Sunteți pe pagina 1din 28

I

LVJU~ SUMAR:

I LVJU~ SUMAR: IftPlll:il!,ll'alemicrofoanelorelectret lMJ.JJplificator stereo de putere cu TDA 2003 JeI~erat(lr
I LVJU~ SUMAR: IftPlll:il!,ll'alemicrofoanelorelectret lMJ.JJplificator stereo de putere cu TDA 2003 JeI~erat(lr

IftPlll:il!,ll'alemicrofoanelorelectret lMJ.JJplificator stereo de putere cu TDA 2003 JeI~erat(lrbitonal pentru testarea aparaturii SSB multipla de energie ~r:indere electronica

aparaturii SSB multipla de energie ~r:indere electronica eltttCO"klr b~~ /1 ~., i "'=' - ----.-

eltttCO"klr b~~

/1 ~.,

i

"'='

-----.-

-,-, ~

-

"=r'

nr.

DIN NOU LA DRUM

Oup a 0 i nt re rup

ere mult

p r ea lu nga $i

pc ca r e

nimeni nu a dorit

o,

revis t a

T E HNI UM e ste , sl im at i c it ito ri , di n no u 1a dis pozitia

dumnea,,~

C u 0 ec hi pa reda c t io na Ui u :;io r m o di fic a ta , c u acei~i vechi $i extTaordin ar de

l o i a li co l abo r a t or i , dar ~i cu aut o r i n o i , r cv i s t a TEHNI UM are (oate $MlSde sa revi na

in

atcn tia dumn cavoastdi.

Nu ne vo m abat e de la cee a ce a

fast

apr oa pe int otdeauna revista TEHNTUM :

o

publi ca ti e a co nstruct o ril o r am a to ri_

Da d! ne ad resam eu pred iJec\ie amatori lo r,

acea st a nu

in seamn a

dt a rt icol cl e vcr fi redac tat e j nl r- un stil amaloricesc .

umerol;i i

sp eciali ~t i de m a r di din

d o men i ul e l ec tr o ni c ii s tau in spatele acest ei publica\ii, cu

co nseci nt e vizib ile in co nt inut.

N i ci e1 ec tr o ni ::; ti

i p ro fes io ni ~t i n u t re bui c sa

n e ignore , vcr gasi

multe ide i

interesant e in pag in ile noas tre . A Hit u ri d e u n conti nut ca t mai int eres anl , yo m cauta permanent sa rid i cii m liraj ul publicatie i, sa m c ntinem prelul cat mai scazut $i sa imbunatatim difuzarea, a~a incal nici unui fan d e-al no stru sa nu-i mai lip seascc'i din co lectie v reun numar d e revista.

Ala t u ri de yo m co ntinua

d e e xe mplu rub ri c a de

CAT ALOG, pe care in mo d cert 0 yet i a precia. Aceasta ru brid i va prezenta sc heme co nc re t e d e uti li za re a un or no i ~i ma i puti n cun osc ute t ipu ri d e circu ite int eg ra t e car e

au pa l ru ns deja pe piata ro mane asdi

ru b r icile co n sacra t e ~i d e mare s u c ce s pe

a b o rd a m

~i

a s p e cte

n o i ,

cum

a r

Ii

car e Ie

c u noa~teti de j a ,

sa

d u mn eavoast d i ,

cititorii no~tri, sa va r as pundem in pagini l e r ev i stei l a u nc l e p rob lc me d e in t er es ge nera l, pe care Ie Yeti ridica .

incheiat un sfen de seeo l de acti vitate, (sa ne ream in t im ca

va

depa~i pragul mileniului 2 , deci ne propunem sa va ajutam . dup a puterile noas t re , drag i pasi o nati de e1ectronicl, sa deveniti profesioni$tii mileniului 3! Va lansam ~i 0 invitalie la ooua edil i e a Conc:ursului de publicistica

TEHNl UM ' 96 . Ce1e mai bune anicole vor 6 premiate

Ne

mai

propune m

sa

piht n'i m

un

dial og

pe rm ane nt

cu

Du pa ce s-a

primul TEI-INIUM

a aparut in

1970), iata ca int ram int r-o noua Clapa care

Vom as igura un continut .m"e2"S ~ ecbi.Iibrat re\i.sU::I~ care spcri.m sa \-3.

t rcz easca di n nou placerea constructiilor eIectronice_ in ciuda opiniei scepticiIor. e le ct ro ni ca nu a disparut ca hobby

Va muf\umim cii sume\i aJaruri de ~ Redactor ~f

Redactor §cf : ing. SE RB AN NAI CU

AbonamcnteJe la revis ta TE HN IUM sc p OI face la loa tc oficiilc p~ tale din tara pentru nu ma rul 5050 din Catalogu l Publi c8t iil or Inte me.

Periodicitate : aparit ic

lunadi .

Prel abona ment : 2200 Icilnum ar de rcv ista . M atc rial c le in vcd crea publi ca rii se trimit rcco ma ndat p c a dr cs a : Bu cur~ti , OP 4 2, C P 88 . Articol e lc nepublicatc nu sc res titui e.

APLICATII ALE MICROFOANELOR ELECTRET Aurelian Uizaroiu Ciitiilin Liizaroiu • • Pre:uatart: ceneralla mkrofoaneJor

APLICATII ALE MICROFOANELOR ELECTRET

Aurelian Uizaroiu Ciitiilin Liizaroiu

MICROFOANELOR ELECTRET Aurelian Uizaroiu Ciitiilin Liizaroiu • • Pre:uatart: ceneralla mkrofoaneJor .Iect Initial ,

Pre:uatart: ceneralla mkrofoaneJor .Iect

Initial , microfOanc:le electret au Cost

concepute penlru a fi incorporate in casetofoane ,i minicasetofoane sau in alle aparate cu wmensiurn redusc.

50 mVlPa pentru cele ell configuratia din figura Ib;

o impe.danta mkrofoanefor electret care folosesc tranzislOrul lFET ca ~or este de" aproximativ I ill;

o tensiunea de alimentare este cuprinsi

sustinere. fixat pc cap; aceastl modalitate de utiliz.are asigutl ,i mentinerea constanta a distan,ei fali

de sursa sonorl. Distanta optimA fatl de gura solistului este, in generaJ, de 7 IS em.

Daterit'

unor

avanlajc

specifice,

in generaJ, intre 4.5 ,i 9 V. dar existi

DalOriti

caracteristicii de

aceste microfoane fi.au glsit in u1timul

multe tipuri care filnct ioneaz.i , i

la

l.5

directivilate

omnidiItt1ionall, nu

timp 0 ari c larg l

de

ap IJ ca tii in

V;

recomandam

fo losirea nticrofonului

constructiiie

amatori lor.

0

seri e

de

o cure ntul co nsumat este de 0.1

I

electret in si steme de sonorizarc: la

caracteristici electroacustice de mnc de

rnA;

care exi st! riscul apati t iei reactiei

luat in consideratie: dimensi unile mid,

• capsula microfoanelor electret are

acusticc. In conseci n tA. nticrofoancl e

greutalZ8

redusl,

 

robustetea.

diametrul de 10 mm ,i in!ltimea de 10

electret se vor folosi numai pentru

fiabilitatea ,i

rezistenta

la

intempc:rii

15 mm;

inregistrAri sau in sisteme la care

de orice fel rae ca microfoanele electret

sa fie idea1e pentru multe aplicalii. Nu trebu.ie ncgJijat rnci {aptul cl aceste

microfoane

sunt

(carte

accesibile

datoritJ prc:tului redU$ (dc~ 10 ori mai icrun decal un microfoD d inamic modest) sau pot fi recuperal~ de la casetofoanele care, dinlf-un motiv sau altuJ. nu sc mai folosesc .

in general, microfoanele electret constau din\r-<l capsulA metalicl ce incorporcazJ. traductoru1 capacitiv prepolarizat ,. un tranzistor lFET (cu

rezistoarele asociate). Tranzistorul este Colosil ca adaptor de impedantl $i poate fi indus i ntr-o oonfiguratie de repelor ca i n' figura Ia, sau ca

figura l b.

• greutalea acestor microfoane este cuprins! intre 2 Ji S grame.

,

J [); ~ • . FIg. Ib
J
[); ~
.
FIg. Ib

Caracteri5lica de directj\'jtate a microfoanclor electret este omnidirectional! (sferic.i). ceea ce. in uncle situalii, constiluie un dezavantaj.

Sp re deosebire de mi crofoa nele dinamiee, microfoanele el ectret nu su nt sensibile la campuri electromagnetice.

exist! 0 suficientA izolare acustica inlre difuzoare ,i microfoD. Moduri tipicc de cOlttttart: a

microf'oanclor electret Pentru a pulea utiliz.a un microfon electret estc necesarA identificarea terminalelor. La microfoanele cu configuratie internl conform schemei

din figura la, lerminalul 1 este de

obicei un fir coloral viu (rQtu sau galben). Tenninalul 2 corespun~ firului cald aJ cablului ceranal, acesta avand tresa conectala Ia terminalul J. La microfoanele cu configuratia din figura lb. terrn.inaJul 2 este ccl conectat la ca psula metalicl a microfonului (se poale obscrva vizual).

preamplificalor. a$a cum se a ral' in

reduse. greutalea

extre m de m icl ,i accesuJ d irect la

Oimensiunile

Pentru i nceput trebuic BeutA men tiunea ci microfonul electret poale

Principalele

caracleristici

ale

fi COnet1at la intrarea de ntic rofon

microfoanelor electret· ~ , f------L [): ~ . FIg. 1a o banda de freevent! este
microfoanelor electret·
~
,
f------L
[): ~
.
FIg. 1a
o banda de freevent! este cuprinsfi inlre
.so .,. 100 Hz ,i 8
12 kHz;
• sensibilitalea este de CC3.
5
15

mV/Pa penlN microfoande cu

membrana traductorul ui rae microfoanele electret ideale pentru

captarea vi b ratiilor sonore provenite de la instrumentele muzica1e ell cutic de rezonantl. Microfonul electret SIC poate aplica direct pc corpuJ instrumentului, ca traductor de contact, sau SIC va piasa inlspre deschidcrea cutiei de rezonant A. De asemenea, microfoaBele electret

dinami c a un ui preampl ifi cal or. numai dad acesta are 0 rez.crvl de supraincircare de eel PUtin 20 dB. in caz contrar, la niveluri $Onate mari , apar distorsiuni annonicc putemice, Dac! preamplificatorul nu are aceasti re-zervl, existl doui modalilA\i de evitare a supraiocirdrii acestuia. Se

sunt ideale pentru a fi folosile de cltre soli$tii vocali, in special atunci cand vocalistul este ,i instrumentist ,i deci nu poate tine in mini un microfon

microfonul SIC pla.seaz.J pc un .sistem de

poale introduce un divizor adccval inlre microfon ,i intrarea.

prcamplificatorului sau, atuoci c3nd este posibil. SIC "sart" peste primul etaj aJ preamplifiC8lorului.

configuratia din figura 1a $i de CC3. 25

obi,nuil. tn accasll situa:lie,

TEHNIUM • Nr. 5

1

I

n- " f---l> , "
n-
"
f---l>
,
"

microfoanele

figura

configu.n.\JI,"

PI

,f S

7

cabIu

acc:asti

~'ir~§§§§~§§§§F::;'~~~~~~~;;;:~:;Al~IO

Pentru

microfoanele

alimentate.

a

Fig. 2a

putea

fi

electret

In

fi&ur.

mOOul

de alimentare a

1

folasite,

trebuie

arata

se

celor doua

tipuri de microfoane. In aceste scheme • grupul RIC I constituie 0 celula de filtraj suplimcntar, iar C2 este condensatorul de cuplaj dintre microfonul electret ,i preampli- ficator . in schema din r.&ura 2b , rezistorul R2 constituie rezistenta de sarcina a tranzistorului lFET

., 0 , v
.,
0
,
v

Fig. 2b

Variante inedite ~ conectare ti utilizare a microroanelor electret

inainte de a trece la prezcntarca montajelor propuse , ment iona m ca acestea au fast experimentate de noi eu mierofoane electret de produe\ie japonezA (de exemplu CM - 18 W , care se comercializeazi in mod curent pnn magazinele de specialitate de la noi) . lndiferent de configuratia interns a microfonului electret, s-ac parea ea sunt ncccsare trei fire pentru coneetarca accstuia la un preamplificator aflat la distanta . in realitate, apelfind la unele artificii. se pot folosi cabluri ecranatc obi~nuile eu doua fire , respectiv firul eald ,i tresa metaliei . Schema practica de coocctarc, valabilii pentru

cu

lb, em prc:z.entati in ficura

~

de

.-:Ie

.cD'L

3. DupA

cum se poate vedea,

afli

se

aplica\ie.

electret

dcoarece scade sc:nsibilitatea

oricil

IIIICt'Ofoaoclo

'

pode

apeleazi la un artificiu care pennite

alimentarea microfonului pe firul de

scmna1 audio. in acea.sti situatie, gencraia.

rczisten\a de sarcinA se

preamplificator iar ali.mcntarea

microfonului se face din sursa de pot fi cupJate la preamplifical~

IN

fi

mirit

1n

Rcferitor la microfoanele cu trcI tenninale. mentionam cIi $i acestc:a

alimcntare a preampiificatorului.

Este interesant de semnalat ~i 0

prin intenned.iul cablurilor ecrarwe

obi~nuite, ell doua fire . in schema

, ~ , ! ~ .,. ,~ ~ I .\~ " V ~ -Do-.:*f
, ~ , ! ~ .,. ,~ ~ I .\~ " V ~ -Do-.:*f

,

~

,

!

, ~ , ! ~ .,. ,~ ~ I .\~ " V ~ -Do-.:*f
, ~ , ! ~ .,. ,~ ~ I .\~ " V ~ -Do-.:*f

~

.,.

,~

~

I

.\~

"

V

~

-Do-.:*f

.

Fig. 3

modaJitate experimentati de noi,

prin care se asigurA conectarea mai

multor mierofoa.ne electret pc un singur cablu. Montajul realizat

confonn schemei din ficura 4 prezinta dooa avantaje:

-

reduce

substantial

lungimea

"

C<fblurilor

de

impr~tierea

interCCKlCCtarc;

- realiz.eaza mixarea semnalelor de

audiofrccventa provcnite de la toate mierofoanele conectate in paralel (deoarece folosesc 0 TCzistent3 de sarcina comuna). Accasta modaIitate de conectare

,~ I+~-"'----z------L-JC)~ ~ ,

,~

I+~-"'----z------L-JC)~

~

,

Fig. 4

a mierofoanelor electret este

deosebit de utiii'i pentru inrcgistrarea diseu\iilor din cadrul intrunirilor de

tip

experimental am folosit palru

microfoane CM - 18 W distant,ate la

un

la

" masa

metru

rotunda".

,.

in

montajul

cuplate

din (jzu,

alimcntare

5 se prezinti varianta cu

scparata;

sursa

de

alimentare consti dintr-o baterie de

dimensiuni reduse, cu tensiunca de

1,5

9

V,

in functie

de

tipul

microfonului folosit

j,

ari., f

1-

:

Fig. 5

reclus

recomand'

intrerupator in

eireuitul de alimentare. Microfonul,

D~i curentul

(0, I

introducerea

consumat

mAl,

unui

so

este

I

batcna

,i

intrerupatorul

sc

vor

introduce

intr-o

montura

asemanatoare

mierofoanelor

obi,nuite.

o aha

modalitate

de

cuplaj

aI

mierofoanc1or

electret

eu

trei

tcnninale,

prin

intenncdiul

unUi

cab lu

ecranat

 

este

prezentata

in

figura

6.

De

£apt.

accasla

variant!

se

bazcazi

pc:

transfonnarea

configuratiei

dill

figura

11

intr-una

asemanatoare

celei

din

ficura

1b,

prin

scurtcircuitarea rezistcntei din sursa

unirea

pnn

condensator

aceste

doua tenninale. in aces! fel se evita

folos irea unci surse de alimentare separata ,i se ob\ine 0 sensibilitate mai ridieata a microfonului . o ultima modalitate de concctare

acest

t cnnina lelor eoneetarea electrolitie

lFET-ului,

fie

2

direct

unui

de

10

)iF

3,

prin

fie

intre

pe

care

0

prezentam

in

2

TEHNJUM • Nr. 5

,

,

material este indicata in rieur. 7.

Accasta ar putea fj utili in aplica~ii

in call': intrarea este flotanta (ta ra

punct de masa), a.p cum intilnim la unele am plifica10are de p utere, in punte . Transformatorul d in li eu ra 7

schema din fi e ur. 8 , m icrofonul elect ret este ind us direct in stru etu ra oseilatoru lui de ina1tA frecvcnta . Polarizarea tranzistorului din

.~-~ -

"".

~/

J

,~v

'"

Tranzistorul folosit in oseilator poote fi oricare din seria BC, eu f recventa de t aiere mai mare de 250 MHz. Montajul a fast experimentat cu tranzistoare de tip BC 171,

BC m

(S.c. BANEASA). Antena

radiomicrofonului estc constituita dintr·un fir flex.ibil (litat), cu

ultima

lung imea de 40 valoare fiind optimA.

80

em,

Acordul

corcct

aJ

radi omic rofon ul ui in bandA, de

care

depinde cali tatea transmi siei , se

face

confonn recomandarilor de mai jos .

Se fiXeaz3 un radioreceptor pe 0 frccven\a c uprinsa in domeniul 88 -

se indep artea.zi recepto ru l

90 MHz;

la 0 d istanta de eel pul in 5 m de ra diomierofon . Se r eg l eaz.i c u m u l(a aten\ ie CI, pan a la apari \ia react iei acust ice (mic rofoni e) . Am recomandat efcctuarea acestui regJaj c u recept o rull a di stan\ i, deoarece in caz contrar, datorita rad iali ci parazite, pot ap a rea s itua\ ii de aco rd fals , concretizate prin disto rsiuni man, instabilitate, zgomote_ Ccrtitudinea ea acordul este corect 0 yom a vea atunc i cind se poate sta bi li 0 Icga tur a sigur a !ii de c:llilale (surprinzatoare chiar. daca avcm in vedcre simp litatca mont:ljul ui ), in interio rul unul

se realizeazA pe un pachet de tole ell eu S:O,5 I cm 2 ; infii~urarea
se realizeazA pe un pachet de tole ell
eu
S:O,5
I cm 2 ; infii~urarea
primara are
1000 de sp ire,
iar cea
secu ndars. are 5000 de s ire.
Fig. 8

Fig. 6

Ambcle infii~uniri sunt bobinatc e u

cond uctor CuEm 0.05

Ambcle infii~uniri sunt bobinatc e u cond uctor CuEm 0.05 0,07 mm . Fig. 7 oscilator

0,07 mm .

Fig. 7

oscilator se faee p rin intcrmediul rezisten\ei de sarcina a microfonului electret. Variatiile de tcns iune datorate semnalelor aud io captate de microfon asigu ra mod ula\ia in frecven\a a oscilatorului. Aproape toale radiomicrofoane le

de amator care se come rc ia lizeazi in

mod

Vest

partea

inferi oar a

(CC IR),

MHz.Pentru aceasta banda de frec vcnta , inductanta L din schema radiomicrofonului prezentat in

c uren t,

a

lucreaz.i

benzii

UUS

88

to

-

respect;v

90

Microfon liri fir Necesi tatea unui cablu de interconcctare lim iteazi de ce le mai multe o ri aria de aplicabili tate a oricarui microfon. Pentru a elimiRa cablurile lungi ,i pentru a mari

gradul de libertatc a utilizatorului , se

rec:omandA

lira

fir

folosirea

microfoanelor

Un

(radiomicrofoane) .

microfon

microfon

Bra

fir

caruia

i

consta

dintr-un

se

asociaza

un

fieura

8

arc

6

g

spire

eu

d iametrul de 4 nun , bob inate in ae r,

microcmj~ator.

in C:Cle ce Unneaz3, prczcntam un r.wiiornicrofon experimental de noi ,

eu microfonul electret eM - 18 W .

Printr-un mod original de cuplare a

electret eM - 18 W . Printr-un mod original de cuplare a .,' , . "

.,'

,.

".'" "

,~o'"'

"

, . " .'" " ,~o'"' " 120 1( " , " SJ B (5 ~5

120 1(

"

, " SJ B (5 ~5 se n , " 220nr ''- " "" n
,
"
SJ
B (5 ~5
se n ,
"
220nr
''-
"
""
n o
"

cu

conductor

CuEm

0,5

Fig. 9

nun.

apartament.

nticrofon ului

1&

oscilator ,

am

C ondensato rul de acord C 1 este un

Tcns iunea

de

aJimcntare

a

rcaJizat

un

radiomicrofon

foarte

trimer obi!inuit, cu capacitatea de 5

radiomicrofonului a fast stabilita Ia

simplu. Dupa cwn se poate vcdea in

15

pF,

conectat

cu

rotorol la

plusul

s ursel

de

alimentare .

1,5 V din doua motive:

TEHXlUM • !l/r. 5

3

"

4

-

pent'"

AGll .

specific.

ani in

Fig, 11

Fig, 10

AUDIO

radiomicrofi

AGll . specific. ani in Fig, 11 Fig, 10 AUDIO radiomicrofi extinde foart " cAlev. precizlri

extinde foart

" cAlev. precizlri

lntrtrvpitor acunic

\'arianti constructi\'i

rand. masa montajului

limitarca puterii de \i, in scopul evitarii

e mull, depa~ind domeniul

TEHNIUM • Nr, 5

in oscilalo r. scnsibili ta tC3 ollului este deosebit de

distanta de maximum U

in radioreceptoarele vecinilor;

de luero alimentarea su rsei de lumina .

I

minu t. Pe durata tcmporizarii. rcleul

R

este atras, asigurand prin contactele

Durata de lemporizare este dctcminata de \'alorile RtCt. Pentru \"a1orile indicate in schema. durata este de CC3.

intenn.ilcnt. 0 baterie R6 asiguri 0

curc:nluJ consumat de sursa lurninoasl.

mart; de ae eea aria de aplicabilitalc se

tempori7.are monostabi\ului lumina se stinge. Dad utilizalOruJ dor~te ca ata! aprinderca cit ~i stingerea sA se fad prin comanda sonora. se introduce

electret. 0 ricat de mic at fi un

Tranzistorul T este de lip Be sau BD. in funelie de curentul de ac\ionare

demonstreal :.i a\'antajeJe microfoanelor

palme. intrerupatorul

poale

fi

co

mandat

de

I.

5

6

m .

contact direct ell reteaua de 220 V! Pcntru e\;tarea electrocutariJor. trebuie

microfon. in schimb. daca se bale din

cirui contacte de luc", d suporte

Se folosqtc un releu care sJ aclioneze

tinA cont. in primul rand, se prodtIC parazili in radioreceptoarele apropiate (prin folosirea unul filtru de dcparazitare este posibill eliminarea

acestor pe:nurbalii). in eel de al doilca

a releului folosit. CurentuJ consurnat de montajcle din figurile 9 - 11. in stare de \'eghe, este de aproximaliv 10 mAo Mcntionam ci intrerupatorul acustic prezentat mai !>'U" nu necesiti rcglaje. Dacl s·au respectal inlocmai schema ,. \'alorile oomponente1or. intrerupatorul ttebuie d reaclioneze atunci cand sc pronunla \'ocala •• Ia 0

~ ,~a -0-0'''' ,;;: "'" '" -!- ""
~
,~a
-0-0''''
,;;:
"'"
'"
-!-
""

respectat modul de: oonectarc a fazei indicat in fi",ra 10. Varianta cu triac se va adopta nunW in cazul in care nu dispunem de un releu corespun7.ator. Pentru realiz.area intrcrupaloruiui care sa asigure alit aprinderea cit ,i slinge rca prin comandi sonora. '" adauga I. montajul din figura bistabilul MMC 4013. ap cum se arata in Figura 11.

Prcci zlim ci varianta cu triac pre7jnta doul de:z.1\'amaje de care trebuie sA se -

",

     

.!

1

,

.:::.

.""

   

!,Is

"

 
" Z /
"
Z
/

I'-

I'-

1

1

'-47',

   


!,Is "   " Z / I'- I'- 1 1 '-47',        
   

-a · 'N

1100 001

"

I'

I i.~"

1

l

audiofrt.cve

microfoane

radiomicrof<

1lfOalt. Dato

microfJanel

microfon di

amplmca

Schema intm"Upllorului acustic este prezentati in fieura , ,i este alAI de simpla iocal nu necesitl comentarii. Semnalul captat de microfon este amplificat in tensiune ,i apoi aplicat intrarii de declan(.aTe a monostabiluJui realizat cu c ircuilul integral PE 555.

reclami

acustic1.

microfon

radiomicrof<

dimensiunil

in montaj un bistabiJ. in 'ces! fel , lumina ramane aprinsi orieal, mat precis pan. I, 0 noui comandi

namie, el depl~qle cu mult e ,i greutatea acestui on. in plus. folosirea unui namie in radiomicrofon etaj suplimentar penIN semnalului de ntl . In consecinl1, folosind eloctrd. sc pot reali7.3 oane compacte, mid ,; rita scnsibilitatii ridicate a or electret. dar ,i a modului

un

d.i

a

a

putu

reduce

Ia

-

pen""

'functionare de 50

100 h, in'timp ce

in locu1 releului se poale Colosi un

radiofrecven

referitoare la dwata de functionare a

la

un curent de:

50

75

rnA

,i

ale

prOducerii

unor eventuale perturbatii

radiomicrofonului ;

lucrind

in

regim

LROl,

n ilar R6 .

LRIG

sau

chiar

Radiomicr ofooul

a

fost

realizat

e

de

14x20x30

mm.

dimensiunil

ul timi

Accasti

de conectar

e

Se

impun

m

de

AUDIO====================~'

AMPIFICATOR STEREO DE PUTERE CU TDA 2003

ing. Serban Naicu

Arnplificatorul

prezental

in

cadrul articolului de fa\a. fumlzea.z3

o putcre de 2x 12 , 5 W

pe 0 sarcina

de 4 n, la 0 tensiune de alimentare

minima de ) 3,3 V. Dcci se pretcaza

foarte

autoturisme.

bine

la

Puterea

eficace

utilizarea

disi>onibila

1~lrea

unU]

amplifi~ator

in

Ia

se

dctennina. cu rela{ia:

V

,[

,

,

Vee

Pel =-- =--, unde:

RL

8R

L

Vcf

=

tensiunea

la

bomcle

rezisten\ei de sarcina (R[);

Vce

=

tensiune

de

ali-

mentare.

Daca

amplificatorul

alimcnteaza

de

la

0

audio

batcrie

se

de

acumulatori de

12

V,

yom a vea 0

amplitudine ma:<ima. a tensiunii de i~ire de 12 V. dacli neglijam diderile de tensiune pe etajele de i~ire aflate in saturatie.

La 0

sarcina de 4 n, yom avea 0

putere eficace maxima egaJs cu

12'

Po/(40) = -

8x4

= 4,5 W

Dadi bateria autoturismului este

bine

tensiunea de 13,8 V (!i nu de 12 V).

eu aceasta corectie putem considera

ci amplificatorul furnizea.zii: la i~ire

o putere cficace de 5 -;. 6 W .

atinge

incarcati,

ea

va

.,

"

 
   
 

In 1

04UIQI ,,*

,1<>nq<>

II

" I,

I,

=

 

::r::

u, I

:)::

GO

1

"

,

  ::r:: u, I :):: GO 1 " , C' C', IN'"" 1 ,. 1 1
  ::r:: u, I :):: GO 1 " , C' C', IN'"" 1 ,. 1 1
  ::r:: u, I :):: GO 1 " , C' C', IN'"" 1 ,. 1 1
  ::r:: u, I :):: GO 1 " , C' C', IN'"" 1 ,. 1 1
  ::r:: u, I :):: GO 1 " , C' C', IN'"" 1 ,. 1 1
  ::r:: u, I :):: GO 1 " , C' C', IN'"" 1 ,. 1 1
  ::r:: u, I :):: GO 1 " , C' C', IN'"" 1 ,. 1 1
  ::r:: u, I :):: GO 1 " , C' C', IN'"" 1 ,. 1 1
  ::r:: u, I :):: GO 1 " , C' C', IN'"" 1 ,. 1 1
  ::r:: u, I :):: GO 1 " , C' C', IN'"" 1 ,. 1 1

C'

C',

IN'""

1 ,.

1

1

,

 

"

!J

-=-

C' C', IN'"" 1 ,. 1 1 ,   " ! J -=-
C' C', IN'"" 1 ,. 1 1 ,   " ! J -=-
C' C', IN'"" 1 ,. 1 1 ,   " ! J -=-
C' C', IN'"" 1 ,. 1 1 ,   " ! J -=-
C' C', IN'"" 1 ,. 1 1 ,   " ! J -=-
C' C', IN'"" 1 ,. 1 1 ,   " ! J -=-
1 ,. 1 1 ,   " ! J -=- y" I ~ ~ ~I" .
1 ,. 1 1 ,   " ! J -=- y" I ~ ~ ~I" .

y"

I

~

~

~I" . TO' ~ " :)::"' '1 -b- ~ ~ I ere L f ,/
~I"
.
TO'
~
"
:)::"'
'1
-b-
~
~
I
ere
L
f
,/

~

O~~I'" (a lo ~""O'O . '" .-. -, - : I ~ " ,,, "
O~~I'" (a lo ~""O'O
.
'"
.-.
-,
-
:
I
~
"
,,,
"
.,
,
'"
~13
~I
'
In tro' ~
,
'"
."
d' eoo'o
1,
~1
2
1
I
~
J
~
.+m
"
CH
"
:):: '"
~
T

S,

L

10'0' -

I '''r

16V

Fig. 2

TEH:'IOlt;l\1 • :IIr. 5

5

AUDIO Aceasta putcrc nu poate fi dep~ita decit marind excUrsla semnalului de i~ire. Pentru aces!

AUDIO

Aceasta putcrc nu poate fi dep~ita decit marind excUrsla

semnalului de i~ire. Pentru aces! seep se utilizeaz.a doua metodc:

monlajcle

transformatoarele ridiCHtoare de cnslWle. intrucat aceste transfonnatoare ridicatoare de tens iWle nccesita 0 tehnologie speciaia de fabricatie, se prefcra utilizarea montajclor in punte. care permit dublarea tens iu nij semnalulu i 'de i~ire, rezu ltS.nd 0 putere eficace conform rclatiei:

in

punte

~I

scmnifica un generator

auxiJiar

pentru sporirea tensiunii.

Sc hema

electrica

a

ampli ficatoruiul stereofonic este

prc ze nlata in fieu ra 2. Ea ut iliz.eaz.a, in principal, patru circuite integrate de tip TOA 2003, cate deua (montate in punte) pentru fiecare calc.

integrat

este data in fie;ura 3. Semnifica\ia pinilor este unm'itoarca : I . intrarc neinversoarc; 2 • intrare invcrs9"1re; 3 - masa; 4 - i~ire; S - alimentare.

Capsula

acestui

c ircui t

P

(pnte)= (2x 12)' = 18W

"

8x4

10

I

I

I

~

:

12!1

I

--=

3

!,.

J

Deci pu t erca de i~i re a crcscut de 4 on (fa\i de 4,5 W) . Principiul de functionare a unui

 

I

 

,

montaj in punte consta in atacarca

 

simultana

a

doua

amplificatoare,

I

I

unu!

cu

scmnalul

care

trebuie

amplificat,

cclalalt

amplificatQ(

cu

L

acc1asi

semnal

dcfazat

cu

ISO°.

;fieura 1 ilustreazi acest principiu. i ~ . I~ ~ :;r:
;fieura 1 ilustreazi acest principiu.
i
~
.
I~
~
:;r:

Fig. 1

Co n ectind difuzorul intre i~ i riie eclor deua amplificatoare, excursia de scmnaJ care aladi difuzorul estc dubl A, fiecare amplificator furniz ind excursla unUI amplificator clasic. Dubland tensiunea, vom obtine 0 putere majorata de patru ori. Se observa cA sarcina de i~ire a amplificatoarelor (difuzorul) nu este conectatii intre 0

i~ire ~i masa, ca in cuul clasic. ci i ntrc doua " puncte caldc". Este deci ncccsar ca i~irile amplificatorul ui in punte sa fie protcj<!te co ntra scu rt circu itc10r 1a masa.

Acest tip de amplificator este de numit ~i booster, ceca cc

Fig.3

Ccle doua cai (stinga $i dreapta) ! sunt idcntice. Circuitul integrat TDA 2003 rezista la inve rsari ale tens iun ii de alim cnta re, precum $1 la scurtcircuitari la masii ale i~ini ca

$i la utilizarca unor sarcmi indu ctive

(intre pinii 4 $i 5 se afla mo ntata 0 dioda interna l . TcnslUnca de alimentare are valoarea nominala de ISV, dar poate atinge accidenul valori de pana la 2SV , rara riscul de distrugcrc a ci rcuitulu i. TDA 2003 are 0 banda de trecerc cuprinsa intre 40Hz ~I 15KHz.

pentru 0 sarcina de 40 ~i 0 put ere

de i~i re de lW .

Cde patru circuite integrate TDA 2003 sc fiXeaz3 pc un radiator

de racire corespunzator.

V a loarea rezistorului RI detcrmina ~tigul amplificatorul ui .

o val oare rna! scazuta a lui RI

dctennina cn~terca amplificarii . La 0 t e nsiune de alime ntare de 13,S V amplitudinea van· la - van

a

saturatic) variaza in func\ie de

semna lu lui

de

( pana.

la

i~irc

impedan\a de sarc tna , ca in tabelul de ma.i lOS:

   

13 de sarcina

8(1

40

20

Ucc lv]

25

23

21

- 15

"ef IWl .

4.8

8.2

13.7

14

sarClnt,

a amplificatorului este de cel put in

SO Hz- IS KHz .

G rupul R6 , C8 asigud stabilitatea in frecventa a amplificarii. C restc rea valorii lui R6 sau scaderea valorii lui C8 determina aparitia oscilatiilor. Stabilitatea montaj ului

Pentru

fiecare

de

dintre

trecere

banda

(evitarea intrarii in osciiat ie) este asigur a t3 de grupurile R4 , C6 Si RS ,C7 . Intrarea in oscilatie

co ndu ce la cresterea consum ului

circuitului in teg rat Si la in calrirea sa excesiva

Condensatoarele electrolitice C23 Si C 24 impreuna cu b o bina

L (12IlHl5A) au rol de filtrare a

tensi unii de alimentare ~I de eliminare a impulsurilor parazite. Dadi se dor~te un filtraj suplimentar de antiparazitare se va inseria pe cordonul (cablul) de alimentare 0 bob ina de 2mH . Condensatoarele CI9, C20 indeplinesc rolul de decuplare a tensiunii de alimentare.

Cablajut montajului este prczcntat in fieura 4, iar in ticura 5 es tc p reze ntat3 schema de plantare componcntelor. Se recomanda uti lizarea • pentru conecta rea difuzoarelor ~i sursei de alimentare, a unor conductoare cu scc\iuni corespunzatoare, aviind in vcdere valoarea ridicata a curentului . De asemenca . pistcle de alimentare ~I de conectarc cu difuzoarcle se recomanda a fi ingr~ate prin cosi torirc.

.a

6

TEH NIUM • Nr. 5

••

Fig.4 Ia sursa de semnal (aparat radio ,etc) se va face prin cablu ecranat. De
Fig.4 Ia sursa de semnal (aparat radio ,etc) se va face prin cablu ecranat. De

Fig.4

Ia

sursa de semnal (aparat radio ,etc)

se va face prin cablu ecranat.

De la un radioreceptor se poote

cu\ege scmnalul de amplificat pentru atacul montajului prczcntat in doua moduri :

bomele p o ten\iometru\ui de

volum,

Racordarea

amplificatorului

- &:

la'

-

intenncdiui

(pcntru

de

pe

i~irea difuzorului ,

a

unei

punt;

evita

prin

divizoare

saturarea

amp li ficatoruiui) .

in

acest

difuzorului

doi lea

este conectata

al

caz

masa

la nusa

Lista de materiale :

RI ~ R7 ~ 680 n

;

R2~ R8~ 10 K n; R3~R9~ 47 K n;

R4 ~R5 ~R~RI~RII ~RI2~ I

n;

CI

~ C9 ~ 10~/25V;

C2

~ C4 ~ CI~ CI2 ~lnF;

C3~ C6~ C7= C8

~ C15~ CI6

~ CII

CI7

~

~

~ CI4

CI8

~

~ C22 ~

TDA

~

C19~ C20 ~100nF;

C5 ~ CI3 ~ 470nF; C21

C23 ~ C24 ~ I OOO~F/25 V; L ~ 125~H15A;

CII

2003 ; 5i = siguranta 6A.

=C 12

~

CI3

= CI4

o I' = = = • - 0 0 00 0 0 00 0 0
o
I'
=
=
=
-
0
0
00
0
0
00
0
0
0
0
-
-
j'
++
." ."
++
--
-
't
--
-
"
> -

Fig. 5

ampl ificatorului . Daca ma.sa nu este

disponibila la una dint re bomc1c de

i~ire aJe difuzorului, semnalul va fi

luat de pe rezistcnta centrala a unci

punt;

divizoate

formate

la

din

trei

rezisten\e,

difuwrului.

conectate

1~lrca

BibJiografie :

Electronique practique , nr. 182 (iunie 1994)

TEH:\It.:!\1 • . ·r. 5

7

:t o========================

~f =

AUDIO

DEC ODOR AUDIO

ing. Alexandru Zanca

DccOOorul prezcntat in cele ce urmeaz.i, creeaz.a 0 unagmc sonora spa\iala difcrita de cea sterC()

(stangaldrcapta) (fali/spate) (direct

sau

quadro

sau

CD-4

(SURROUND): fa\illiateral

~i d,eapta) (fig.4) .

Construct ia cste simpla , deco- darca realizindu-se pc un grup de rezistente. Mai jos este prczcntata.

(sLinga

51 S2 S3 54 2c0C " JJ 0'0 • " o " I , ,
51
S2
S3 54
2c0C
"
JJ
0'0
"
o
"
I
,
,
,
,
!
I
I
"
I
"
i
,
:r-
'3
R'F
0
-0
"
r.:.
J.'
j
,
,
"
"
,;.s
IT
I
1

Fig.1

Caracteristici tchoice

- caracteristica de frecven\a :5 +

18.000 Hz:t2dB

• impcdanta la i~ire, pentru

impedanta la intrare ;

sau 8 0

2

n

40- 4 ± 1 n

- putcrca maxima la intrare

pentru impedanta de intrare: 4 n -

60W sau 8 0-30W

Semna1cle pcntru canalelc dreapta Ro Ji stanga LO se e "'rag d e la i~irile corespunzatoare al e

amplificatorului de audiofrecvcnta . Alegerea modului de lueru pcntru decodor se face cu ajutorul comutatoarelor 52 , 53 , 54 dup a cum unncaza :

apasat

comutatorul 5 3 . in acest caz

din

fun c \ ioneaz.a

fala (DRF ~i DLF).

- 5TEREO cand este

doar

difuzoard c

SISTEM

ABC

cand

comutatoruJ 52 este apasat. in acest caz functioneaza toate difuzoarele.

STEREO

VOLUM

eand

comutatoarele 52 ~i 53 sunt apasate .

In acest caz funqioneaza toat e difuzoarcle .

schimba

raport ul de divizare aI rezi stcnteior

1a valoarca

0,71a R\"Z'/xv ' =i. Rcglirea • decodorului astfci :

face

Comutatorul

~i R9

de

54

. R5

RyzJxy =

se

-

se

cup leaza

decodo rul

la

l~lrea amplificatorului de

audiofrccventa, laf la i~irilc

dccodorului

sareini

80, dupa irnpedanta difuzoorelor

folosite.

patru

respectiv

se

cuplca.za

de

40.

rezistive

- se apasa eomutatorul 52.

- se pomc~;te amplificatorul de

audiofrccvcnta, se trcce in regim MONO, iar la intrare se injecteaza un semnal standard de 1000Hz. Cu un voltmetru e lectronic se masoara tcn s iunea la bornele Ro ~i LO . Dad aeestca dife ra cu rnai mult de 10%

matricial

SQ

-

QS).

anume

schema unui

astfel de

decod~r pc

unagmea

sonora cste

asemanatoare

care I-am experimentat ~i care a da l

eu

cea

din

sala

de

concert

rczultate foarte bunc o

8

TEHNIUM-l'\r.5

Fig.2 se var ec hi li bra d in amplificato rul ui. - r,u voltmetrul
Fig.2 se var ec hi li bra d in amplificato rul ui. - r,u voltmetrul

Fig.2

se

var

ec hi li bra

d in

amplificato rul ui.

- r,u voltmetrul

se

balansu l

maso ara

tensiunea

care t r ebuie sa fie

la

i~irile R' F $i L'F

cu

ega le . in caz

rezisto ru lui

egalitatea

ajuto rul

stabil~te

contTar,

R6,

se

R'F=L ' F

In

acest

mod

a

fost

I ~1~~if~M~ I

:

~

[!

1[

Fig.3

rea lizat ec hi lib rul c an a l u lui A. -

reglm

injecta nd u-se

steing

se

L.

treee

amplificatorul

in

in

STEREO,

nu mai

Se

apasa

semnalul

canalul

co mutatorul

S4, iar cu voltmetrul se masoara

ca re

t en siu fl ea

la

j~irea L 'L

t reb uie sa sa t i sfa c a r ela ti a L ' L

=

I

l ' F. in caz co ntTar, Cll rezi storul

R7

se

stabil~te

real iza ndu-se

canalului B.

a51fel

egalitatea,

echilibrul

-

se

cupleazA

generatorul

de

semnalla canalul drept ® - rani a

modifiea nivelul semnalului de la

intrarea amplificatorului, care ra-

mane

acel~i pe tot timpul

reglajului.

apasat

bo ma

Cu comutatorul S4 tensiunea la

masoara care trebuie sa fie

la boma R 'F.

se R ' L

cea de

egala

cu

Rezistorul

R8

stabil~te

egalitatea reaJizind echilibrul canaJului C. - se injecteaza in continuitre semnal in canalul drept, se elibereaza comutatoNt S4 $i se maso ara te nsiunea la ie$ irea L ' L. Cu ajutorul rezistorului R9 se

stab il ~t e r e latia L ' L = 0,7

RF .

in

se

stabile$te relatia R 'L = 0,7LF. se marcheaza pozitiile rezisto a reior R6, R 7 $i R8 pentru

a putea fi ad use i n acesta. pozit ie de cale ori se folo~te decodorul in sistem ABC, deoarece i n cazul

audit iei in siste m STEREO VOLUM reglaj ul 50 face dupil dorinta Cll ajutorul rezistorilor R6(A), R7(B) Ii R8(C). in cazul auditie i in sistemul prezentat $i sistemul ST EREO VOLUM, difuzoarele se amplaseaza ca in (ig ur. 4. in fig un 1 este ilu strata sc he ma e lectrica a decod orul ui , iar in

cele dou a vari ante balan s .

figur il e 2 $i 3 ale blocul ui de

-

se

injecteaza

sem nal

cu

R5

canalul stang, iar

Ava n taj e . Fata de sistem ul

prezentat

are urma toarele avantaje: inalta calitate a distributiei spatiale stereo · pe intreaga sllprafata azimu tala. ; zona larga de efect stereo; posibilitatea folosirii aparaturii stereo obi~nuite,

quadrofonic,

sistemul

compatibilitatea cu sisternul stereo.

Obsen-_\ii ~ recomandl'iri:

in cazul folosirii decodorului, amplificatorul de audio frecventa se va echilibra in mod corect ; pentru 0 auditie de calitate este necesar ca cele patru difuzoare sa

fie de acee~i performanta (sau eel putin cele fro ntale).

Jndie_iii constr uctive:

Pentru rezistorii R6, R 7 $i R8 se vor utiliza potentiometre tip PT- 16, pentru R l - R4 se va utiliza unul din tipurile RBP-60 I, BGF-

6010

se mivariab il i R5 $i R9 vo r fi t ip

R ezistorii

sau RBA 3010.

RB R· 60 16C sau BGR 6016 la care se va suda 0 priza 1& 112 din

valoare;

reg laj ul ui se va urmari

L'F ~ 1 Vef(RO ~ LO ~ 3 ,8 Vef pent N 4 Q); comutatoarele S2 ~i S4 trebuie s4 faea un contact fe nn ~i sa r eziste l a eel putin 3

amperi; transfonnatorul se va bob i n a p e tole d e pe nnaloy ~i va

ave a 100 - 700 spi r e C.uEm cP 0,1 , ia r inst ru rnent ul va fi de tipul eu

z e ro la mijloc ~i sens i bi l itatea de 1 rnA; cablajul se va executa in forma "c1asica" cu sarma de Cu

e u • 1, 5 izo latii cu plast ic,

lipituri le tr e b ui n d

racute

pen tN

u~ura rea

ca

R'F =

sa

fie

soli d

Montajui se va inchide

u~ura rea ca R'F = sa fie soli d Montajui se va inchide Fig.4 pe panoul

Fig.4

pe

panoul frontal fiind scoase axele

potentiometreior, butoanele comutatoarelor $i LED-ul (miliarnpermetrul).

intr-o cutie de aluminiu,

fiind scoase axele potentiometreior, butoanele comutatoarelor $i LED-ul (miliarnpermetrul). intr-o cutie de aluminiu, 9

9

==============================LABORATOR GENERATOR BITONAL PENTRU TESTAREA APARATURII SSB ing. Dinu Costin Zamfirescu

==============================LABORATOR

GENERATOR BITONAL PENTRU TESTAREA APARATURII SSB

ing. Dinu Costin Zamfirescu

Testarea

liniaritatii

unul

modulator sau demodulator AM se

ind ca

semnal de test un scmnal sinusoidal

de

scmnal AM, la care semnal ul

modulator este sinusoidal . Urmannd fonna anvelopci semnalului AM de la iCfirea mOOulatoNlui, respecti

forma

poatc face foarte simpiu utiliz

joasa

frecvenVi ,

respecti

de

de

und a

a

semnaluJu i

demodulat

de

1a

l~lrea

dernodulatorului

daca ~iintre ce limite ale te ns iuni i de

aprecia

se

peate

aceste

amplificatoare

nu

pot

func\iona in cJasa C. ne.i se poare luera in c1asa A (solu\ie perfecta, cu

distorsiuni miei), de obicei, pentru a mari randamentul , se prcfe ri c1asa S, mai exact c1asa AS (ell curent de repaus) pentru a DU apare distorsiuni

Acestc

Ia

Divelu ri

nuel.

cu

un

trece-jos

(filtre x) , care elimi nA annoni ce le prin filtrare . Astfel se explici de ce

amplificatoare

sunt

LC )

prevazute

(eel

sau

putin

51,,"

circuit

trece-bandA

acordat

mtrare

montajul

fun c\ioneazA

aceste

etaje

nu

trebuie

executate

corect.

Se

stabiJ~te experimental

obligatori u

dupa

0

schema

in

care estc ni velul maxim Cll care se

contratim p (ca

la

AA F,

unde nu

poate

cxcita

montajul.

la

limita

existA filtre la iqire, semnalul fiind

apaTi t i c!

disto rs iun i l or

(~ iri mai

de banda larga).

mu lt sau

mai

pu\in

accentuate a le

 

Dad

se apl ici

un

S(

mnaI

SSB

anve lopei

semna.lului

modul at,

cu

modula\ie

monotonala

(Ia

sau

respectiv ale s inuso idei ce rep rezinta.

Ib), la i~ire se obtine intotdeauna 0

senmalul

demodulat).

in

moo

sinusoida .i inca perfecta, dad

a.semanator

se

verifies

filuul elimina total armonicele. Am

amphficatoarele

RF,

respecti

ap recia incorect ca se poale ap l ica 0

schimbiHoarcle

de

frccven\a

Cll

tensi une de excitatie mare, int ru cat

deosebirea cA sc mna le lc de 1a in trare

sinusoida nll se dcformea za!

~i i~ire sunt semnale AM.

 

Stabilirea regirnului de lucru coreet,

i.,.

cazu l

aparaturii

SSB,

respectiv

a

tensiunii

de

exc itati e

ur ilizarea

pentru

testaTe

a

unui

maximc se poate face door dad se

(masurati eu ajutorul oseilo- scopului, sau ch.iar eu voltmetrul electronic (figura I). Nivclul maxun al exeitatiei

(VS max )

se

apreciazi

examinand

curba $i observind cind apare

abaterea de la lima dreapta.

vcrificare rapidi se poate face

observand dac3 la injumatitirea tcns iunii de excita\ie, tens iunea de

ori .

T rebuie sA. dispunem de dou a

voltmctre corect eta1onate.

sa

facem rapid evaluari corecte asupra

a

semnalul de

test este un ~I SS B eu

caz

scmnalul modulator (care se aplidi

la bomcle de microfon a le emi\atorulu i folosit ca generator

doua

sinusoide AF de amplitudini egale:

0

iC$ire

scade

exact

de

doua

ExistA

insi

posibiJitatea

linia re

dad

In

accst

suma

a

func\ion arii am plificatorului ,

modula\w:

SSB)

bitona1a .

din

constA

urn = UmCOSC'ilmlt + UmCOSUlm2t

(2)

,,/ Toa I ('Irn2-+n l) "" / /
,,/
Toa I
('Irn2-+n l)
"" /
/

semnal Cll modula\ie sinusoidala nu

permite sa se evalueze coreet prin vizualizarea pe ecranul osciloscopu lui daci func\ionarea este liniari, deoarccc scmnalul ss e

se prezinti in acest caz ca 0 sl mpli

sinusoicta RF de frecventi fO + fm

(dad. se luerea.zi eu banda Iaterala su pcnoa ra) sau fO - f m (mea se

luerea.za infenoa ra ):

eu

banda

laterala

variazi amplitudinea Us int re zero

.i 0 valoare maxima .i se trascaz.a

l~

Us int re zero .i 0 valoare maxima .i se trascaz.a l~ l~ do """" to+frn

l~

do """"

to+frnI

Fig. 2

to+fnQ

Semna lul SSB corespunzator va fi:

--- UUSB '" Us COl (Cil O + Cilml)t +

--

Us COl (ro o + 6)m2 )l

ULS B '" Us cos (coo - (Om l )t + Us cos «(0)0 - com2)t

(3 a )

(Jb)

u

US B = US

COS(WO + OO rn ) t

u LSS = US COs(Ol O- Olm)1

( Ia)

(Ib )

Cazul tipie este tcstarea unui amplificator de putere RF. Se $tie ea din considerente de limantate

- -+~-- --~ ~~~"'~-----"~

Fig. 1

apoi eurba Vies "" nUS) , unde Uies

este amplitudinca tensiun ii de iC$ire

Pe ecranul osciloscopului scmnalul SSB se va prczenta ca un semnal

DSB

cu

modula\ie

monotonaIa ,

adica avind ca anvelopa 0

sinusoida " redresata"

(fieur. 2) .

Spectrul con\ine doua componente, "purtitoarea' supnmata. avand fiecventa:

10

TEHNIUM • Nr. 5

f = (fO +fml) +( fO+ f m2 ) = p- _ fo + fml

f = (fO +fml) +( fO+ f m2 ) =

p-

_

fo +

fml

2

+ fm2

2

(4)

KHz, dacA frecventa purtatoare tste

14200 KHz. componentcle vor avea 14201, respect;v 14201,4 KHz.

Lucrurile stau ca $i cum s-ar ob\ine

un semnal DSB cu purtAtoarea de

(tC$ire) $i se poate U$OT stabili care

este excita tia maxima . in pl us,

nu

riscam sa suprasolicitam ctajul finaJ

"\inindu-J"

regimul de putcre de van maxima ;

mai

multi

vreme

in

'"FrCC\'cnta modu latoare" este referinta 14201 ,2 KHz $i cu daci s-ar modula cu 0
'"FrCC\'cnta
modu latoare"
este
referinta
14201 ,2
KHz
$i
cu
daci s-ar modula cu 0 singura
frccventa
modulatoare
0,2
KHz.
sinusoida
(1
cmitatorul
ar
fm2
-
fml
KHz),
De exem plu , daci se
2
luera tot timpulla puterea maxima.
modult'.azi
un
emitito r
SS B
Este evident ca. se poate urmari pe
ecranul osciloscopu lui eventuala
deformare a anvelopei din figura 2a
simu ltan atit Cll
I KHz cit ~i cu
I , 4
A
8
~
'l~V
,
''''if
~,
,,, ±"W
""
"'w
,
e ~'
".
l'<'
1
"
r
""
l'<'
1
"
1
+ .IT
"
"
.U
-4-
I
"
"
I
I
I
,,,
I
' .7"r
~n
'.7"'-
,
,
,
,
~
,
,l,
'j
I
0 ,00
,
I
,., I
I
. 1-
I
I
,
s'r
1"~'8
8A 3054
'>I" ~'8
'r
I
I
,
2
""
T 2
£'"
I"'I'~
~
1
~. a~
I
I
I
,
, •
"
I
,
,
"
,
,
I
.1
1
'10£
t
~O
I
.",
,
T
.
~~
r
,
,C
Fig. 3

un

genera tor bitonal cu care se peate

Schema

contine

eu

distorsiuni reduse (figura 3) realizate eu un C.I. de tip PA 3054 ~i un sumator (figura 4) realizat cu PA 141 . Sehemcle oscilatoarelor sunt Kientice, diferind doar eelc dauB conden.satoare (C I sau C2), care