I.

Să se construiască în dublă proiecție ortogonală prisma triunghiulară dreaptă

ABCA1B1C1 cu baza ABC – triunghi în planul de capăt [P] definit de punctele
Px(60,0,0) și Pz(0,0,55). A(15,10,zA), B(30,60,zB), C(50,30,zC), zC1=70. Să se
construiască desfășurata prismei.
I.1. Planul [P] de capăt, proiecțiile … baza ABC – triunghi în planul de capăt [P] definit de punctele
Px(60,0,0) și Pz(0,0,55). A(15,10,zA), B(30,60,zB), C(50,30,zC)
orizontale a,b,c

Px  (0x), Pz  (0z)
(Pv) definit de Px și Pz
(Ph)⊥(0x) în Px

I.2. Proiecțiile verticale a’, b’, c’ … baza ABC – triunghi în planul de capăt [P] definit de punctele
Px(60,0,0) și Pz(0,0,55). A(15,10,zA), B(30,60,zB), C(50,30,zC)

A,B,C  [P], plan de capăt  , a’, b’, c’  (Pv)

I.3. Direcția muchiei laterale (CC1) prisma triunghiulară dreaptă ABCA1B1C1 , zC1=70

(CC1)⊥[P]  (cc1) ⊥ (Ph), (c’c1’) ⊥ (Pv)

Construim prin c perpendiculara pe (Ph) și prin c’

perpendiculara pe (Pv)

I.4. Proiecțiile punctului C1 prisma triunghiulară dreaptă ABCA1B1C1 , zC1=70

Linia de ordine orizontală de cotă 70

intersectează proiecția verticală a
perpendicularei trasate pe (Pv) în puctul c’, în
punctul c1’.
I.5. Proiecțiile punctului C1 prisma triunghiulară dreaptă ABCA1B1C1 , zC1=70

Linia de ordine verticală coborâtă din c1’

intersectează perpendiculara dusă în c pe (Ph) în
punctl c1 – proiecție orizontală a punctului C1.

I.6. Muchiile laterale ale prismei prisma triunghiulară dreaptă ABCA1B1C1

(AA1)  (BB1)  (CC1) 

(aa1)  (bb1)  (cc1) și

(a’a1’)  (b’b1’)  (c’c1’)

ABCA1B1C1 – prismă dreaptă 

AA1=BB1=CC1 
aa1=bb1=cc1 și
a’a1’=b’b1’=c’c1’
I.7. Prisma ABCA1B1C1 prisma triunghiulară dreaptă ABCA1B1C1

Se unesc punctele a1, b1, c1, respectiv a1’, b1’, c1’

I.8. Vizibilitatea muchiilor prisma triunghiulară dreaptă ABCA1B1C1

În proiecție verticală (vedere din față):

Muchia (BB1) este vizibilă deoarece are
depărtarea cea mai mare (vezi în proiecție
orizontală), este deci în fața prismei.

În proiecție orizontală (vedere de sus):

Studiem vizibilitatea muchiilor (CC1) și (A1B1).
Muchia (A1B1) este vizibilă deoarece are cote mai
mari decât muchia (CC1) (vezi în proiecția
verticală), este deci deasupra muchiei (CC1).

Toate muchiile care nu fac parte din conturul

unei proiecții și care converg într-un punct sunt
fie toate vizibile, fie toate acoperite. Deoarece
muchia (cc1) este acoperită, rezultă că și muchiile
(ac) și (bc) care converg în punctul c sunt
acoperite.
I.9. Adevărata mărime a ABC Să se construiască desfășurata prismei.

Fiind conținut de planul de capăt [P], ABC nu

este în adevărată mărime în nici unul din planele
de proiecție.

Facem rabaterea planului de capăt peste planul

orizontal de proiecție. Obținem poziția rabătută
a ABC: A0B0C0, care relevă adevărata mărime a
ABC.

I.10. Desfășurata prismei Să se construiască desfășurata prismei.

Șirul de egalități necesare

construirii desfășuratei:

AB=A1B1=A0B0
BC=B1C1=B0C0
AC=A1C1=A0C0

AA1=BB1=CC1=c’c1’
deoarece muchiile laterale sunt
drepte de front: (aa1)  (bb1) 
(cc1)  (0x)

Deoarece prisma este dreaptă,

fețele laterale ale prismei sunt
dreptunghiuri.

https://www.youtube.com/watch?v=V2wPFMSvNUo

II. Să se construiască în dublă proiecție ortogonală prisma triunghiulară dreaptă

ABCA1B1C1 cu baza ABC – triunghi în planul vertical de proiecție [V].
A(40,0,70), B(85,0,25), C(15,0,5). Înalțimea prismei: h=95. Prisma este tăiată de
un plan vertical [P] definit de Px(110,0,0) și Py(0,70,0). Evidențiați în epură
trunchiul de prismă ABCMNT rezultat. Să se construiască desfășurata
trunchiului de prismă.
II.1. Baza prismei, ABC baza ABC – triunghi în planul vertical de proiecție [V].
A(40,0,70), B(85,0,25), C(15,0,5)

A, B, C  [V] 
a,b,c  (0x), a’=A, b’=B, c’=C

II.2. Muchiile laterale ale prismei prisma triunghiulară dreaptă ABCA1B1C1, h=95

Deoarece prisma este una dreaptă cu

baza în [V], muchiile laterale vor fi
perpendiculare pe [V], deci vor fi drepte
de capăt.
Proiecția verticală a unei drepte de capăt
este un punct 
a’=a1’, b’=b1’, c’=c1’
Proiecțiile orizontale sunt perpendiculare
pe (0x): (aa1)⊥(0x), (bb1)⊥(0x), (cc1)⊥(0x)
AA1=aa1=BB1=bb1=CC1=cc1=95

II.3. Planul vertical [P] Prisma este tăiată de un plan vertical [P] definit de
Px(110,0,0) și Py(0,70,0).

(Ph) definit de Px și Py.

(Pv) ⊥ (0x) în Px.
II.4. Intersecția plan - prismă Evidențiați în epură trunchiul de prismă rezultat.

Se intersectează pe rând planul [P] cu

fiecare muchie laterală a prismei.

(AA1)  [P] = {M},

(BB1)  [P] = {N},
(CC1)  [P] = {T},
Trunchiul de prisma rezultat: ABCMNT.

Intersecția dintre plan vertical și dreaptă

se găsește în planul orizontal de proiecție
la intersecția dintre urma orizontală a
planului și proiecția orizontală a dreptei:

(Ph)  (aa1) = {m},

M  (AA1) dreaptă de capăt  m’=a’=a1’
(Ph)  (bb1) = {n},
N  (BB1) dreaptă de capăt  n’=b’=b1’
(Ph)  (cc1) = {t},
T  (CC1) dreaptă de capăt  t’=c’=c1’

II.5. Trunchiul prismă ABCMNT Evidențiați în epură trunchiul de prismă rezultat.

II.6. Adevărata mărime a triunghiului de Să se construiască desfășurata trunchiului de prismă.

intersecție MNT
Pentru a afla adevărata mărime a MNT,
rabatem planul [P] peste verticalul de
proiecție și obținem poziția rabătută,
M0N0T0. MNTM0N0T0
Șirul de egalități:
MN=M0N0,NT=N0T0,MT=M0T0
AB=A1B1=a’b’,BC=B1C1=b’c’,
AC=A1C1=a’c’,
AA1=BB1=CC1=95,
AM=am, BN=bn, CT=ct

II.7. Desfășurata suprafaței laterale a prismei Să se construiască desfășurata trunchiului de prismă.

Pe o dreaptă orizontală marcăm cu arce

de cerc adevăratele mărimi ale laturilor
bazei, găsind astfel pozițiile punctelor A,
B, C.
AB=a’b’, BC=b’c’, AC=a’c’
(fiind segmente în [V])

II.8. Desfășurata suprafaței laterale a prismei Să se construiască desfășurata trunchiului de prismă.

Suprafața laterală a unei prisme drepte

este formată dintr-un număr de
dreptunghiuri egal cu numărul de laturi
ale bazei. Fiecare dreptunghi are o
dimensiune egală cu una din laturile
bazei, iar cealaltă dimensiune egală cu
înălțimea prismei.
AA1=BB1=CC1=95
II.9. Desfășurata prismei Să se construiască desfășurata trunchiului de prismă.

Atașat la câte una din laturile bazei (în

cazul de față, la alegere, la (AB), respectiv
(A1B1)) se adaugă cele două baze,
măsurate în adevărată mărime în
proiecție verticală.

ABC  A1B1C1 a’b’c’ a1’b1’c1’

II.10. Desfășurata trunchiului de prismă Să se construiască desfășurata trunchiului de prismă.

Pe muchiile laterale se gasește poziția

punctelor de intersecție cu planul [P]:
M (AA1), N (BB1), T (CC1),
AM=am, BN=bn, CT=ct (fiind
drepte de capăt, au adevărate mărimi în
planul orizontal de proiecție)
II.11. Desfășurata trunchiului de prismă Să se construiască desfășurata trunchiului de prismă.

Se atașează figura de intersecție MNT a

cărui laturi se măsoară în epură în poziție
rabătută.

MNTM0N0T0

II.12. Desfășurata trunchiului de prismă Să se construiască desfășurata trunchiului de prismă.

Pentru a reconstrui trunchiul de prismă,

decupați figura plană desenată cu
culoare roșie și pliați după muchiile
reprezentate.
Tema:
III. Să se construiască în dublă proiecție ortogonală prisma triunghiulară dreaptă
ABCA1B1C1 cu baza ABC – triunghi în planul vertical [P] definit de punctele
Px(60,0,0) și Py(0,55,0). A(15,yA,10), B(30,yB,60), C(50,yC,30), yC1=70. Să se
construiască desfășurata prismei.

IV. Să se construiască în dublă proiecție ortogonală prisma triunghiulară dreaptă

ABCA1B1C1 cu baza ABC – triunghi în planul orizontal de proiecție [H].
A(40,70,0), B(85,25,0), C(15,5,0), înălțimea prismei: h=95. Prisma este tăiată de
un plan de capăt [P] definit de Px(110,0,0) și Pz(0, 0,70). Evidențiați în epură
trunchiul de prismă ABCMNT rezultat. Să se construiască desfășurata
trunchiului de prismă.