I.

Sa se determine adevarata marime a ABC inclus in [P] plan de capat definit de

Px(50,0,0) si Pz(0,0,40). A(10,10,zA), B(20,35,zB), C(40,20,zC). Reconstruiti triunghiul
pe foaia de lucru. (Ox=10 cm).
I.1. Punctele Px și Pz [P] plan de capat definit de Px(50,0,0) si Pz(0,0,40)

Px  (0x), Pz  (0z)

I.2. Urmele planului [P] [P] plan de capat definit de Px(50,0,0) si Pz(0,0,40)

Unim Px și Pz și obținem urma verticală

(Pv).

Construim (Ph) ⊥ (0x) în punctul Px

Construim (Pl) ⊥ (0z) în punctul Pz
I.3. A,B,C  [P] – proiecții orizontale A(10,10,zA), B(20,35,zB), C(40,20,zC) incluse in plan

I.4. A,B,C – proiecții verticale și laterale A(10,10,zA), B(20,35,zB), C(40,20,zC) incluse in plan

A,B,C[P], [P] plan de capăt 

a’,b’,c’(Pv)

a, a’ → a”
b, b’ → b”
c, c’ → c”
I.5. Rabaterea planului [P] de capăt Adevarata marime a ABC inclus in [P]

Rabaterea planului de capăt [P] peste

[H].
Planul [P] se rotește în jurul urmei
orizontale (Ph) până la suprapunerea
peste orizontalul de proiecție.
După rabatere, urma verticală (Pv) va fi
suprapusă peste axa (0x): (Pv0).
Odată cu urma verticală se rotesc și
proiecțiile verticale a’, b’ și c’ situate
pe (Pv). Pozițiile după rotație vor fi
notate: a0’, b0’, c0’.
Concret, punctul a’ se transpune în a0’
astfel: se trasează arc de cerc cu vârful
în punctul Px și de rază egală cu
segmentul Pxa’, până pe axa (0x).

I.6. Rabaterea planului [P] de capăt Adevarata marime a ABC inclus in [P]

Pentru determinarea poziției rabătute

a punctului A, adică A0:
Prin a ducem linie de ordine orizontală
care intersectează linia de ordine
verticală coborâtă din a0’ în punctul
a0=A0. (fiind punct în [H], coincide cu
proiecția sa orizontală).
I.7. Rabaterea planului [P] de capăt Adevarata marime a ABC inclus in [P]

Se determină la fel și pozițiile rabătute

ale punctelor B și C, adică b0 = B0 și c0 =
C0.

I.8. Adevărata mărime a ABC Adevarata marime a ABC inclus in [P]

ABC  A0B0C0

I.9. Reconstruirea -lui ABC Reconstruiti triunghiul pe foaia de lucru

Măsurăm segmentul AB=A0B0 și îl

desenăm pe foaie.
I.10. Reconstruirea -lui ABC Reconstruiti triunghiul pe foaia de lucru

Trasăm un cerc cu centrul în B, cu o

rază egală cu segmentul BC=B0C0,
măsurat pe epură, în poziție rabătută.
I.11. Reconstruirea -lui ABC Reconstruiti triunghiul pe foaia de lucru

Trasăm un alt cerc cu centrul în A, cu o

rază egală cu segmentul AC=A0C0,
măsurat pe epură, în poziție rabătută.

I.12. Reconstruirea -lui ABC Reconstruiti triunghiul pe foaia de lucru

La una din intersecțiile cercurilor avem

punctul C.

I.13. Reconstruirea -lui ABC Reconstruiti triunghiul pe foaia de lucru

Unim punctul C cu puctele A și B.

I.14. Reconstruirea -lui ABC Reconstruiti triunghiul pe foaia de lucru

Obținem triunghiul ABC în adevărată

mărime.
 II. In planul [P] de capat, sa se construiasca ABCD – romb, cu A(10,40,35),
C(40,10,10) si ||BD||=||AC||/2. (Ox=11 cm)

II.1. Punctele A și C In planul [P] de capat, sa se construiasca ABCD – romb,

cu A(10,40,35), C(40,10,10) si ||BD||=||AC||/2

II.2. Planul [P], de capăt
In planul [P] de capat, sa se construiasca ABCD – romb,
cu A(10,40,35), C(40,10,10) si ||BD||=||AC||/2
A,C  [P]  a’, c’  (Pv)
Unim a’ cu c’ pentru a obține (Pv).
(Pv)  (0x) = Px
(Pv)  (0z) = Pz
Construim (Ph) ⊥ (0x) în Px și (Pl) ⊥ (0z)
în Pz

Rombul este un paralelogram în care

diagonalele se înjumătățesc și sunt
perpendiculare.
(AC) este diagonala mare a rombului.
Pentru a construi rombul trebuie să
construim cea de a doua diagonală
(BD)⊥(AC).
Deoarece (AC) are o poziție oarecare, nu
putem folosi teorema unghiului drept
pentru a construi diagonala (BD).
De aceea recurgem la rabaterea
planului de capăt peste orizontalul de
proiecție în care vom construi rombul în
adevărată mărime.
II.3. Rabaterea planului [P] In planul [P] de capat, sa se construiasca ABCD – romb,
cu A(10,40,35), C(40,10,10) si ||BD||=||AC||/2

Rabatem planul de capăt [P] peste [H],

împreună cu punctele A și C (vezi
rabaterea din problema anterioară).

(Pv) → (Pv0)
a’ → a0’
c’ → c0’

Obs.: După construirea rombului vom

face revenirea din rabatere pentru a
obține proiecțiile rombului în poziție
originală.

II.4. Poziția rabătută a punctelor A și C In planul [P] de capat, sa se construiasca ABCD – romb,
cu A(10,40,35), C(40,10,10) si ||BD||=||AC||/2

La intersecția dintre linia de ordine

orizontală dusă prin proiecția orizontală
a și linia de ordine verticală coborâtă din
a0’ se află poziția rabătută a punctului A,
adică A0, în același punct cu poziția
rabătută a proiecției orizontale.
A0 = a0.
Idem pentru C0 = c0.
II.5. Construcția rombului A0B0C0D0 In planul [P] de capat, sa se construiasca ABCD – romb,
cu A(10,40,35), C(40,10,10) si ||BD||=||AC||/2

Unim A0 cu C0. (A0C0) reprezintă

diagonala mare a rombului ABCD, în
poziție rabătută.

II.6. Construcția rombului ABCD In planul [P] de capat, sa se construiasca ABCD – romb,
cu A(10,40,35), C(40,10,10) si ||BD||=||AC||/2

Se construiește diagonala (B0D0)

perpendiculară pe (A0C0), în mijlocul
acesteia, de lungime egală cu jumătate
din lungimea lui AC.

B0 = b 0
D0 = d 0

Se unesc punctele A0, B0, C0, D0

obținându-se rombul în poziție
rabătută, în adevărată mărime.
II.7. Ridicarea din rabatere pentru punctele B și D In planul [P] de capat, sa se construiasca ABCD – romb,
cu A(10,40,35), C(40,10,10) si ||BD||=||AC||/2
Ridicarea din rabatere este operația
inversă rabaterii.

Astfel, din B0 și D0 ducem linii de ordine

verticale până pe axa (0x) obținând
pozițiile rabătute ale proiețiilor verticale
ale punctelor B și D, adică b0’ și d0’.

II.8. Ridicarea din rabatere pentru punctele B și D In planul [P] de capat, sa se construiasca ABCD – romb,
cu A(10,40,35), C(40,10,10) si ||BD||=||AC||/2

Cu vârful compasului în Px se trasează

arce de cerc din punctele b0’ și d0’ până
pe poziția originală a urmei verticale
(Pv), găsindu-se astfel pozițiile
proiecțiilor verticale b’(Pv) și d’(Pv).
II.9. Ridicarea din rabatere pentru punctele B și D In planul [P] de capat, sa se construiasca ABCD – romb,
cu A(10,40,35), C(40,10,10) si ||BD||=||AC||/2

Determinarea proiecțiilor orizontale ale

punctelor B și D:
Linia de ordine orizontală trasată prin D0
intersectează linia de ordine verticală
coborâtă din d’, în d - proiecție
orizontală a punctului D.
Linia de ordine orizontală trasată prin B0
intersectează linia de ordine verticală
coborâtă din b’, în b - proiecție
orizontală a punctului B.

II.10. Proiecțiile rombului ABCD In planul [P] de capat, sa se construiasca ABCD – romb,
cu A(10,40,35), C(40,10,10) si ||BD||=||AC||/2

Unim punctele a,b,c,d și obținem

proiecția orizontală a rombului, abcd.
II.11. Proiecțiile rombului ABCD In planul [P] de capat, sa se construiasca ABCD – romb,
cu A(10,40,35), C(40,10,10) si ||BD||=||AC||/2

Determinăm proiecțiile laterale ale

punctelor B și D: b” și d”.

II.12. Proiecțiile rombului ABCD In planul [P] de capat, sa se construiasca ABCD – romb,
cu A(10,40,35), C(40,10,10) si ||BD||=||AC||/2

Unim punctele a”,b”,c”,d” și obținem

proiecția laterală a rombului, a”b”c”d”.

III. Sa se determine adevarata marime a segmentelor ||AB|| si ||AM||, A(30,10,5),

B(10,45,35), M(AB), zM=20, utilizand metoda:
a. rotatiei de front
b. rotatiei de nivel
c. masurati lungimea segmentului si comparati cu valoarea rezultata din formula:
||𝐴𝐵|| = √(𝑥𝐵 − 𝑥𝐴 )2 + (𝑦𝐵 − 𝑦𝐴 )2 + (𝑧𝐵 − 𝑧𝐴 )2
III.1. Segmentul (AB) Sa se determine adevarata marime a segmentelor ||AB|| si
||AM||, A(30,10,5), B(10,45,35), M(AB), zM=20

III.2. M  (AB) Sa se determine adevarata marime a segmentelor ||AB|| si

||AM||, A(30,10,5), B(10,45,35), M(AB), zM=20

M  (AB) 
m  (ab), m’  (a’b’), m”  (a”b”)
III.3.a Rotația de front pentru aflarea
adevăratei mărimi a segmentului (AB)
III.4.a Rotația de front pentru aflarea
adevăratei mărimi a segmentului (AB)
Sa se determine adevarata marime a segmentelor ||AB|| si
||AM||, A(30,10,5), B(10,45,35), M(AB), zM=20 utilizân
metoda rotației de front
Rotația de front se face în jurul unei
drepte de capăt.
Alegem convenabil această dreaptă, (D),
adică prin capătul A al segmentului (AB),
astfel încât în timpul rotației, punctul A
ramâne pe loc. Se rotește doar punctul B.
În epură, am desenat proiecțiile dreptei de
capăt (D) ce trece prin A, cu culoare roșie.
(d) ⊥ (0x), a(d)
(d’) = a’
(d”) ⊥ (0z), a”(d”)
Sa se determine adevarata marime a segmentelor ||AB|| si
||AM||, A(30,10,5), B(10,45,35), M(AB), zM=20 utilizân
metoda rotației de front
Rotația de front apare în adevărată
mărime pe planul vertical de proiecție.
Prin metoda rotației urmărim să aducem
segmentul (AB) într-o poziție particulară,
pentru a-i putea măsura adevărata
mărime.
Rotim punctul b’ în jurul punctului (d’)=a’
până când segmentul (a’b’) ajunge în
poziție paralelă cu (0x), (a’b1’)(0x), ceea
ce face ca segmentul (AB), după rotație, să
fie segment de orizontală (culoare
albastră).
În timpul rotației, b’ → b1’
(AB) → (AB1)
III.5.a Rotația de front pentru aflarea Sa se determine adevarata marime a segmentelor ||AB|| si
||AM||, A(30,10,5), B(10,45,35), M(AB), zM=20 utilizân
adevăratei mărimi a segmentului (AB) metoda rotației de front

În timpul rotației de front, toate punctele

segmentului (AB) se deplasează în câte un
plan de front, deci și punctul B.
De aceea, proiecța orizontală se
deplasează pe o dreaptă paralelă cu axa
(0x), care este de fapt urma orizontală a
planului de front.

Poziția rotită a proiecției orizontale, b1, se

obține așadar la intersecția dintre linia de
ordine orizontală trasată prin b și linia de
ordine verticală coborâtă din b1’.

III.6.a Rotația de front pentru aflarea Sa se determine adevarata marime a segmentelor ||AB|| si
||AM||, A(30,10,5), B(10,45,35), M(AB), zM=20 utilizân
adevăratei mărimi a segmentului (AB) metoda rotației de front

Segmentul (ab1) măsoară adevărata

mărime a segmentului (AB), având după
rotație poziție de dreaptă orizontală (
[H]).

III.7.a Rotația de front pentru aflarea Sa se determine adevarata marime a segmentelor ||AB|| si
||AM||, A(30,10,5), B(10,45,35), M(AB), zM=20 utilizân
adevăratei mărimi a segmentului (AM) metoda rotației de front
 Rotația de front a punctului M, în jurul
dreptei de capăt (D) apare în adevărată
mărime pe planul vertical de proiecție.

Rotim punctul m’ în jurul punctului (d’) = a’

până când ajunge pe poziția rotită a
proiecției verticale a segmentului (a’b1’)
m1’  (a’b1’).

III.8.a Rotația de front pentru aflarea Sa se determine adevarata marime a segmentelor ||AB|| si
||AM||, A(30,10,5), B(10,45,35), M(AB), zM=20 utilizân
adevăratei mărimi a segmentului (AM) metoda rotației de front

Găsim proiecța orizontală a punctului M

după rotație, m1, coborând linie de ordine
verticală din m1’ până pe proiecția
orizontală (ab1).
III.9.a Adevăratea mărime a segmentului (AM) Sa se determine adevarata marime a segmentelor ||AB|| si
||AM||, A(30,10,5), B(10,45,35), M(AB), zM=20 utilizân
metoda rotației de front
AM=am1 deoarece (AM1) are poziție
de dreaptă orizontală.

III.10.a Adevăratea mărime a segmentului Sa se determine adevarata marime a segmentelor ||AB|| si

||AM||, A(30,10,5), B(10,45,35), M(AB), zM=20 utilizân
(AM) metoda rotației de front

Poziția punctului m1 se poate găsi și prin

intersectarea liniei de ordine orizontale
duse prin m cu proiecția orizontală (ab1).

AM=AM1=am1
III.3.b Rotație de nivel pentru aflarea Sa se determine adevarata marime a segmentelor ||AB|| si
||AM||, A(30,10,5), B(10,45,35), M(AB), zM=20 utilizân
adevăratei mărimi a segmentului (AB) metoda rotației de front

Rotația de nivel se face în jurul unei drepte

verticale.

Am ales convenabil această dreaptă, (D),

prin punctul A.

III.4.b Rotație de nivel pentru aflarea Sa se determine adevarata marime a segmentelor ||AB|| si
||AM||, A(30,10,5), B(10,45,35), M(AB), zM=20 utilizân
adevăratei mărimi a segmentului (AB) metoda rotației de front

Rotația de nivel apare în adevărată

mărime pe planul [H].

Prin rotația de nivel, segmentul (AB) este

transformat într-un segment de frontală,
(AB1) al cărui adevărată mărime este în
proiecție verticală.

AB=AB1=a’b1’
III.5.b Rotație de nivel pentru aflarea Sa se determine adevarata marime a segmentelor ||AB|| si
||AM||, A(30,10,5), B(10,45,35), M(AB), zM=20 utilizân
adevăratei mărimi a segmentului (AB) metoda rotației de front

Proiecția verticală a punctului M în poziție

rotită se află la intersecția liniei de ordine
orizontale duse prin m’ cu (a’b1’).

AM=AM1=a’m1’

III.10. Calculul analitic al mărimii Masurati lungimea segmentului si comparati cu valoarea rezultata din formula:
||𝐴𝐵|| = √(𝑥𝐵 − 𝑥𝐴 )2 + (𝑦𝐵 − 𝑦𝐴 )2 + (𝑧𝐵 − 𝑧𝐶 )2
segmentului (AB)
||𝐴𝐵|| = √(𝑥𝐵 − 𝑥𝐴 )2 + (𝑦𝐵 − 𝑦𝐴 )2 + (𝑧𝐵 − 𝑧𝐴 )2
= √(10 − 30)2 + (45 − 10)2 + (35 − 5)2 = 50,249 ~ 50,25

IV. Să se construiască desfașurata piramidei SABC cu baza în [H].

A(10,20,0), B(75,10,0), C(35,45,0), S(75,45,45).
IV.1. Proiecțiile punctelor A, B, C, S Să se construiască desfașurata piramidei SABC cu baza în
[H]. A(10,20,0), B(75,10,0), C(35,45,0), S(75,45,45).

A,B,C  [H]  a’, b’, c’  (0x), a”, b”, c” 

(0y1),
IV.2. Proiecțiile piramidei SABC Să se construiască desfașurata piramidei SABC cu baza în
[H]. A(10,20,0), B(75,10,0), C(35,45,0), S(75,45,45).

Unim proiecțiile de același nume ale

punctelor:
a, b, c, s
a’, b’, c’, s’
a”, b”, c”, s”

IV.3. Vizibilitatea muchiilor Să se construiască desfașurata piramidei SABC cu baza în

[H]. A(10,20,0), B(75,10,0), C(35,45,0), S(75,45,45).
- Se studiază vizibilitatea pe planul [H] (în vedere
de sus) a muchiilor (SA) și (BC) - segmente
disjuncte, pentru a vedea care este muchia
vizibilă și care este cea acoperită.
Pentru aceasta, se compară cotele punctelor 1 și
2 (1  (SA), 2  (BC)) care au proiecțiile orizontale
în același punct: 1=2.
Din planul vertical de proiecție se vede că z1>z2,
deci muchia (SA) - pe care este punctul 1 - este
deasupra muchiei BC - pe care este situat punctul
2. De aceea, (SA) este deasupra muchiei (BC),
deci, (SA) este muchia vizibilă, iar (BC) este
muchia acoperită.
- În proiecție laterală, se studiază dacă muchia
(SA) este acoperită sau nu de către fața [SBC] a
piramidei. Pentru aceasta, comparăm abscisa
punctului A cu cele ale punctelor B și C.
xA <xC<xB  Muchia (SA) este cea mai apropiată
de planul lateral de proiecție, deci în spatele feței
[SBC]. Așadar, muchia va fi acoperită în proiecție
laterală (se desenează cu linie întreruptă).
IV.4. Adevăratele mărimi ale muchiilor
IV.5. Adevăratele mărimi ale muchiilor
Să se construiască desfașurata piramidei SABC cu baza în
[H]. A(10,20,0), B(75,10,0), C(35,45,0), S(75,45,45).
ABC  [H]  ABC este în adevărată
mărime în orizontalul de proiecție:
AB=ab, AC=ac, BC=bc
(SA) – poziție oarecare – nici o proiecție nu
este paralelă cu vreuna din axe
(SB) – dreaptă de profil – (sb) ⊥ (0x), (s’b’)
⊥ (0x)  SB=s”b” 
(SC) – frontală – (sc)  (0x), (s”c”)  (0z) 
SC=s’c’
Vom aplica metoda rotației de nivel pentru
aflarea adevăratei mărimi a segmentului
(SA):
Se rotește punctul a în jurul punctului s
(a→a1) astfel încât (sa1)  (0x). Astfel, (SA1)
are poziție de dreaptă frontală.
Să se construiască desfașurata piramidei SABC cu baza în
[H]. A(10,20,0), B(75,10,0), C(35,45,0), S(75,45,45).
Din a1 ridicăm linie de ordine verticală care
intersectează linia de ordine orizontală
trasată prin a’ în a1’.
(s’a1’) reprezintă proiecția verticală a
muchiei (SA1), adică a poziției rotite a
muchiei (SA).
(SA1) – frontală, deci SA1=SA= s’a1’.
La acest moment sunt cunoscute
adevăratele mărimi ale tuturor muchiilor
piramidei SABC, deci putem trece la
construcția desfășuratei piramidei.
Șirul de egalități pentru construcția
desfășuratei:
AB=ab
BC=bc
AC=ac
SA=s’a1’
SB=s”b” 
SC=s’c’
Desfășurata este o figură plană rezultată din “desfacerea” unui corp tridimensional
(piramidă, prismă, cilindru, con etc.).
În cazul piramidei, desfășurata este compusă din baza sa la care se atașează fețele laterale
triunghiulare, în număr egal cu numărul laturilor bazei (în cazul nostru, 3.)
https://www.youtube.com/watch?v=ubq0zWAZeYk&t=28s

Pentru a construi desfașurata trebuie să cunoaștem adevăratele mărimi ale laturilor bazei și
ale muchiilor laterale ale piramidei, în cazul problemei de față: (AB), (AC), (BC), (SA), (SB),
(SC).
IV.6. Desfășurata piramidei Să se construiască desfașurata piramidei SABC cu baza în
[H]. A(10,20,0), B(75,10,0), C(35,45,0), S(75,45,45).

Construcția bazei: ABC

IV.7. Desfășurata piramidei Să se construiască desfașurata piramidei SABC cu baza în

[H]. A(10,20,0), B(75,10,0), C(35,45,0), S(75,45,45).

Construcția feței SBC

IV.8. Desfășurata piramidei Să se construiască desfașurata piramidei SABC cu baza în

[H]. A(10,20,0), B(75,10,0), C(35,45,0), S(75,45,45).

Fețele SAC și SAB se construiesc la fel ca

fața SBC.
Rezultă Desfășurata completă a piramidei
SABC.
TEMA:
V. Sa se construiasca desfasurata piramidei SABC cu baza in [V]. A(10, 0,20),
B(75, 0,10), C(35,0,45), S(75,45,45).

VI. Sa se determine adevarata marime a ABC inclus in [P] plan vertical definit
de Px(50,0,0) si Py(0,40,0). A(10,yA,10), B(20,yB,45), C(40,yC,20). Reconstruiti
triunghiul pe foaia de lucru. (Obs.: Ox=10 cm; Se va face rabaterea planului
vertical pe planul [V])