Sunteți pe pagina 1din 4

07.12.

2011

LECTIA 1/ NURSING OFTALMOLOGIE EXPLORARI FUNCTIONALE A ANALIZATORULUI VIZUAL Determinarea acuitatii vizuale -aparatul care se foloseste se numeste optotip; -o persoana cu vederea normala vede ultimul rand la o distanta de 5 m, si atunci acuitatea vizuala este 1; -examenul se face la un ochi, apoi la celalalt si apoi la 2. Examenul campului vizual -urmareste determinarea spatiului de vizibilitate al ochiului in pozitie fixa; -se determina mai intai campul mono-ocular si apoi campul biocular; -determinarea campului vizual se face prin perimetrie sau acum s-a inlocuit cu dioptronul , care se determina prin grade: 90 cu cat campul vizual se ingusteaza, cu atat campul se reduce; -campul vizual vertical este 60. Examenul perceptiei colorate -metoda cea mai simpla este testul cu bucati de lana colorata, un etalon si pacientul cauta in cutia cu bucati de lana colorata bucata care corespunde conform etalonului; -tabele pseudoizocromatice - pete de culoare peste care se suprapun cifre de alta culoare decat cea a fondului; -lipsa totala de percepere a culorilor se numeste acromatopsie iar perceptia partiala a culorilor sau o diminuare a perceptiei se numeste dicromatopsie. Tonometria determina tensiunea oculara, adica a presiunii din interiorul ochiului in special la pacientii cu DZ sau glaucom, se aseaza direct pe cornee dupa anestezierea corneei.Tonometria oculara permite sa se puna in evidenta cresterile anormale ale tensiunii oculare (glaucom) susceptibile sa duca la scaderea vazului in absenta tratamentului. Dupa instilarea pe cornee a unei picaturi de colir anestezic colorat cu fluoresceina, subiectul este asezat in fata biomicroscopului. El trebuie sa-si tina ochii deschisi fara sa clipeasca din pleoape in momentul luarii tensiunii. Tonometria nu este practicata in caz de conjunctivita sau de keratita, pentru a evita riscurile de infectie.

07.12.2011

Oftalmoscopie Examen care permite vizualizarea papilei optice, a retinei si a vaselor sale. Examenul fundului de ochi, practicat sistematic cu prilejul oricarui examen oftalmologic complet, este indicat pentru a stabili diagnosticul afectiunilor retinei si pe cele ale coroidei (membrana lipita de retina). El da posibilitatea, de asemenea, sa se observe vascularizatia retiniana, care poate fi modificata de numeroase boli. Examenul este efectuat cu doua tipuri de aparate: un oftalmoscop, cu sau fara interpunerea unei lentile puternic convergente, sau un biomicroscop (lampa cu fanta), aceasta din urma necesitand interpunerea intre aparat si ochi a unei lentile de contact sau a unei lentile de examinare (lentita cu trei oglinzi). Oftalmoscopul serveste la examinarea polului posterior al ochiului (centrul retinei, papila si macula), in timp ce lentila cu trei oglinzi este utilizata pentru examinarea periferiei retiniene in caz de risc de dezlipire a retinei. O dilatatie pupilara prealabila poate fi provocata cu ajutorul unor colire midriatice( se instileaza in sacul conjunctival, cate 2 picaturi in fiecare ochi) cu scopul de a permite o viziune mai larga. Odata dilatatia realizata, examenul nu dureaza mai mult de 3 minute pentru un ochi. Dilatatia pupilei, care nu este practicata in cazul glaucomului cu unghi inchis, antreneaza o vedere vaga care ramane deranjanta timp de mai multe ore dupa examen.Astfel in cazul picaturilor de Atropina 1% acomodarea la lumina se face in 3-6 zile, Homatropina 1% acomodarea la lumina se face in 12-24 ore si in cazul picaturilor Midrium acomodarea la lumina se face in 2-3 ore (cele mai indicate). Oftalmodinamometrie -determina masurarea tensiunii arterei centrale retiniene; -tensiunea arterei centrale retiniene este normala daca: Max: 60-80 mmHg; Min: 30-40 mmHg. Electroretinografie Examen al ochiului destinat inregistrarii activitatii electrice a retinei dupa o stimulare luminoasa. Principalele indicatii ale unei electroretinografii le constituie bolile ereditare ale retinei (degenerescenta tapetoretiniana), atingerile retiniene toxice sau traumatice, consecutive administrarii de antipaludice de sinteza sau prezentei unui corp strain metalic in ochi, si, mai general, au ca scop verificarea bunei functionari a retinei.

07.12.2011

Electroretinografia permite sa se distinga, cu ajutorul luminilor de intensitati si de culori diferite, activitatea conurilor, sensibile la intensitatile mari si la culoarea rosie (sistemul fotopic), de cea a bastonaselor, sensibile la intensitatile slabe si la albastru (sistemul scotopic). Se obtine un traseu, electroretinograma (ERG), informatiile electrice sunt colectate prin intermediul a 2 electrozi plasati pe cornee si, la marginea orbitei, sub piele lentile de contact din material plastic impiedica pleoapele sa se inchida in timpul examenului (unul este activ, fixat pe retina si al 2 indiferent fixat in apropierea ochiului, fie pe frunte fie pe tampla) . La copil, poate fi necesara o anestezie generala.Pacientii care poarta lentile de contact nu trebuie sa si le puna cu 24 ore inainte si la 24 ore dupa examen.Dupa acesta, pacientul ramane adesea orbit timp de cateva ore. Electrozii plasati pe cornee pot antrena o usoara iritare a ochiului, tratabila cu un colir. Prin acest examen se poate pune diagnosticul in cazul: cataracta, glaucom, dezlipire de retina. Ingrijirea pacientilor cu afectiuni oftalmologice Pentru acesti pacienti se cere o atentie deosebita: -au dureri in cazul glaucomului acut si in unele boli ale corneei; -febra si stare generala alterata; -nu au probleme de mobilizare, se pot alimenta singuri si isi fac toaleta Elemente ce trebuie urmarite la acesti pacienti: -supravegherea evolutiei bolii; -efectuarea si supravegherea tratamentului; -supravegherea aparitiei eventualelor complicatii; -efectuarea unui protocol educativ, educatie sanitara; Supravegherea pacientilor care au suferit interventii chirurgicale si care si-au pierdut partial sau total vederea, nu trebuie sa li se mute, sau sa se modifice mobilierul din salon, nu trebuie sa existe praguri la saloane, iar usile saloanelor trebuie sa fie intotdeauna inchise. AM trebuie sa execute: -toaleta pacientilor;sa ii ajute sa se alimenteze; -sa administreze tratamentele necesare (administrarea instilatiilor sau aplicarea unguentelor, sau sa faca pansamentele oculare);
3

07.12.2011

Nu se vor aplica niciodata pansamentele oculare peste secretii, mai intai se spala zona, se face toaleta oculara si abia dupa aceea se va aplica pansamentul ocular. Pregatirea preoperatorie -pregatirea fizica si psihica a pacientului; -pacientii operati sunt plasati in saloane mici fara zgomote, cu ferestre prevazute cu storuri pentru semiobscuritate; -pozitia pacientului trebuie sa fie semisezanda, cu capul mai ridicat, rezemat chiar si in timpul somnului; -pacientii operati nu trebuie sa faca nici un fel de efort fizic in primele 5-6 zile de la interventia chirurgicala, pentru a trece pericolul hemoragiei, se vor evita miscarile ample, iar lenjeria va fi schimbata numai daca este necesar; -pacientul nu trebuie mobilizat, in primele zile, va primi lichide, apoi treptat se va trece la alimente pastoase; -actul defecatiei necesita efort si de aceea pacientul i se va face clisme evacuatorii la pat, chiar daca nu sunt constipati; -in apropierea pacientului nu trebuie sa fie obiecte inutile, trebuie sa aibe la indemana semnalizatorul pentru a anunta AM; -cei cu pansamente oculare, trebuie supravegheati si pe timpul noptii, vor avea insotitori, mai ales pacientii copii.