Sunteți pe pagina 1din 28

1.

Conceptul de consiliere Provine din eng guidance sau advise apare in SUA spre mijlocul sec XX ca domeniu psihoterapeutic dar cu o orientare pregmant educationala Consilierea specifica in principal relatia de consiliere sau de ajutor si comunicare dintre o persoana specializata , consilierul si persoana care solicita ajutor de specialitate numita client. Exprimarea ideilor, sentimentelor, emotiilor, atitudinilor intr-un cadru deschis bazat pe sinceritate, incredere, autenticitate, participare si colaborare pe confidentialitate. Asociatia Britanica pentru Consiliere fondata in 1977 defineste consilierea ca fiind utilizarea principala si priceputa a relatiei interpersonale in scopul facilitarii autocunoasterii, dezvoltarii personale, maturizarii. Un mijloc de autocunoastere, o experienta de comunicare, de cautare, tehnica de informare, o modalitate de rezolvare a unei crize existentiale dar si o modalitate de invatare a unor comportamente si atitudini pozitive Consilierea este centrata pe schimbarea evolutiva pe prezent si viitor. Este centrata pe consilierea gandurilor, emotiilor, trairilor care asigura sansele unui nivel optim de dezvoltare a resurselor personale. carateristica important este centrarea pe prezenta unor probleme ce ar putea impedica dezvoltarea si functionarea normala a persoanei. Strategia de prevenire consta in identificarea situatiilor si grupului de risc si in actionarea asupra lor inainte ca aceasta sa aiba un impact negativ asupra persoanelor sau grupului.

2. Tipuri de consiliere Aceptarea responsabilitatii pentru atitudinile comportamentale eeste o valoare importanta pentru toate tipurile de consiliere Consiliere informationala, online prin care se ofera informatii de orice tip Consilierea suportiva , de sprijin ofera sprijin emotional educativ dar si material persoanelor aflate in criza existentiala Consiliere de criza ofera asistenta psihologica persoanelor aflate in dificultate, este un tip urgent de consiliere de scurta durata centrat pe prevenirea consecintelor negative din punct de vedere social, psihologic si medical. Consiliere maritala o forma de asistenta psihologica acordata familiei, centrata pe rezolvarea si prevenirea unor probleme imediate ale familiei Consiliere pastorala activitatea preotului, consiliere de tip religios dar care implica si asisteta psihologica de catre preot, acordat persoanelor descurajate, persoanelor care doresc sa rezolve anumite conflicte interpersonale. Consilierea vocationala implica activitati destinate elevilor aflati in etapa de orientare scolara si profesionala. Ajuta elevul sa isi cunoasca resursele de care dispune, intr-un mod obiectiv, in vederea alegerii unei profesii tinand cont si de piata muncii, de problemele pe care le ridica societatea din punct de vedere economic-profesional. Consilierea educationala psihopedagocica implica un ansamblu de actiuni psihopedagocice destinate copiilor, adolescentilor, parintilor, profesorilor, explica motivele unor probleme educative (de invatare, de adaptare, de comunicare, de comportament , de relationare parinti copii sau scoala-familie) si previne manifestarea unor probleme socio-educative Consiliere de dezvoltare personala o forma de consiliere psihologica centrata pe dezvoltare, pe maturizare si adaptare creativa la mediu social, contribuie la formarea de abilitati si atitudini care sa permita functionarea normala eficienta, flexibilita a persoanei

3.Consilierea psihologica delimitari conceptuale; asemanari si deosebiri dintre consiliere si psihoterapie Consiliere de dezvoltare personala o forma de consiliere psihologica centrata pe dezvoltare, pe maturizare si adaptare creativa la mediu social, contribuie la formarea de abilitati si atitudini care sa permita functionarea normala eficienta, flexibilita a persoanei. Problemele psihologice nu mai sunt interpretate in mod obligatoriu in termeni de tulburare si deficienta ci in parametri nevoii de de autocunoastere adaptare si dezvoltare personala. Exista confizii intre consilierea psihologica si psihoterapia.

Aspecte care diferentiaza consilierea psihologica de psihoterapie Consilierea este centrata pe prezent in timp ce psihoterapia priveste prezentul ca expresie a unei istorii care se repeta mereu intr-un context shimbat CP adopta de cele mai multe ori un model educational centrat pe invatare si dezvoltare, cunoastere in timp ce psihoterapia adopta un model clinic, curativ CP se adreseaza omului sanatos care se confrunta cu anumite probleme existentiale, in timp ce psihoterapia se adreseaza pacientului. In formarea consilierilor este mai important antrenamentul lor in actiuni centrate pe invatare, dezvoltare in timp ce in formarea psihoterapieii accentul cade pe formarea unor capacitatii de diagonsotci al tulburarilor psihice. CP asista persoanele in gasirea unei solutii la problemele cu care se confrunta in timp ce psihoterapia propune modificarii mai profunde in structura de personalitate a persoanei. Conslierea ca psihoterapie subtine persoana in depasirea anumitor situatii critice dar vizeaza si educatia populatiei in sens preventiv sau profilactic prin invatarea unor deprinderi de viata sanatoasa. Nu exista diferente semnificate intre cele doua.

4.Consilierea educationala/psihopedagogica delimitari conceptuale Consilierea educationala psihopedagocica implica un ansamblu de actiuni psihopedagocice destinate copiilor, adolescentilor, parintilor, profesorilor, explica motivele unor probleme educative si previne manifestarea unor probleme socio-educative. Consilierea educationala este definita prin relatiia interumana de asistenta si suport dintre persoana specializata in psihologie si consiliere educationala si de elevi in scopul dezvoltarii personale, perofesionale, autocunoasterii si prezentei situatiilor de criza. Are 2 dimensiuni: Dimensiunea psihologica care urmareste realizarea unui echilibru, optim intre cognitie, emotii, atitudini si comportamente proprii. Dimensiunea pedagocica sau educationala care urmareste formarea si dezvoltarea unor atitudini, abilitati, deprinderi, comportamente adaptative pozitive care sa asigure echilibru si starea de bine a persoanei sau a grupului. Trasaturii definitorii Este un proces de dezvoltare personala, profesionala si sociala a persoanei sau a grupului Are un rol proactiv ofera solutii, construieste proiecte de dezvoltare personala sau socioprofesionala Conduce la optimizarea relatiei pedagocie Implica responsabilitatea atat fata de cel consiliat cat si fata de scoala Sucesul consilierii educationale este dat de implicarea activa si responsabila a persoanei in dezvoltarea personalitatii sale. Psihologul poate sa realizeze examinarea si sa aplice teste pe care sa le poate interpereta pe cand consilierul poate sa aplice un test insa nu il poate interpereta, nu poate sa intervina in situatii de criza. Consilierea educationala ca si ce psihologica si voactionala se adreseaza omului sanatos, normal din punct de vedere psiho-emotional, comportamental si intelectual.
4

5. Asemanari si deosebiri dintre consilierea educationala si consilierea psihologica

Consiliere educaional CINE ? Profesorul abilitat pentru activitile de consiliere i orientare UNDE ? n cadrul orelor de consiliere i orientare i dirigenie GRUP Clasa de elevi, prini INT OBIECTIV Dezvoltare personal E Promovarea sntii i strii de bine Prevenie TEMATIC Cunoatere i imagine de sine Dezvoltarea unor abiliti de comunicare i management al conflictelor Dezvoltarea abilitilor socialeasertivitate Dezvoltarea abilitilor de prevenire a consumului de alcool, tutun, droguri Consiliere vocaional
5

Consiliere psihologic Psihologul colar

n cabinetul de consiliere Persoana (elev, printe, profesor) Dezvoltare personal Promovarea sntii i strii de bine Prevenie Remediere Evaluare psihologic Consiliere n probleme: emoionale (anxietate, depresie), comportamentale (agresivitate, hiperactivitate), de nvare (eec colar, abandon colar) Terapie individual i de grup Intervenie n situaii de criz (divor, boal, decesul printelui) Consiliere vocaional Informarea i formarea profesorilor i

Controlul stresului Responsabilitate social Rezolvare de probleme Decizii responsabile Dezvoltarea creativitii

prinilor pe teme de psihologie educaional i promovarea sntii Materiale informative pentru massmedia Cercetare n domeniul consilierii etc.

Nu exist o delimitare strict ntre consilierea psihologic i consilierea educaional.

6. Principii ale consilierii psihopedagogice Principiul unicitatii personale Face referire la personalitatea clientului acesta fiind aceptat si considerat ca persoana unica cu propriile interese, posibilitati, aspirati, calitati si limite, idealuri, atitudini. Avand la baza acest principiu consilierul nu are voie sa judece, sa critice, sa condamne ci rolul sau este acela de a critica un mediu psihologic relativ pozitiv, cald, intelegator, deschis care sa dea posibilitatea clientului sa-si identifice resursele personale necesare propriei sale dezvoltarii si maturizarii. Principiul responsabilitatii decizionale In acest sens responsabilitatea pentru propria dezvoltare revine in primul rand clientului. Consilierul sprijina clientul in luarea unor decizii Problemele clientului sunt gandite impreuna. Principiul permisivitatii relatiei de consiliere. Ea presupune neingradirea de catre consilier a libertatii clientului , de a avea propriile convinderi, atitudini Ele sunt de inspiratie umanista, Tendinta persoanelor spre maturizare psihologica spre socializare si atuoactualizare a propriului potential Ameliorarea vietii individuale (in contextul dat de consiliere psihopedagocica) Increderea in om ca fiinta libera
6

Promovarea unei societatii deschise in care indivizii au responsabilitatea propriilor decizii

Obiective ale consilierii psihopedagogice consiliera psihopedagogica are ca scop general, fundamental functionarea bio-psiho-sociala optima si spirituala a persoanei, gruplui obiective. Promovarea sanatatii si a starii de bine, functionarea optima a persoanei somatic-fiziologic si mental, emotional, social si spiritual. Componentele starii de bine. Acceptarea de sine Relatii pozitive cu ceilanti Sensul si scopul pozitiv al vietii Starea de bine nu este conditionata de parcurgerea unui demers psihoterapeutic complex. Dezvoltarea personala Cunoastere de sine Cristalizarea unei imaginii de sine pozitive Responsabilitate fata de sine si de ceilanti Dezvoltarea capacitatii de a lua decizii responsabile Controlul stresului, cresterea rezistentei la frustrare Dezvoltarea capacitatii de autoevaluare realista
7

Prezenta unor situatii critice, Prezenta unor dispozitii afective negative Preventia dezadaptarii sociale acest obiectiv este vizat in mod deosebit de activitatile de consiliere si orientare desfasurate in scolo in cadrul disaciplinei de consiliere si OSP.

Modelul umanist de consiliere Consilierea/ Psihoterapia centrata pe client (C. Rogers) Carl Rogers prezint un cadru teoretic nou n domeniul psihoterapiei/consilierii, cunoscut sub numele de psihoterapie/consiliere centrat pe client/persoan. Criticnd att behaviorismul, care postula o concepie mecanicist despre om, considerndu-l o main uor de manipulat n funcie de scopurile propuse, ct i psihanaliza, care reducea omul la o fiin iraional, controlat irevocabil de trecut i de produsul acestuia incontientul. ; n centrul acestei concepii teoretice se afl, aadar, capacitatea individului: fiina uman are capacitatea latent, dac nu manifest, de a se nelege pe ea nsi i de a-i rezolva problemele suficient pentru a funciona adecvat. Exercitarea acestei capaciti reclam un context de relaii umane pozitive, lipsite de ameninare sau de sfidare (provocare). De exemplu, dac o persoan triete ignorarea sau neacceptarea universului Scopul consilierii/terapiei centrat pe client este acela de a ajuta individul s se autoevalueze realist, s se simt liber, autentic, s nu fie obligat s-i nege sau s-i deformeze opiniile i atitudinile intime pentru a menine afeciunea sau aprecierea persoanelor importante pentru el. Este ceea ce reprezentanii acestei orientri terapeutice numesc libertate experienial.
8

Aceast libertate exist cnd subiectul i d seama de ceea ce-i este permis s exprime (cel puin verbal): experiena sa, emoiile i dorinele sale aa cum le simte i independent de conformitatea lor la normele sociale i morale care guverneaz mediul sau.

Analiza tranzactionala (E. Berne, 1961) caracterizare

Modelul behaviorist de consiliere Baza teoretic i metodologic a modalitilor de psihoterapie/consiliere behaviorist i are originea n teoriile nvrii de factur behaviorist, conform crora, personalitatea uman se construiete i se fundamenteaz n raport cu stimulii externi, cu situaiile i raporturile sociale. Conceptele de baz ale modelului behaviorist sunt cele de ntrire social i control al comportamentului. ntrirea social se refer la utilizarea adecvat a stimulilor din mediu, astfel nct anumite comportamente s fie recompensate, sporind astfel probabilitatea lor de manifestare. principiul de baz al practicii behavioriste este principiul decondiionrii sau tehnica practicii negative : modelele comportamentale nvate au tendina de a slbi i disprea n timp dac nu sunt ntrite corespunzator. Astfel, scopul consilierii const n decondiionarea individului de comportamentele nedorite i nlocuirea lor cu comportamente dezirabile. In perspectiva behaviorista persoana dezaprobata este diferita de cea normala, pentru ca a esuat in dobandirea unor abilitati adaptativer si a dobandit comportamente gresite.
9

Pe fundalul modelului de psihoterapie/consiliere behaviorist a aprut un nou model de consiliere: cognitiv-comportamental. Aceast nou abordare reduce discrepana dintre modelele dinamice i cele behavioriste

Modelul cognitiv-comportamental de consiliere Aprut ca o antitez fa de concepia psihanalitic, aceast abordare neag rolul afectului i al incontientului, acreditnd importana luciditii contiinei, a judecii i a capacitii subiectului de a testa realitatea. Abordarea cognitiv-comportamental se inspir i din alte surse teoretice: psihanaliza lui Adler (fiecare individ prezint o concepie proprie despre lumea obiectiv), psihologia cognitiv. A.T dau natere la triri afective disproporionate n raport cu coninutul acestora. Principiul de baz al abordrii cognitiv-comportamentale stabilete c modul n care individul se comport este determinat de situaiile imediate de via i de felul n care el le interpreteaz, mai precis de cogniiile sale . Se afirm c acestea sunt mai mult sau mai puin contiente, variaz de la un individ la altul, sunt dobndite de-a lungul vieii i sunt obiectivul major al schimbrii realizate n procesul terapeutic/de consiliere:). Pe ansamblu, abordarea cognitiv-comportamental, s-a dovedit eficient n tratarea atacurilor de panic i a anxietii generalizate.
10

Reprezentanii abordrii cognitiv-comportamentale au n vedere dou niveluri ale gndirii negative, generatoare de anxietate: 1.Gndirea i imaginea negativ care apar n mod automat cnd subiectul triete starea de anxietate. 2. Afirmaiile i regulile cu caracter disfuncional sunt seturi de atitudini i credine pe care le mprtesc unii indivizi n legtur cu ei nii i cu lumea nconjurtoare n cadrul consilierii cognitiv-comportamentale, toate aspectele procesului respectiv i sunt descrise n mod explicit clientului, acesta fiind solicitat s colaboreze n planificarea unor strategii de rezolvare a problemelor. Pe parcursul procesului de consiliere, subiectul trebuie s se simt securizat pentru a fi capabil s furnizeze informaii despre evenimente i situaii stressante.

Niveluri ale consilierii psihopedagogice desfasurate in scoala Este una din cele mai importante surse. La nivelul ei se pot identifica cel putin 3 niveluri de consiliere. Nivelul sprijinului continu; care orce cadru didactic il acorda elevilor la disciplinele predate Activitatile de consiliere realizate in cadrul orelor de consiliere si orientare Probelmele puse in discutie sunt legate de: Prevenirea consumului de droguri Prevenirea problemelor si tulburarilor de comportament Dezvoltarea resurselor umane Activitatea de consiliere nu trebuie confundata cu lectia. Profesorul, dirigintele, consilierul ei pot realiza aceste activitatii de consiliere si orientare doar la clasa nu individual
11

La nivelul scolii se iau in vedere anumite categorii de competente pe care scoala trebuie sa le dezvolte. Lucrul cu alti Obtinerea si utilizarea informatiilor Lucrul cu o varietate de tehnologii Lunch (1991) considera ca la nivelul scolii trebuiesc dezvoltate si urmatoarele competente: Rezolvarea de probleme Gandirea critica Luarea de decizii Tot el vorbeste de competente precum: Utilizarea notiunilor Utilizarea deprinderilor de comunicare A unor cunostinte de economie, management Capacitati de planificare a carierei

Rolul familiei in procesul de consiliere psihopedagogica La nivelul ei se realizeaza in mare parte educatia morala, spirituala, estetica a copilului. Ea joaca un rol esential in dezvoltarea si mentinerea starii de sanatate, a echilibrului bio-psihosocial. Pentru copii parintii reprezinta principala sursa de invatare, de sprijin afectiv si de securitate. Ea poate reprezenta pentru copil un factor al dezvoltarii personalitatii sale, un model de urmat, un refugiu permisiv sau un factor frenator, un camp de confruntari sau o zona a autoritarismului, a inflexibilitatii sau agresvitatii. Un rol revine consilierii familiei, ea se poate realiza in scoala cat si in afara scolii. Consilierea familiei debuteaza de regula prin evidentierea relatiilor interpersonale dintre membrii ei.
12

Scenariul clasic al intalnirilor de consiliere a familiei presupune Expunerea problemei Identificarea cauzelor sau a motivelor care au blocat rezolvarea problemei Schimbul de pareri comentarii, propuneri, idei de rezolvare. Intregul proces de consiliere a familiei este centrat pe invatarea unui alt stil de relationare, pe dezvoltare si comunicare, optimizare a relatiilor Astfel datorita mediului familiar, caracteristicilor atitudinilor parintilor fata de munca, invatare, se dezvolta anumite tipuri de comportamente cu privire la cariera, alegerii orientate social Alegerile si deciziile altruiste Alegeri egoiste cu autonomie Alegeri conformiste Alegerii narcisiste, In general criteriile pe care parinti le au in vedere in ceea ce priveste alegerea carierei copiilor se refera la siguranta, confort, costuri finaciare ale studiilor, avantaje materiale, pozitie sociala, viitorul profesiei pe piata muncii dar sunt avute in vedere si riscurile avute in exercitarea unei profesii

Servicii specializate in consilierea psihopedagogica activitati specifice Centre judetene de asistente psihopedagogica, centre judetene de resurase si asistenta educationala, cabinetel scolare si interscolare de asistente psihopedagogica. Aceste servicii sunt date de CJRAE, CJAPP (care se subordoneaza CJRAE). Cabinetele scolare, centrele logopedice si cabinetele interscolare, cabinetele de resurse pentru educatia incluziva. Serviciile oferite:
13

de consiliere si orientare de terapie a tulburarilor de limbaj si comunicare

de sprijin pentru copii cu CES integrati in invatamantul de masa

De orientare si formare initiala si continua a cadrelor didactice. De terapii specifice oferite prin cabinete Centre de educatie si profesionala ovidius

Evaluare psihologica Consiliere de diferite rtipuri

Cercetare in consiliere

Consilierea individuala obiective; etape de desfasurare Consilierea individual se definete prin relaia consilier-client, n cadrul creia consilierul asist clientul n rezolvarea problemelor mentale, emoionale sau socio/profesionale.
14

Paii procesului de consiliere individual sunt: Precizarea scopului interviului/ntrevederii/edinelor de consiliere; Iniierea unei relaii de colaborare i respect mutual; Asistarea clientului n analiza i clarificarea problemelor sale; Gysbers (1992) propune dou etape de baz n derularea procesului de consiliere individual: Identificarea scopurilor clientului, clarificarea problemelor: Rezolvarea problemelor i atingerea obiectivelor fixate de client: Majoritatea specialitilor n domeniu arat c cel mai dificil de realizat este primul contact dintre cel care solicit consilierea i consilier Prima edin trebuie s se desfoare ntr-un loc special ales ; ncperea trebuie s asigure intimitate i securitate ; consilierul i clientul trebuie s aib o poziie care s le permit contactul vizual direct ; punctualitatea trebuie impus ca o prim regul. Aadar, prima edin de consiliere are ca obiectiv principal stabilirea relaiei de consiliere i identificarea problemei. ncheierea edinei este un alt moment dificil. Este recomandabil ca limita de timp s fie stabilit la nceputul ntrevederii. Sublinierea ncheierii edinei se poate face fie printr-o propoziie direct. Se stabilete urmtoarea ntlnire, de comun acord nu se admite impunerea ei de ctre consilier. Obiectivul imediat al urmtoarei edine de consiliere trebuie considerat a fi identificarea problemei i a soluiilor acesteia. , obiectivele principale ale consilierii individuale sunt modificarea comportamentelor indezirabile: stimularea capacitii de a aciona raional demolarea imaginii sau credinei pe care persoana o apr cu argumente logice, raionalemoionale; stimularea capacitii de a aciona n consens cu realitatea centrarea actului consilierii pe problema clientului Ct privete metodele i tehnicile specifice consilierii individuale, sarcina consilierului este aceea de a selecta ct mai riguros i n concordan cu personalitatea clientului, vrsta, educaia i nivelul de cultur al acestuia. Consilierea individual apare ca o form particular de nvare, cu scop adaptativ la realitatea social, cultural, profesional. Rolul cel mai important al consilierii individuale este acela de a ajuta la cristalizarea unei imagini de sine pozitive i reale. Consilierea de grup obiective ; etape de desfasurare Consilierea de grup este dat de procesul de relaionare a consilierului cu un grup ai crui membri au o problem comun.
15

Aadar, obiectivele consilierii de grup sunt considerate a fi urmtoarele: sprijinirea fiecrui membru al grupului n dezvoltarea propriei individualiti; asistarea n procesul de autocunoatere; dezvoltarea unei imagini de sine pozitive; dezvoltarea sensibilitii pentru nevoile celorlali i a abilitilor empatice; n ceea ce privete etapele pe care consilierea de grup le parcurge n procesul de rezolvare a problemelor cu care membrii grupului se confrunt, acestea sunt urmtoarele: Stadiul iniial n primele ntlniri/edine de consiliere de grup se urmrete realizarea unei ct mai bune cunoateri interpersonale ntre membrii grupului si ntre acetia i consilier. De asemenea, tot n prima edin de consiliere de grup, se vor stabili, de comun acord, regulile dup care va funciona grupul Consilierul are obligaia ca, la nceputul fiecrei edine de consiliere s prezinte tema i obiectivele urmrite. Stadiul intermediar Pe masur ce grupul se dezvolt apar probleme care solicit atenia consilierului. Un aspect important se refer la observarea comportamentului verbal/nonverbal, acesta din urm furniznd informaii deosebit de importante despre nivelul de interaciune i comunicare ntre membrii grupului. Stadiul final n aceast etap nivelul mare de coeziune a grupului reflect convergena dintre membrii si ; domin componenta emoional, favoriznd receptarea influenei exercitate de ctre grup; Pe parcursul ultimelor edine de consiliere este util ca membrii grupului s recapituleze ceea ce au nvat n timpul activitii n grup, s evalueze ctigurile pe planul dezvoltrii unor strategii de rezolvare a problemelor cu care se pot confrunta n mediul extern grupului.

Tehnici de consiliere specifice consilierii nondirective : tehnici de ascultare ; tehnici de reformulare ; tehnici de reflectare Psihoterapia/consilierea nondirectiva prezinta mai multe modalitati de relationare si comunicare a consilierului cu clientul, care faciliteaza realizarea unui cadru psihorelational pozitiv, autentic, bazat pe respect si confidentialitate.
16

Ascultarea activ Pe parcursul relatrilor clientului, consilierul trebuie s fie preocupat n permanen de ntrebri precum: Ce spune de fapt clientul ? ; Care sunt mesajele reale ale acestuia ? n felul acesta, consilierul arat un interes sporit fa de ceea exprim clientul, printr-o atitudine plin de atenie, interes i solicitudine. Tehnica ascultrii include, cu deosebire, atenia acordat unor semne verbale si nonverbale Acestea pot oferi consilierului o serie de indicii cu privire la sentimentele clientului, problemele acestuia. Tehnici de reflectare si reformulare A reformula nseamn a spune cu ali termeni ntr-o manier mai concis sau mai explicit ceea ce clientul (pacientul) tocmai a exprimat. Dafnoiu Acordul clientului reprezint criteriul principal al validitii reformulrii ; clientul este considerat expert n problema sa, R. Mucchielli (1994) evideniaz trei procedee principale ale reformulrii : Reformularea-reflectare consilierul subliniaz aspectele eseniale din relatarea clientului, pstrnd cadrul de referin propus de client. Reformularea ca inversare a raportului figur-fond este un procedeu care se folosete, cu deosebire, atunci cnd clientul este nemulumit de modul n care a reacionat ntr-o anumit situaie ; ea permite evidentierea unei noi viziuni asupra situatiei. Reformularea-clarificare este un procedeu complex prin care consilierul formuleaz ceea ce clientul simte, dar nu poate exprima.

Intaririle pozitive si negative; modelarea ca metode de invatare a unor atitudini si comportamente dezirabile (pozitive) (de inspiratie behaviorista) ntririle pozitive si negative constau n prezentarea unor stimuli pozitivi, respectiv negativi dup anumite rspunsuri ale subiectului, cu scopul creterii frecventei atitudinilor si comportamentelor pozitive si diminuarii celor negative interdictii, recompense simbolice, materiale etc.
17

Atenie !!! A nu se folosi pedepsele corporale! De asemenea, este contraindicat utilizarea etichetrii comportamentale, ca modalitate de nlturare a comportamentelor indezirabile. Etichetele comportamentale ntresc comportamentul neadecvat Procesul de schimbare a comportamentelor indezirabile presupune urmtoarele etape : monitorizarea comportamentului are scopul de a evalua un comportament i de a stabili un program de modificare a comportamentului ; stabilirea obiectivelor realiste, msurabile, planificate n timp, precizate simplu i clar stabilirea ntririlor pozitive sau negative i a modului de aplicare a acestora ncurajri, laude, aprecieri pozitive, calificative bune i foarte bune, dezaprobri, calificative slabe, penalizri, retragerea unor privilegii, credite, responsabiliti etc ; 4.evaluarea eficienei programului de modificare comportamental.

Asertivitatea caracterizare Conceptul de asertivitate a fost preluat de psihologia european din literatura de specialitate american n anii 90, fiind dezvoltat de ctre americani ncepnd cu a doua jumtate a deceniului 8 al secolului XX. To assert nseamn, stricto senso, a afirma, a spune.

18

Asertivitatea este o trstur de personalitate subsumat inteligenei emoionale i principala sa caracteristic este aceea de a-i conferi individului resorturile adecvate pentru a se integra optim n mediul su social, respectndu-i pe alii, fr a uita s se respecte pe sine. Asertivitatea este capacitatea individului de a fi sincer sau de a fi el nsui, autentic ; este abilitatea de a ne exprima emoiile i convingerile ; este comunicarea direct, deschis i onest, care ne face s avem ncredere n noi i s ctigm respectul celor din jur ; este abilitatea de a iniia, schimba i ncheia o conversaie ntr-un mod plcut; este abilitatea de a spune NU fr a te simi vinovat sau jenat Asertivitatea este un mod de relaionare care se opune agresivitii, dar i comportamentului pasiv sau defensiv. Asertivitatea este acel optim comportamental cu maxim dezirabilitate social. Rspunsul asertiv presupune alegere contient, decizie clar, flexibilitate, curaj i ncredere n procesul comunicrii. Mesajul de baz al comportamentului asertiv este: Asta cred, asta simt, aa vd eu situaia ! Acest comportament face posibile relaii mai satisfctoare din punct de vedere emoional, ajut la ndeplinirea obiectivelor, innd cont i de interesele partenerilor nu ntotdeauna convergente confer ncredere n forele proprii i micoreaz numrul ocaziilor care creeaz anxietate i triri emoionale negative.

Antrenamentul asertiv

19

Antrenamentul asertiv se desfaoar n cadrul grupului i este indicat pentru reducerea problemelor de comunicare ce apar pe fondul diferitelor tulburri emoionale, depresiei, anxietii, fobiilor, afeciunilor psihosomatice (astm, boli dermatologice etc.), dar poate fi aplicat i sub form de program individual, sub ndrumarea unui consilier/terapeut specializat. De asemenea, n cadrul antrenamentului asertiv sunt abordate i teme ca: primirea i refuzarea de solicitri, interaciuni cu persoane insistente, formarea de abiliti de, meninerea asertivitii n faa agresivitii etc. Metoda a cptat o expansiune deosebit mai ales dupa 1990, lrgindu-i registrul strict, de tehnic terapeutic, pn la a deveni un excelent antrenament structurant pentru dezvoltarea general a personalitii. Antrenamentul asertiv se bazeaz, n primul rnd, pe restructurarea cognitiv a informaiilor despre sine. Fiecare copil, adolescent sau adult trebuie s contientizeze drepturile asertive i s fac apel la ele de cte ori este necesar, arat Adriana Bban n lucrarea Consilierea educaional (2001). Adultul, printele sau profesorul trebuie s accepte c i copiii i tinerii au aceleai drepturi asertive ca i adulii : Dreptul de a avea valori, convingeri, opinii proprii. Dreptul de a spune celorlali cum ai dori s se comporte cu tine. Dreptul de a te exprima fr s-l rneti pe cellalt. Dreptul de a spune NU, NU TIU, NU NELEG sau NU M INTERESEAZ. Dreptul de a cere informaii i ajutor. Dreptul de a face greeli, de a te rzgndi. Dreptul de a fi acceptat ca imperfect. nvarea de abiliti i comportamente asertive se realizeaz, aa cum am precizat n paginile anterioare, pe baza unui program de antrenament individualizat, care, n genere, presupune parcurgerea mai multor etape: Antrenamentul asertiv nu trebuie vzut, ns, ca un reetar de comportamente-tip care se pot aplica n situaii frustrante. Asertivitatea este o opiune. Nu este nici necesar i, nici mcar oportun, s ne comportm asertiv tot timpul. a fi asertiv se poate nva. O cltorie de 1000 de li ncepe cu primul pas, a spus Lao Tse cu multe milenii n urm.

Rationalizarea (metoda ABC) strategie de schimbare a gandirii negative


20

Ellis dezvolta un model esentializat al comportamentului omului in raport cu sine si cu lumea Modelul ABC, un model de tip cognitiv in care se regasesc valorificate diferite teorii ale invatarii. A eveniment-stimul B convingeri, credinte rationale/irationale C emotii, comportamente derivate din interpretarea evenimentelor (A) prin filtrul ideilor, convingerilor (B) n general, oamenii au tendina s considere gndurile o reflectare obiectiv a realitii. De cele mai multe ori, ns, gndurile sunt doar o interpretare a realitii, n funcie de convingerile personale, care nu ntotdeauna concord cu realitatea. Aa se dezvolt erorile de gndire suprageneralizarea: pe baza unui eveniment singular se fac generalizri asupra unor situaii variate. personalizarea: subiectul consider c este singurul responsabil pentru un eveniment negativ sau neplcut . gndirea n termeni de alb-negru: se refer la tendina de autoevaluare, de a-i evalua pe alii i de a evalua situaia n care te afli n categorii extreme. saltul la concluzii : subiectul ajunge la o concluzie negativ chiar i atunci cnd nu are suficiente informaii. catastrofizarea : sunt supraevaluate erorile, n timp ce aspectele pozitive comportamentului sunt subevaluate; sunt exagerate greelile i minimalizate calitile. ale

folosirea lui trebuie : impunerea de ctre aduli a unor standarde prea ridicate, Aadar, gndurile nu sunt dect interpretri ale realitii. Programul terapeutic urmareste sa clarifice C, apo A si B prin identificarea convingerilor irationale. Etape: Consilierul explic clientului teoria ABC, raiunile programului pe care l aplic, prin demonstrarea relaiilor dintre gndire, sentimente i comportamente. Invatarea metodelor de combatere a ideilor irationale, prin contraargumente rationale. Se elimin gndirea negativ, nlocuind-o cu idei constructive orientate spre realitate.

Strategia cercurilor concentrice


21

(A. Lazarus, 1969) Aceast strategie este indicat ndeosebi n cazul clienilor care refuz s-i dezvluie sentimentele. Consilierul va desena 5 cercuri concentrice, fiecare cerc fiind notat dinspre interior spre exterior cu litere de la A la E: n continuare, consilierul i explic clientului semnificaia fiecrui cerc: Cercul A reprezint teritoriul lui privat. Materialul din interiorul acestui cerc este un material pe care individul nu-l mprtete nimnui. Cercul B conine date pe care clientul le mprtete numai prietenilor apropiai i familiei sale. Cercul C conine gnduri i sentimente mprtite prietenilor buni. Cercul D conine gnduri i sentimente dezvluite diverselor persoane cunoscute, cu care se ntlnete n viaa i activitatea sa cotidian. Cercul E conine acele fapte i evenimente despre client pe care le poate descoperi oricine. n urmtoarea etap, consilierul explic clientului c materialul din cercul A conine, de regul, probleme din urmtoarele domenii : probleme sentimentale, probleme financiare i probleme legate de competena profesional, iar coninutul acestui cerc este mai mult sau mai puin acelai pentru orice persoan. Din asemenea motive, clientul se poate simi mai puin reticent n dezvluirea sentimentelor despre aceste probleme, tiind c ele sunt mprtite i de alte persoane.

Vizualizarea rolului metoda de identificare a comportamentelor indezirabile

22

Identificarea gndurilor, sentimentelor i atitudinilor clientului nu este suficient. De multe ori, clientul nu vede legtura dintre comportamentul su i atitudinile sau sentimentele sale, dintre comportamentul su i consecinele acelui comportament. Vizualizarea rolului se aplic n cazul clienilor care pot descrie cum le-ar plcea s fie, dar care nu pot identifica lucrurile pe care ar trebui s le fac. Consilierul cere clientului s-i aminteasc o persoan pe care o cunoate, o admir i o respect, o persoan care reprezint descrierea modului n care i-ar plcea lui s fie. I se cere apoi, s realizeze o list cu aciunile pe care persoana respectiv este capabil s le fac i cu tipurile de aciuni pe care aceast persoan le-a fcut n situaii diferite. Dup toate acestea, clientul este rugat s ncerce s se vizualizeze pe sine ca fiind persoana respectiv. El este instruit s descrie modul n care se simte i s specifice comportamentele pe care le are n timpul procesului de vizualizare. Clientul este ncurajat s experimenteze aceste comportamente att n timpul edinelor de consiliere, ct i n afara lor.

Metode de schimbare a comportamentelor indezirabile: strategia contractelor comportamentale; strategia practicii negative
23

Pe ansamblu, majoritatea strategiilor consilierii cognitiv-comportamentale pot fi grupate n patru mari categorii strategii de identificare a atitudinilor i sentimentelor negative; strategii de schimbare a atitudinilor i sentimentelor negative; strategii de identificare a comportamentelor negative; strategii de schimbare a comportamentelor negative. Strategia contractelor comportamentale Se ntocmete un contract scris ntre consilier i client n care se specific aciunile pe care clientul dorete s le desfoare pentru atingerea scopului propus Strategia practicii negative (prescriptia paradoxala) Este folosit cu precdere n situaia n care clientul manifest anxietate sporit fa de diveri stimuli din mediul nconjurtor.

Metode specifice consilierii de grup


24

Ct privete metodele specifice consilierii de grup, multe din metodele utilizate n consilierea individual se pot aplica i n consilierea de grup. Totui, unele metode sunt specifice grupului. a) Structurarea presupune definirea scopurilor i comunicarea lor, stabilirea limitelor discuiilor n vederea realizrii obiectivelor propuse b) Universalizarea reprezint att un mecanism de grup ct i o tehnic de consiliere. c) Confruntarea constructiv nu const n atacarea comportamentului celorlali, ci ajut subiectul s neleag mai bine impactul propriului su comportament asupra membrilor grupului (Corey & Corey). d) Folosirea interaciunii aici i acum urmrete diminuarea discuiilor despre trecut. Grupul trebuie s se concentreze pe ceea ce se ntmpl n prezent, s ajute la rezolvarea problemelor n cadrul activitilor comune. e) Blocarea implic intervenia n orice comunicare distructiv pentru un grup sau pentru majoritatea membrilor grupului. Blocarea se poate referi la unele ntrebri sau afirmaii neconstructive, la ntreruperea discuiilor despre un membru al grupului etc. f) Demonstraia poate fi utilizat pentru a exemplifica un model comportamental sau o deprindere. Este de dorit ca demonstraia s fie urmat de exerciiul fiecrui participant, asigurndu-se feed-back pozitiv. g) Studiul de caz este una dintre cele mai folosite metode n consilierea de grup. Cazurile propuse studiului pot fi: de tip analitic; de tip anticipativ. Cazul trebuie s fie legat de experiena membrilor grupului, de problemele acestora.

Cadrul moral de exercitare a profesiei de consilier scolar norme si reguli


25

Ca orice profesiune, i cea de consilier dispune de un cod deontologic, adic de un ansamblu de norme care stabilesc cadrul moral de exercitare a profesiunii de consilier. Aceste exigene capt forma unor reguli de conduit profesional, pe care consilierii trebuie sa le asimileze in procesul de formare initiala si continua si sa le dea curs in activitatile lor. Codul deontologic cuprinde constrngeri de conduit moral; prescripii referitoare la pstrarea secretului profesional; indicaii cu privire la respectul fa de cellalt; recomandri viznd creterea gradului de calificare profesional; norme referitoare la autonomia tehnic i independena profesional etc. o modalitate eficienta de pregatire a consilierilor sub aspect deontologic este folosirea unor CONCEPTII MORALE drept cadru de baza pentru instruirea si profesionalizarea acestora: Teismul prin faptele lor, oamenii trebuie sa-l multumeasca pe Dumnezeu si sa actioneze potrivit vointei acestuia.. Rationalismul etic oamenii sunt fiinte rationale; Imperativul moral (kantian) ceea ce este bine/adevarat trebuie aplicat tuturor activitatilor si in toate situatiile. Utilitarismul moral scopul principal al comportamentului moral este asigurarea fericirii si a bunastarii oamenilor. Justitia sociala oamenii trebuie sa actioneze in directia infaptuirii justitiei sociale, a asigurarii egalitatii si eliminarii oricarei discriminari. Acestea sunt cadre etice generale care au la baza valori morale referitoare la RESPECTUL si GRIJA FATA DE OM, adevar, libertate, angajamente, demnitate, securitate, egalitate etc. Principii de natur etic promovate de AIOSP (Asociaia Internaional de Orientare colar i Profesional), recomandate membrilor i practicienilor din domeniul consilierii i orientrii colare i profesionale: Consilierul va aciona ntotdeauna n interesul clienilor, n deplin confidenialiatate, asumndu-i consecinele activitii sale profesionale. Respectul pentru client i dreptul lui la autodirijare, autonomie n procesul de alegere i luare a deciziei. Consilierul va informa clientul despre criteriile, metodele i tehnicile utilizate, eventualele limite ale acestora, prevederile de natur legal, restriciile existente i rezultatele ateptate. De asemenea, consilierul va informa clientul i asupra experienei sale profesionale, serviciile oferite, drepturile i responsabilitile clientului. Consilierul va utiliza n scop tiinific sau de cercetare anumite date confideniale despre clienii lor, doar cu acordul explicit al acestora;
26

Consilierul are obligatia morala sa lucreze numai in aria si in domeniul sau de competenta pentru care s-a pregatit. Asociaia Consilierilor colari din SUA (ASCA) a stabilit, n mod oficial, standarde etice de exercitare a profesiei de consilier. Este precizat scopul activitii consilierului : a asista creterea i dezvoltarea fiecrui individ, pornind de la cteva teze de baz care susin c fiecare persoan are dreptul la respect i demnitate ca fiin uman, la autonomie i autodezvoltare, la liber alegere a carierei sale, la respectarea vieii sale private. Consilierul trebuie s fie propriul su client n continu formare ! Atitudini si abilitati ale consilierului scolar Programele de formare a consilierilor scolari au evidentiat un repertoriu de atitudini si abilitati relationale fundamentale: Atitudini: acceptare neconditionata recunoasterea valorii intrinseci a persoanei clientului; autenticitate valorizare pozitiva a resurselor clientului; nu ne complacem in postura de victima; avem grija de noi insine; acordam atentie propriei noastre imagini; evitam formularile negative; empatie orientare spre intelegerea cat mai buna a reprezentarilor si starilor clientului, a modului sau particular de intelegere socio-culturala Capacitatea empatica se perfectioneaza prin imbunatatirea abilitatilor de comunicare verbala si nonverbala, astfel: ascultarea activa; a nu moraliza clientul; a nu-l intrerupe; a nu da sfaturi; a nu judeca, critica persoana; profesionalism, responsabilitate, seriozitate si competenta in raport cu problemele clientului Abilitati: a) Abilitati care sprijina clarificarea problemelor clientului: ascultarea activa facilitarea comunicarii si incurajarea clientului prin: mijloace verbale si paraverbale formularea adecvata a intrebarilor asigura facilitarea comunicarii: feed-back informational prin reflectarea relatarilor si starilor clientului b) Abilitati care influenteaza dezvoltarea clientului:
27

identificarea aspectelor pozitive si resurselor clientului atitudini, posibilitati, interese, abilitati, comportamente etc. centrarea/focalizarea selectiva pe client, problema, context confruntarea actiune provocativa prin elaborarea unui conflict sociocognitiv; se bazeaza pe invatarea prin interactiune si confruntare indrumarea, ghidarea, interpretarea consilierul ofera o perspectiva diferita asupra realitatii; se realizeaza prin redefinire, redenumire, reformulare, resemnificare: Consilierul nu are raspunsuri la problemele clientului. El incurajeaza exprimarea libera, accepta, recunoaste, clarifica sentimente, stari afective; nu aproba, nu condamna. consilierea poate fi considerata o forma de influentare psihosociala, avand ca principal obiectiv schimbarea benefica in starea si comportamentul clientului.

28