Profesor: Matei Bogdan

PROIECT DE CERCETARE EDUCAŢIONALĂ

,,ECOȘCOALA”
(EDUCAȚIE ECOLOGICĂ)

AN ȘCOLAR 2022-2023

ARGUMENT:
Coordonatele actuale ale vietii cotidiene impun abordarea în școală, alături de
alte elemente de educatie, și probleme legate de educația pentru calitatea mediului
înconjurător. Astfel se evidențiază prioritatea majoră a noastră, a tuturor, de a cunoaște, proteja și
conserva mediul de viață, conservarea naturii devenind eficientă și reală numai atunci când
aceasta va face parte integrantă din filosofia și comportamentul nostru.
Aprofundând cunoștințele copiilor și chiar și pe ale noastre, ale cadrelor didactice, și
acționând cu mai multa înțelepciune, putem asigura pentru noi înșine și pentru posteritate
condiții de viața mai bune într-un mediu înconjurător mai bine adaptat la nevoile și aspirațiile
umanității. Apărarea și îmbunătățirea mediului înconjurător, pentru generațiile prezente și
viitoare au devenit un obiectiv primordial al oamenilor, o sarcină a cărei realizare va trebui să
fie coordonată și armonizată cu realizarea obiectivelor fundamentale, stabilite deja, de pace și
dezvoltare economică și socială în întreaga lume.

SCOPUL PROIECTULUI
 Dezvoltarea unui program de educație ecologică la nivel școlar, în vederea formării
unei conduite ecologice a copiilor; stabilirea unui cadru favorabil schimbului de informații și
a colaborării între cadrele didactice.

OBIECTIVELE PROIECTULUI
- trezirea curiozitatii și a interesului pentru mediul înconjurător;
-perceperea și diferențierea existentei unor interacțiuni între om și mediu;
-identificarea unor surse de poluare în mediul înconjurător;
-exprimarea grijii și dragostei față de mediu prin activități individuale și de grup;
-identificarea unor reguli și norme de comportament ecologic în diverse situații;
-colaborarea cu AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI NEAMȚ în vederea realizării
educației ecologice în școală.

DURATA PROIECTULUI
 Februarie 2023- Iunie 2023

Echipa de proiect :

IMPLEMENTARE PROIECT SI COORDONATOR:

- Professor: Matei Bogdan

Resurse umane:
 Elevii
 Cadrele didactice
 Reprezentanți ai comunității locale;
Resurse materiale:
 materiale reciclabile- hârtie, carton, doze de aluminiu, plastic, fire, capace….
 materiale din natură (frunze, seminţe, castane, legume), foarfece, lipici, vopsele,
pensoane;
 flip – chart
 aparat fotografic, dispositive electorinice (telefoane, tablete);
RESURSE FINANCIARE
 proprii;
 sponsorizări;
 donații.
EVALUAREA PROIECTULUI
 realizarea unui album foto de prezentare a activităților desfășurate în vederea atingerii
obiectivelor propuse;
 raport de evaluare a activitatilor desfasurate în cadrul proiectului „ECOȘCOALA”
 PROGRAM DE ACTIVITATI „ECOȘCOALA”
DATA TEMA OBIECTIVE URMARITE CINE RESPONSABILI
PARTICIPA
FEBRUARIE „ECOȘCOALA” -să observe efectele poluării Elevii Cadrele
2021 asupra mediului ambiant; didactice

-să aibă un comportament

civilizat pe parcusul
desfășurării activității.
MARTIE „PRIETENII NATURII -să prezinte fiecare fotografia Elevii Cadrele
2021 SE NUMESC adusă,în expoziție; didactice
ECOLOGISTI”
-îmbogățirea cunoștințelor
copiilor despre natura și
mediul înconjurător,despre
rolul lor în protejarea naturii;
APRILIE „ZIUA PĂMÂNTULUI” -să-și exprime impresiile și Elevii Cadrele
2021 trăirile proprii despre natură și didactice
-expoziție de desene și protejarea acesteia prin
postere cu mesaj activități artistico-plastice și
ecologic; muzicale;

-colectă de baterii și - întâlnire cu Ecoterrianul și

acumulatori uzați primire de materiale(fișe,
diplome, măști)
MAI „OAZA DE -sa conștientizeze importanța Elevii Cadrele
2021 VERDEAȚĂ ” activităților în aer liber pentru didactice
sănătatea omului;
-amenajarea curții în
vederea desfășurării cât -să planteze flori și copăcei;
mai multor activități out-
door; -să picteze pietre pentru
realizarea unor decorațiuni în
curtea școlii;

-să învețe să iubeasca și să

ocrotească natura;
IUNIE „ECOLOGIȘTI SUNT -Premierea copiilor Elevii Cadrele
2021 RĂSPLĂTIȚI” participanți (diplome); didactice

-vizită la Agenția pentru

Mediu

Obiectivele procesului de învăţământ condensează cerinţele de instruire şi educare ale

societăţii sau comunităţii în care funcţionează sistemul de învăţământ. Aceste obiective
corespund unor opţiuni şi priorităţi sociale majore cu privire la compenţele (cunoştinţele,
abilităţile şi atitudinile) pe care trebuie să le dobândească elevii, cu privire la judecăţile de
valoare şi comportarea acestora. Obiectivele stabilesc ce urmează să cunoască elevii ca
informaţie, structuri operatorii/acţionale şi atitudini-valori. Ele se prefigurează la începutul
acţiunii, dar capătă expresie palpabilă la încheierea ei, rezultatele fiind cele care atestă
atingerea obiectivelor.

Resursele umane, agenţii acţiunii, profesorii şi elevii, la care se adaugă şi participarea

părinţilor şi a membrilor comunităţii, reuniţi în acelaşi efort comun, reprezintă a doua
componentă principală a învăţământului. Suportul de bază al instruirii şi educaţiei îl
constituie conţinutul învăţământului , re-definit în didactica modernă în noţiunea de
curriculum. El reprezintă ansamblul experienţelor de învăţare, oferite elevilor pe diferite
trepte de şcolaritate, cicluri şi profiluri de învăţământ. Elementele de curriculum comportă
distincţia între dimensiunea de volum (cât anume trebuie să studieze elevul, potrivit planului
de învăţământ) şi dimensiunea de structură (ce anume din bazele ştiinţei, culturii şi practicii
sociale se traduce în experienţele de învăţare şcolară). Procesul de învăţământ vehiculează
conţinuturi ştiinţifice, tehnice, literar-artistice, filozofice, religioase, etice, etc., organizate în
şapte arii curriculare: limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe ale naturii, om şi societate,
arte, tehnologii, educaţie fizică şi sport şi consiliere şi orientare. Esenţial este să se valorifice
întreg potenţialul instructiv şi educativ al curriculumului, ceea ce depinde de calitatea
activităţii didactice.

Metodele de instruire şi autoinstruire. Actul didactic se desfăşoară într-un cadru

metodologic specific. Metodologia reprezintă una din cele mai dinamice componente ale
procesului de învăţământ, achiziţiile pedagogiei clasice fiind mereu convertite în grila de
concepte cu care operează didactica modernă. O altă componentă o constituie mijloacele de
învăţământ şi materialele didactice. Inventarul tehnicilor tradiţionale de instruire se reducea,
în esenţă la mijloace verbale, cretă şi tablă. Gama acestor mijloace s-a lărgit considerabil,
înglobând aparatura audiovizuală (diapozitivul, filmul, etc.), apoi Internetul şi calculatorul,
ceea ce amplifică posibilităţile clasice.

Formele de organizare şi realizare a procesului de învăţământ. Având precizate obiectivele

şi experienţele de învăţare, aplicând anumite tehnici apare întrebarea: cum sunt acestea
angrenate în forme de muncă şcolară adecvate. Procesul de învăţământ asimilează diferite
forme de lucru cu elevii, care asigură cadrul de organizare al acestuia: lecţiile, activităţile
practice, activitatea în cercurile de elevi, excursiile didactice şi vizitele, cu formaţii de lucru
mai largi (clasa de elevi - frontal) sau mai restrânse, cum sunt activităţile în grup sau
activităţile individuale. Înscris într-un cadru organizaţional, procesul de învăţământ se
desfăşoară în cadrul unor relaţii interpersonale: relaţii profesor-elev. Acestea alcătuiesc o
componentă importantă a câmpului educaţional.

Principalele interacţiuni în mediul şcolar sunt:

 relaţii de comunicare,

 relaţii de afinitate, de acceptare sau respingere, graţie cărora se validează sau infirmă
statusuri şi roluri,
  relaţii de conducere, prin care se exprimă puterea de influenţă a persoanelor acreditate de
grup ca reprezentanţi legitimi ai intereselor colective.

Principiile pedagogiei moderne invită profesorul să cultive relaţii de apropiere şi înţelegere

faţă de elevi, fără a cădea în familiarism, să manifeste exigenţă dozată, fără a ajunge la
severitate excesivă, să fie autoritar, dar lipsit de enervare şi patimă, să fie drept şi imparţial în
oferta lecţiei şi în apreciere. În sfârşit, procesul de învăţământ se desfăşoară în timp: an
şcolar, semestru, săptămână de şcoală, ore de clasă. Curriculumul sau programul de studiu
este segmentat în unităţi de timp, însăşi aptitudinea de învăţare este măsurată prin timpul
necesar elevului pentru însuşirea unor cunoştinţe şi deprinderi. Aşa cum aptitudinea de
învăţare este o caracteristică individuală şi timpul de studiu ar trebui dimensionat la ritmul de
progresie al elevului.

Conexiunea inversă asigură reglarea continuă a sistemului, care desemnează informaţii în

legătură cu rezultatele atinse, informaţii provenite la ieşirea din sistem. Există un feed-back
formativ, care se realizează sistematic, pe parcursul întregii secvenţe şi are rol de a sprijini
activitatea de învăţare a elevilor şi feed-back sumativ, care se realizează la finele secvenţei şi
are rolul de a oferi informaţii în legătură cu prestaţia elevilor şi a cadrului didactic.