materiale de construe, clasa a X-a, cichl inferior al liceulu, fliers tehnologicd, sre alocat un numr de 175 ore conform planului de invltimnt, dn care + 38 ore—laboratortehnologic Moore — instuie practic’ “Modull se pareurge cu un numa de ore constant pe Snteaga duraté« anului scolar, nefiind contitjonat sa dependent de cellalte module din curriculum, Intuirea practic oe realzesz8 cx elasa impr in grape, efectval gropei find euprins tne 12-15 elev, “Modulul ,Operatt termice™ vizcar& dobindirea de competente specifice domeniului de pregatire generald, in perspectiva folosri ruuror achizplor in continueren pregitird Ino calificare din domeniul de pregitie general, Pareurgerea confinuturilor modululul ,Operagi termice” si adecvareastrategilordidactice vor viza si dezvoltarea competenjelorcheie pentru ,Pregitre pentru integrarea la loul de munca” 2. Unitaten /unitiile de competent /rezultate ale invAtiri la care se refers modulul ‘© TOPIREA AMESTECULUI DE MATERI PRIME + RECOACEREA STICLEL ‘+ USCAREA PRODUSELOR CERAMICE, ‘+ ARDEREA PRODUSELOR CERAMICE + DESHIDRATAREA + ARDEREA + PREGATIRE PENTRU INTEGRAREA LA LOCUL DE MUNCA 13 sonia aqui pavssop areuoyoury 2p gnynpourw p23 noes ayaurZ esado na oof pzstoosy “L oof wastoUIse19 “L so}uloyopiFeiod wawOTRISIp 5 978 OY TRIN PARRALTUNED 7 HATA [AVERT ean soqusso soppsnposd wasapuy = =| aopiezado w anezsea op otipuos wut > comune sojesnposd vaxapieapamoidna Continutel formant ‘Se recomandi umitostea ondine de pareurgere & moduli 1. Operail termice din Industria materialelor de construct fe realizae a operfilrtermice 2, Uscarea nisipal 2.1. Uslajepeatra uscareanisipulu. Constructies funfionare. 22. Pomirea alimentarea, supravegherea, oprirea, descarcarea scursjarea tilaelor ‘pentru uscarea nsipulul fnstrure practicd) 3. Deshidratarea 3.1. Utila penta deshidratare. Clasiticare, construct i funetionare. 32. Tipur de uae: fierbitor 33. Pomirea, almencara, supravegherea, prirea, desearcarea si curdjarea utlajelor entra deshidratare (intrure practic) 4. Usearea produsslor ceramice 4.1. Uiilaje pentru uscerea produselor ceramive. Clasificare, constr gi funeionare 42. Tipuri dele (tp dap, cars!) 43, Pornirea, almentaree, sipravegherea, oprirea,descdrcarea tcurdjareautlafelor ‘pentru uscarea produselorceramice(instrire practic’) ‘5. Topirea materilor prime pentru obfinereastclei 5.1, Utlaje pentraobjinereestceitpite. Clasficare, construe gi fametonare ‘32. Tipurideutilaje (coptoare van, cuptoae cu creuzote) 53. Pornirea, alimentarea, suprasegherea, oprire, desedrearea si curdjarea cuptoarelor (instrivepractcd) 6, Recorceren stilet ‘G1. Utiaje pentru recoacerea produseor din stcl. Casificare, construct i funeionare (62. Tipari deuilje (euptore de recoacere tunel, cupioare de rcoacere came) 63. Pornirea, aimentaree,supravegherea, oprirea,descircarea si curdjarea euptoarelor de recoacere (instruire practic) 8. Arderea 8.1. Usilaje penta andere. Clasificare, construc lmetionare 8.2. Tiputi de uae (rtative, vertical) 83. Pornirea,alimentara, supravegherea, oprirea,descdrcarea st curdjarea wilaelor pentru ardere (instrlrepractied) 7. Avderea produsclor ceramice “7.1. Usiaje penta andrea produsslor ceramice. Casificare, construct i funetionare 72. Tipuri de ula (cuptoare de andre tunel, euptoare de ardere camera) 13. Pornirea, alimemarea, sypravegheres, oprirea, descarearea 3! eurdjarea euptoarelor de ardere.a produsclor ceramice finsruire practicd) Continutuile formar euprindteme care pot fl abordate si practic prin desfasurarea de ler de instrirepractcg 5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului Pentru parcurgerea modulului se recomands utlizarea unmétoarelorresurse materiale minime: + Mijloace informativ-demonstrative ~ care reprezinté surse de informatie si servese la ‘exemplificazea sau ilustareanofiunilr, la coneretizareaidelor: manuele, fotografi si flme ‘documentare, revste de specihtte, pliant, Internet, © Maerate sas reprezentr figurative: 6 9) = usta + Document + Plange + Folitansparente = Machete de wilaje ‘+ Mijloace de formate i exersae a priceperlor i deprinderior: ~ Experimental + Insiuiea practic’ 6, Susesti metodologice Conginusarile programe’ modululut »Operatittermice” trebuie 88 fie abordate fn-o manier’ fexibld, diferenia, sind cont de partieulartifile coletivului ca care se lureaza i de nivelul “initial de pregatire. ‘Numiral de ore alocat fiecdrei teme rimine ta ltitudinea cadrelordidactice care predau

S-ar putea să vă placă și