MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

COLEGIUL TEHNIC „GEORGE BARIŢIU” BAIA MARE

LUCRARE DE SPECIALITATE

Dispozitive periferice de intrare-mouse-ul

Calificarea: Tehnician operator tehnică de calcul

Nivel 4

Îndrumător: Elev:
Prof. Sălăgean Gabriela Pușcaș Remus Gabriel
Clasa: a XIII-a seral

2020
 Cuprins

Argument ……………………………………………………………… pag 1

Capitolul 1 Noțiuni introductive………...………..…………………… pag. 2

1.1 Calculatorul personal IBM…………………………………………. pag. 4

Capitolul 2 Dispozitive de indicare.Mouse……………………………. pag. 6

2.1 Tipuri de interfete pentru dispozitive de indicare………………….. pag. 10

2.2 Interfata seriala…………………………………………………….. pag. 11

2.3 Portul de mouse de pe placa de baza (PS/2)………………………. pag. 11

2.4 Mouse-uri hibride…………………………………………………. pag. 12

2.5 Depanarea problemelor legate de mouse……….............................. pag. 14

2.6 Curatarea mouse-ului………………………………………………. pag. 14

2.7 Conflicte de intrerupere……………………………………………. pag. 15

2.8 Driverul de mouse………………………………………………… pag. 17

2.9 Aplicatii DOS...……………………………………………………. pag. 19

2.10 Mouse-uri optice…………………………………………………. pag. 20

2.11 TrackPoint II/III/IV………………………………………………. pag. 21

2.12 Alte dispozitive de indicare decat mouse-urile si manetele de pag. 25

indicare…………………………………………………………………

2.13 Dispozitivul GlidePoint si tabletele tactile…….............................. pag. 25

2.14 Trackball-uri…………………………………………………….... pag. 27

2.15 Curatarea si depanarea dispozitivelor trackball…………………... pag.27

2.16 Dispozitive de intrare pentru jocuri………………………………. pag. 28

Capitolul 3 Norme de protectie a muncii……………………………... pag. 29

Bibliografie……………………………………………………………. Pag 31
 ARGUMENT

În zilele noastre a apărut un concept care va revoluționa progresul omenirii, având din punct de
vedere istoric însemnătatea pe care a avut-o revoluția industrială. Societatea informațională poate
fi gasită la intersecția dintre ramurile telecomunicațiilor și calculatoarelor, grupate în jurul
informației digitale. Privita separat, fiecare dintre aceste ramuri a contribuit în timpul ultimului
secol la o creștere a standardului nostru de viața, lăsând în urmă schimbări sociale pe scară largă.
Forța conducătoare a acestei societați este, pe de o parte, creșterea puterii de prelucrare a
calculatoarelor, insoțite de o scadere a prețului acestora, iar pe de alta parte posibilitatea conectării
calculatoarelor la rețele, permițându-se astfel partajarea datelor, a aplicațiilor, a puterii de calcul,
la distanțe de dimensiunle unui birou sau ale întregului mapamond.
Se spune ca un calculator este construit dintr-un ansamblu de doua componente: resurse
fizice (hardware) și de programe (software), care asigura prelucrarea automata a datelor. Cu alte
cuvinte este o mașina care ușureaza activitatea umana. Aici intervine factorul uman, omul fiind de
fapt o a treia componenta. Cele trei aspecte, uman, software și hardware nu sunt independente.
Perfecționarea unuia dintre aspecte determina și progresul celorlalte doua, chiar daca nu în acelasi
ritm. De perfecționarea componentelor hardware și software se ocupa multi oameni cu experiența,
insa de progresul factorului uman trebuie sa ne ocupam noi inșine. Calculatorul ne ajuta sa dam
viața ideilor – capteaza cuvinte, reda imagini, controleaza alte mașini. El este o extensie a
posibilitaților umane, care ne permite sa ne depașim limitele.
Acest proiect vine în intampinarea acestei idei, oferind o posibilitate de a invața și aprofunda
cunoștințele necesare oricarui tânăr din ziua de azi.
Toleranţa defectelor hardware este abordarea cea mai evoluată în contextual general al
tehnicilor de calcul tolerante la defecte. Viteza de defectare a componentelor hardware este unicul
şi cel mai important parametru utilizat în analiza fiabilităţii sistemelor hardware. Atunci când
componentele structurii digitale sunt la începutul funcţionării acestora, viteza de defectare este
pronunţată.

1
 Capitolul 1
Noțiuni introductive

A patra generatie – cea actuala – de calculatoare moderne le include pe cele cu

microprocesoare incorporate în circuit. Desigur, partial, aceasta a patra generatie de calculatoare
este constituita din calculatoare personale, a caror existenta se datoreaza microprocesoarelor și
memoriilor ieftine. Aparitia calculatorului personal în 1973 au fost proiectate primele
microcalculatoare bazate pe cipul 8008. Aceste echipamente erau putin mai mult decat niste
instrumente demonstrative și nu faceau altceva decat să aprinda și să stinga niste luminite. La
sfarsitul anului 1973, Intel a introdus microprocesorul 8080, care era de zece ori mai rapid decat
cipul 8008 și adresa 64 KB de memorie. Acesta era pasul asteptat de producatorii de
calculatoare personale.
In numarul din ianuarie 1975, o companie numita MITS a relatat despre echipamentul
Altair intr-un articol al revistei Popular Electronics. Echipamentul Altair, considerat a fi primul
calculator personal, continea un microprocesor 8080, o sursa de alimentare, un panou de comanda
cu multe beculete și 256 de octeti de memorie (nu kiloocteti). Echipamentul se vindea cu 395 $ și
trebuia să fie asamblat de cumparator. Pe vremea aceea, prin asamblare se intelegea faptul ca
trebuia să iei ciocanul de lipit și să completezi în adevaratul sens al cuvantului placile de circuit,
nu ca acum, cand poti asambla un sistem format din componente prefabricate, folosind exclusiv
surubelnita.
Ltair era dotat cu un sistem de magistrala cu arhitectura deschisa (cu conectoare), numit S-
100 deoarece avea 100 de pini pe slot. Prin arhitectura deschisa se intelegea faptul ca oricine
putea construi placi care să se poata conecta în acele sloturi și să interactioneze cu sistemul. De
aceea, au aparut diverse extensii și periferice, produse de numeroase firme de mana a doua. Noul
procesor a inspirat și alte companii să scrie programe, printre care sistemul de operare CP/M
(Control Program for Microprocessors – Program de comanda pentru microprocesoare) și prima
versiune a limbajului de programare BASIC (Beginners All-Purpose Symbolic instrucțion
Code – Cod simbolic de instrucțiuni, de uz general, pentru incepatori), creat de Microsoft.
In anul 1975, firma IBM a introdus pe piata ceea ce se poate numi primul sau
calculator personal. Modelul 5100 avea 16 KB de memorie și incorpora un monitor cu 16

2
linii/64 de caractere, un interpretor al limbajului BASIC și o unitate de cartus cu banda magnetica
DC-300, pentru stocare. Pretul de 9000 $ al sistemului l-a scos de pe piata calculatoarelor
personale, dominata de experimentatori (denumiti afectuos și hackeri) care construiau echipamente
ieftine (in jur de 500 $) din pasiune. BineInTeles ca sistemul IBM nu a putut intra în competitie
din cauza acestei piete ieftine și nu s-a vandut la fel de bine.
Modelul 5100 a fost urmat de 5110 și 5120, dupa care IBM a lansat ceea ce este cunoscut
sub numele de IBM Personal Computer (modelul 5150). Cu toate ca seria 5100 a precedat
calculatorul IBM PC, sistemele mai vechi și tipul 5150 IBM PC nu au nimic în comun. Calculatorul
personal IBM PC era foarte asemanator cu sistemul de calcul de birou IBM System/23 DataMaster,
aparut în anul 1980. De fapt, multi dintre inginerii care au proiectat calculatorul personal la
IBM lucrasera anterior la DataMaster.
In 1976, o noua companie, Apple Computer, a lansat calculatorul Apple I, care s-a
vandut initial la pretul de 666.66 $. Pretul de vanzare era un numar arbitrar, ales de unul dintre
fondatorii companiei, Steve Jobs. Acest sistem era format dintr-o placa de circuite principala,
fixata în suruburi pe o bucata de placaj. Nu era prevazut cu carcasa și sursa de alimentare. Nu
au fost produse decat cateva calculatoare de acest tip si, din cate se aude, ele au fost vandute
ulterior unor colectionari la preturi ce depaseau 20.000 $. Calculatorul Apple II, aparut în anul
1977, a ajutat la stabilirea standardului pentru majoritatea calculatoarelor mai importante ce i-au
urmat, inclusiv pentru IBM PC.
In anul 1980, lumea microcalculatoarelor era dominata de doua tipuri de sisteme de
calcul. Unul dintre acestea, Apple II, avea o multime de utilizatori loiali și o baza de programe
gigantica, ce se extindea cu o viteza fantastica. Celalalt tip, reprezentat de sistemele CP/M, nu
includea un singur sistem, ci toate sistemele care se dezvoltasera din microcalculatorul MITS
Altair initial. Aceste sisteme erau compatibile Intre ele și aveau drept insusire comuna folosirea
sistemului de operare CP/M și conectoarele de extensie care respectau standardul S-100. Toate
aceste sisteme erau produse de o multime de companii și vandute sub nume diferite. Totusi, pentru
majoritatea componentelor, aceste companii foloseau aceleasi programe și aceleasi placi de
extensie. Este interesant de mentionat ca nici unul dintre aceste sisteme nu era compatibil PC sau
Macintosh – cele doua standarde principale de astazi.
Un nou concurent Intrezarit la orizont a sesizat ca, pentru a se bucura de succes, un
calculator personal trebuia să aiba o arhitectura deschisa, o conceptie modulara și o sustinere

3
consecventa din partea diferitelor companii – altele decat fabricantul sistemului – producatoare
atât de compo- nente, cat și de programe. Acest concurent era compania IBM, lucru destul de
surprinzator la acea data, deoarece IBM nu se afirmase ca producator de sisteme cu aceste
atribute de arhitectura deschisa! în esenta, IBM a Inceput să se apropie de ceea ce era initial
compania Apple, iar Apple a devenit ceea ce se astepta de la IBM. Arhitectura deschisa a
calculatorului IBM PC, pe cale să apara, și arhitectura inchisa a urmatorului Macintosh au dus la
rasturnari dramatice în domeniu.

1.1 Calculatorul personal IBM

La sfarsitul anului 1980, IBM a hotarat să intre pe piata calculatoarelor personale, care
practica preturi mici și se extindea rapid. Compania a hotarat ca noul sistem să fie proiectat de
departamentul Entry Systems din Boca Raton, Florida. Departamentul acesta era situat intentionat
departe de principalul sediu al firmei, din New York, și de alte anexe ale IBM, tocmai pentru ca
el să poata functiona independent, ca unitate separata. Micul grup era format din doisprezece
ingineri și proiectanti aflati sub conducerea lui Don Estridge și a fost insarcinat cu proiectarea
primului PC propriu-zis al companiei. (La IBM se considera ca precedentul sistem 5100, realizat în
1975, era un terminal programabil inteligent, nu un calculator propriu-zis, desi era un calculator
veritabil.) Aproape toti inginerii noului departament lucrasera anterior la proiectul System/23
DataMaster –un mic sistem de calcul de birou lansat în 1980, predecesorul direct al calculatorului
IBM PC.
Proiectul calculatorului personal a fost influențat în mare masura de proiectul
DataMaster. Calculatorul DataMaster era un model compact, cu monitorul și tastatura integrate în
ansamblu. Din cauza ca aceste caracteristici impuneau unele restrictii, la PC ele au devenit unitati
externe – cu toate ca aspectul tastaturii și schema circuitului electric erau copiate de la
DataMaster.
Si alte părți ale sistemului IBM PC erau copiate de la DataMaster, cum ar fi magistrala
de extensie (sau conectoarele de intrare/iesire), care nu numai ca aveau acelasi numar de pini, 62,
dar respectau și ordinea acestora. Aceasta copiere a fost posibila deoarece calculatorul personal

4
folosea acelasi controller de întreruperi și acelasi controller DMA (direct memory access – accesare
directa a memoriei) ca și sistemul DataMaster. Placile de extensie proiectate deja pentru
DataMaster au putut fi usor reproiectate pentru a functiona și în PC.
DataMaster folosea un microprocesor Intel 8085, cu o adresare de maximum 64 KB și
o magistrala interna ș i externa de 8 biti. î n aceste conditii, echipa de proiectare a
calculatorului personal a folosit microprocesorul Intel 8088, care oferea o capacitate de adresare a
memoriei mai mare (1 MB), avea o magistrala de date interna de 16 biti și una externa de numai 8
biti. Magistrala de date externa de 8 biti și un set de instrucțiuni similar au permis ca 8088 să fie usor
de conectat la sistemele DataMaster anterioare.
IBM a adus calculatorul de la stadiul de idee la cel de sistem functional intr-un singur
an, folosind proiectele existente și cumparand cat mai multe componente de la alti
producatori. Departamentului Entry Systems i-a fost acordata autonomia fata de celelalte
departamente ale IBM și acesta a putut să utilizeze resurse din afara companiei, în loc să
respecte procedurile birocratice care cereau să se foloseasca numai resursele interne IBM. De
exemplu, compania a contractat limbajele pentru calculatorul personal și sistemul de operare de la
o mica firma numita Microsoft. Decizia aceasta a constituit factorul major pentru afirmarea
companiei Microsoft ca forta dominanta în domeniul programelor de PC de la ora actuala.

5
 Capitolul 2
Dispozitive de intrare Mouse-ul

Mouse-ul a fost inventat în 1964 de Douglas Englebart, care în acel moment lucra la
Institutul de Cercetari Stanford (Stanford Research Institute – SRI), un mic nucleu sponsorizat de
Univer- sitatea Stanford. Mouse-ul a fost oficial denumit Indicatorul de poziTie X-Y al unui sistem
de afisare. Firma Xerox a folosit ulterior mouse-ul la sistemul sau Alto, în 1973. Din pacate, în acel
moment, sistemele respective erau experimentale și erau folosite numai pentru cercetare.
In 1979, cateva persoane de la Apple, printre care și Steve Jobs, au fost invitati să vada
sistemul Alto și software-ul pe care-l rula. Steve Jobs a fost bulversat de ceea ce a vazut și a considerat
ca viitorul pentru tehnica de calcul este utilizarea mouse-ului ca dispozitiv de indicare, impreuna cu
interfața GUI în care acesta functiona. Firma Apple a incorporat repede aceste caracteristici în ceea ce a
devenit calculatorul Lisa și a atras 15-20 de oameni de la Xerox, care să lucreze la sistemul Apple.
Desi firma Xerox a utilizat aceasta tehnologie în calculatorul Star 8010, lansat în 1981,
acesta era scump, destul de prost promovat pe piata si, probabil, aparut mult prea devreme. Firma
Apple a lansat în 1983 calculatorul Lisa, primul sistem Apple echipat cu un mouse. Acesta nu a
fost un succes, în mare parte din cauza pretului sau de 10.000 $, dar în acel moment Steve Jobs avea
deja în lucru la Apple pe succesorul Lisei, dar cu un pret scazut, Macintosh. Sistemul Apple
Macintosh a aparut în 1984. Desi nu a fost imediat un succes, acest sistem a castigat continuu în
popularitate.
Multi cred ca Apple a inventat mouse-ul și interfața GUI dar, asa cum puteti vedea,
aceasta tehnologie a fost importata de la altii, printre care SRI și Xerox. Cu siguranta, sistemele
Macintosh si, în prezent, Microsoft Windows și OS/2, au continuat să popularizeze aceasta interfața pe
care au adus-o în lumea sistemelor PC bazate pe procesoare Intel.
Desi mouse-ul nu a prins foarte repede pe piata PC-urilor, interfetele GUI pentru sistemele
PC, de exemplu Windows și OS/2, impun utilizarea unui mouse. Ca urmare, practic toate sistemele
noi sunt echipate cu un mouse. Si, deoarece sistemele vandute cu amanuntul sunt rareori echipate
cu un mouse de calitate sau din ultima generatie, mai devreme sau mai tarziu aproape toti
utilizatorii cauta pe piata un mouse mai bun sau un dispozitiv de indicare compatibil.

6
 Mouse-urile exista în mai multe forme și dimensiuni și sunt fabricate de mai multi
producatori diferiti. Unii dintre acestia au preluat modelul standard de mouse și l-au intors cu
fundul în sus, creand dispozitivul numit trackball. în cazul acestor dispozitive, mana utilizatorului
misca direct bila, nu intregul dispozitiv. Trackball-urile au fost create initial pentru jocurile
video, cum ar fi Missile Command, dar au devenit populare printre utilizatorii care au la
dispozitie un spatiu limitat pe birou. în majoritatea cazurilor, dispozitivele care sunt doar
trackball au o bila de dimensiuni mult mai mari decat cea a mouse-ului standard. în afara de
orientare și poate de dimensiunea bilei, un trackball este identic cu mouse-ul în ceea ce priveste
modelul, funcTia de baza și interfața electrica. La fel ca și mouse-urile mai recente, dispozitivele
trackball sunt proiectate deseori intr-o maniera ergonomica și modelele mai recente folosesc
acelasi mecanism optic de urmarire ca și mouse-urile Microsoft și Logitech.
Cei mai importanti producatori de mouse-uri sunt Microsoft și Logitech; aceste companii
creeaza modele care inspira restul producatorilor, dominand piaTa atât ca produse OEM, cat și ca
subansamble de inlocuire. Chiar dacă mouse-urile pot fi diferite, modul lor de utilizare difera
foarte putin. Un mouse standard contine cateva componente:
-O carcasa pe care o puteTi Tine în mana și pe care o puteti muta pe suprafata de lucru
- O metoda de transmitere a miscarii catre sistem: bila, rola sau senzori optici
- Butoane (doua sau mai multe si, deseori, o rola sau un comutator) pentru selectarea obiectelor
- O interfața pentru conectarea mouse-ului la sistem; mouse-urile conventionale folosesc un cablu și
un conector, în timp ce mouse-urile fara fir folosesc un emitator/receptor în radiofrecventa sau
infrarosii, atât în mouse, cat și intr-un modul separat, conectat la calculator pentru realizarea
interfetei intre mouse și sistem.
Carcasa, realizata din plastic, contine foarte putine părți în miscare. Pe partea
superioara a carcasei, acolo unde în mod obisnuit stau degetele, se gasesc butoanele. Un mouse
poate avea orice numar de butoane, dar, în lumea PC-urilor, de obicei sunt folosite numai doua. dacă
mouse-ul are mai multe butoane pentru ca ele să functioneze este necesar un driver special,
furnizat de producatorul mouse-ului. Desi cele mai noi versiuni ale sistemului de operare
Windows asigura suportul pentru mouse-urile cu derulare, pentru alte caracteristici asigurate de
producator este necesara instalarea driverului specific.
Pe partea inferioara a carcasei se gasesc componentele mecanice sau electronice care
detecteaza miscarea. în cazul unui mouse traditional, în partea de jos a carcasei se afla o bila mica

7
de cauciuc care se roteste pe masura ce miscati mouse-ul pe suprafata de lucru. Miscarile
acestei bile sunt transformate în semnale electrice, care sunt transmise calculatorului prin
intermediul cablului. Cealalta metoda importanta de detectare a miscarii se bazeaza pe senzori
optici. Unele dintre primele modele fabricate de Mouse Systems și alti cativa producatori foloseau
un senzor care avea nevoie de o grila speciala. Desi aceste mouse-uri sunt foarte precise, faptul ca
au nevoie de o grila speciala le-a facut să piarda favorurile utilizatorilor.
Modelul Microsoft IntelliMouse Explorer a readus în actualitate mouse-ul optic, dar cu
o diferenta. Ca și vechiul model de mouse optic, IntelliMouse Explorer foloseste tehnologia
optica pentru a detecta miscarea și nu are componente în miscare (cu exceptia rotitei de
derulare și a butoanelor de deasupra). Mouse-ul Explorer nu are nevoie de un pad; practic, poate
fi folosit pe orice suprafata. Acest rezultat este obtinut prin imbunatatirea senzorului optic, de la
tipul simplu folosit de vechiul mouse optic, la un senzor mai avansat, un dispozitiv cu cuplu de
sarcina (CCD – charge coupled device). Acesta, în esenta este o versiune mai putin performanta
al unui senzor folosit pentru camerele video și detecteaza miscarea sesizand faptul ca suprafata
de dedesubt se misca. Lumina necesara senzorului este asigurata de un LED.
Intelli Mouse Explorer este doar primul model dintr-o familie din ce în ce mai mare
de mouse-uri optice produse de Microsoft (IntelliMouse Optical și WheelMouse Optical sunt
versiuni mai ieftine), iar Microsoft ofera și dispozitive trackball bazate pe tehnologia optica. Pentru
a nu ramane în urma, și Logitech ofera mouse-uri optice (inclusiv unul cu doi senzori) și
trackball-uri optice, folosind o tehnologie similara. și alti producatori, precum Kingston și Targus,
ofera în prezent versiuni optice (vezi figura 18.9).

Camera CCD

LED pentru iluminarea suprafeTei

Figura 18.9 Partea inferioara a

unui mouse Logitech iFeel.

8
 Flexibilitatea și costurile reduse de intretinere (ca să nu mai vorbim de lumina rosie
care straluceste în lateral) fac din mouse-urile optice o optiune atractiva, iar varietatea de modele
oferite de ambii producatori inseamna ca puteti obtine un mouse cu cea mai recenta tehnologie
optica la pretul unui mouse de calitate cu bila.
Cablul poate avea orice lungime, dar de obicei are intre 1,2 și 1,8 metri. Exista și mouse-uri fara
fir, care folosesc în locul cablului emitatoare/receptoare în radiofrecventa sau infrarosii. în portul de
mouse este conectat un receptor, în timp ce mouse-ul, alimentat cu baterii, contine un emitator
compatibil. Sugestie
Daca puteti alege cablul, optati pentru unul mai lung. Acesta va permite plasarea mai buna a
mouse-ului în raport cu calculatorul dumneavoastra. dacă este nevoie, puteti folosi și cabluri
prelungitoare.
Dupa conectarea la calculator, mouse-ul comunica cu sistemul prin intermediul unui driver
de dispozitiv, care poate fi incarcat separat sau poate fi integrat în sistemul de operare. De
exemplu, pentru a utiliza un mouse în Windows sau în OS/2 nu trebuie incarcat un driver
separat, dar pentru a-l folosi în cele mai multe programe DOS este necesara incarcarea unui
driver prin intermediul fișierelor CONFIG.SYS sau AUTOEXEC.BAT. Indiferent dacă este
integrat sau nu, driverul transforma semnalele electrice transmise de mouse în informatii
referitoare la pozitie, indicand și starea butoanelor.
Driverele standard pentru mouse din Windows sunt destinate pentru mouse-urile
traditionale cu doua butoane sau pentru mouse-uri cu rola de derulare (in Windows Me/2000/XP
sau mai nou), dar un numar din ce în ce mai mare de mouse-uri au acum butoane
suplimentare, comutatoare sau role, pentru a le face mai utile. Aceste caracteristici
suplimentare necesita instalarea unui driver de mouse special, furnizat de producator.
Intern, un mouse cu bila este foarte simplu. Bila este plasata intre doua rotite, una
pentru transformarea miscarii pe axa X, cealalta pentru axa Y. Aceste rotite sunt de obicei legate
de doua discuri cu fante, care permit și blocheaza trecerea luminii, alternativ. Mici senzori optici
detecteaza miscarea rotitelor, urmarind fascicolul de raze infrarosii care trece prin fantele discurilor,
pe masura ce acestea se rotesc. Aceste esantioane de lumina sunt transformate în miscare de-a
lungul axelor. Acest tip de mecanism este denumit mecanism opto-mecanic și este cel mai folosit
în prezent (vezi figura 18.10). Figura 18.11 prezinta un conector de mouse PS/2.
Calculatorul primeste prin cablu semnale, care

9
sunt transformate de sistemul de operare în distante, directii si viteze corespunzatoare miscarilor
dumneavoastra.
Butoanele mouse-ului trimit semnale catre calculator, care,la rândul lui, trimite semnalele catre
programe Rolele sunt legate de discuri de codare,care se rotesc o data cu rolele.
Pe marginea discurilor de codare sunt plasate puncte metalice care fac contact cu doua bare de
contact, creând un semnal electric. Numarul de semnale și frecvenTa acestora
corespund vitezei și distanTei de deplasare a mouse-ului
pe verticala sau pe orizontala.

Pe masura ce se roteste, bila pune în miscare doua role

interne, care ating bila în unghi drept. O rola controleaza
miscarea pe verticala, iar cealalta miscarea pe orizontala.
Atunci când deplasaTi mouse-ul, bila se roteste
in aceeasi direcTie ca și mâna dumneavoastra.

Figura 18.10 Mecanism tipic de mouse opto-mecanic.

2.1 Tipuri de interfete pentru dispozitive de indicare

Conectorul folosit pentru atașarea mouse-ului la sistem depinde de tipul de interfață.

Pentru conectarea mouse-ului sunt folosite trei interfete principale, desi exista și o a patra variantă,
folosită mai rar. Dispozitivele mouse se conectează la calculatoare prin intermediul uneia dintre
urmatoarele trei interfețe:
- interfața seriala
- Port dedicat pentru mouse pe placa de baza (PS/2)
- Port USB

10
2.2 Interfața serială

O metoda raspandita de conectare a unui mouse la un PC mai vechi este reprezentata

de interfața seriala standard. Ca și în cazul altor dispozitive seriale, conectorul de la capatul
dinspre sistem al cablului de mouse este un conector tata cu 9 pini; unele mouse-uri foarte vechi
foloseau conectorul tata cu 25 de pini. Desi pentru comunicatia dintre mouse și driverul de
dispozitiv se folosesc numai cativa dintre pini, conectorul de mouse are prezenti toti cei 9 sau 25
de pini.
Deoarece majoritatea PC-urilor au doua porturi seriale, un mouse serial poate fi conectat fie
la COM1, fie la COM2. în momentul initializarii, driverul de dispozitiv examineaza porturile
pentru a stabili la care este conectat mouse-ul. Unele drivere de mouse nu functioneaza corect dacă
portul serial este COM3 sau COM4, dar cele mai multe drivere mai noi pot functiona cu orice port
COM, de la 1 la 4.
Deoarece un mouse serial nu se conecteaza direct la sistem, el nu utilizeaza resursele
sistemului. Acestea sunt însă utilizate de portul serial la care este conectat mouse-ul. De exemplu,
dacă aveti un mouse conectat la COM2, iar portul COM2 foloseste întreruperea IRQ și domeniul de
adrese I/O prestabilite, atât portul serial, cat și mouse-ul conectat la acesta vor folosi
întreruperea IRQ3 și adresele de port 2F8h-2FFh.

2.3 Portul de mouse de pe placa de baza (PS/2)

Majoritatea calculatoarelor actuale dispun de un port dedicat pentru mouse, incorporat

pe placa de baza. Acesta a fost introdus de IBM o data cu sistemele PS/2, în 1987, astfel incat
aceasta interfața este de multe ori mentionata ca interfața de mouse PS/2. Aceasta terminologie nu
vrea să sugereze ca un astfel de mouse poate functiona numai cu un sistem PS/2, ci ca mouse-ul se
poate conecta la orice sistem care are pe placa de baza un port dedicat pentru mouse.
Din punct de vedere hardware, un conector pentru mouse de pe placa de baza este identic
cu conectorul mini-DIN folosit pentru tastaturile mai noi. De fapt portul de mouse de pe placa de
baza este conectat la controllerul de tastatura de tip 8042 de pe aceeasi placa. Toate calculatoarele
PS/2 dispun de conectoare mini-DIN pentru tastatura și mouse.

11
 Majoritatea calculatoarelor echipate cu placi de baza semibrevetate LPX și toate cele cu
placi de baza din seria ATX folosesc acelasi tip de conector, din motive de spatiu. Cele mai
multe placi de baza Baby-AT au pentru portul de mouse un conector de tip header cu pini,
deoarece majoritatea carcaselor standard nu au prevazut un locas pentru conectorul mini-DIN. în
acest caz o data cu sistemul este livrat și un cablu adaptor. Acest cablu face adaptarea intre
conectorul header cu pini, de pe placa de baza, și conectorul standard, de tip mini-DIN, folosit
pentru mouse-ul de pe placa de baza.
Asa cum am mentionat anterior în sectiunea „Conectoarele interfetei de tastatura/mouse“,
conectoa- rele mini-DIN folosite de multe sisteme atât pentru tastatura, cat și pentru mouse sunt
fizic și electric interschimbabile, dar pachetele de date transferate nu. Asigurati-va ca ati conectat
corect fiecare dispozitiv, în caz contrar nici unul nu va functiona. Totusi, nu intrati în panica dacă
le inversati – sunt identice din punct de vedere electric, asa ca nu puteti deteriora porturile sau
dispozitivele.
Conectarea unui mouse la portul de mouse incorporat este cea mai buna modalitate
de conectare pentru sistemele care nu au porturi USB, deoarece în acest fel nu sacrificati nici
unul dintre sloturile de interfața ale sistemului și nici unul dintre porturile seriale, iar performantele
nu sunt limitate de circuitele portului serial. Resursele standard pentru portul de mouse de pe placa
de baza (sau PS/2) sunt IRQ12 și adresele de port I/O 60h și 64h. Deoarece portul de mouse de pe
placa de baza foloseste circuitul controller de tastatura de tip 8042, adresele de port sunt cele
folosite de acest circuit. IRQ12 este o î nt reruper e care este de obicei nefolosita î n
majoritatea sistemelor și trebuie să ramana libera în toate sistemele cu magistrala ISA care au un
port de mouse pe placa de baza, deoarece pe magistrala ISA nu este permisa partajarea
întreruperii.

2.4 Mouse-uri hibride

Mouse-urile hibride sunt cele proiectate astfel incat să poata fi conectate la doua tipuri
de porturi. Cele mai multe mouse-uri ieftine, vandute cu amanuntul, pot fi conectate la portul serial
sau la portul PS/2; cele mai scumpe pot fi conectate la portul PS/2 sau la un port USB. Aceste
mouse-uri mixte sunt mai flexibile decat cele livrate de obicei în sistemele complete, care sunt
proiectate să functioneze numai cu porturile PS/2 sau USB la care sunt conectate.

12
 Circuitele din mouse detecteaza automat tipul de port la care este conectat și
configureaza corespunzator mouse-ul. De obicei, mouse-urile hibride de tip serial-PS/2 au un
conector mini-DIN la capatul cablului și un adaptor care converteste conectorul mini-DIN intr-un
conector serial cu 9 sau cu 25 de pini, desi se poate intalni și situatia inversa, în cazul primelor
modele de mouse-uri de acest tip. De obicei, mouse-urile hibride de tip USB-PS/2 au un conector
USB la capatul cablului și un adaptor mini-DIN (PS/2).
Uneori, utilizatorii folosesc adaptoare pentru a incerca să conecteze un mouse serial la portul
de mouse de pe placa de baza sau un mouse PS/2 la un port serial. dacă acestea nu functioneaza,
nu este vina adaptorului. dacă mouse-ul nu este explicit declarat atât ca mouse serial, cat și ca PS/2,
el nu va functiona pe ambele interfete, ci numai pe interfața pentru care a fost conceput. în
majoritatea cazurilor, tipul mouse-ului este tiparit pe partea să inferioara. Ca regula de baza, dacă
mouse-ul nu a fost livrat cu un adaptor sau dacă face parte dintr-un sistem complet, probabil nu va
functiona cu un adaptor.
Datorita flexibilitaTii extreme, portul USB este folosit din ce în ce mai mult pentru mouse-
uri, tastaturi și alte dispozitive de intrare/iesire. în comparatie cu alte interfete, mouse-urile USB (si
alte dispozitive de indicare USB, cum ar fi trackball-urile) au urmatoarele avantaje:
- Mouse-urile USB se misca mai uniform decat cele traditionale, de tip PS/2, deoarece frecventa
cu care mouse-ul isi raporteaza pozitia este mult mai mare. Un mouse PS/2 tipic are o frecventa de
raportare de aproximativ 40 Hz, în timp ce un mouse USB mediu are o frecventa de raportare de
125 Hz. Sunt disponibile mai multe programe utilitare pentru testarea și ajustarea frecventei
mouse-ului.
- Mouse-urile cu caracteristici avansate sunt concepute uneori special pentru portul USB. Un
astfel de exemplu este mouse-ul Logitech iFeel, primul mouse cu senzor optic și raspuns tactil.
Acesta vibreaza usor atunci cand cursorul ajunge deasupra butoanelor pe care se poate executa clic
din paginile Web, din meniurile software și din spatiul de lucru Windows. Acest mouse este
conceput special pentru portul USB.
- Mouse-urile și dispozitivele de indicare USB, la fel ca toate celelalte dispozitive USB, pot fi
schimbate în timpul functionarii. dacă preferati să folositi un dispozitiv trackball, dar colegii
dumnea- voastra care folosesc acelasi calculator prefera mouse-ul, puteti să schimbati
dispozitivul de indicare existent cu al dumneavoastra, mutandu-l de la un calculator la altul. Nu
puteti face acest lucru cu alte tipuri de porturi.

13
- Mouse-urile USB pot fi conectate la un hub USB, cum ar fi cel continut de unele tastaturi USB,
sau intr-un hub independent. Prin folosirea unui hub, este mai usor să schimbati mouse-ul, fara
să mai fie nevoie să va taraTi pe podea pentru a ajunge în spatele calculatorului.
Desi primele mouse-uri USB se situau undeva foarte sus pe scala preturilor, acum
puteti cumpara un mouse USB de nivel mediu la aproximativ acelasi pret cu al unui mouse
hibrid serial-PS/2 de buna calitate.
Daca vreti să folositi un mouse USB în linia de comanda MS-DOS, în modul sigur din
Windows sau intr-un alt mediu din afara interfetei Windows 98 (sau mai nou) obisnuite,
asigurati-va ca este activat modul USB Legacy în sistemul BIOS al PC-ului, asa cum am aratat mai
devreme în acest capitol. Modul USB Legacy permite sistemelor care nu recunosc portul USB să
foloseasca tastatura și mouse-ul USB.
Un al patrulea tip de conexiune, mouse-ul de magistrala (numit de Microsoft mouse
Inport), folosea o placa adaptoare dedicata si, în prezent, este considerat invechit.

2.5 Depanarea problemelor legate de mouse

Daca aveti probleme cu mouse-ul dumneavoastra, va trebui să examinati
doua aspecte – hardware și software. Deoarece mouse-urile sunt, în general,
dispozitive simple, examinarea componentelor hardware va dura putin timp.
Detectarea și corectarea problemelor software poate dura însă ceva mai mult.

2.6 Curățarea mouse-ului

Daca observati ca cursorul mouse-ului se deplaseaza ciudat pe ecran, probabil este timpul
să curatati mouse-ul. în cazul unui mouse cu bila și role, miscarea neregulata a mouse-ului se
datoreaza murdariei și prafului care se depun în jurul ansamblului bila – role, limitandu-i miscarea
libera.
Din punct de vedere hardware, mouse-ul este un dispozitiv simplu, iar curatarea lui este la fel
de simpla. Primul pas este intoarcerea carcasei mouse-ului, astfel incat să puteti avea acces la bila.
Observati ca bila este tinuta în locasul ei de un capacel pe care il puteti deschide. Uneori exista

14
instrucțiuni care va arata cum să desfaceti capacelul. (Uneori, pentru a ajunge la bila anumitor
dispozitive mouse va trebui să desfaceti niste suruburi.) Dati deoparte capacelul pentru a vedea bila și
locasul în care sta.
Daca intoarceti mouse-ul, bila ar trebui să va cadă în mana. Examinati bila. Aceasta poate fi gri
sau neagra, dar nu trebuie să fie murdara sau deteriorata. dacă este murdara, spalati-o cu putina apa
cu sapun sau cu un solvent slab, de exemplu o solutie de curatare a lentilelor sau alcool, apoi uscati-
o. Examinati apoi locasul în care sta bila. Veti vedea doua sau trei rotite mici sau axe, pe care bila le
pune în miscare. dacă vedeti praf sau murdarie pe aceste rotite sau axe, trebuie să le curatati. Cel mai
bine este să folositi aer comprimat, care poate spulbera orice murdarie. De asemenea, pentru curatarea
rotitelor puteti folosi o solutie de curatare a contactelor. Nu uitati ca orice particula de murdarie sau de
praf va impiedica miscarea bilei și va avea ca rezultat functionarea necorespunzatoare a mouse-ului.
Montati la loc mouse-ul, introducand bila în locasul ei și apoi puneti capacelul peste ea.
Mouse-ul ar trebui să arate ca inainte, exceptand faptul ca acum este curat.
Unul dintre marile avantaje ale noilor tipuri de mouse-uri produse de Microsoft și Logitech este
absenta componentelor î n miscare. Nu trebuie decat s ă stergeti praful de pe senzorul optic ș i
mouse-ul este din nou curat.

2.7 Conflicte de întrerupere

Intreruperile sunt semnale interne folosite de calculatorul dumneavoastra pentru a
indica momentul în care trebuie să se intample ceva. în cazul unui mouse, întreruperea este folosita ori
de cate ori mouse-ul are de transmis informatii catre driverul de mouse. dacă apare un conflict
și aceeasi întrerupere folosita de mouse este utilizata și de un alt dispozitiv, mouse-ul nu va
functiona corect – sau nu va functiona deloc.
Conflictele de întrerupere nu apar în mod normal dacă sistemul dumneavoastra foloseste
un port de mouse, dar pot aparea în cazul celorlalte tipuri de interfete de mouse. Porturile de
mouse inglobate pe placile de baza moderne sunt aproape intotdeauna configurate să foloseasca
intreru- perea IRQ12. dacă sistemul dumneavoastra dispune de un port de mouse pe placa de baza
și ati configurat o alta placa adaptoare pe IRQ12, va aparea un conflict. Aceasta afirmatie nu este
valabila pentru mouse-urile USB, ci numai pentru cele conectate la porturi DIN sau mini-DIN
(PS/2).

15
 In cazul în care folositi un mouse serial, conflictele de întrerupere apar, de obicei, atunci
cand adaugati un al treilea sau un al patrulea port serial, folosind fie o placa de extensie, fie un
dispozitiv serial intern, de exemplu un modem. în cazul sistemelor cu magistrala ISA, porturile
seriale impare (1 și 3) sunt configurate, de obicei, să foloseasca aceeasi întrerupere și la fel se
intampla cu porturile pare (2 și 4); în mod prestabilit, întreruperea IRQ4 este partajata de
porturile seriale COM1 și COM3, iar IRQ2 de porturile COM2 și COM4. Astfel, dacă mouse-
ul dumneavoastra este conectat la COM2:, iar un modem intern foloseste COM4:, amandoua
utilizeaza aceeasi intreru- pere și nu le veti putea folosi simultan.
Deoarece mouse-ul genereaza întreruperi numai atunci cand este miscat, veti putea constata
ca modemul functioneaza corect pana în momentul în care atingeti mouse-ul, moment în care
modemul va fi deconectat. De asemenea, este posibil ca sistemul să functioneze corect pana cand
incercati să va conectati prin modem, moment în care apare un conflict de întreruperi și sistemul, de
obicei, se blocheaza. Veti putea folosi în acelasi timp mouse-ul și modemul dacă il conectati pe
unul dintre ele la un alt port serial. De exemplu, dacă mouse-ul dumneavoastra foloseste COM1:,
iar modemul foloseste COM4:, le puteti utiliza în acelasi timp, deoarece porturile pare și cele
impare folosesc întreruperi diferite.
Cea mai buna solutie pentru evitarea aparitiei conflictelor de întrerupere este de a face
astfel incat să nu existe doua dispozitive care să foloseasca aceeasi întrerupere. Sunt disponibile
adaptoare de porturi seriale care permit adaugarea porturile COM3 și COM4, fara s ă
foloseasca aceleasi întreruperi cu COM1 și COM2. Aceste placi permit noilor porturi COM să
foloseasca alte întreruperi disponibile în mod normal, ca IRQ10, 11, 12, 15 sau 5. Nu am
recomandat niciodata configurarea unui sistem cu întreruperi partajate; este o cale sigura de
aparitie a problemelor. Totusi, întreruperile folosite de placile PCI pot fi partajate dacă folositi
Windows 95 OSR 2.x, Windows 98, Windows Me, Windows 2000 sau Windows XP cu un set
de cipuri recent, care asigura suportul pentru o caracteristica numita organizarea întreruperilor
(IRQ Steering).
Daca suspectati o problema legata de întreruperea alocata unui mouse de magistrala, puteti utiliza
aplicatia Device Manager, inglobata în Windows (accesibila din panoul de control al sistemului).
Utilitarul Device Manager din Windows (dupa 3.x) este o parte a functiilor Plug-and-
Play

16
(PnP) ale sistemului si, de obicei, ofera informatii 100% corecte în cazul componentelor hardware
PnP. Desi unele dintre programele care raporteaza întreruperile pot avea probleme, majoritatea vor
determina cu usurinta întreruperea folosita de mouse, dacă driverul acestuia a fost incarcat. Dupa
identificarea liniei IRQ a mouse-ului, s-ar putea să fie necesara schimbarea ei sau a unuia sau mai
multor dispozitive din sistem, astfel incat ansamblul să functioneze corect.
Daca driverul refuza recunoasterea mouse-ului, indiferent de tipul acestuia, incercati un
alt mouse, care stiti ca functioneaza. Inlocuirea unui mouse defect cu unul despre care stiti ca este
bun poate fi singura modalitate de a afla dacă problema este cauzata de un mouse defect.
Am intalnit situatii în care un mouse defect facea sistemul să se blocheze chiar în momentul
în care incarca driverul sau în momentul în care era rulat un program de diagnosticare produs de o
alta firma. dacă folositi un program de diagnosticare sub MS-DOS, cum ar fi Microsoft MSD sau
AMIDIAG, iar sistemul se blocheaza în timpul testarii mouse-ului, aveti o problema legata fie de
mouse, fie de portul acestuia. Incercati să inlocuiti mouse-ul și vedeti ce se intampla. dacă
schimbarea nu a ajutat, s-ar putea să fie necesara inlocuirea portului serial sau a adaptorului de
mouse de magistrala. dacă portul de mouse de pe placa de baza se defecteaza, puteti să inlocuiti
intreaga placa de baza – operatie costisitoare – sau să dezactivati portul cu ajutorul jumperelor sau
al programului BIOS Setup și apoi să instalati un mouse serial. în acest fel veti continua să folositi
sistemul, fara să inlocuiti placa de baza. în sistemele Windows 98/Me/2000/XP, puteti să treceti la
un mouse USB, folosind porturile USB de pe placa de baza – presupunand ca sistemul dumnea-
voastra are un port USB – sau instaland o placa de baza USB intr-un slot PCI.

2.8 Driverul de mouse

Pentru a functiona corect, mouse-ul necesita instalarea unui driver de dispozitiv. în

sistemul DOS trebuie să instalati manual driverul, în fișierele CONFIG.SYS sau
AUTOEXEC.BAT dar, în toate versiunile de Windows, driverul este incarcat în mod automat.
Pentru cresterea la maximum a utilitatii, atât în Windows, cat și în sesiunile în linia de
comanda rulate sub Windows, folositi ultimele versiuni ale driverului de mouse furnizat de
producator pentru sistemul de operare pe care-l aveti. Un driver extern, precum MOUSE.COM,
este necesar numai dacă rulati aplicaTii DOS care incarca sistemul direct la un prompt DOS

17
din Windows 9x. în mod prestabilit, Windows permite folosirea mouse-ului în aplicatiile DOS
rulate sub Windows.
Daca trebuie să folositi un driver de mouse atunci cand incarcati sistemul în linia de
comanda sub Windows 9x/Me/2000, cea mai simpla cale de activare a driverului este sa-l adaugati
intr-unul din fi și er ele CONFIG.SYS sau AUTOEXEC.BAT; va recomand să adaugati driverul
rulat î n linia de comanda (deseori numit MOUSE.COM) în fișierul AUTOEXEC.BAT. De
exemplu, dacă driverul de mouse este instalat intr-un dosar numit \MOUSE de pe discul C:, adaugati
urmatoarea linie în fișierul AUTOEXEC.BAT: C:\MOUSE\MOUSE.COM
Linia de mai sus incarca driverul de mouse DOS în RAM la initializarea sistemului. Mult
timp, una dintre problemele legate de driverele de mouse a fost cantitatea de memorie
conventionala (memoria din primii 640 KB) folosita de acestea.
Una dintre cele mai mari probleme care pot aparea în cazul unui driver de mouse separat
este incarcarea acestuia în zona de memorie superioara (Upper Memory Block sau UMB). Driverele
de mouse Microsoft mai vechi – versiuni anterioare versiunii 9.0 – au nevoie pentru incarcare de
un bloc foarte mare, de 40-56 KB UMB, iar dupa incarcare se restrang la mai putin de 20 KB. Chiar
și cu reducerea de dupa incarcare, pentru a le incarca veti avea totusi nevoie de o zona foarte mare.
Cea mai buna sugestie pe care v-o pot face, legata de aceste drivere separate, este să utilizati cele
mai noi drivere provenite de la Microsoft sau Logitech, deoarece acestea folosesc mai putina
memorie conventionala. dacă aveti nevoie doar de driverele MS-DOS, puteti să le descarcati de pe
situl Web Microsoft. Driverul IntelliPoint pentru versiunile Windows pe 32 de biTi asigura și
suportul pentru MS-DOS.
Si driverul de mouse MS-DOS MOUSE.EXE produs de Logitech poate fi incarcat în
memoria UMB, iar toate versiunile curente ale produsului MouseWare (6.43 și mai noi) includ
driverul de dispozitiv CLOAKING.EXE, care permite incarcarea driverului de mouse Logitech în
memoria extinsa, pentru a economisi spatiu în memoria conventionala sau UMB. Puteti gasi
mai multe detalii în fișierul Readme.txt, inclus în dosarul Windows 3.1 al discului MouseWare
CD-ROM. Retineti ca sub MS-DOS puteti folosi numai mouse-uri seriale sau PS/2, nu și
mouse-uri USB. De asemenea, dacă nu instalati programul de meniuri Logitech pentru a activa
butonul din mijloc, toate mouse-urile vor fi tratate de driverele MS-DOS ca și cum ar avea numai
doua butoane.

18
 Dupa plasarea comenzii corecte intr-unul dintre fișierele CONFIG.SYS sau
AUTOEXEC.BAT, reincarcati sistemul de operare avand mouse-ul conectat și asigurati-va ca
driverul se incarca bine. în cazul în care comanda corecta exista, dar driverul nu se incarca,
examinati ecranul în timp ce se incarca sistemul de operare. La un moment dat ar trebui să vedeti un
mesaj de la driverul de mouse, care indica incarcarea lui. dacă vedeti un mesaj care indica esuarea
incarcarii driverului, trebuie să aflati cauza. De exemplu, driverul poate să nu se incarce deoarece
nu este disponibila suficienta memorie. Dupa ce aflati cauza neincarcarii driverului, trebuie să o
remediati și să va asigurati ca driverul va fi incarcat.

2.9 Aplicatii DOS

Daca mouse-ul dumneavoastra nu functioneaza cu o anumita aplicaTie DOS, verificati

informa- Tiile de configurare a programului. Asigurati-va ca ati indicat aplicatiei (daca este
necesar) faptul ca folositi un mouse. dacă în continuare nu functioneaza, dar mouse-ul lucreaza cu
alte aplicatii pe care le folositi, apelati la departamentul de asistenta tehnica al companiei care a
realizat aplicatia. Microsoft IntelliMouse/IBM Scrollpoint
Spre sfarsitul anului 1996, firma Microsoft a realizat o noua versiune a popularului sau
mouse, denumita IntelliMouse. Acest dispozitiv arata la fel ca mouse-ul Microsoft standard, cu
exceptia unei mici rotite de culoare gri, care se gaseste intre cele doua butoane. De cand Microsoft
a lansat primul dispozitiv IntelliMouse, Logitech și mulTi alTi producatori au lansat versiuni
proprii ale acestui dispozitiv. în prezent, chiar și sistemele cu preturi scazute includ o versiune a
mouse-ului cu derulare, pentru a simplifica navigarea în siturile Web și derularea documentelor.
Rotita are doua functii de baza. Principala funcTie este cea de a actiona ca un dispozitiv
de derulare, permitandu-va să derulati documente sau pagini Web prin manevrarea rotitei cu
degetul aratator. Cand o apasati, rotita functioneaza și ca al treilea buton al mouse-ului.
Desi mouse-urile cu trei butoane sunt disponibile de mai multa vreme, fiind furnizate de
diferiti producatori, precum Logitech, functia de derulare este cu adevarat un beneficiu. Nu va mai
trebui să mutati cursorul mouse-ului și să executati clic pe bara de derulare din partea dreapta a
ecranului sau să luati mana de pe mouse și să folositi tastele cu sageata. Este suficient să miscati
rotita inainte și inapoi. Aceasta functie este benefica mai ales în cazul în care rasfoiti pagini Web sau
prelucrati documente sau foi de calcul tabelar. De asemenea, spre deosebire de mouse-urile cu trei

19
butoane realizate de alti producatori, butonul-rotita al dispozitivului IntelliMouse pare să nu
incurce și este mai putin probabil sa-l apasati din greseala. Desi a durat ceva timp pana cand
producatorii de software au acceptat apariTia acestei rotite, imbunatatirile din aplicatii și suportul
asigurat de Windows au facut ca mouse-urile cu rotita să fie cu adevarat utile în aproape toate
programele Windows actuale sau recente.
Driverele de mouse ale fiecarui producator ofera caracteristici unice pentru a
imbunatati operarea mouse-ului. De exemplu, driverul Logitech MouseWare 9.2 va permite să
selectati mai multe moduri de utilizare a celor trei butoane (rotita de derulare este tratata ca al
treilea buton al mouse-ului) și să stabiliti cum este tratat fiecare clic al rotitei de derulare (trei linii,
sase linii sau un ecran). Driverul Microsoft IntelliMouse ofera o caracteristica denumita ClickLock,
care va permite să trageti elemente fara să mentineti apasat butonul principal al mouse-ului. în
plus, ofera o caracteristica numita Universal Scroll, care permite derularea cu ajutorul mouse-
ului în aplicatii care, în mod obisnuit, nu asigura suportul pentru aceasta functie. Pentru a face
cat mai util mouse-ul cu derulare sau cu alte caracteristici avansate pe care-l aveti, nu uitati
să descarcati periodic și să instalati noile drivere de mouse.
In locul rotitei folosite de Microsoft și Logitech, IBM și alti producatori folosesc
frecvent diferite tipuri de butoane pentru derulare. Unele mouse-uri mai ieftine folosesc un
comutator basculant, dar cea mai eleganta solutie fara rotita este dispozitivul IBM ScrollPoint
Pro, care foloseste o maneta sensibila la apasare, asemanatoare cu dispozitivul de indicare
TrackPoint folosit de calculatoarele notebook IBM și de unele tastaturi pentru PC fabricate de
IBM și Unicomp. Maneta de derulare din centrul mouse-ului va permite să derulati lin
documentele fara să ridicati degetul pentru miscarea rotitei, asa cum se intampla în cazul
modelelor Microsoft, ceea ce face ca utilizarea să fie mult mai simpla și mai convenabila. De
asemenea, deoarece nu are părți în miscare, dispozitivul ScrollPoint este și mult mai fiabil.

2.10 Mouse-uri optice

Multe mouse-uri mai noi au renuntat la bila sau la alte dispozitive mecanice de detectare
a miscarii, folosind în locul acestora un mecanism pur optic de detectie. Mouse-urile optice nu sunt
ceva nou, dar în cazul modelelor mai vechi, senzorul mouse-ului optic trebuia să fie deplasat peste o

20
grila care, de obicei, lua forma unui pad special. Senzorul trebuia să „vada“ grila pentru a detecta
miscarea. Mouse-urile optice mai noi nu au nevoie de grile sau pad-uri speciale, deoarece senzorii lor
sunt destul de sensibili pentru a detecta miscarea, observand modelul oricarei suprafete. Problema
este mai dificila în cazul suprafetelor foarte netede sau transparente, dar cele mai multe birouri au
culori și modele usor de detectat. Neavand părți în miscare, mouse-urile optice pot rezista o perioada
nedefinita și nu au nevoie aproape niciodata de intretinere. De asemenea, mecanismul optic nu se
lipeste și nu aluneca – probleme obisnuite în cazul modelelor mecanice cu bila. în general,
mouse-urile optice au cel mai bun mecanism de detectare a miscarii și le recomand cu caldura.

2.11 TrackPoint II/III/IV

Pe 20 octombrie 1992, firma IBM a lansat un nou dispozitiv de indicare, revolutionar,

denumit TrackPoint II, ca o caracteristica integrata a noilor calculatoare ThinkPad 700 și 700C.
Cunoscut și sub numele de maneta de indicare, el consta dintr-un capacel de cauciuc, care apare
pe tastatura imediat deasupra literei B, intre literele G și H. Aceasta maneta este primul dispozitiv
de indicare important, creat de la aparitiei mouse-ului, cu aproape 30 de ani în urma!
Acest dispozitiv nu ocupa spatiu pe birou, nu trebuie reglat pentru a fi folosit cu mana
stanga sau cu mana dreapta, nu are părți în miscare, care să se defecteze sau să se murdareasca și –
cel mai important – pentru a-l utiliza nu trebuie să mutati mainile de pe randurile de baza ale
tastaturii. Acest aspect este nemaipomenit pentru cei care folosesc tastatura fara să se uite la taste.
Am fost destul de norocos sa-l intalnesc pe creatorul acestui dispozitiv, la inceputul
anului 1992, la expoziTia Comdex/Windows World, Tinuta în Chicago. Statea intr-un colt al
standului IBM, prezentandu-si tastaturile cu o mica ridicatura de cauciuc siliconic în mijloc.
De fapt, dispozitivele pe care le avea erau prototipuri realizate manual, instalate în tastaturi
standard, iar el incerca să vada reactia publicului și raspunsul la inventia sa. Am fost invitat să ma
joc cu una dintre tastaturi, care era conectata la un sistem pentru demonstratie. Apasand pe
maneta cu degetul aratator, puteam deplasa cursorul mouse-ului pe ecran. Maneta nu se
misca, deci nu era un joystick. în schimb, capacelul de cauciuc siliconic era conectat la
traductori de presiune care masurau forta și directia fortei cu care degetul meu apasa și
mutau corespunzator cursorul mouse-ului. Cu cat apasam mai tare, cu atât mai repede se

21
deplasa cursorul. Dupa doar cateva minute miscarile au devenit automate – ca și cum as fi facut
cursorul să ajunga acolo unde doream, doar prin forta gandului.
Domnul din stand s-a dovedit a fi Ted Selker, principalul inventator al dispozitivului.
El, impreuna cu Joseph Rutledge, a creat acest dispozitiv integrat în centrul de cercetari al firmei
IBM, T.J. Watson Research Center, dar nu a putut sa-mi spuna cand vor fi disponibile astfel de
tastaturi. în acel moment ele nu erau prinse în planul de productie, ci se testa doar reactia
utilizatorilor.
Numai sase luni mai tarziu IBM a anuntat însă aparitia sistemului ThinkPad 700, care
continea acest dispozitiv revolutionar, denumit în acel moment TrackPoint II Integrated Pointing
Device. De atunci însă au aparut și versiuni imbunatatite, care asigura un control mai precis și
sunt mai sensibile, denumite TrackPoint III și IV.
In forma să finala, dispozitivul TrackPoint consta dintr-un mica proeminenta de
cauciuc siliconic, de culoare rosie, plasata intre tastele G, H și B. Butoanele principal și
secundar ale mouse-ului se gasesc sub bara de spatiu, loc la care puteti ajunge usor cu degetele,
fara să luati mainile de pe tastatura.
Studiile firmei IBM conduse de Ted Selker au constatat ca timpul necesar apucarii mouse-
ului cu mana este de aproximativ 1,75 secunde. dacă scrieti 60 de cuvinte pe minut, în acest timp
ati putea scrie doua cuvinte, fara să mai punem la socoteala timpul necesar reluarii ideilor. Aproape
tot acest timp poate fi economisit dacă folositi dispozitivul TrackPoint pentru deplasarea
cursorului sau selectarea unui obiect (prin clic sau dublu clic). Combinatia dintre cele doua
butoane și proeminenta de pozitionare va permite să executati cu usurinta și functiile de tragere și de
plasare. Cercetatorii de la IBM au descoperit și faptul ca oamenii pot lucra cu 20% mai eficient dacă
folo- sesc în locul mouse-ului dispozitivul TrackPoint, mai ales dacă aplicatia implica un amestec de
acti- vitati de introducere a textului și de indicare, de exemplu prelucrarea textelor, lucrul cu foi de
calcul tabelar și alte aplicatii tipice de birou. în cadrul testelor de utilitate aplicate dispozitivului
TrackPoint III firma IBM a oferit unui grup de utilizatori atât un mouse traditional, cat și un dispozitiv
TrackPoint. Dupa doua saptamani, 80% dintre utilizatori deconectasera deja mouse-ul și
foloseau numai dispozitivul TrackPoint. Ted Selker este convins (asa cum sunt și eu) ca
dispozitivul TrackPoint reprezinta cea mai buna solutie de indicare atât pentru sistemele laptop, cat
și pentru cele desktop. O alta caracteristica a dispozitivului TrackPoint este faptul ca permite ca
în acelasi timp la sistem să fie conectat și un mouse standard, fiind permisa indicarea duala. în acest

22
caz pe ecran se va gasi un singur cursor de mouse, pe care il pot deplasa ambele dispozitive. în acest
fel nu numai un singur utilizator poate folosi ambele dispozitive, dar pot exista doua persoane
care să foloseasca simultan mouse-ul și TrackPoint-ul, deplasand cursorul pe ecran. Primul
dispozitiv de indicare care se misca (generand astfel o întrerupere de sistem) preia controlul asupra
cursorului de pe ecran și il pastreaza pana cand isi incheie actiunea de deplasare. Al doilea dispozitiv
de indicare este blocat în mod automat pana cand primul se opreste. în acest fel se pot folosi
ambele dispozitive, impiedicand o interactiune intre ele.
IBM a adaugat diferite versiuni ale dispozitivului TrackPoint la calculatoarele notebook pe
care le produce, precum și la tastaturile din clasa superioara vandute sub numele IBM,
Lexmark și Unicomp. și alTi producatori de calculatoare notebook, cum ar fi HP și Toshiba,
au cumparat licenta dispozitivului TrackPoint (Toshiba si-a denumit maneta de indicare
Accupoint).
Am comparat dispozitivul TrackPoint cu alte dispozitive de indicare pentru
calculatoarele notebook, ca trackball-ul, și chiar cu suprafeTele tactile capacitive, dar nimic nu il
depaseste în ceea ce priveste precizia și controlul si, bineinteles acesta nu va cere să luati mainile
de pe tastatura!
Unii producatori de calculatoare notebook au incercat să copieze dispozitivul TrackPoint, în loc
să obtina licenta pentru acesta, dar cu rezultate slabe, inclusiv raspunsuri lente la actionare și
lipsa de precizie. O modalitate de a afla dacă dispozitivul TrackPoint are la baza o licenta de la IBM
și este realizat cu tehnologia IBM este de a vedea dacă acesta accepta capacelele de cauciuc IBM
TrackPoint II/III/IV. Acestea au o gaura de forma patrata și pot fi fixate la orice versiune cu licenta,
precum cele folosite de sistemele Toshiba.
Firma IBM si-a modernizat maneta de indicare, sub numele TrackPoint III si,
acum, TrackPoint IV. Modelele III/IV aduc doua modificari principale, dar cea mai evidenta
dintre acestea este legata de capacelul de cauciuc. Capacelele IBM TrackPoint II și Toshiba
Accupoint sunt realizate din cauciuc siliconic, care are o aderenta buna și functioneaza bine în
majoritatea situatiilor.Totusi, dacă utilizatorul are mai multa grasime pe degete, suprafata
texturata a cauciucului poate să absoarba o parte din grasime și să devina alunecoasa. Problema
poate fi rezolvata prin curatarea capacelului (si a mainilor), dar uneori este suparatoare.
Capacelele noilor dispozitive TrackPoint III/IV sunt realizate dintr-un alt tip de cauciuc, pe
care Ted Selker il numeste „smirghel de plastic“ („plastic sandpaper“). Acest tip de capacel are o

23
aderenta mult mai buna și nu necesita curatarea decat din motive estetice. Am folosit ambele tipuri
de capacele și pot spune cu certitudine ca cel al dispozitivului TrackPoint III/IV este superior.
Inlocuirea capacelului este simpla – apucati capacelul existent cu degetele și trageti în sus; va
iesi imediat. Apoi apasati pe dispozitiv noul capacel rosu IBM TrackPoint III/IV și gata, acesta
este la locul lui. Imi veti multumi dupa ce veti realiza ca noul capacel IBM poate fi apucat mult mai
usor decat modelele folosite de altii.
Cealalta diferenta intre dispozitivele IBM TrackPoint II și III/IV se regaseste în
componenta software de control. Firma IBM a adaugat rutine care implementeaza o tehnica pe care
Ted Selker o numeste „inertie negativa“, dar care este cunoscuta pe piata ca raspuns
QuickStop („oprire rapida“). Acest raspuns ia în considerare nu numai distanta la care deplasati
indicatorul în orice direcTie, ci și cat de repede o faceti sau cat de repede il eliberati. Ted Selker a
descoperit faptul ca acest software imbunatatit (si capacelul cu aderenta mai mare) permite
utilizatorilor să realizeze selectii cu 8% mai rapid.
TrackPoint IV include un buton suplimentar de derulare și permite apasarea calotei
TrackPoint pentru efectuarea selectiilor, ca și cum aceasta ar fi butonul din stanga al mouse-ului.
Aceste noi caracteristici imbunatatesc și mai mult utilizarea dispozitivelor TrackPoint.
In concluzie, toti cei care folosesc tastatura dupa metoda oarba ar trebui să ia în
considerare numai sistemele portabile care includ un dispozitiv TrackPoint licentiat de IBM
(cum ar fi Toshiba). Dispozitivele TrackPoint sunt mult superioare altor dispozitive de indicare,
cum ar fi tabletele tactile, deoarece dispozitivele TrackPoint pot fi folosite mai rapid (nu este
nevoie să deplasati mainile de pe randul de baza al tastaturii), permit adaptarea mai usoara (in
special pentru cei care scriu foarte repede la tastatura) și sunt mult mai precise. Desi aveTi
nevoie de ceva timp pentru a va obisnui cu aceste dispozitive, avantajele oferite merita efortul.
Dar avantajele pe care le aduce dispozitivul TrackPoint nu se limiteaza doar la
sistemele portabile. Deoarece folosesc adeseori un notebook și am constatat ca dispozitivul
TrackPoint este atât de rapid și de usor de folosit, am vrut sa-l folosesc și pe sistemele desktop.
La aceste sisteme folosesc o tastatura Lexmark cu un dispozitiv TrackPoint IBM integrat. Astfel,
pentru utilizarea sistemelor desktop și notebook dispun de o interfața compatibila, uniforma,
deoarece pot folosi acelasi tip de dispozitiv de indicare în ambele medii. PuteTi cumpara astfel de
tastaturi și direct de la Unicomp; de asemenea, IBM a inclus dispozitive TrackPoint IV în unele
dintre tastaturile din clasa superioara, vandute cu amanuntul.

24
2.12 Alte dispozitive de indicare decat mouse-urile și manetele de
indicare

De la aparitia sistemelor de operare Windows, multi utilizatori impart egal timpul

intre deplasarea cursorului pe ecran și folosirea tastelor, asa ca alegerea dispozitivului de
indicare este foarte importanta. Pe langa mouse și maneta indicatoare, prezentate mai devreme în
acest capitol, sunt disponibile și alte dispozitive populare de indicare, inclusiv:
- Tabele tactile (track pads), cum ar fi Cirque GlidePoint
- Trackball-uri, furnizate de diferiti producatori
- Mouse-uri verticale, cum ar fi 3M Renaissance Mouse
Toate aceste dispozitive sunt tratate ca mouse-uri de sistemul de operare, dar sunt
complet diferite pentru utilizator, din punct de vedere al comoditatii în utilizare. dacă nu sunteti
multumit de un mouse obisnuit și nu vreti să folositi o maneta de indicare, precum TrackPoint
II/III/IV, analizati urmatoarele optiuni.

2.13 Dispozitivul GlidePoint și tabletele tactile

Tabletele tactile (numite și Touch Pad sau Track Pad) au fost create de firma Cirque în
1994. Cirque numeste aceasta tehnologie GlidePoint și a vandut licenta și altor producatori, cum
ar fi Alps Electric, care foloseste acelasi numele pentru tabletele tactile pe care le fabrica.
Dispozitivul GlidePoint foloseste o suprafata plana, de forma patrata, care sesizeaza pozitia
degetului datorita capacitatii corpului. Aceasta tableta este similara butonului sensibil la
capacitate, care comanda lifturile în unele cladiri de birouri sau hoteluri.
Atunci cand este folosita pentru tastatura unui calculator portabil, tableta tactila este montata
sub bara de spatiu și detecteaza presiunea aplicata de degete. Traductorii care se gasesc sub suprafata
tabletei transforma miscarea degetului în miscari ale cursorului. CaTiva producatori de sisteme
laptop și notebook au cumparat de la firma Cirque licenta acestei tehnologii și au incorporat-o în
propriile sisteme portabile. De asemenea, tabletele tactile au fost incorporate în diferite tastaturi din
clasele medie și superioara oferite de mai multi producatori. Atunci cand sunt folosite pentru

25
tastaturile sistemelor desktop, tabletele tactile sunt, deseori, mutate în partea dreapta a zonei principale
a tastaturii.
Tabletele tactile au butoane similare cu ale mouse-ului, desi utilizatorul poate să loveasca
usor, o data sau de doua ori, suprafata tabletei pentru a activa butoanele aflate sub cursorul de pe
ecran. Operatiile de tragere și plasare sunt realizate fara ajutorul butoanelor tabletei; mutati
cursorul pe obiectul pe care vreti sa-l trageti, apasati degetul pe tableta și tineti-l apasat în timp
ce deplasati cursorul, pana cand obiectul ajunge în punctul în care vreti sa-l plasati, apoi ridicati
degetul pentru a elibera obiectul. Unele modele mai recente au și butoane suplimentare speciale,
asemanatoare cu butoanele speciale ale tastaturilor.
Principala utilizare a tabletelor tactile este ca dispozitive integrate de indicare pentru
calcula- toarele notebook și tastaturile sistemelor desktop, desi Cirque și Alps vand și modele
independente, ca inlocuitor pentru mouse-urile sistemelor desktop. Tabletele tactile produse de
Cirque pot fi acum cumparate sub numele Fellowes, dar și direct de pe situl Web Cirque.
Desi a fost acceptata pe scara larga, în special pentru calculatoarele portabile, aceasta
tehnologie are cateva dezavantaje pentru unii utilizatori.Functionarea dispozitivului poate fi
neregulata, în functie de rezistenta pielii și de umiditate. Cel mai mare dezavantaj este faptul ca,
pentru a folosi tableta tactila, utilizatorul trebuie să ia mainile de pe tastatura, ceea ce
incetineste semnificativ lucrul. în plus, functionarea tabletei tactile poate fi imprecisa, în
functie de cat de ascutit este degetul dumneavoastra! Desi aceasta operatie pare simpla, de multe
ori spatiul de pe tableta se termina inainte ca obiectul să ajunga la destinatie. Spre deosebire de
mouse, nu puteti ridica degetul pentru a continua miscarea de la celalalt capat, decat apasand
simultan și butonul din stanga al tabletei. Totusi, cu ceva antrena- ment, puteti ajunge să
executati cu precizie astfel de operatii. (n.trad.) dupa ce ati luat mainile de pe tastatura, poate
fi mai simpla decat utilizarea dispozitivului TrackPoint. Chiar și cu aceste dezavantaje, tabletele
tactile sunt preferabile utilizarii unui trackball sau a unui mouse extern în cazul sistemelor
portabile.
Daca nu preferati un mouse „adevarat“ pentru sistemele portabile, va recomand să alegeti calcu-
latoare care au atât o tableta tactila, cat și un dispozitiv TrackPoint. Incercati-le pentru introducerea
textului, gestionarea fișierelor și operatii simple de grafica, pentru a va da seama ce dispozitiv
de indicare preferati. Eu stiu ce-mi place, dar gusturile dumneavoastra s-ar putea să fie diferite.

26
2.14 Trackball-uri

Primul trackball pe care l-am vazut, în afara celor folosite pentru jocurile electronice, a fost
cel numit Wico, un dispozitiv perfect pentru jocurile video și pe calculator, de la mijlocul anilor
’80, precum Missile Command și altele. Acesta emula joystick-ul analogic Atari 2600 cu opt pozitii,
dar oferea mult mai multa flexibilitate.
Spre deosebire de trackball-urile de la mijlocul anilor ’80, cele actuale sunt folosite în
principal pentru afaceri, nu pentru jocuri. Cele mai multe trackball-uri folosesc un mecanism de
pozitionare asemanator cu al mouse-urilor – cu diferenta ca bila este mult mai mare și se afla
în partea de deasupra sau din lateral a carcasei. Utilizatorul misca doar bila, nu intreaga carcasa a
dispozitivului, dar rolele sau rotitele din interiorul celor mai multe modele transforma miscarile bilei
în miscari ale cursorului de pe ecran, la fel cum fac și cele din interiorul unui mouse.
Exista trackball-uri sub diferite forme, inclusiv modele ergonomice, concepute dupa
forma mainii (drepte), modele unice potrivite atât pentru stangaci, cat și pentru dreptaci, modele
optice, care folosesc aceiasi senzori optici ca și cele mai noi mouse-uri, în locul rotitelor sau
rolelor, sau mici monstri cu o multime de butoane, care arata de parca ar fi fost combinate cu o
telecomanda. Deoarece sunt mai mari decat mouse-urile, dispozitivele trackball sunt mai
potrivite pentru includerea circuitelor electronice suplimentare și a bateriilor necesare
echipamentelor fara fir. Logitech ofera cateva modele de dispozitive trackball fara fir, care
folosesc emitatoare/receptoare în radiofrecventa. Trackball-urile folosesc aceleasi drivere și
conectoare ca și mouse-urile conventionale. Pentru functiile elementare sunt suficiente driverele
sistemului de operare, dar ar trebui să folositi driverele furnizate de producatori pentru obtinerea
unor performante maxime cu cele mai recente modele.

2.15 Curatarea și depanarea dispozitivelor trackball

Depanarea unui trackball este similara cu depanarea unui mouse. Deoarece bila unui
trackball este miscata de mana utilizatorului, nu prin deplasarea intregului dispozitiv pe masa, nu
este necesara curatarea acestor dispozitive la fel de des ca în cazul mecanismelor unui
mouse. Totusi, este recomandata curatarea ocazionala, în special în cazul mecanismelor care

27
folosesc role pentru detectarea miscarii. dacă cursorul nu se mai misca, sare sau agata obiectele
atunci cand miscati bila, incercati să curatati mecanismul dispozitivului.
Pozitia bilei este menrinuta de un inel de fixare, o clema sau este fixata, pur și simplu,
datorita gravitatiei. Cautati pe situl Web al producatorului instrucțiuni detaliate de curatare, dacă
nu le-ati primit impreuna cu trackball-ul. De obicei, pentru curatarea bilei și a rolelor sunt folosite
betisoarele cu vata și alcoolul izopropilic; Multi utilizatori de calculatoare personale care s-au
obisnuit cu joystick-urile vechilor jocuri video au trecut printr-un „soc al interfetei“ atunci cand au
inlocuit joystick-ul cu mouse-ul. Chiar și cei care au folosit indelung mouse-ul, ranindu-si bratele
și coatele, se intreaba de ce acesta este considerat un dispozitiv „ergonomic“.

2.16 Dispozitive de intrare pentru jocuri

Solutia firmei 3M, pusa la punct catre sfarsitul anului 2000, este de a pastra
mecanismul traditional de pozitionare cu bila al mouse-ului, dar inlocuind ca interfața cu
utilizatorul modelul de tip puc de hochei sau bucata de sapun cu o maneta inclinata care seamana
cu un joystick (vezi figura 18.12). Dispozitivul 3M Renaissance Mouse este disponibil în doua
dimensiuni și se conecteaza la portul PS/2 sau la portul USB (nu exista modele compatibile
cu portul serial). Singurul buton din partea de sus a manetei este un comutator basculant;
apasat în stanga este echivalent cu un clic cu butonul din stanga al mouse-ului, iar apasat în
dreapta, cu un clic cu butonul din dreapta. Manerul din fata poate fi folosit pentru derulare, dacă
este instalat driverul special al dispozitivului Renaissance Mouse.
Figura 18.12 Dispozitivul 3M Renaissance Mouse combina o
forma ergonomica cu mecanismul de detectare a miscarii al unui
mouse standard.

28
 Capitolul 3
Norme de protecție a muncii

Problemele cu caracter organizatoric aferente activitatii de masurare pot

influența hotarator (direct sau indirect) producerea accidentelor de munca sau a imbolnavirilor
profesionale, a securitatii personalului și a aparatelor (instalatiilor).
Datorita acestui lucru, se va acorda o atentie deosebita urmatoarelor elemente:
-controlul frecvent al conditiilor la locul de munca;
-controlul dotarii instalatiilor și al aparatelor cu dispozitive de tehnica securitatii muncii, pre
cum și a personalului, cu echipament și materiale de protectie, inainte de inceperea lucrului;
-organizarea locului de munca și a activitatii respective;
-asigurarea disciplinei în munca;
-supravegherea permanenta a elevilor, sub aspectul respectarii normelor de protetie a muncii;
-lucrarea de laborator se va executa numai dupa verificarea montajului de catre profesor,
respectand indrumarile și indicatiile profesorului;
- nu se va lucra cu mainile ude și nu se vor atinge partile aflate sub tensiune,
- nu se va efectua niciun fel de modificari asupra montajului, atata timp cat acesta se afla sub
tensiune ;
- se vor utiliza echipamentul și materialele de protetie individuala.
Este strict interzisa orice modificare a destinatiei aparatului sau a utilajului, dacă acestea
contravin normelor și regulamentelor în vigoare.
Existenta și buna functionare a aparatelor de masura și control și a dispozitivelor de protetie a
muncii fac parte din buna organizare a locului de munca.
La fiecare loc de munca, vor fi afisate la loc vizibil instrucțiunile de protectia muncii și de
lucru, insotite de schemele aparatelor și ale utilajelor și de instrucțiunile de folosire.
Laborantii și profesorii sunt obligati să asigure organizarea corespunzatoare a activitatii, la
fiecare loc de munca, în conditii de securitate a personalului și a aparatelor, prin:
-verificarea bunei functionari a aparatelor și a instalatiilor, luand masuri operative de
remediere a deficientelor;
-verificarea modului în care se intretin aparatele.

29
Instalatiile și legarea la pamant și la nul a celor care pot produce accidente prin elsctrocutare;
-instruirea corespunzatoare a elevilor, verificarea cunostintelsr acestora, mentinerea stricta a
ordinii și disciplinei;
-repartizarea sarcinilor și indrumarea și controlul operatiilor, asigurarea asistentei tehnice
permartente;
-asigurarea iluminatului, a incalzirii și a ventilatiei în laborator
Personalul desemnat poate indeplini lucrarile de verificare numai dupa ce si-a insusit temeinic
urmatoarele cunostinte:
-regulamentul de ordine interioara a unitatii;
-legislatia de protectie a muncii în vigoare, aferenta activitatii respective;
-normele de protectie a muncii, generate, și cele specifice locului de munca;
-instructiuni de lucru
-notiuni de prim ajutor
Niciun elev nu va fi repartizat, respectiv, primit în laborator și nu va fi pus să lucreze,
decat dupa ce i s-a facut instructajul specificde protectie a muncii care trebuie finalizat prin
verificarea insusirii cunostintelor necesare, rezultatul caonsemnandu-se în fisa de instructaj.
Pentru a completa masurile tehnice, de protectie colectivă, luate în laboratorul de
metrologie, este necesar să se utilizeze echipamentul și materialele de protectie.
Distantele de transport manual nu vor depasi 60 m. inaltimea maxima la care se pot ridica
manual este de 1.5 m.
Elevii care nu sunt în deplină capacitate de muncă sau nu sunt echipați corespunzător. Nu
vor fi admiși în laborator.

30
 Bibliografie

 Scott Mueller, PC Depanare şi modernizare, Editura Teora, Bucureşti

1999

 Rudu Mârşanu, Calculatoare personale, elemente arhitecturale, Editura

All,Bucureşti 2001

31