CALAUZA STUPARULUI N.NICOLAESCU G.STOINESCU€UVANT INAINTE LA EDITILE fa $I A Via. : Stupéritul, care era atit de rispandit in tara noastrit, in vremile mai de demult, si forma unl { din izvoarele noastre de belsug, sé pare cé incope sd ia din nou un oarecare avant, datorit atdt | invitdtorilor si preotilor, cat si unora din marii proprietari, cari se striduesc nu numai si. se for | loseasci de toate izvoarele de bogitie ale culturti } pPliméntului, dar si dea si pildé frumoasd de bunt 5 gospodarie. Cei mai multi se vid insd stanjeniti i ia lncrarea lor, pe de o parte din pricini cé'nu 1 az cunostintele trebuitoare despre vieata cea atét J . de minunaté a albinelor si despre conducerea cea a | mai inimerité a stupilor; iar pe de alta, din prictea i ? y Gpsei unor tratate complete despre albinirit; in aren ie eare st poatd cu usurintd casi indrumarile nece- «pat » : | sare, ce le lipsesc. La noi s’au tipirit foarte pufine i ans oS * arti despre albinarit si chiar si acelea pe care le ers - : Z avem, sunt asa de scurte, incdt prea putin polos : ‘ oe : au din ele, acei cari ar dori si le aibt de cildiza Bs : oo es ta conducerea stupilor. : et Mai acum cétva timp, avdnd cinstea de a ocupa ; | posturi de revizori si inspectori scolari, si dorind : ‘a si tn ramura aceasta de activitate, si fim de “ : Bee: folos invatitorilor din judetele unde functionam, ‘am studiat de aproape albindrital, infiinfandu-ne Cn \ ‘pape“20m ! i) ceuyind yu aavoy “(nu wupwapm vy no p02 %4S0u nandnys ap conf jou as 69 9709 18 wmoaud ‘voinzo ad ppoap ajajqA puns avo ‘Lagsvou vn) Ip opipanfosdiay na agsaa -1djod a8 99 vee UN YSUl soy wo 940} UI O€6T ‘SOIEqY Sop sorp -BpeW Sar] “,oununoy “2d S626 ‘2107018 Yq 12 ommoyouy “SoUony SP uedicqueneT] zz “1q injungy *“YvZ ap uRWoY |nscdog ap ayndsound owUE'd “yup Javy adLNvY Ted Sa[[aqY SOP SIA ey qawppyy *yy xed aanynsidy,p onbyesd sinoz Suawe1Q wed susspou amynasdy ‘says; “7 sed anbysomiop ayaqy “puvyeg “py sed. soyny np ampuog ‘yawwozy “Yy md amynady “jaw -wopy y red ‘sofduys sopompayy sof zed osmjn9 dy “ieilog wojsd_) Ja suahwy ap sadroaty red aanynaidy,p jo[dwio>y soy /yuopoq say 9 yousduny “7 “7 wed oyony | 39 aINEGY.'T ‘G06L ‘IT ‘Pa 18 L061 ‘I ‘Pa 700M YT 9 yy med aanynaidy,| Op “Dg “VY Fs[esoyZULAN yUMS 4ISOT ol up-a7 j409 ad attjaya wip apodiouzsd tou 2705 “ejuesy UIp Rmynoydy ap aye.quay Hfeya}V0¢ p30 2jsa aia “(siivq) anaynaidy /y njs}aas uzid 230299 -nd apugaqumuos 1S ayyjpasesqo “appms ap IS sop “anuig]D ap auess Ijayo ajaydwuog rus 3S aung rou, 2720 ap munu nu pins w-ou ‘afuysoubs asjsvou aqyidosd piupy ad “hapa popsaon vasmpoqo VT “407 Mday -8ou9 youosg ad apiSspans oqosodBoud 9 18 4070U1g 72°) Pioata DoUNUTW addsap Puan UIP TIUD U1 aInD pl apinjazde9 9 quatno 0] o-pupund *vozsva yoy -uoo 1S ynzpaas wm ‘1A vifipe wns puypdry g= ‘ ‘uodnys ap pyrnjesd 2 va x9 asSepaaop 99 vava forgo aunjduraxa O'S 212 ap n;3pa nazosl th Ist d]} DS vysveoD vaz49 “Seo 0) Bud E261 IPC jun Yn sungs mM,S Josalad Inysaav vw pace + quay - ens ay umd ayapeor neaoey reur mu turd pom aep ‘euqdnys yseS reur eu ‘osoyunEd jn90] HPPA YS SIOIUL B.S PUD “"svov ap Ie ap OF ap psdiy o ydnq ‘oueod ap nape nurod vimeap}oy 1$ purdmys o vaae nys eye} ‘es vajasuH wt yo aunds +, ou Tq ‘alge vjop LMpURUS ajoun 1S mumod Fey + 9].20 ajasvojoy ardsap apyid ayynur yp du ased UL y faJavd O SOS B JLLPATT zaouIy UP “UN eM 1S y]NUL ren pos vunvap}o}. nep, ‘aUIg]e ap ayesataIND ‘two0d Lop opzoar 18 ajdures ‘ourdmys foun ynunfasduny ce gop 18 sOTEMyRIEMIDS javur Ssvoyoy onpe eur ayaunqie ‘ervaa ad ap 1s = prorat ad ap waSex J-29 ‘osaueq jnsojoy RSULT Aq “areo}tzZour BZEI IEPUIP Jd NO EPPO asar I$ ayoasuT ayR]alao vo ‘Quyjsoue uF RzvoUIo! nu va vopuTty ‘afumped 1S ayiidutga praioxno oreo ‘roasur vansuis advosde 2 EUIG]e ‘140]J TeWIP 2]99 dsaat as puyd ‘eavapUE “iq “Wolpe No PUIgMT as IoMIgTe ejeatA —"¢ éidms vaiyo wnsead au nu ys 1S J40]} uIP vUNpe ae-ay dJourgie area ad “pawso 1S aioTUr vy sOjO} LIL] ppzeid os ys urgse] vs 99 op ‘Empxord onutsd sovy wisynd o gae9 ad ‘evolu ap yount o no 1g [edo um fou grey yeu Inman yaods waynd au pur) ‘oqposiur LMBeyz no ‘oneuroysis timjs nes EZ1'60E “oyMd9] OF EY dmys un nes ‘dnys czerzEd “6Z6T Re by voae viey] “‘Idnys 090'069'1 RuNosduy ne eyeS -Tyiog I$ viuedg “seopnq wy Qgg'zZOZ IS PHEW -oisis Idmys OPE FCT PIAL ‘RNSvOU wre} yIapP HOI feu [oO fey ap vd amo ‘eUEBNG ‘2E61 UT “ECOL uy qyoop jn feu ouvoyTM z advosrde no PEG] WL ais “a3 Qo0'96g'¢ snpord YY “TOIMD0] LT PY dys un nes ‘ge6] UL yyoep Hn ru QOL'Ly no “Id “138 gOO'STL “FEO IIMUL [MpISIYS LI “vaAe “IALTS -oBn[ “TroyMo0] ZZ eI drys | nes ‘Idms 000'019'E aie RIVEULIED “WoyM0] ZT wT dms | ns admys o0O0OT'Z av viuvs] “eULIN UIP voHSHYys Bdnq ‘ue ad 19] eueor ap gg UL ‘gost uy aymiaad nese ‘adomy offre} up opourqre ap asnpoad “exeao 1S vasa “ue od Toy op suvo!sur Z ef Rued ayeyeuml 1S uo um vjop ‘vivad 1s dua onpoad ‘payseou e yy9ap Tow reu yjMu LR} Sormuaued I$ rRap “esq ‘vpurjQ ‘sueorr FI ty] viesup-onsny uy fauvoyrur gz e] euedg uy fy auvolH gy ef ‘eUeUAD uy fe] ayerpuml 1S aimoynn Cc] ep aMjasd ysoy ne ‘ouIqre yap ayeny pavoo 18 vaio “efuesy my ggg] [ue uy “WeNTgTe mp Epa asvoumsy Sexy muayys “ef oye Uy ‘a E}PP atmq LMA ap Rnong as 18 jLEMITE up aT9saUI O AVIYD INdRJ Nv-IS yuu WH) —F ‘and ad Wezese idmys jzea Woasaq] ‘Jase ve Rqvopod aly BS vO ‘ASLOUIMI} 140]02 dP Je} op [a} Nd osas do PIS oujsatog a.ujur 18 puTseayjs qns ‘asad ad ydnys pusyye ‘oumFd] 1 poI} ap ajepzviq nayued fjesvo [nin wip [noo] Epseid nu ys vo “ZMTyD ‘LIZ 9% UL ‘gle 103144 ap voreOYY ad ap eur -nu ‘auig]e ap Esvayno jso} v ddI EISBIOY “a49FUT ap “13 06 a}¥0 drys auvsdIy BOP FEN] we PIA Op a ~12 — oamenii stramutafi acolo din Europa, nu puteau si prind’ simAnf% de trifoiu rosu, cu toate ci trifoiul tnflorea din belsug. Au adus albine si tri foiul a inceput si facd samanfi. Cultivatorii au ba- gat de seama, cd Ia coasa intdia, g4sesc mai putind siman{i in trifoial rosu, decat la coasa a doua. Pricina s’o cautim tot la albine. Trifoiul, crescut dupa coasa intaia, e mult mai cercetat de albine. Un invatat mare, anume Darwin, a facut mai multi ani dearandul incercari, care nu mai las& nici o indoiali asupra foloaselor ce le aduc insectele, la legarea roadelor. El a semanat trifoiu si rapifa imprejurul stupinei si, cand au inflorit aceste plante, el a acoperit cateva flori cu o panzi subtire si rari (cum e tifondl), care si nu lase albinele si umble Ia aceste flori; a numéirat apot simanta sf legati de florile acoperite si pe cea legati de flo- rile neacoperite, din care albinele au supt miere, In 20 de gogosi de trifoiu, ale céror flori rama- seseri neacoperite, a gisit’ 2.200 de semin{e; iar din 20 de gogosi, rodite de florile cari fuseser * acoperite, numai in 6 a gasit pufina siman{a; 14~ au fost seci. O alt incercare s’a ficut in 1926, in America, cu 3 meri de aceeasi marime. Unul a fost acoperit in timpul infloririi cu o panzi rari, pentru ca albinele si nu se poati apropia de flori. Florile celorlalfi pomi au putut sa fie cercetate de albine. Rezultatul recoltei a fost: marul acoperit cu panzi a dat 20 kgr. de mere, iar ceilalti, 160 si 200 ker. Asemenea incerciri putem si facem si noi. Daci m acoperi o rimuricd cu flori de zarzir, de pier- sic, sau de alt pom, cu o panzi subtire, vom ve- dea la legat, ci chiar dacd pomul intreg ar fi plin de poame, ramura acoperita va ramane fara roade, sau va face roade putine si proaste. — In America sunt cultivatori, care au livezi de sute de hectare cu meri, peri, caisi, pruni, piersici, Ei cunose folosul ce-l aduc albinele pentru rot direa pomilor, dar, neputandu-se ocupa si de cre~ sterea albinelor, inchiriazi stupi si-i imprastie ‘in toati livedea, ca si nu: scape nici o floare ne- cercetata de albine. Pomii cercetati de albine, dau roade mai multe si mar‘bune. Un singur stup spo- reste rodul pomilor si al semandturilor cu 1000 pana la 1200 lei la hectar. Dar albinele mai aduc folos si prin aceia c& impiedica inmultirea gang’niilor, care stricd poa- mele. S’a dovedit ca albina, pitrunzand adanc in floare, scutura jos outile puse de fluturi in flocile de mar, ba ci d& jos chiar viermii cari au iesit din acele oui in floare si cari mai tarziu vor intra induntrul poamelor. S’a mai bagat de seama, c& rapifa, care e mai aproape de o stupind, e mai pufin napAditt de purici. Se vede ci, prin clitinarea ce o pricinuesc plantelor si prin bitaia aripelor, albinele turburt linistea_puricilor si impiedici inmultirea lor. Pe langa folosul banesc ce-I dau, albinele mai vin dar in folosul plugarului, sporindu-i recoitele multor semandturi si ferindu-i-le de striciciunile ce le pricinuesc unele ganganii, Invafatii au so- cotit si au aflat ci folosul ce-1 aduce albina Ta rodirea pomilor si a seminaturilor, intrece de zece ori, castigul ce-l are stuparul din mierea ei. Pentru toate aceste insusiri, albina e mult pre- {uita in alte tari, In multe fari din Europa si din America, cei cari se indeletnicesc cu stuparitul, au infiintat societiti de stupari; se adun’ adeseori si tin intre ei sfaturi pentru inaintarea stuparitului; tiparese gazete, in care arati toate imbunititirileIS] “ON v7] ‘xatur no ToL ur ay2Boq reur 1 oreo} jd yur 9f99 ayLinoo] BSwae RSs angoy JO[>UIGLe vasa}$019 UIP d1JOS9U O PIV 1S-RS a91I0A UID Je] “mpnpueuyd v ayred areur yeut vao ad J0yZasaI9 THY -uad pivad 1$ a1ayu ap Sojoy un vap ps IS ajo nayued vuesy posvaseS 1S-ys ‘posuiz ks jod ajaurqry. Yaron] BS WMD 1S pupo ‘ovy Rs arigax} ao vad 40} FyEIE Fy vy “o}oANN 2] INS ES anqayy ao vaas feu 89919 ys Hod 1eq “v9 UL ISRB Hod ad 30} INS Bs vO ‘OUNBENH! UL vPO pygoqo 0,s omg J “Baur ue um yeuLm ap anys Ep I, aims Fysvaoy “io eawNsorS ap eLieds oy TN ‘Tea, yyvod ps area Wp d}Osou © yuydnys up aoey 1S-29 [nsednys 1S vd ‘9]9 TEP S00} un 1S ‘OxOMMD|apur o vaAL reut B op vazooNTd naquad ajouiqye aygara asvo ‘nredms aJoagu axe amo ap aTZumgpuy ayeor HP Hi wysvooe voLeD almpuuiqye wesw; ys angex um> “ep aqeod ay-H} 29 ajasvozoy a7e0} Hades ys 1S Sao 0,8 IHS BS poIpe ‘glvara op apajutuss ysaurjduy ts ‘efoa ednp ysonugm o,s Yod ‘ourgqye e Ruydap vos,Seouns usd reumy “drys urp preye 18 ds uy viva op [ep bo 1S aly vO ‘IMNdny & astWDOJUE vO ‘ajouTqTE auyq Hound Es anqax redms ung 1unfe ys VD “pugo wy pus up eget yedajur 9 nu yo epney ayeod as nu aedras un IoIN ‘lnyrdajuy op mui} 9} nu gs 1S aupENalap Wp alrasaut-o JO[QUIIe varJSor9 MIP sep ET ITY “auIqrE nywad juMs 0 a9 vaysoSvsp urp 1 dIuajodyo op voow yu] ad ‘orjednoo o aavy rem 1g-e ap vasooy{d Wp Hon -ovsd 0 HUG) ‘asvojo} aynu — yeWRIe we uM. — sonpe at avo preosn i$ pox]d aspNMaIapuy o > sojourqie warsygaig “pryzvingyn yarn, wD “y inne -wyo vounmi urp me j-ao nByseo gosvasods ay ys amd ‘pmogid 18 EseortUsA, arDIUya]aput Oo soJaNIq “je vasaysaso Uy yosvasRS [S-ps vaynd ze yuayes rei Sayureur eur 18 ¥9 ‘orvjoy aysad 1 RBumo ps ‘Rava 18 aay Vap ES aqed WOT} ap Moy 30} amvins -[aquy no wear yopuy ‘pods ayeod os sopdms JnagumU ‘jou vy 1g “Uv oTeDDLy.m aysorods sop sedms ye 18 aoptdnys ugumu ‘auras ape} uy “ysn3 vy esvaye 18 apsdun, asonm o yYedvo ps 18 ajourgye low PS BIRJ wo1oNM Tos ys Hod mes mp ‘yoosiu LmSey no idnys yous 16-ps toys ad omuoput vs 18 xoaUigre vo19}80.9 ‘oadsop vjUINS Mfzodxa 18 asta sor wad yoseapuedsps ps a4S0]IS as aes ‘zmdms ap apuyav0g © Tue vale ap JVIUNZUL v,S LO eT ‘y °$ judy no Fnoey EMBey ‘ory. yur ‘or pura ‘umumaw apzeytp ap emigre zzdumo 1 pea ue ‘omgie ap H0ysn3ou jode jums ‘ajaye 1S pNdey uIP vaxoqm soas ap quisem ‘LmBey ynoey muyuad sued “17 ‘HEWAYSIS drys 2s UMD SLBGMs op ay[>uN ap. valaoep nd eum dsadIMDJapuT as preUT ToLIq -¥y {40jaufqye vasaz$as9 uy Jey 9S a9 appusIOISyU 1S =16 — incepitorul gaseste indruméri pentru alegerea Io- cului celui mai potrivit pentru asezarea unei stu- pine. Dupa ce ai ales locul pentru asezarea stupinei, trebue s&-ti procuri albine. Pentru aceasta, patru mijloace ‘iti stau la indemani: 1. Multora le-a desteptat plicerea de a se Face stupari, un roin, care s’a prins de craca unui pom din gradina lor, sau au prins un roiw raticitor. No. 154 te indru- meaza sa prinzi si st pui roiul in ulei. Prin prinde- rea si agezarea roiului in uleiu, incepi si manuesti albinele, No. 260 te invati cum si umbli cu al- binele si No. 332, cum si te feresti de intepaturi. 2. Alt mijloc e sa cumperi roi firesti dela un stupar vecin sau pricten, Roiul trebue si Tie puriu si mare. No. 197 din aceasti calduza iti a- rat’ cum s& aduci roiul acasi si sa-l asezi in ulei, (No. 165). 3.— Al treilea mijloc este cumpararea de albine in buduroaie sau cosnife dela siteni. Cumpirarea se poate face toamna sau primavara. Ca si stii cum trebue si alegi asemenea stupi, cetesti No. 194, care arata ce condifii trebue sd indeplineasca stupii ce cumperi toamna si No. 195, care arati cum trebue s& fie alesi stupii, primavara. Albinele si fagurii_din buduroaie sau cognite trebue s& fie trecuti in stupi cu faguri miscétori sau sistematici. No. 199 arati cum scofi albincle din \buduroaie si le treci in stupul sistematic si No. 202 invat% cum scoti fagurii cu miere si puict sisi asezi in rame, Fagurii din buduroaie na pot umplea niciodat ramele din stupii sistematici, Tre- bue si completezi locul din stup cu foi de faguri tiparifi sau artificiali. Despre foile de faguri arti- —i17 ficiali si fixarea lor in rame gisesti sfaturi la No. 85. 4. Al patrulea mijloc, cumpirarea de stupi sis- tematici dela stupari, cari isi desfac stupina sau dela stupari care fac nego{ cu stupi cu albine ¢ mijlocul cel mai lesnicios de a incepe stupiritul. Scapi de toate lucrarile ce le cer roii sau albinele din buduroaie, spre a fi asezati in stupi siste- matici. Mijlocul al patrulea are un cusur, e costi- sitor. Daca ai prilejul si cumperi albine dela stu- pari, care isi desfac stupina, si iei stupi din care scofi fagurii pe deasupra. Uleiele in care umbli prin spate sau printr’o latura sunt greu de manuit Dar si din cele dintai, vei alege forme sau tipuri de uleie din cele mai cunoscute, ca: Layens, Da- dant-Blatt, Gerstung, Zander sau Voirnot. Sa cum- peri un singur fel cu rame de aceeasi forma s1 mérime spre a se potrivi la orisicare stup. Mai riméne sa alegi felul, forma sau tipul uleiu- Iui ‘in care vei creste albinele. Despre alegerea unui stup cu faguri nemiscitori (buduroaie, cos- nife) nici nu poate fi vorba. E pacat si-ti pierzi vremea si banii cu asemenea stupi. Vei alege ne- gresit un stup sistematic, in care poti umbla si din care pofi scoate faguri, asezati in rame. Dact o- cupajia de c&petenie nu-fi lasi timp indestuliitor, ca si ingrijesti de afbine si nu esti pretenpios fa infatissrea, aroma si gustul mierei, poti alege un uleiu orizontal, adic& # A 4 caturi, Daca ai destu vreme pentru albine, si fii si ai o miere bascaluiti dupa floare (arfar, saledm, ofetar, teiu) sau dupii timp (de primavard sau vara), alege un siup cu caturi, Un stupar glumet a zis ci albinele sunt atat de supuse si se potrivesc imprejuririlor, c& ai putea sa le 2 ccalacra stupaPUI BaD UY PzeaION] ayLo] “cnys wn, vaTA EOSEAS se as PS angen. 18 MOI Wejpoe ap. ur} autqre ap onorgsom — ETO} 194) asad “RuLBox 1S aoyz yeur may Sy a8 TF vioMED ‘yopow a pIIgIE YISseAD \ -y ‘dnjs wy 2 rent nm va no jay ey \gpaf ste Snnis SEka"S aha le ‘iInndnys Pieata Ep eq “tLe apareols ad no 18 dna v] ySuny feu ‘esvorTs -2u feu 9 !pununy ap "punose as ts eyes o1ea ‘gseorrods purqre o wisps “pumas ap areSeq no drys ut puyymey ‘ouequmd BJ Sat [vo “77/07uUy.4 YS LASs¥ “sopoUOss purEU -1qs Ereogs ares ‘dn ef aseord peur 18 peur re auigre ajaum wapea yzerme vy aq “dns a9 1S 10 uy GeuMu vp ayfnur ret ayaa yuMs ay oy. wip uaqred yao inyerd ydup uo ‘Rdv ydnp “osaiu ednp viquin ores (] “BtL) ‘amogpiony apouigpo yuns ¥aysa0 =¥ ‘Injuo]S v9 omp as 1 oped o,nuy yzvajdosput as ‘sar afoye “eaytY ayoun :miomy ey ay10z auiqle ep auvur ppvozinguat o wopea fdnys mun vans vy ‘sea 2p 7 0,4yut ‘eueas op areSeq no wpm au LOECy "worByBANSUIs 1 NBL nes vauivoy BIeoWO OK ROpUNE ‘BdysUNS oueMILI pi areour jo} va ‘eiALyod reur Loo bANpIPD 1S eingpaquiy eur vao eueM| vaaR Ie ap sreIyD eq ‘apion 1S aysojsowe o ye ap s0[rdou vjeasooRs sqnosvu'apiz vaaypo op. reumu pido un a wind “efeara gui 1S-ps yormoysapou I$ RqUIS ap vse Jo} 9 BINT “mis PUIGIe Q ‘wos wodIz 1 vere ‘oysuEs oO pues “Bg, 90] UM Vf oyMMU Jeoap ten od mr apuIqry “nuepuog Mes: jnUNEZIRG no. jepizdop leur ummow 9 18 ‘preund prea 9 RO a01z vaynd ure, 1¥9 no “eadsara no advosde ap yypnauy 9 euiqyy “poisid 18 oures aut a umo' aniqesoap arcu ap, Se 30} 2 “o3snuu |S auigre anu “esus vanydey a— FL ‘ajazsnt n> wreau un ap ajaurqye 9040908 1 YO LNUE] apaa as “,,a194u dey a]a,Snur 9yv0} NU [nguasosd wyp xe “p38 rym aa pdms ¥O 912 19 ‘suiqre ap areut,zgumE im ose drys un yo yunds ys AOA pugs “ese {Rig[e Tap “gasmu tossope TwuE aenys 91 WW LySou WuAzES “kosnME nd dzopaa 1eIUIP vao v] RURWvasE a8 EY “EOasIY oD eUIqTY —"C ‘pourgye jadnay yuwooju; 9 wD *1) TERMEQzZ! Uy varaparouy yyeO} MO nuoM] eT a}sousod ‘mjnyndaauy eadnse ipmuspy aysooe nS) “guaer ap ayumy uy anBurs isdoa 1S wlayour 3] e ads ‘a}vraysujau arn. exgduma rod “1e0psogo aed as-l} japugs & 1S mMpaysprary vague EEC] apaures 1S ajaw]n Bus ySepyy9 f-yS wand v aads ‘slumsgut ayeoy Rp Hy kaye RyNuUMay jnyesoNy ey aavupuiopuy re 18 rdestd 23 yor] “JOjures HuNApUE 1§ TOULOJ B IS RosvapRID as FS anger} asvo UIP my “nyersayem ‘ezoysaoe Hisdpour vjurarid uy ayninuey ayt0} EP ataqnys nvs arajn aadsap AX [noyde ~ereavuiiad puyd axrvoyeimsapul yuery ‘oy mynutsys esdnse Aq “vIO\soDe [Nda}sSeut 18 MIYyey ‘uaqued Spayseqre :a]110109 ssaqasoap eourqry ‘Wadex aye -pogimn 1 JOTUMTUM] vaAN|RAS “O]LMsON] apouLs0y emp 1$ B110]09 yoseaqisoap Ys ayRod eMTgTe "TyI0 Tgsov Nd JOJ “319 aayMy soyedoo ojezuTAy LDS “ume ze 18 voStur ae ‘EULIN WY vOYpLL 1e,s adeo JUvA una4a goep aetyo ‘sige apum ad ‘ozumay, 1Svayooe anunid prvosasjs as 1$ (nds @ apun voured axds ut ‘supaos papy Rzeaydaspuy as ‘exoropU! eT “PyIRs ge,8 yO piuwoy parE ‘dms ap TOWO[ E—Z os-np “ugpedap ‘10]} dnp ‘duo oids ydoup aSans0d £z — © SasarvOPUL PT FASPOIMD [-ZS vo 4st v apuM. Ip noo] |Hunfaduyy 3}voI Ad} ade} ad "dnp {40]9 sedoo widnsvap pst! BS 18 ezuMay oUTd HORAN ES ‘soy aysase¥ 11 30} LUTGIe ‘Mesvos ayezes ayeqses qe wqe epun ‘ysvap oampyd o,nu1 drys un ezase we pop Jeysy “Buns teu 1 yydearp reur va9 vaqeo ad vunvap}oy aSsour I$ uMIp aT autq auth vuigie va 2 }PeAop ouig ydey “er9eIp [njuys 10 “pysvou v yvoap praSe HeUr yntt atepaa Me YO a] “s9[no ap ase] as RS ays jms 1§ aquyyd ap lunjay 10Oy]e fl4o]J [SRB yod rem nu d|> “HOLf ap [BF [P22 joa eS a9 RdMp rep fepra ieur nu ps vo “Typo wadooe we-3} pugs dum iy ‘qian neatigyna amo mip afjioyy ayredsp rout a7aj20199 RSs jod aylazo ayauIqry ‘MI VL osoAs0s dy nu Myso YO Pzouuasur nu TMAdospuL ye jus im ne 2paulq[e vO weoZ puLD “T}ewopLy op ons op Lppedep. vjop ‘to, jnqMd ef o1OpTL as 141032] *y) Hequnsod ser Ynoaq [nue ap [qm yf sonpL a] area “ymos Tul [29 [NWNIp eseARUIL gsasowU ajaziog 1$ ojajounpuys ‘aseydaapuy ap furs mysoor gy20ywq] “drys uy dasp saropuy as va ‘UNL "PRA jeu nu ys vo ‘zaSeau vasdoa o na typo Ladoow H fpweas ap oreSeq ByNUI NO IS areo]} o ad RUIQTE © wuld youp {Jaysy “RSvaut Ys osa10A apum [Mo -o aids ydaap yeus Jao JnuMIP vUNLap}o} aonde Us vjugnd yp 9] o1eo ‘oxejdeapur ap ‘yeads jums um np dyeNSOZU] pUNS djouTq]e YO ESUE p21 INTV 6 “ypawoy -1] Z—1 ap “ueur ayreoy prppagdap ve] EPeA BS Jon vfauig]® 1y90 YySsoe Nd vo paid He\RAUL Huy “Hen ugundap ep IS unger UL 1S yRaypHL yureUL ByEP “o,sqU1p pad YoIpe “Ia. [nunfasdunp aytnsony ayeor ‘e1epo,qUIp apaa eMIgye ‘Typo ySae ND “Q60'EL —24 — Nu e nici o indoiala ci albinele pot si-si imparti- seasci gandurile, adici au si ele un fel de graiu, cu care se infeleg intre ele. E bine infeles ca al- binele nu vorbese, nici nu se infeleg prin semne ca surdomutii, ci prin atingerea cornifelor. Sunt insi imprejurari, cand albinele isi comu- nici in cAteva clipe, ca prin telegraf, vesti fara si-si ating cornifele .Cand lovim o albina, ori afumim intr’o parte a stupului, tot roiul se pune jn miscare ca la un semnal, Nu se poate sti prin ce simt special se infeleg fn asemenea imprejurari, dar pare cA prin bazait albinele scot sunete deo- sebite, infelese de toate 12.— Ea e inzestrati cu o putere care ne pune in uimire, de a gisi prin miros mierea si florile din care poate culege miere. Un stupar povesteste intr’ carte, ci a gasit odata albine in cimara in care finea miere, cu toate ci fusese inchis’ peste tot cu bigare de seamd. Albinele isi gisisera loc sa intre in cimara prin gaura broastei dela usa. A Astupat aceasti gaurd, dar peste cateva zile a gasit din nou albine in camara. Dup& multi cercetare zadarnicd, a auzit bazait spre cos. Cosul fusese siel bine astupat cu hartie prinsi intr’un pervaz. Vantul desprinsese hartia intr’un colf, cat incapea o albing si atata fusese de ajuns pentru ele, ca si patrund’ pe acolo in camara, la miere. Albincle simt mirosul micrii din flori, chiar la o departare de 1 sau 2 kilometri, dar au si multi finere de minte. Uni stupari cred dimpotriva cd albinele n’au miros mai desvoltat decat omul, dar daci vreuna a descoperit flori cu miere, di de stire celorlalte si le cheam4 la locul cu flori prin orga- nul de impristiere a mirosului special sau a un- delor electromagnetice, — & 13,.— Daca le-am da doui zile dearandul cate pufin& miere, in acelasi loc si la acelasi ceas, a treia zi vom gisi albine in locul si la ceasul stiut, as- teptind sa li se dea miere. Daca ttiem antenele de lang’ radacina, albiaa nu mai are mei un rost Ia Iucru: matca umbla prin stup, far sd-si dea seama de ceea ce face si, in loc si puna ouale in faguri, le lasd sii cadé unde se intampla; albinele Iucratoare si trantorii nu mai simt decat lumina; pirdsesc stupul si nu se ma intore in el Cu antenele pierd nu numai simfurile, dar si priceperea. 14. Gura, Gura albinei lucritoare ¢ foarte com- plicata in alcituirea ei, Vom aminti ins&, ca parti mai de cipetenie: a) Cele dou falci din afara, care se deschid in laturi. Prin forma lor, ca doud maciuci, sau mai bine, ca dou’ copite de cal, intoarse cu talpa fata in fata, pot s& prinda, si sdrobeascd, si framante, si netezeasci si si scliviseasci, dar nu pot s4 gaiu- reasci sau si sfasie. Cu ele albina frimanti si moaic ceara la cladi- rea fagurilor, deschide florile, ca si culeagi pole- nul; curafa stupul, cirand afari faramiturile de ceara, albinele moarte, etc.; dar nu pot si giu- reasci sau s& rupa pielita poamelor, a strugurilor, cum cred cei nestiutori, Ele sug numai zeama poamelor ciugulite de pasiri sau gaurite de viespi. Matca si trantorii au insa falci cu dinti, Cu acestia, matca roade capacul prin care iese din botca. 15, Din prelungirca buzei de jos, a barbiei si a altor parfi, se formeaza o limbulita lung’, sub- fire si mladioasa, La varf ea se lafeste si se sco- ‘beste ca o lingura. Limba se deschide in gatlej“yo]y wep yeuNpe jnudy -od asapgummsSuy sfouiqye azvo mn ‘ayofyaoo 9yShu ne RuLM UIP o[amwo}ig ~aRd no oywoxrquil yun 1S Yad Puy ayvo UIP dsndwos ys opICOdIg —'SI die ap rypasd ynop 18 asvord ap jypazad rey vywod [I “ANBus jm aoey av ums 1S eo ese aqvonquay ‘O]9u! 14 up yours0g I -7daIgg — "LL “LO[MO[Z [navjau uyp ¥feao[np azetu uy segord apamiqie ‘Spurye soysooe eAyes nd IO] ‘mes, sappy] pups esvao wuuray — oyvod — 18 Tmigyer ssedo} ‘vasaru zeHqns ajamiqre axv> nd ‘payns mes jnyedmas anposd epurys a,S20y “EpeI9 uy JS dard uy yezase a apurls ap pups vayion TY ‘zoy Indi wip tred oy} 4951p ErEAIM], Md ezojso199 YS nas Ivoy 9 ‘]ouIq “Je yuns ums Jom ap WE RIA osu VY “Nass 1S {Joy [mysor ajge BS IzyYse Rud sunfe near me} Fgauy “sopioyey inde uy ys apueys. ep dnad ary : qhyeno aur} ys jndwy uy ‘voyeu osauvsy ajautgye ‘aydey ysaav Md JO], “ENO urp Hisar w1oSmd. “pz aay afeurtad uy Jo no yosvow -yay as YS vd ‘Ofse> uy und Jp, ¥axSAIv 1S JOTOUTG -je jnfayyS wy Banos os aa ap snposd ajoydeq “pRA'as viqe goyeUE ey eT ‘osasdyy TO} -up.y ey “oN pzearony ne wm IS vo ‘oywIOSON gums [9 ‘o1voyeSoyno vy] saye rer 18 “cp ap wySIBA UL TUL 9]90 UP IS-d[IZ J ap d4oUly LUI apoIngTe eT ‘aja up yoswouses ES EPS Ro ated [ysnur ‘LAsasgo a] pueD “a1Z SI ey] Rued » ejep wsuyA uy areUy dIOUIGTE BI a}epOasap a}1e0y Juns aycvy.ap ajapurjH, “yA ap [aide] yyoap arvoyupmy rew yur ‘erwop -eiy aysvoy 2 1S “ou1g7o ap ajazday yueayp 2s PA “Jo]} WIP mynusjod warms wp o1oUN BTeUIGe ap Lg — a}0q UL 1S “TIZ € OP VME} yur yaInd no aojajnseo Impuny ur wopaa o o4e9 3d ‘EsvoIONS 1S eseo}Cy] vuIeaZ NYP a7] “10[9}14 [WISN Ut a]a,duy onpoad' ate papuyfs no vuuase jod as aja ‘mpmand vo1a;$o19 by ne |-29 [Mysor Mya ‘aMLOPLUE ajays no team amzea ‘3fiqoq QGG aysad ‘9z~202 ap SeuTyDI019 un vo ‘osutid meys ‘ay1mdiy> ayo} uy yoR]OOU! sep Squiqge indny yes Suny ‘osu un oq “EMyE] ajaq suv ap ‘deo uy eezage a apuels ap aypaiad O ‘yngns nes |anuiez ayumue onpoid’ reo ‘epurjS ep edni3 roa ose eurqqe ‘Ha -n3 nmfoaduy — “72:03 pounf up ajapurpy “OL ‘aasvoU AOjaINgTe w yvo2p Suny your equuy ne ou270;7 9J99°y9 axed ‘aynosoU ‘no aurqye ap ajLnueon asquicy “xeysau ey afunfe,r equi] aed UL ‘youppe vad pyoso7 o Me ROpUlty ‘suiqye 3p ayejaosa9 jms nu fasopUr tH aYeOq a}1e0} qs0]} AYN “YET |nsapno ep ayeyeuUMsuy oxeur ae Je vaugun; Popully ‘autgye ep LmMueau d}10]1p YL gum] WuZuny vidnse yur yemnosrp ne nied

S-ar putea să vă placă și

• Eticheta Usa

  

  Document1 pagină

  Eticheta Usa

  Badea Mihaela

  Încă nu există evaluări
• Prelegeri de Lingvistică de Mirela-Ioana Borchin

  

  Document258 pagini

  Prelegeri de Lingvistică de Mirela-Ioana Borchin

  Badea Mihaela

  100% (4)
• Urmărirea Penală-Lucrare

  

  Document76 pagini

  Urmărirea Penală-Lucrare

  Badea Mihaela

  50% (2)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Medicamente Folosite În Infecțiile Urinare

  

  Document78 pagini

  Medicamente Folosite În Infecțiile Urinare

  Badea Mihaela

  Încă nu există evaluări
• Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict

  

  Document6 pagini

  Spatiul Romanesc Intre Diplomatie Si Conflict

  Badea Mihaela

  Încă nu există evaluări
• Politici Si Instrumente de Protectie Sociala

  

  Document40 pagini

  Politici Si Instrumente de Protectie Sociala

  Badea Mihaela

  Încă nu există evaluări
• Manual Protectie Civila

  

  Document130 pagini

  Manual Protectie Civila

  Badea Mihaela

  Încă nu există evaluări
• Bazele Teoretice

  

  Document82 pagini

  Bazele Teoretice

  Badea Mihaela

  Încă nu există evaluări
• Caracterizarea Generală A Economiei de Piaţă

  

  Document12 pagini

  Caracterizarea Generală A Economiei de Piaţă

  Badea Mihaela

  Încă nu există evaluări
• Didactica Predarii Muzicii

  

  Document83 pagini

  Didactica Predarii Muzicii

  Badea Mihaela

  0% (1)
• Chira Pruteanu Manual Modul 4 Tunsori, 19,50 Lei

  

  Document140 pagini

  Chira Pruteanu Manual Modul 4 Tunsori, 19,50 Lei

  Badea Mihaela

  Încă nu există evaluări
• Releveu Peisagistic

  

  Document8 pagini

  Releveu Peisagistic

  Badea Mihaela

  Încă nu există evaluări
• Proiect MCS

  

  Document8 pagini

  Proiect MCS

  Badea Mihaela

  Încă nu există evaluări
• Esecul Scolar in Invatamantul Gimnazial

  

  Document25 pagini

  Esecul Scolar in Invatamantul Gimnazial

  Badea Mihaela

  Încă nu există evaluări
• Butaru Lucrare Cu AUCHAN

  

  Document35 pagini

  Butaru Lucrare Cu AUCHAN

  Badea Mihaela

  Încă nu există evaluări
• Carnea Si Produse Din Carne

  

  Document2 pagini

  Carnea Si Produse Din Carne

  Badea Mihaela

  Încă nu există evaluări
• Evaluarea

  

  Document26 pagini

  Evaluarea

  Ana Maria Mihai

  Încă nu există evaluări
• Evaluarea

  

  Document26 pagini

  Evaluarea

  Ana Maria Mihai

  Încă nu există evaluări
• Argument Stiinte

  

  Document1 pagină

  Argument Stiinte

  Badea Mihaela

  Încă nu există evaluări
• Proiect de Activitate Fizica

  

  Document7 pagini

  Proiect de Activitate Fizica

  Badea Mihaela

  Încă nu există evaluări
• Teoria Sportului - Dragnea

  

  Document316 pagini

  Teoria Sportului - Dragnea

  Badea Mihaela

  100% (1)