Ungaria

Suprafaa: 93030 km Poziia geografic: centrul Europei, fr ieire la mare 1. Relieful - Cp. Pannonic ( din teritoriu), separat de M-ii Bakony n C. Mic (Kisalfld), n NV i Cp. Alfld, n E i centru - n NV i N sunt situai muni joi, dispui pe un aliniament de la SV spre NE: M-ii Bakony, M-ii Vrtes, M-ii Gerecse-Pilis (horsturi, formate n general din calcare i dolomite triasice, cu altitudini medii de 400 500m), M-ii Brzsny, M-ii Matra (Vf. Kkes 1015 m), M-ii Bkk, M-ii Zempln Tokaj (altitudini maxime de peste 900 m, reprezentnd fie stratovulcani neogeni, fie blocuri mezozoice cutate i faliate); n SV este situat Masivul Mecsek, un horst cristalino-mezozoic cu altitudini reduse, spre nordul cruia se desfoar o regiune deluroas 2. Clima - temperat-continental (temp. mdie anual = 10 - 11C, precipitaiile medii anuale = 500- 800 mm/an, amplitudinea termic peste 23C n est) 3. Hidrografia - Dunrea, Tisa - L. Balaton 4. Vegetaia - step (pust), silvostep, pduri de fag i stejar (1/6 din suprafa, mai ales n muni) 5. Populaia i aezrile umane - 10,2 mil. locuitori - densitatea: 109,5 loc./km - din populaie se concentreaz n Budapesta i n mprejurimi - N = 9,3; M = 13,2; SN = - 3,9 - structura etnic: maghiari (92%), igani (4%), germani (2%), slovaci, romni - populaia urban = 63% - Budapesta 1,8 mil. locuitori, Debrecen (peste 200000 locuitori), Miskol, Szeged, Gyor, Nyiregyhaza, Kecskemet, Szekesfehrvar 6. Economia 6.1. Agricultura - cereale (peste 50% din suprafaa cultivat, n special gru i porumb), cartof, floarea soarelui, sfecl de zahr, legume, cnep, pomi fructiferi (meri, pruni, caii, piersici), via de vie (vinurile de Tokaj) - creterea porcinelor 6.2. Industria - resurse subsolice: crbuni (M-ii Mecsek), bauxit (M-ii Bakony - Vrtes), minereuri de fier (M-ii Bkk), petrol i gaze naturale n sud, mangan (M-ii Bakony i Bkk); cu excepia manganului i bauxitei, celelalte sunt n cantiti reduse, de unde necesitatea importurilor - energia electric este obinut mai ales n termocentrale i atomocentrale de la Paks, situat pe Dunre - siderurgie (Miskol, Dunajvaros, Budapesta), aluminiu i alumin (Budapesta, Ajka, Tatabanya, Varpalota), construcii de maini (automobile, electronic i electrotehnic) n

majoritatea oraelor importante, industria chimic (petrochimie, farmaceutic) la Budapesta, Szeged, Debrecen, industria cimentului (Vc), textil, alimentar 6.3. Transporturile - Dunrea i Tisa sunt navigabile - Dunrea este legat de L. Balaton prin Canalul Sio - porturi dunrene: Dunaujvaros, Budapesta - autostrzi 6.4. Turismul - Budapesta, L. Balaton