Licenta Noua

1
CUPRINS

INTRODUCERE...4
CAPITOLUL I
ABORDAREA TEORETIC PRIVIND RENTABILITATEA FIRMEI
1.1. Abordarea general privind rentabilitatea.....6
1.1.1 Rentabilitatea i profitabilitatea......8
1.1.2. Lichiditatea i solvabilitatea......9
1.2. Analiza indicatorilor utilizai n exprimarea rentabilitii9
1.2.1. Analiza indicatorilor absolui..11
1.2.1.1. Profitul..12
1.2.1.2. Marjele..14
1.2.2 Analiza indicatorilor relativi.15
1.2.2.1. Rata rentabilitii economice16
1.2.2.2. Rata rentabilitii financiare.16
1.2.2.3. Rata rentabilitii comerciale17
1.2.2.4. Rata rentabilitii resurselor consumate...19
1.2.2.5. Rata rentabilitii capitalului real i ocupat..19
1.2.2.6. Rata rentabilitii veniturilor.....19

2

CAPITOLUL II
METODOLOGIA DE ANALIZ A RENTABILITII CU REFERIRE LA RATA
RENTABILITII COMERCIALE
2.1.Metodologia de calcul a profitului...20
2.1.1. Analiza factorial a profitului..20
2.1.2. Analiza factorial a ratelor de rentabilitate..22
2.1.2.1. Rata rentabilitii economice....23
2.1.2.2. Rata rentabilitii financiare..27
2.1.2.3. Rata rentabilitii comerciale....32
2.1.2.4. Rata rentabilitii resurselor consumate33
2.1.2.5. Rata rentabilitii capitalului real i ocupat......36
2.1.2.6. Rata rentabilitii veniturilor....36
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA DIAGNOSTIC A RATEI RENTABILITII
COMERCIALE LA S.C. PLUS 2 S.R.L.
3.1. Prezentarea general a societii...40
3.1.1. Scurt istoric..41
3.1.2. Obiect de activitate..42
3.2. Analiza ratelor de rentabilitate la S.C. PLUS 2 S.R.L...43
3.2.1. Analiza ratei rentabilitii economice..43
3.2.2. Rentabilitatea financiar..47
3.2.3. Rentabilitatea resurselor avansate51
3.2.4. Rata rentabilitii consumate...55
3.2.5. Rata rentabilitii comerciale...58
3

CAPITOLUL IV
CONCLUZII I PROPUNERI
4.1. Concluzii privind analiza diagnostic a ratelor de rentabilitate..60
4.2. Propuneri privind msuri de cretere a ratelor de rentabilitate..61
ncheiere...62
Bibliografie...63
Anexe....65

4

INTRODUCERE

Cretererea gradului de complexitate a activitii economice a ntreprinderilor, in
contextul mecanismelor pietei, are implicatii profunde in procesul de conducere, care nu se poate
realiza pe baza de rutina, ci pe o studiere atenta a realitatii, pe o analiza stiintifica care sa
faciliteze adoptarea deciziilor corespunzatoare.
Integrata in activitatea de conducere a firmei, analiza economica financiara constituie un
instrument a carui utilitate este validata pe deplin de teorie, dar in special de practica economica.
Pin esenta ei, activitatea de conducere, indiferent de nivelul la care se exercita si de
domeniul care il vizeaza, implica cunoasterea temeinica a situatiei date, a intregului complex de
cauze si factori care o determina, fapt care se realizeaza prin intermediul analizei economico
financiare.
Abordarea intregii problematici este subordonata cerintelor managementului intern al
intreprinderii, care trebuie sa asigure utilizarea eficienta a intregului potential de care dispune in
vederea sporirii rentabilitatii.
Metodologia prezentata constituie un cadru de elaborare a problematicii firmei, prin
prisma obiectivelor si scopurilor unor subiecti din afara firmei, care sunt interesati sa cunoasca
activitatea acesteia.
Ca activitate practica, analiza economico financiara are un caracter permanent,
indiferent daca se efectueaza de un organism din interiorul intreprinderii sau din afara acesteia si
nu constituie un scop in sine, ci un mijloc pentru realizarea unui obiectiv. Prin analiza se ofera
solutii pentru fundamentarea deciziilor. Se poate spune ca analiza economico financiara este un
instrument util la indemana managerilor.
Telul firmelor in perioada actuala nu este numai acela de a supravietui, ci si de a
desfasura o activitate rentabila, o activitate care sa le aduca profit. Desi, se poate spune ca in
economia de piata, rationalitatea activitatii economice este finalizarea prin profit.
Am abordat aceast tema deoarece consider c analiza ratei rentabilitii comerciale este
absolut necesar pentru toi productorii, aceasta sporind capacitatea de nelegere a
complexitii fenomenelor economice.
5

Lucrarea de fa trateaz in primele trei capitole aspecte teoretice ale analizei ratei
rentabilitii comerciale, iar n capitolul patru este prezentat un studiu de caz efectuat la
societatea SC. PLUS 2 S.R.L.
Deci se poate spune c, lucrarea n ansamblul ei, nu este altceva dect o ncercare de a
contura i asigura nelegerea noiunii de rentabilitate comercial.

6

CAPITOLUL I
ABORDAREA TEORETIC PRIVIND RENTABILITATEA FIRMEI
1.1. Abordarea general privind rentabilitatea

Rentabilitatea constituie o form sintetic de exprimare a eficienei economice, care
reflect capacitatea unei firme de a realiza profit.
1

Profitul este obiectivul de baz al oricrei entitiinnd cont de condiiile economiei de
pia. Pentru entitate este vital existent acestuia, fiind o necesitate obiectiv. ntreprinderile care
se dovedesc nerentabile sunt supuse falimentului. n raport cu cerinele consumatorilor n
orientarea produciei, rentabilitatea apare astfel ca instrument hotrtor n activitatea economiei
de pia. Rentabilitatea prevede obinerea unor venituri n urma vnzrii si ncasrii produciei
fabricate, mai mari dect costurile efectuate cu realizarea acesteia.
O cretere a rentabilitii este n interesul tuturor participanilor la activitatea firmei:
a) Managerii, care apreciaz performanele prin care intermediul profiturilor obinute;
b) Acionarii, care doresc pe de o parte, sa-si mreasc ctigul sub forma dividendelor, iar
pe de alta parte, sa-si mreasc valoarea de piaa a ntreprinderilor, prin
cretereaaciunilor listate la bursa. Creterearentabilitii are ca scop atingerea unor
obiective pe care acionarii si le propun in scopul creterii cotei de piaa a ntreprinderii;
c) Salariaii, au ca scop obinerea unor remuneraii mai mari intrnd in conflict cu
obiectivele rentabilitii pe termen scurt. Numai o rentabilitate pe termen lung ar putea
asigura o cretere a locurilor de munca, fapt dorit de ctresalariai;
d) Creditorii au ca scop rentabilitatea operaiuniintreprinderii, ca fiind singura care
acioneaz puterea de rambursare a datoriilor contractate;
e) Statul si organele administratei locale sunt cele care ncaseaz impozitele, ele
reprezentnd o parte din veniturile realizate de firme. Daca rentabilitatea este crescuta, se
creeaz venituri mai mari la bugetul de stat si la bugetele locale, ele venind sub forma
directa ca si impozitele pe profit, fie sub forma indirecta, sub forma de investiii si
crearea unor noi locuri de munca.

1
Lucian Buse-Analizaeconomico-financiara, ed. Economica, Bucureti, 2005, pag. 244.
7

Chiar dac maximizarea profitului nu mai reprezint, n toate cazurile, obiectivul primordial
al unui agent economic, datorit unor neajunsuri, de ordin conceptual i practice, cum ar fii
caracterul su static i neluarea n calcul a riscului, studiul rentabilitii prezint o importan
deosebit pentru analiza activitii oricrei ntreprinderi.
2

Obiectivul principal al acionarilor unei firme lreprezintcreterea averii acestora, respective
creterea cotei de piaa a firmei. Creterea averii firmei recunoate rolul acestuia de principal
factor de influenta in atingerea acestui obiectiv.
O cretere a profitului ofer o orientare foarte buna a activitii managerilor, acest
obiectiv reflectnd punctual pana la extinsa producieadic acel punct in care venitul marginal
este egal cu costul marginal al ultimei uniti de produs. Daca producia este mai mica nu va
putea fi atins profitul maxim posibil iar daca producia este mai mare dect punctual in care
venitul marginal este egal cu costul marginal, atunci veniturile suplimentare vor fi mai mici dect
costurile suplimentare.
Necesitatea maximizrii profitului reiese chiar din numeroasele funcii mplinite de
acesta:
3

1. Funcia de stimulare a activitii economice, ea constituie un scop fundamental a
acestuia. Pentru toi agenii economici, obiectivul principal l reprezint obinerea celui
mai mare profit, determinndu-l pe acesta s-i asume toate riscurile, anterioare
organizrii i desfurrii afacerilor n care se angajeaz;
2. Funcia de cretere economic ndeplinit de profit, aceasta reprezint principala sursa de
acumulare destinat investiiilor, viznd creterea i dezvoltarea economic, respectiv
crearea de noi locuri de munc.
3. Funcia de surs de finanare a aciunilor cu caracter social. Principala surs de formare a
veniturilor bugetare din care sunt finanate aciunile guvernamentale l reprezint
profitul.
n mod normal, cea mai mare parte a veniturilor bugetului statului este acumulat din
impozite i taxe care au ca provenien profiturile obinute de agenii economici. O
rentabilitate sporit a agenilor economici conduce n mod direct ctre o prosperitate n
domeniul social. Pe de alta parte, domeniul social poate fi afectat de o dereglare a sistemului
activitilor agenilor economici.

2
Lucian Bue - Analiza economico-financiar, Editura Economic, Bucureti, 2005, pag. 244.
3
Lucian Bue- Analiza economico-financiar, Editura Economic, Bucureti, 2005, pag. 245.
8

4. Funcia de control asupra activitii agenilor economici. Un indicator al calitii
activitii agenilor economici l reprezint nivelul i dinamica profitului realizat. O
stabilitate n timp este asigurat de un profit ct mai mare, o firm nerentabil fiind
eliminat de pe pia, supunndu-se falimentului.
5. Funcia de amplificare a bogiei poate fi utilizat pentru dezvoltare sau pentru consum,
cu ct profitul firmei este mai mare, cu att va crete averea agenilor implicai n
activitatea firmei (manageri, acionari, salariai, bnci, stat).
Pentru a indica rentabilitatea la nivelul unei firme se utilizeaz dou tipuri de indicatori:
a) Indicatori absolui
- excedentul brut din exploatare
- rezultatul exerciiului
- rezultatul din exploatare
- capacitatea de autofinanare i autofinanarea
b) Indicatori relativi (rate de rentabilitate)
- rata rentabilitii economice
- rata rentabilitii financiare
- rata resurselor consumate
- rata rentabilitii veniturilor
- rata rentabilitii comerciale

1.1.1. Rentabilitatea i profitabilitatea

Rentabilitatea se refera la capitalurile investite, ea obinndu-se din raportul dintre
profituri i capitaluri investite. Ea poate fi exprimat sub urmtoarele forme:
- rentabilitatea economic;
- rentabilitatea financiar;
9

- profitabilitatea, este calculat prin raportarea profitului din exploatare la cifra de
afaceri, ea fiind un indicator de apreciere a eficacitii vnzrilor.

1.1.2. Lichiditatea si solvabilitatea

n timp ce profitul reprezint diferena ntre venituri i cheltuieli, lichiditatea reiese din
fluxul de disponibiliti nete sau de trezorerie, rezultnd din totalitatea ncasrilor i plilor.
Lichiditatea ntreprinderii reprezint capacitatea de a face fa oportun i
economic, cu activele de care dispune, la obligaiile de plat exigibile pe termen scurt sau
capacitatea de a transforma activele de care dispune n moned, fr costuri semnificative i fr
a-i prejudicia echilibrul economic.
4

Sunt cunoscute dou rate de lichiditate, respectiv:
-rata curent de lichiditate;
-rata rapid sau testul acid.
Atunci cnd solvabilitatea are valoarea 2, se utilizeaz rata curent iar atunci cnd
solvabilitatea are valoarea 1 se folosete rata rapid.

Solvabilitatea exprim potenialul ntreprinderii de a-i onora obligaiile de plat ntr-o
anumit perioad de gestiune. Solvabilitatea este o lichiditate potenial i se apreciaz prin
capacitatea de autofinanare, iar lichiditatea exprim capacitatea real de plat a obligaiilor
exigibile i se apreciaz prin cash-flow.
5

1.2. Analiza indicatorilor utilizai n exprimarea rentabilitii.

Rentabilitatea unei entiti economice este exprimat printr-un sistem de indicatori,
deoarece niciun indicator sau categorie economic nu poate reflecta perfect, complex i n

4
Moroan, I. Analiz, previziune i diagnostic financiar - Editura Ankarom, Iai, 1999, pag 150.
5
Andochitei M - Finanele ntreprinderii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucureti, 1992, pag. 105.
10

totalitate realitatea, fenomenele ori procesele economice. Fiecare exprim o latur de detaliu
concret (indicatorii), esenial, dar una integral (categoria economic).
6

Sistemul de indicatori ai rentabilitii se caracterizeaz printr-un grad superior de
sintetizare, de reflectarea rezultatelor economice financiare. Ei trebuie anexai cu ceilali
indicatori ai eficientei economice, din celelalte subsisteme ce se constituie n factori ce
determin cuantumul profitului i nivelul ratei rentabilitii. n funcie de fenomenul la care se
refer, fiecare indicator are o anumit form de exprimare. Astfel, se pot exprima n mrimi
relative sub forma de mrimi medii sau de indici si se mai pot exprima n uniti fizice, valorice
sau convenionale.
Aptitudinea de a degaja rezultate monetare un poate fi judecat independent de
mijloacele angajate pentru a le obine. De aceea, analiza rentabilitii nu se limiteaz doar la
investigarea indicatorilor ei absolui, ci i a celor relativi, obinui prin raportarea rezultatelor la
mijloacele angajate sau consumate pentru desfurarea activitii respective.
Plecnd de la teoria clasic, pentru exprimarea rentabilitii se folosesc doi indicatori:
profitul i rata rentabilitii. Astfel, mrimea absolut a rentabilitii este oglindit de profit
(indicator de volum al acesteia), iar mrimea relativ se exprim prin rata rentabilitii
(indicator care msoar gradul n care capitalul sau folosirea resurselor ntreprinderii
genereaz
7
profit), cele dou aspecte fiind indisolubil legate ntre ele i avnd prin urmare un
caracter corelativ.
Conform teoriilor moderne, pentru determinarea rentabilitii activitilor desfurate n
cadrul exploataiilor agricole, alturi de profitul net, este necesar determinarea unui indicator
numit marja brut. Prin intermediul acestuia se poate stabili rentabilitatea fiecrei activiti sau
ramuri de producie din cadrul exploataiei agricole i, de asemenea, rentabilitatea ntregii
exploataii. Fiecare activitate poate produce prin cumularea mai multe producii primare i
producii secundare, din valorificarea crora rezult venituri. La nivelul unei exploataii agricole,
prin nsumarea marjelor brute ale fiecrei activiti n parte se determin marja brut total.
8

6
Mateit., BileteanuGh. Evaluareaeficienei economice, EdituraFacla, Timioara, 1986, pg. 56.
7
Andochiei M. Finanele ntreprinderii, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1992, pg.172.
8
Andochiei M. Finanele ntreprinderii, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1992, pg.172.
11

1.2.1. Analiza indicatorilor absolui.

Indicatori absolui evidentiaz volumul unui ansamblu de uniti sau valoarea unei
caracteristici, pe total sau pe fiecare grup i exprim starea fenomenului analizat ntr-o perioad
de timp.
Indicatorii absolui se obin n procesul prelucrrii primare prin centralizarea datelor care provin
dintr-o observare total sau parial. Ei exprim direct nivelul real de dezvoltare al caracteristicii
cercetate, caracteriznd fenomenul sau procesul la modul cel mai general din punct de vedere
cantitativ. Ei rezult n urma observrii i centralizrii statistice a datelor individuale de mas, fie
prin nregistrarea direct, fie prin nsumarea total sau parial a datelor individuale de acelai
fel.
Prin centralizare se stabilesc niveluri totalizatoare pe grupe de manifestri pe ntreaga
colectivitate statistic. Deci, se poate spunce c indicatorii absolui indic volumul grupelor i a
ntregii colectiviti, precum i nivelul cumulat al diferitelor caracteristici pe grupe de uniti i
pe ansamblul colectivitii.
Datele primare se exprim n uniti de msur specifice caracteristicii observate,
deosebindu-se ntre ele numai n privina ariei de cuprindere i a momentului / perioadei de
nregistrare.
Indicatorii absoluti, dei reprezint baza informational pentru oricare analiza statistic, au
o capacitate relativ limitat de descriere i de informare. Aceasta deoarece reprezint valori
definite prin ele nsele, independent de orice sistem de referint. Puterea de informare a acestor
indicatori crete daca sunt comparai cu aceiai indicatori nregistrai pentru o alta unitate de
timp sau de spaiu, sau cu alti indicatori, caz n care rezult indicatori derivai.
n concordan cu structura veniturilor i cheltuielilor din contul de profit i pierderi n
analiza rentabiliti ntreprinderii se opereaz cu urmtorii indicatori:
1. Rezultatul exploatrii (profitul exploatrii) care reprezint diferena dintre veniturile din
exploatare i totalul cheltuielilor aferente exploatrii.
9

9
M Vduva, I.L. Medar, A.G.Cruntu-Analiza economico-financiar a firmei, Editura Academic Brncui, Trgu-
Jiu, 2002, pag.125.
12

2. Rezultatul curent al exerciiului (profitul) care echivaleaz cu diferena dintre veniturile
curente (din exploatare i cele financiare) i cheltuielile curente (din exploatare i cele
financiare).
3. Rezultatul excepional reprezint diferena dintre veniturile excepionale i cheltuielile
excepionale)
10

4. Rezultatul exerciiului naintea impozitrii stabilit prin nsumarea rezultatului curent i a
celui excepional.
5. Profitul impozabil (fiscal) reprezint rezultatul exerciiului naintea impozitrii la care se
adaug depirile fa de nivelurile legale la unele categorii de cheltuieli i se scad deducerile
fiscale prevzute (reducerea impozitului pe profit n cazul reinvestirii a).
11

6. Rezultatul exerciiului (profit sau pierdere)este un indicator care poate fi definit ca i profit
net, adic profitul impozabil, (fiscal) corectat cu impozitul pe profit.

1.2.1.1. Profitul

Una din zonele fundamentale de venit ce se formeaz n economia de pia o reprezint
profitul. Profitul, n accepiunea cea mai larg, reprezint ctigul sau avantajul realizat n forma
bneasca dintr-o activitate economic de cei care le iniiaz.
Cuvntul profit provine din limba latin de la verbul proficere, care nseamn a da
rezultate, a progresa. Noiunea de profit este neleasa i acceptat diferit de ctre economist prin
prisma concepiei globale ca o rezultant dintre efortul economic i efectul exprimat n veniturile
obinute.
Pentru a obine profit, n toate situaiile, veniturile totale trebuie s fie mai mari dect
cheltuielile totale. Privindu-l astfel, profitul poate fi definit ca un excedent de venituri peste

10
M Vduva, I.L. Medar, A.G.Cruntu-Analiza economico-financiar a firmei, Editura Academic Brncui, Trgu-
Jiu, 2002, pag.126.
11
M Vduva, I.L. Medar, A.G.Cruntu- Analiza economico-financiar a firmei, Editura Academic Brncui, Trgu-
Jiu, 2002, pag.126.
13

nivelul costurilorel este diferena pozitiv dintre venitul obinut prin vnzarea bunurilor
realizate de un agent economic i costul lor, considerate ca expresie a eficienei economice.
12

Profitul se prezint ca venit net al ntreprinderii, ca excedent peste costurile fcute de
unitate pentru a-i apropia ncasrile ei totale. El este o component a preului de vnzare a
bunurilor sau serviciilor realizate de firm, preul final al acestora este determinat de marja de
profit acceptat.
13

Un agent economic nu poate ntreprinde o activitate comerciala fr a realiza un avantaj
n forma bneasca pentru a-i recupera cheltuielile i a obine un excedent de venit. Astfel,
obinerea profitului este scopul comun al tuturor agenilor economici. Pentru ca acest el s fie
viabil, este necesar o previzionare ct mai corect a alternativelor posibile, de evoluie a
activitilor economice. Procesul de prospectare a pieei, derularea ntregului proces de
producie, obinerea preului dorit n funcie de cererea pieei presupune o mulime de
incertitudini sau riscuri.
Din acest punct de vedere, profitul este o consecin a riscului, o recompens pe care o
poate primi agentul economic pentru riscarea capitalului sau, este rezultatul prevederii viitorului
cu mai mare acuratee dect au fcut-o majoritatea celorlali (concureni).
14

Profitul poate fi privit ca un bonus al ntreprinztorului pentru riscurile care pot aprea n
desfurarea activitii economice. Profitul rezult din procesele economice sau financiar
monetare conjugate cu cerinele pieei, valoare acceptat att de ctre ntreprinztori ct i de
stat, ea fiind sursa esenial de fonduri necesare consumului i dezvoltrii.
Este important cunoaterea urmtorilor termeni pentru analiza economic a activitii
ntreprinderii:
- Profitul contabil care reprezint excedentul de venit net peste costul contabil. De unii
autori este numit profit legislativ, static si oficial. Profitul se determina ca i diferen
ntre activul din bilanul de la sfritul anului fiscal (diminuat cu obligaiile aferente).
Aportul la capitalul social operat n cursul anului i veniturile stabilite prin lege se scad
din aceasta diferen ca fiind neimpozabile, iar n funcie de specificul activitii
contribuabilului se adug cheltuielile nedeductibile prevzute de lege i alte elemente
prevzute n bilanul contabil. Acest profit calculat se numete profit legitim sau legal.

12
Dobrot Nia Dicionar de Economie, Editura Economic, Bucureti, 1999, pag. 400.
13
Andronic C Bogdan Performana firmei, Editura Polirom, Iai, 2000, pag. 35.
14
Heyne Paul Modul economic de gndire, Editura Didactica si Pedagogica, Bucureti, 1991, pag. 207
14

- Profitul economic reprezint diferena dintre venitul total al firmei i costurile de
oportunitate ale tuturor input-urilor utilizate de aceasta ntr-o perioad de timp.
- Profitul normal const dintr-un minim de profit pe care o firm trebuie s-l obin n
scopul ca aceasta s rmn n funciune. n acest caz, venitul total ncasat este egal cu
costurile totale ale oportunitii. Se consider c un nivel normal al profitului permite
funcionarea ntreprinderii n condiiile de rentabilitate, ceea ce nseamn c pe baza
ncasrilor se poate asigura continuarea activitilor la aceeai parametrii funcionali.
- Supraprofitul este un venit net ce depete costurile totale de oportunitate. El este un
profit suplimentar, considerat n comparative cu un profit normal.
Profitul reprezint unul dintre cei mai sintetici indicatori ai activitii economice a
ntreprinderilor. El sintetizeaz aproape toat ntreaga activitate economic a
acesteia,aprovizionarea, producia, desfacerea i rezultatele din alte activiti. Analiza profitului
ntreprinderii vizeaz studierea de ansamblu a dinamicii i structurii profitului, evidenierea
activitilor i produselor rentabile, evidenierea i valorificarea resurselor interne n creterea
permanent a rentabilitii lor.
Reflectnd eforturile ntreprinderii n creterea eficienei economice, profitul este un
indicator deosebit de util n aprecierea activitii economice, ns nu suficient.
15

Pentru a remunera convenabil capitalurile de care dispune, de a meninepotenialul sau
etnic si economic si de a asigura o expansiune raionalinnd seama de evoluiapieii si
tendinele conjuncturale orice firma caut sa realizeze un profit suficient. Profitul reprezint
mobilul activitiloragenilor economici si se plaseaz in prim planul bateriei de indicatori ai
acesteia. Iar in consecina, analiza si supravegherea lui se face att ca diagnostic static, (fata de
valori de referinreprezint previziuni, nivele ale concurentei si nivele precedente), cat si
dinamic-strategic.

1.2.1.2. Marjele

Ca marje n nelegerea de indicatori conexai rentabilitii n analiza diagnostic se au n
vedere:

15
Gheorghe I Ana Profitul, Editura Economica, Bucureti, 1998, pag. 16
15

1. Marjele costurilor de producie stabilit ca diferena dintre preul de vnzare al bunurilor i
costul de producie al acestora.
2. Marja comercial specific ntreprinderilor din sfera distribuiei calculate ca diferen ntre
preul de vnzare a mrfurilor i costul de cumprare
3. Marja costurilor variabile care reflect diferena dintre preul de vnzare i costul variabil.
Aceasta nseamn c marja costurilor variabile cuprinde costurile de structur (fixe) i profitul.
4. Marja costurilor directe reprezint diferena intre preul de vnzare i costurile directe
(cuprinde deci, costurile indirecte i profitul). Calculat la nivel de produs, capt accepiunea de
marj de contribuie.
16

1.2.2. Analiza indicatorilor relativi

Analiza documentelor financiare este folosit, n primul rnd, ca un punct de plecare pentru
redefinirea continu a strategiei firmei ct i ca un mod de anticipare a condiiilor viitoare.
Determinarea indicatorilor financiari relativi, a ratelor financiare, este o etap important
pentru analiza financiar.
n pofida bogiei de informaii pe care analiza pe baza acestor indicatori o furnizeaz,
aceasta nu este ns suficient pentru satisfacerea nevoilor informaionale ale managementului
financiar al firmei. Explicaia este dat de faptul c analiza pe baza indicatorilor financiari
relativi se concentreaz doar pe evenimente trecute
17
.
Prin urmare, trebuie artat ca indicatorii financiari relativi nu pot sa asigure aprecierile
definitive ale administraiei financiare a unei firme.
nsa prin descrierea evenimentelor ce au avut loc, indicatorii financiari relativi pot s
ajute la identificarea de tendine n ceea ce privete performana financiar a firmei.

16
M Vaduva, I.L. Medar, A.G.Caruntu-Analizaeconomico-financiara a firmei, EdituraAcademica Brancusi, Targu-
Jiu, 2002, pag.126
17
Hoanta Nicolae - Capitalul firmei, Editura Tribuna Economica, Bucureti, 1998, pag. 56.
16

1.2.2.1. Rata rentabilitii economice

Rata rentabilitii economice msoar performanele totale ale activitii unei firme,
independent de modul de finantare i de sistemul fiscal.
Aceast rat se poate exprima sub mai multe forme, n funcie de modul exprimare a
indicatorului de efort. ntlnim astfel:
18

-rata rentabilitii economice a activelor, cnd indicatorul de efort este reprezentat de activele
totale sau cele de exploatare. Nivelul su prezint interes, n primul rnd pentru managerii
ntreprinderii, care apreciaz astfel eficiena cu care sunt utilizate activele disponibile;
-rata rentabilitii economice a capitalului investit, cnd indicatorul de efort este reprezentat de
capitalul investit.
19
De nivelul acestei rate sunt interesai, n primul rnd, investitorii actuali i cei
poteniali (acionarii i bncile), care o compar cu rentabilitatea unor alte forme de plasament
(dobnzile la depozitele bancare, ctigul din plasarea capitalului la alte ntreprinderi etc.), dar i
managerii, pentru care un nivel ridicat al acestei rate semnific o gestiune eficient a capitalurilor
investite.
20

1.2.2.2. Analiza ratei rentabilitii financiare

Rata rentabilitii financiare exprim eficiena utilizrii capitalului propriu sau permanent
al firmei. Din acest considerent, rata rentabilitii financiare prezint o importan deosebit, n
primul rnd, pentru acionari, care apreciaz, n funcie de nivelul acesteia, dac investiia lor
este justificat i dac vor continua s sprijine dezvoltarea firmei prin aportul unor noi capitaluri
sau prin renunarea, pentru o perioad limitat, la o parte din dividendele cuvenite.
Managerii, la rndul lor, vor fi interesai s pstreze un nivel corespunztor al acestei
rate, pentru a-i putea pstra poziiile i a putea realiza criteriile de performan ale firmei.

18
Lucian Bue-Analiza economico-financiar, Editura Economic, Bucureti, 2005, pag.280.
19
M Vaduva, I.L. Medar, A.G.Caruntu-Analizaeconomico-financiara a firmei, EdituraAcademica Brancusi, Targu-
Jiu, 2002, pag.126
20
17

Rata rentabilitii financiare este influenat, n mod esenial, de existena a doi factori, i
anume:
- folosirea n cadrul structurii de capital a ntreprinderii a capitalului mprumutat;
- deductibilitatea cheltuielilor cu dobnzile, prin posibilitatea introducerii acestora pe
cheltuielile ntreprinderii (drept cheltuieli financiare) i existena efectului de scut de
impozit.
n plus, este necesar ca rata rentabilitii economice s fie superioar costului capitalului
mprumutat, n caz contrar folosirea capitalurilor mprumutate devenind insuficient.
21

n funcie de capitalul utilizat n determinarea acestei rate avem:
- rata rentabilitii financiare a capitalului propriu;
- rata rentabilitii financiare a capitalului permanent.
22

1.2.2.3. Rata rentabilitii comerciale

Prin definitie, rata rentabilitatii comerciale exprima raportul dintre profitul total aferent
vanzarilor intreprinderii si cifra de afaceri, exprimand sintetic rezulatul politicii comerciale a
acesteia,
23
cu alte cuvinte reprezint eficiena activitii comerciale a ntreprinderii, asigurnd
legatura dintre profitul i cifra de afaceri net.
Calitatea gestiunii unei ntreprinderi este validat prin aprecierea produselor sale pe pia,
situaie evideniat prin cifra de afaceri. Raportul dintre rezultatul obinut i cifra de afaceri
reprezint rata rentabilitii comerciale.

Majoritatea autorilor consider c ordinea n care acioneaz factorii asupra ratei
rentabilitii comerciale este urmtoarea:
structura cifrei de afaceri pe produse;

21

22
23
Liviu Spataru, Analiza economico-financiara Instrument al managementului intreprinderilor, Bucuresti, 2004,
pag. 385.
18

preul de vnzare pe produs, fr TVA;
costul complet unitar.
24

n cazul intreprinderilor mari romneti se recomand, prin legislaia actual
din domeniul contabilitii, prezentarea n cazul notelor explicative ale situaiilor financiare a
anumitor indicatori care reflect performanele economico-financiare ale acestora, prin care i
rata marjei brute din vnzri.
Principala limit a acestor rate de rentabilitate n caracterizarea performanei la nivel
microeconomic este generat de faptul c se calculeaz pe baza profitului contabil, deci va fi
influenat semnificativ de politicile i practicile contabile utilizate de ntreprindere (metoda de
amortizare a activelor fixe, metoda de evaluare a stocurilor, politica de provizioane etc).
25

Rata marjei brute din vanzari reflecta ponderea marjei brute fata de costul bunurilor
vandute in cadrul cifrei de afaceri nete. Aceast rat de rentabilitate reflect politica comercial a
ntreprinderii i capacitatea acesteia de a controla costurile de producie. Nivelul marjei de profit
depinde de natura activitii, dimensiunea, capacitatea tehnic i performanele acesteia, cota de
pia deinut, mediul concurenial naional i internaional etc.
Statisticile privind firmele americane demonstreaz c valoarea acestei rate financiare variaz
extrem de mult, de la 2,9% n industria textil la 10,5% n domeniul public al utilitilor. n plus,
rata rentabilitii comerciale i viteza de rotaie a activelor totale (n engl. Asset turnover), care
ambele reprezint determinani ai ratei rentabilitii financiare a capitalului propriu (conform
sistemului Du Pont), tind s varieze n sens invers. Astfel, companii (de exemplu supermarket-
uri) care au un nivel ridicat al vitezei de rotaie a activelor au, de regul, o marj redus a
profitului, iar ntreprinderi (de exemplu cele productive) cu o marj ridicat a profitului tind s
nregistreze o rotaie sczut a activelor.
26

n condiii normale de inflaie, majorarea preurilor de vnzare constituie efectul
mbuntirii calitii produselor i serviciilor, politicii comerciale a ntreprinderii, situaiei de
monopol sau poziiei concureniale puternice a ntreprinderii pe pia.

24
Al. Gheorghiu, Analiz economico-financiar la nivel microeconomic, Editura Economic, Bucureti, 2004, pag.
195
25
OMF 1752/2005 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conform cu directivele europene.
26
R. C. Higgins, Analysis for Financial Management, Bussiness One Irwin, 1922.
19

1.2.2.4. Rata rentabilitii resurselor consumate

Prin definiie, rata rentabilitii resurselor consumate reflect raportul dintre rezultatul
aferent cifrei de afaceri i costurile totale aferente vnzrilor.
Factorii direci care influeneaz asupra ratei rentabilitii resurselor consumate sunt:
structura produciei vndute pe produse, costurile unitare i preurile medii de vnzare unitare,
exclusiv T.V.A..
Asupra ratelor rentabilitii resurselor consumate costul exercit o dubl aciune,
influennd n sensuri diferite prin numrtorul i numitorul raportului ( exemplu: n cazul
depirii costurilor unitare pe produs, numrtorul - profitul- se reduce, iar numitorul -
cheltuielile totale - crete, ceea ce face ca inflena negativ a acestui factor asupra ratei
rentabilitii resurselor consumate s fie mai puternic dect n cazul altor rate de rentabilitate).
n literatura de specialitate, nivelul acestei rate trebuie s fie cuprins ntre 9-15%.
27

1.2.2.5. Rata rentabilitii capitalului real i ocupat

Indicatorul care se calculeaz ca raport ntre profitul din exploatare i suma volumului
mediu al mijloacelor fixe i activelor circulante exprim rentabilitatea capitalului real, cu
ajutorul creia se poate analiza i fundamenta politica societilor comerciale sau a altor categorii
de ageni economici, din punctul de vedere al produciei, comercializrii produselor i serviciilor,
investiiilor, performanelor i aspectelor financiare, ntr-un mediu de afaceri n continu
schimbare.
Analiza eficienei utilizrii resurselor de munc se poate efectua n baza indicatorilor valorici ai
productivitii muncii.

1.2.2.6. Rata rentabilitii veniturilor

Rata rentabilitii veniturilor se calculeaz ca raport ntre nivelul absolut al profitului
neimpozabil i veniturile totale realizate , aferente unei perioade de gestiune si caracterizeaz
eficiena ntregii activiti a societtii comerciale n cursul unui exercitiu financiar.

27
V. Robu, N. Georgescu, Analiz economico-financiar, Editura Omnia Uni, Braov, 2000, pag. 221.
20

CAPITOLUL II
METODOLOGIA DE ANALIZ A RENTABILITII CU REFERIRE LA RATA
RENTABILITATII COMERCIALE
2.1. Metodologia de calcul a profitului

Analiza profitului poate fi efectuat i n funcie de factorii direci i indireci care
acioneaz la nivelul ntreprinderii. Lund n considerare diversitatea de forme sub care se
prezint profitul la nivel de ntreprindere, analiza factorial a acestuia poate fi aprofundat avnd
n vedere rezultatul aferent cifrei de afaceri.

2.1.1. Analiza factorial a profitului

Rezultatul exploatrii (Re) se circumscrie la nivelul activitii de baza a ntreprinderii i
caracterizeaz n mrime absolut rentabilitatea ciclului de exploatare. El se determin ca
diferen ntre veniturile din exploatare (Ve) i cheltuielile aferente acestora (Ce), astfel:
Re = Ve - Ce
Avnd n vedere caracterul eterogen al veniturilor i cheltuielilor de exploatare, conform
reglementarilor de armonizare cu directivele europene i Standardele Internaionale de
Contabilitate, rezultatul exploatrii se impune a fi analizat dup urmtorul model:
Re = Pr
(CA)
+ Re'
Pr
(CA)
= CA - ch
(CA)

Re' = Ave - Ache
Ch
(CA)
= Ce -[Qs + Qi + ct.658 + (ct.6812 -ct. 7812)]
unde:
Pr
(CA)
= profitul aferent cifrei de afaceri nete;
Re' = rezultatul exploatrii din alte operaiuni dect vnzrile curente;
CA = cifra de afaceri net;
ch
(CA)
= cheltuieli aferente cifrei de afaceri nete;
21

Ave = alte venituri din exploatare (despgubiri, amenzi i penaliti; donaii i subvenii primite;
din vnzarea activelor i alte operaiuni de capital; din subvenii pentru investiii etc.);
Ache (ct.658) = alte cheltuieli de exploatare (despgubiri, amenzi i penaliti; donaii i
subvenii acordate; cheltuieli privind activele cedate i alte operaiuni de capital etc.);
Qs = variaia produciei stocate;
Qi = producia imobilizat;
(ct. 6812 -ct. 7812) = ajustri privind provizioanele pentru riscuri i cheltuieli (rd. 27 din ct. de
profit i pierdere).
n cazul firmelor cu activitate de producie pentru analiza factorial a profitului aferent
cifrei de afaceri, se recomand urmtoarele modele de baz:
a) Pr = q
v
p-q
v
c
b)
pr CA
p q
c q
1 p q P
v
v
v r
=
|
|
.
|
\
|
=

Aprofundarea analizei profitului total al ntreprinderii presupune studierea profitului
principalelor produse i stabilirea influentelor factorilor direci i indireci care acioneaz asupra
acestora.
Analiza profitului pe produs (Prp) se poate realiza pe baza modelului:
Pr
p
= q
w
(p c)
c = cm + csd
+
ci

cm
=
csj

pj
Csd = t sh

n care:
cm - reprezint cheltuielile cu materiile prime i materialele directe pe unitatea de produs;
csd - cheltuielile cu manopera direct pe unitatea de produs;
ci - cheltuielile indirecte pe unitatea de produs;
22

cs
j
- consumul specific din resursa material ,j;
p
j
- preul de aprovizionare al resursei ,,j;
t - timpul de munc pe unitatea de produs;
sh - salariul mediu orar (inclusiv contribuiile pentru asigurri i protecie social);
Ci - suma cheltuielilor indirecte;
q - volumul fizic al produciei obinute.
Modelul de analiz prezentat mai sus poate fi folosit i n cazul analizei unui segment de
activitate conform IAS14 - paragraful 9 un segment de activitate este o component distinct a
unei ntreprinderi ce este angajat n furnizarea unui produs individual sau a unui serviciu sau a
unui grup de produse sau servicii conexe, i care este subiectul riscurilor i beneficiilor ce sunt
diferite de aceleai din alte segmente de activitate... .

2.1.2. Analiza factorial a ratelor de rentabilitate

Ratele de rentabilitate reprezint indicatori sintetici, prin care se apreciaz sub form
relativ situaia profitabilitii sau a capacitii ntreprinderii de a produce profit. Ratele
rentabilitii sunt printer cei mai importani indicatori prin care se apreziaz eficiena general a
activitii unei ntreprinderi, deoarece reflect rezultatele obinute prin urmarea trecerii prin toate
stadiile circuitului economic.
Rata rentabilitii, ca indicator de performan, poate avea mai multe forme de exprimare,
n functie de modul de raportare a unui indicator de efecte sau rezultate obtinute (profitul, EBE
sau ali indicatori partiali ai rentabilitatii) la un indicator de flux global al activitii (cifra de
afaceri, venituri din exploatare, valoarea adaugat) sau la mijloacele economice avansate sau
consumate pentru obtinerea rezultatului respectiv (ca indicatori de efort).
De aceea, putem clasifica ratele de rentabilitate n funcie de mai multe criterii, cele mai
importante fiind criteriul bazei de raportare i criteriul funcional. n afara acestora, mai pot
exista criterii referitoare la interesele urmrite n exprimarea acestor rate (interesele managerilor,
actionarilor, creditorilor, etc.) sau la tipul de rezultat ce se afla la numaratorul ratelor.
Dupa criteriul functional, ratele rentabilitii se pot clasifica n:
23

- rate ale rentabilitii economice;
- rate ale rentabilitii financiare;
- rate ale rentabilitii comerciale;
- rate ale rentabilitii resurselor consumate;
- rate ale rentabilitii capitalului real si consumat;
- rate ale rentabilitatii veniturilor.

2.1.2.1. Rata rentabilitii economice

Rata rentabilitii economice msoar performanele totale ale activitii unei firme,
independent de modul de finanare i de sistemul fiscal.
28

n literatura de specialitate se ntlnete exprimat sub mai multe forme, i anume:

unde:
Pc = profitul curent
At = activul total

unde:
Pe = profitul din exploatare
Ae = active de exploatare

28
24

unde:
Cp = capitalul permanent
29

Aceast rat se poate exprima sub mai multe forme, n funcie de modul exprimare a
indicatorului de efort. ntlnim astfel:
- rata rentabilitii economice a activelor, cnd indicatorul de efort este reprezentat de activele
totale sau cele de exploatare;
- rata rentabilitii economice a capitalului investit, cnd indicatorul de efort este reprezentat de
capitalul investit.
30

a) Rata rentabilitii economice a activelor se calculeaz ca raport intre rezultatul total al
exerciiului sau profitul brut total (Pb) i activul total (At), format din activele imobilizate (Ai) i
activele circulante (Ac):

Nivelul su prezint interes, n primul rnd pentru managerii ntreprinderii, care apreciaz
astfel eficiena cu care sunt utilizate activele disponibile.
Un alt model de analiz factorial a ratei rentabilitii economice a activelor se prezint astfel:
31

(

unde:
- profitul mediu la 1 leu venituri totale;

29
M Vduva, I.L. Medar, A.G.Cruntu-Analizaeconomico-financiar a firmei, EdituraAcademicBrncui, Trgu-Jiu,
2002, pag.126.

31
M Vduva, I.L. Medar, A.G.Cruntu-Analizaeconomico-financiar a firmei, EdituraAcademicBrncui, Trgu-Jiu,
2002, pag.126.
25

eficiena utilizrii activelor imobilizate;
eficiena utilizrii activelor circulante.

Influenele factorilor se calculeaz cu metoda substituirilor n lan.
Analiza factorial a ratei rentabilitii economice a activelor se mai poate efectua i cu
ajutorul urmtorului model:

unde:
Pc = profitul curent al exerciiului
Vc = veniturile curente (cele de exploatare i financiare).
32

Interpretarea influenelor se realizeaz asemntor ca la modelul anterior.
O alt form de exprimare a ratei rentabilitii economice a activelor ine seama de rezultatul
de exploatare sau de profitul eferent cifrei de afaceri i de activele totale ale firmei, astfel:

, sau

)
Potrivit acestui model, rata rentabilitii economice a activelor totale i cheltuieli la 1 leu
cifra de afaceri, ale cror influene se determin cu metoda substituirilor n lan.
Pentru creterea nivelului su, se poate aciona prin creterea eficienei utilizrii activelor
totale i prin reducerea cheltuielilor ce revin la 1 leu cifr de afaceri.

32
26

Avnd in vedere c activele totale au dou componente(active imobilizante i active
circulante), analiza poate continua prin urmrirea eficienei acestora, pe baza urmtorului
model:
33

) (
)
sau

) (
)
Influenele factorilor se determin cu metoda substituirilor n lan.
Rata rentabilitii economice a activelor se poate calcula i numai pentru activitatea de
exploatare, prin raportarea profitului de exploatare sau a excedentului brut de exploatare la
mrimea activelor de exploatare, astfel:
34

Prin aplicarea metodei substituirilor n lan, se pot calcula influenele factorilor asupra
modificrii ratei rentabilitii economice i se pot face aprecieri cu privire la factorii cu influen
pozitiv i negativ care au determinat evoluia acestei rate.
a) Rata rentabilitii economice a capitalului investit se determin ca raport ntre rezultatul
total al exerciiului sau rezultatul din exploatare i capitalul investit:

De nivelul acestei rate sunt interesai, n primul rnd, investitorii actuali i cei poteniali
(acionarii i bncile), care o compar cu rentabilitatea unor alte forme de plasament (dobnzile
la depozitele bancare, ctigul din plasarea capitalului la alte ntreprinderi etc.), dar i managerii,
pentru care un nivel ridicat al acestei rate semnific o gestiune eficient a capitalurilor investite.
n acest sens, ei compar rata rentabilitii economice cu rata medie a costului capitalului,
putndu-se ntlni urmtoarele situaii:

33
34
27

- Cnd Re >Rci nseamn c activitatea desfurat degaj o rentabilitate economic
superioar costului capitalului, nregistrndu-se o valoare adugat economic pozitiv
care va spori valoarea de pia a ntreprinderii;
- Cnd Re <Rci nseamn c rentabilitatea obinuta nu poate acoperi solicitrile
furnizorilor de capital, nregistrndu-se o valoare adugat economic negativ i o
reducere a capitalurilor proprii.
35

2.1.2.2. Rata rentabilitii financiare

Rata rentabilitii financiare care exprim raportul dintre profitul net (rezultatul exerciiului) fa
de capitalul propriu:

unde:
Pn = profitul net
Cpr = capitalul propriu

Rata rentabilitii financiare exprim eficiena utilizrii capitalului propriu sau permanent
al firmei. Din acest considerent, rata rentabilitii financiare prezint o importan deosebit, n
primul rnd, pentru acionari, care apreciaz, n funcie de nivelul acesteia, dac investiia lor
este justificat i dac vor continua s sprijine dezvoltarea firmei prin aportul unor noi capitaluri
sau prin renunarea, pentru o perioad limitat, la o parte din dividendele cuvenite.
Managerii, la rndul lor, vor fi interesai s pstreze un nivel corespunztor al acestei
rate, pentru a-i putea pstra poziiile i a putea realiza criteriile de performan ale firmei.

35
28

Rata rentabilitii financiare este influenat, in mod esenial, de existena a doi factori, i
anume:
- folosirea n cadrul structurii de capital a ntreprinderii a capitalului mprumutat;

- deductibilitatea cheltuielilor cu dobnzile, prin posibilitatea introducerii acestora pe
cheltuielile ntreprinderii (drept cheltuieli financiare) i existena efectului de scut de
impozit.
36

n plus, este necesar ca rata rentabilitii economice s fie superioar costului capitalului
mprumutat, n caz contrar folosirea capitalurilor mprumutate devenind insuficient.
n funcie de capitalul utilizat n determinarea acestei rate avem:

- rata rentabilitii financiare a capitalului propriu;
- rata rentabilitii financiare a capitalului permanent.

a) rata rentabilitii financiare a capitalului propriu se poate calcula prin raportarea
profitului net la mrimea capitalului propriu, astfel:
37

Pentru a elimina influena elementelor extraordinare, cu caracter aleatoriu, care pot avea
uneori o pondere semnificativ n cadrul profitului net, este necesar ca, n locul rezultatului
net al exerciiului dup impozitare (profitul net), s operm cu rezultatul current al
exerciiului. n vederea folosirii valorilor nete, putem deduce mrimea teoretic a impozitului
pe profit aferent acestui rezultat curent.
Pentru o analiz mai detaliat a acestei rate, se impune descompunerea sa ntr-un produs
de dou sau mai multe rate. Un astfel de model ine seama de eficiena utilizrii capitalului
propriu i de rata rentabilitii vnzrilor, astfel:

unde:
CA = cifra de afaceri.

36
37
29

Un alt model de analiz factorial ine seama de proporia ntre capitalul investit i
capitalul propriu, de eficiena utilizrii capitalului investit i de rata rentabilitii vnzrilor,
astfel:
38

unde:
Kinv = capitalul investit;
G = capitalul propriu;
Rv = rata rentabilitii vnzrilor;
Eki = capitalul investit.
Pentru analiza factorial a ratei rentabilitii financiare, se mai poate utiliza un model care ia
n considerare multiplicatorul capitalului propriu, eficiena utilizrii activelor totale i rata
rentabilitii vnzrilor:
39

unde:
At = activul total
Ceilali factori de influen, eficiena utilizrii activelor totale i rata rentabilitii vnzrilor, au
crescut n anul curent fa de anul de baz, influennd favorabil modificarea ratei rentabilitii
financiare.
b) Rata rentabilitii financiare a capitalurilor permanente se calculeaz pe baza relaiei:

In cadrul analizei, se poate studia i legtura dintre rata rentabilitii financiare, rata
rentabilitii economice si rata dobnzii, prin intermediul gradului de ndatorare sau a prghiei
financiare si a cotei de impozit pe profit

38
39
30

Fiecare dintre aceste categorii de rate exprima modul de finanare a unei forme de capital.
Astfel, daca rata rentabilitii economice exprima eficienta utilizrii capitalurilor investite, rata
rentabilitii financiare si rata dobnzii exprima modul de remunerare a celor doua component.

ale acestuia (capitalul propriu si capitalul mprumutat).

In condiiile unei rate a rentabilitii
economice date, orice modificare a raportului dintre capitalul propriu si capitalul mprumutat
40

conduce la modificarea ratei rentabilitii financiare.
Pentru a exprima legtura dintre aceste trei rate se folosete relaia:

* ( )
+ (
)
unde:
Rd = rata dobnzii pentru creditele luate de la bnci;
D = datoriile purttoare de dobnzi;
Ci = cota de impozit pe profit;
= levierul sau parghia financiara;

( )
= efectul de levier financiar.

Din aceasta relaie, observam ca in funcie de raportul care exista intre rata rentabilitii
economice si rata dobnzii, efectul de levier financiar va fi pozitiv sau negativ, adic apelarea la
credite bancare va conduce la creterea sau la scderea rentabilitii financiare. Astfel:
a) Dac Re > Rd , apelarea la capitaluri mprumutate va conduce la creterea rentabilitii
financiare, deoarece efectul de levier financiar va fi pozitiv si va revenii acionarilor (
Rf>Re). In acest caz, ntreprinderea va avea interesul sa foloseasc cat mai multe
mprumuturi pentru a beneficia de efectul de levier financiar, ns pana la limita riscului
de insolvabilitate.

b) Daca Re=Rd, apelarea la credite nu va avea nici un efect asupra rentabilitii financiare,
nivelul acesteia fiind egal cu cel al rentabilitii economice (Rf=Re).
c) Daca Re<Rd, contractarea unor noi mprumuturi va conduce la reducerea ratei
rentabilitii financiare (Rf<Re), efectul de levier financiar fiind negativ. In acest caz,

40
31

activitatea firmei respective se caracterizeaz prin ineficienta si va conduce treptat la
decapitalizarea sa.
Deci efectul de levier financiar este pozitiv dect in msura in care rata rentabilitii
economice este superioara ratei dobnzii. Problema fundamental este de a tii
41

daca eventualele condiii economice nefavorabile pot conduce la reducerea rentabilitii
economice astfel nct sa provoace un efect de levier financiar negative.
Schematic, se pot prezenta urmtoarele observaii:
- cnd conjunctura economica este stabila sau in cretere regulata si permite efectuarea de
- previziuni valabile privind ncasrile viitoare, ndatorarea este relativ puin periculoasa si
poate fi utilizata la niveluri ridicate (daca diferena dintre rata rentabilitii economice si
rata dobnzii este stimulativa);
- daca, dimpotriv, perioada este marcata de instabilitate economica, riscul ca activitatea
ntreprinderii sa scad intr-un mod imprevizibil creste, ceea ce face ca ndatorarea sa
devina periculoasa.
42

Nivelul ratei rentabilitii financiare este influenat, in mod considerabil, de modalitile
de finanare a activitilor firmei, respective de structura financiara. Pentru ca un investitor s
fie interesat sa achiziioneze aciuni la o firma, rata rentabilitii financiare a capitalurilor
proprii trebuie sa fie superioara ratei medii a dobnzii pe piaa financiara.
Rata rentabilitii financiare a capitalului propriu este un indicator elocvent de apreciere a
gradului de remunerare capitalului, dar ea are semnificaii diferite pentru acionari, in funcie
de numrul de aciuni deinute si de interesele lor in cadrul firmei.
Astfel, daca un acionar urmrete realizarea unei investiii pe termen lung in cadrul
ntreprinderii (de regula, acionarul majoritar), el nu va solicita o remunerare pe termen scurt a
capitalului investit. El va fi mulumit cu un nivel mai redus al dividendului, dar va urmrii o
capitalizare cat mai mare a profitului, in scopul creterii valorii firmei pe termen lung.
Acionarii care urmresc doar efectuarea unei speculaii pe termen scurt (acionarii
minoritari) vor fi interesai doar de valoarea dividendelor ncasate si mai puin de profitul net
totale obinut. De regula, aceasta categorie de investitori i lichideaz participaiile in cadrul
firmei imediat dup trecerea datei de referina de acordare a dividendelor.

41
42
32

Se observa ca interesele celor doua categorii de acionari sunt opuse, in funcie de orizonturile
de timp avute in vedere pentru investiiile efectuate. Firma poate decide nsa si o alta varianta de
distribuire a profitului net obinut, care sa satisfac att acionarul majoritar, cat si pe cei
minoritari. Este vorba de majorarea capitalului social prin capitalizarea ntregului profit sau a
43

celei mai mari pari a acestuia in cadrul companiei si acordarea de aciuni gratuite proprietarilor.
In acest fel, acionarii minoritari vor obine aciuni a cror valoare de piaa depete nivelul
dividendelor pe care le-ar fi obinut daca firma ar fi decis acordarea acestora,

iar acionarul
majoritar va fi satisfcut, ntruct i va menine poziia in cadrul acionariatului firmei, iar
compania nu se decapitalizeaz prin ieirea unor fluxuri de lichiditi in contul dividendelor.
44

2.1.2.3. Rata rentabilitii comerciale

Este frecvent folosit n practica economic. Rata amintit reprezint raportul dintre
profitul aferent cifrei de afaceri i cifra de afaceri exprimat n preurile de vnzare, respective:

adic
x100
Calitatea gestiunii unei ntreprinderi este validat prin aprecierea produselor sale pe pia,
situaie evideniat prin cifra de afaceri. Raportul dintre rezultatul obinut i cifra de afaceri
reprezint rata rentabilitii comerciale.

n literatura de specialitate exist mai multe moduri de calcul a acestei rate de rentabilitate, dar
cele mai utilizate sunt urmtoarele:
45

a)

b)

c)

43
44
45
Al. Gheorghiu, Analiz economico-financiar la nivel microeconomic, Editura Economic, Bucureti, 2004, pag.
195
33

Unde:
Rc - rata rentabilitii comerciale
Rcn rata rentabilitii comerciale nete
RMb rata marjei brute din vnzri
CA cifra de afaceri net
Pr profit aferent cifrei de afaceri nete
Po profit operaional
Pn profit net
Analiza factorial a ratei rentabilitii comerciale se poate realiza pe baza modelului:
)
Majoritatea autorilor consider c ordinea n care acioneaz factorii asupra ratei rentabilitii
comerciale este urmtoarea:
structura cifrei de afaceri pe produse;
preul de vnzare pe produs, fr TVA;
costul complet unitar.

2.1.2.4. Rata rentabilitii resurselor consumate

Evidenierea consumurilor de resurse se realizeaz n conturile de cheltuieli. Eficiena
acestor consumuri se poate aprecia n raport cu rezultatele obinute, pe baza ratei rentabilitii
resurselor consumate, cunoscut i sub denumirea de rata rentabilitii costurilor.

adic

Rata rentabilitii resurselor consumate (Rc) se exprima ca raport intre un anumit rezultat
economic si cheltuielile efectuate pentru obinerea acestuia. Prezint interes pentru managerii
ntreprinderii, care trebuie sa asigure o utilizare eficienta a resurselor disponibile. Putem calcula
astfel urmtoarele rate:
46

a) Rata rentabilitii cheltuielilor de exploatare (Rce), cu doua exprimri:

46
34

n care:
Ce = cheltuielile de exploatare;
A = cheltuielile cu amortizare;
Cpe = cheltuielile cu provizioanele de exploatare.
b) Rata rentabilitii cheltuielilor aferente cifrei de afaceri (Rc), calculate ca raport intre
profitul aferent cifrei de afaceri a ntreprinderii (Pr) si costul produciei vndute:

() ()
()

Rezulta ca modificarea ratei rentabilitii resurselor consumate se explica in mod direct prin
modificarea structurii produciei vndute (s), a costurilor pe produse (c) si a preturilor de vnzare
fr TVA pe categorii de produse (q). Schema factorilor cu influenta directa se prezint astfel:

s
Rc c
p

Modificarea volumului fizic al produciei vndute pe sortimente (q) nu influeneaz in
mod direct asupra ratei rentabilitii resurselor consumate deoarece apare si la numrtor, si la
numitor, pe ansamblul influenta sa fiind nula.
In ceea ce privete modificarea structurii produciei, dei si aceasta apare att la
numrtor cat si la numitor, influenta acesteia nu este nula. Deoarece la numrtor avem
structura produciei vndute exprimata cu ajutorul preului si a costului, in timp ce la numitor
avem structura produciei vndute exprimata numai cu ajutorul costului, ori, raportul cost/pre nu
35

este constant pentru toate produsele si deci si cele doua posibiliti de exprimare a structurii sunt
diferite.
47

Creterea ratei rentabilitii resurselor consumate poate avea loc prin:
48

- mbuntirea structurii produselor vndute prin creterea ponderii produselor a cror rata
a rentabilitii resurselor consumate este superioara ratei medii pe ntreprindere (r>);
- reducerea costurilor pe unitatea de produs (
);
- creterea preturilor de vnzare, care poate avea loc numai prin creterea calitii
produselor si in corelaie cu evoluia raportului dintre cererea si oferta pentru bunurile
respective (
).
In situaia de fata se observa ca preturile de vnzare au avut o influenta pozitiva asupra
evoluiei ratei rentabilitii, in timp ce costurile pe unitatea de produs au crescut, determinnd o
reducere a ratei rentabilitii.
Modelul de analiza prezentat are dezavantajul ca furnizeaz informaii in medie la nivelul
ntreprinderii, fr sa permit o aprofundare a analizei pe produse. Pentru eliminarea acestui
dezavantaj, rata rentabilitii resurselor consumate se mai poate calcula in funcie de structura
celuielilor pe sortimente (gi) si de rata rentabilitii resurselor consumate pe anumite categorii
de produse (ri), astfel:

unde:

47
48
36

Prin luarea in considerare a acestor influente se pot face aprecieri mai corecte asupra
modificrilor intervenite in rata rentabilitii resurselor consumate, precum si asupra
posibilitilor de cretere a rentabilitii la nivelul fiecrui produs.
49

2.1.2.5. Rata rentabilitii capitalului real i ocupat (fix i circulant):

n analiz se folosesc metode variate ale ratelor menionate, pentru nceput doar ca
indicatori ai rentabilitii n mrimi relative.
sau

Indicatorii reprezentai mai sus constituie instrumente utile i eficace ale analizei
financiare pentru caracterizarea general a politicii produciei comerciale, de investiii i
financiare a ntreprinderii, respectiv ale performanelor economico-financiare ale acesteia.
Rentabilitatea activitii economico-financiare nu reprezint unicul criteriu de apreciere a
rezultatelor. Cu precdere n sectorul distribuiei la ea trebuie conexai i indicatorii sociali
referitori n primul rnd la calitatea satisfacerii cerinelor consumatorilor.
50

2.1.2.6. Rata rentabilitii veniturilor

Rata rentabilitii veniturilor (Rv) exprima profitul total ce revine la 100 lei venituri.
Nivelul sau se determina corelaia:

Prin acest model, urmrim corelaia dintre dinamica profitului si dinamica veniturilor. Pentru
a evidenia influentele factorilor se folosete metoda substituirilor in lan.
51

49
50
M Vaduva, I.L. Medar, A.G.Caruntu-Analiza economic-financiara a firmei, EdituraAcademica Brancusi, Targu-Jiu,
2002, pag.127.
51

37

1. Influenta veniturilor totale:

2. Influenta profitului total:

O situaie favorabila se nregistreaz atunci cnd profitul creste intr-un ritm superior
creterii veniturilor totale.
Pentru analiza factorial mai poate fi utilizat urmtorul model:

unde:
gi = structura veniturilor totale pe categorii;

ri = rata rentabilitii pe categorii de venituri;

Influentele celor doi factori se determina astfel:
1. Influenta structurii veniturilor totale:

38

2. Influenta ratei rentabilitii pe categorii de venituri:

Potrivit acestui model, pentru creterea ratei rentabilitii veniturilor se poate aciona prin
modificarea structurii veniturilor totale in favoarea celor cu o rentabilitate mai mare, dar mai
ales prin creterea rentabilitii diferitelor categorii de venituri.
O varianta a ratei rentabilitii veniturilor, circumscrisa activitii de exploatare, este rata
rentabilitii comerciale (Rcom). Aceasta rata exprima eficienta activitii de comercializare a
ntreprinderii, ca rezultat al eforturilor de promovare a produselor si mai ales al politicii de
preturi adoptate de ntreprindere.
52

Rata rentabilitii vnzrilor se poate determina sub una din urmtoarele forme:

()

()

In cadrul acestui model apar ca factori de influenta cifra de afaceri, drept factor cantitativ,
determinate la rndul sau, de volumul produciei vndute si de preul de vnzare fr TVA si,
respective, excedentul brut de exploatare sau rezultatul brut de exploatare, ca factori calitativi.
53

Pentru ntreprinderile mici si mijlocii, care nu au o fora de piaa deosebita sau care se afla pe
piee puternic concureniale, creterea rentabilitii vnzrilor se poate obine mai ales prin
sporirea EBE sau a RE, ca rezultat al reducerii costurilor de producie, deoarece cifra de afaceri
nu poate nregistra creteri foarte nsemnate.
Daca ne vom referii strict la activitatea de producie si comercializare, adic la profitul
aferent cifrei de afaceri, deoarece rezultatul de exploatare poate conine influenta altor elemente,
care nu au legtura directa cu cifra de afaceri, rata rentabilitii comerciale sau a vnzrilor poate
fi exprimata astfel:

52

53

39

() ()
()

unde:
gi = structura cifrei de afaceri pe produse;

ri = rata rentabilitii comerciale pe produse.
Aceste modele cuprind aceeai factori de influenta ca si rata rentabilitii resurselor
consumate, situai in aceeai ordine de condiionare: s, c, p.
Calculul si interpretarea influentelor acestor factori se face in mod asemntor ca si in cazul
rentabilitii resurselor consumate, prin aplicarea metodei substituiei in lan.
54

54
40

CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA DIAGNOSTIC A RATEI RENTABILITII
COMERCIALE LA S.C. PLUS 2 S.R.L.
3.1. Prezentarea generala a societii

Statutul juridic al firmei este cel de societate cu rspundere limitat, firma avnd un
capital social subscris de 50.000 RON.
Numrul angajailor care i desfoar n prezent activitatea n firm este de 35 dar
acesta urmnd s creasc ntr-un viitor apropiat datorit tendinei i totodat necesitii de
extindere a activitii att n planul diversificrii serviciilor ct i privind locaiile, respectiv
punctele de lucru ale firmei.
n prezent agenia i desfoar activitatea n municipiul Rovinari, str. Prieteniei, jud.
Gorj ntr-un spaiu nchiriat, n imediata apropiere a centrului oraului, acest lucru fiind un atu al
firmei ntruct este tiut faptul c poziionarea este unul din aspectele cheie n succesul unei
afaceri i ofer o simbioz perfect ntre stilul clasic i modern. Aici serviciile i luxul sunt de o
mare importan. Angajatilor li se asigura condiii optime de promovare n cadrul firmei.
Bucurndu-se de o reputaie foarte bun n randul clienilor, sunt siguri c produsele i serviciile
pensiunii vor oferi o satisfacie garantat. i pentru ca S.C. PLUS 2 S.R.L. stie ce nseamn un
client multumit, sunt sigur c poate face fa oricrei provocari.
Obiectivul unitii este de a satisface pe deplin exigenele gastronomice ale clienilor, avnd n
vedere c preocuparea oamenilor pentru o alimentaie sntoas i hrnitoare este n cretere n
ultimii ani conform studiilor de pia efectuate de Agenia de monitorizare a tendinelor de
consum.
Elegan, calitate, profesionalism, iat doar cateva cuvinte care definesc restaurantul
nostru.
mbinam arta culinar cu serviciile de nalta calitate i ne mndrim cu priceperea buctarilor
notri.
Restaurantul cuprinde dou sli destinate evenimentelor importante din viaa dumneavoastr.
41

Restaurantul este o locaie de evenimente care se remarc prin servicii de calitate, printr-un
design deosebit i care ofer elegana specific evenimentelor importante ce au loc n viaa
dumneavoastra.

Pot fi organizate evenimente precum:
.
* Nuni
* Botezuri
* Aniversri
* Petreceri de firm
* Cursuri festive
* Business lunch
* O cin romantic sau o masa ntre prieteni.
Experienta pe care o avem ca restaurant pentru evenimente ne recomand oricarui proiect festiv
sau de afaceri pe care l-ai avea, indiferent de amploarea acestuia sau doar o simpla mas
Pentru una din cele mai importante zile din viata dumneavoastr, restaurantul noastru va pune la
dispozitie o gam variat de meniu-uri, aranjamente i decoratiuni.
Amenajarea slii i servirea ireproabil a restaurantului dar i mncrurile pregatie n buctria
noastr sigur te vor convinge de profesionalismul echipei.
Pentru ca invitaii dumneavoastr s se bucure pe deplin de cadrul restaurantului, v asteptam s
organizam mpreun cele mai fericite evenimente din viaa dumneavoastr!

3.1.1. Scurt istoric

Societatea comercial Plus 2 a fost nfiinat n data de 15 martie anul 2005, avnd ca
obiect de activitate principal restaurant dar, cod CAEN 5610.
n scurt timp societatea a reusit s-i cstige un loc important pe piaa de profil lucru
realizat prin crearea unei curbe de experienta productive, prin formarea i modelarea unei culturi
si viziuni organizationale care a permis apararea mpotriva atacurilor din partea concurenilor.
42

Aceasta presupune totodata o cunoatere foarte bun a clienilor i implicit posibilitatea
satisfacerii depline a nevoilor si dorintelor acestora.
Prioritatea strategiei de dezvoltare a constat n a face ct mai repede accesibile toate informaiile
legate de produsele noastre, pentru acei clieni care doresc un restaurant de o calitate i un
rafinament deosebit. De aceea, am editat o serie actualizat de cataloage de prezentare i am
realizat propriul nostru website. Internetul reprezentnd un mare potential n promovarea
imaginii produselor noastre. Avem tot timpul informatii actualizate despre evoluia i
schimbrile care apar pe pia, n ideea de a nelege mai bine nevoile i cerinele partenerilor i
modul n care putem comunica mai bine cu ei.
Schimbarea volumului de activitate a facut necesar achiziionarea in anul 2006 a
unuispaiu mai vast. Dup finalizarea amenajrii acestuia activitatea de producie s-a mutat in
acest spatiu. Astfel acea suprafa cuprinde birouri, depozit de materii, buctria si sala. Se sper
ca n anul viitor se va deschide un nou punct de lucru si in Tg-Jiu.

3.1.2. Obiect de activitate

Obiectul de activitate al unei societi comerciale reprezint nsi activitatea economic
desfaurat de catre comerciant n scopul obinerii de profit.
Conform Legii nr. 31/1990 privind societiile comerciale, republicat i modificat,
precum i a Ordinului nr. 601/2002 privind actualizarea Clasificrii activitilor din economia
naional - CAEN, activitatea economic desfaurat de ctre comerciani se clasific n grupe i
clase, fiecare clas facnd referire la una sau mai multe tipuri de activiti.
Este obligatoriu ca la nfiinarea oricrui tip de societate comercial actul constitutiv al societii
s prevad o asemenea clasificare a obiectelor de activitate.

43

3.2. Analiza ratelor de rentabilitate la S.C. PLUS 2 S.R.L.

Rata de rentabilitate reprezint un raport ntre un indicator care relecta un flux de
activitate sau un stoc.
n analiza financiar a ntreprinderii principalele rate de rentabilitate sunt:
- Rata rentabilitii economice;
- Rata rentabilitii financiare;
- Rata rentabilitii comerciale
- Rata rentabilitii avansate;
- Rata rentabilitii resurselor consumate;

3.2.1. Analiza ratei rentabilitatii economice

Pentru analiza ratei rentabilitii economice n cadrul societii noastre vom folosii urmtorul
model:

Unde:
- rata rentabilitii economice;
- rezultatul exploatrii;
- active totale;
CA cifra de afaceri

Rata rentabilitii economice va avea urmtoarele valori:
n anul 2009:
44

n anul 2010:

n anul 2011:

Analiza factorial a ratei rentabilitii economice:
Pentru perioada 2009-2010:
din care datorit influenei

urmtorilor factori direci i indireci:
1. Influena modificrii vitezei de rotaie a actualului total exprimat ca numr de rotaii
(
):
)

2. Influena modificrii ratei rentabilitii comerciale (
() ()
( ) , din care datorit influenei urmtorilor factori direci:
45

2.1. Influena modificrii structurii produciei vndute ():

) (
()
2.2.Influena modificrii preurilor medii de vnzare ():

) (
()
2.3. Influena modificrii costurilor unitare ()

() ( )
, din care datorit influenei

1. Influena modificrii vitezei de rotaie a activului total exprimat ca numr de rotaii
(
):
) ( )
2. Influena modificrii ratei rentabilitii comerciale (
):
46

() () din care datorit

influenei urmtorilor factori direci:
2.1.Influena modificrii structurii produciei vndute pe produse ():

) (
() ()
2.2.Influena modificrii preurilor medii de vnzare ():

) (
()
2.3.Influena modificrii costurilor unitare ():

( ) ()
n perioada 2009 2010 se constat o scdere a ratei rentabilitii economice cu 5,35%,
de la 24,54% ct s-a nregistrat n anul 2009 la 19,19% valoarea atins n anul 2010.
Aceasta scdere s-a datorat faptului c att viteza de rotaie a activului total, ct i rata
rentabilitii comerciale au influenat negativ evoluia ratei rentabilitii economice, cu -3,8%
respectiv cu -1,55%.
47

Rata rentabilitii comerciale a avut o influen negativ asupra ratei rentabilitii
economice datorit influenei negative a modificrii costurilor unitare de -4,71%, care a fost
suficient de mare ct s acopere influenele pozitive ale modificrii produciei vndute pe
produse cu -,32% i modificri preurilor medii de vnzare cu 2,30%.
n anul 2011, rata rentabilitii economice atinge valoarea de -18,85%, nregistrnd o
scdere mai mic dect cea din perioada precedent, de doar 0,34%. Acest lucru s-a datorat
faptului c, deci, modificarea vitezei de rotaie a activului total a influenat pozitiv evoluia ratei
cu 5,96%, modificarea ratei rentabilitii comerciale a nregistrat o influen negativ mai mare,
de -6,30%, societatea nerealiznd nici de data aceasta s nregistreze o cretere a ratei
rentabilitii economice.
Acest lucru s-a datorat faptului c dei modificarea vitezei de rotaie a activului total a
influenat pozitiv evoluia ratei cu 5,96%, modificarea ratei rentabilitii comerciale a inregistrat
o influen negativ mai mare, de -6,30%, societatea nereuind nici de data aceasta s
nregistreze o cretere a ratei rentabilitii economice.
Preurile medii de vnzare au nregistrat n aceast perioad o evoluie pozitiv
considerabil, de 18,96%, ns influena negativ a structurii produciei vndute pe produse i a
consumurilor unitare au determinat evoluia negativ a ratei rentabilitii comerciale.

3.2.2. Analiza ratei rentabilitii financiare

Rentabilitatea financiar exprim corelaia dintre profit i capitaluri n calitatea lor de
resurse de finanare a activitii ntreprinderii n funcia de capital utilizat n determinarea acestei
rate, n literatura de specialitate recomand doi indicatori:
- Rata rentabilitii financiare a capitalului propriu;
- Rata rentabilitii financiare a capitalului permanent.
Deoarece n cadrul societii analizate nu avem datorii pe termen mediu i lung, capitalul
permanent va fi egal cu capitalul propriu.
Voi utiliza urmtoarea relaie pentru a determina rata rentabilitii financiare:

48

Unde:
R
fin
rata rentabilitii financiare a capitalului propriu;
P
n
profitul net;
K
pr
capitalul propriu;
V
t
venituri totale;
A
t
active totale;
viteza de rotaie a activului total, exprimat prin numrul de rotaii;
factorul de multiplicare a capitalului propriu sau prghia financiar;
rentabilitatea net a veniturilor totale.

Valorile ratei rentabilitii financiare a capitalurilor proprii vor fi:
n anul 2009:

n anul 2010:

n anul 2011:

49

Analiza factorial a ratei rentabilitii financiare:
Pentru perioada 2009 2010:
, din care datorit

influenei urmtorilor factori:
1. Influena modificrii vitezei de rotaie a activului total, exprimat prin numrul de rotaii
(
):

( )

2. Influena modificrii factorului de multiplicare a capitalului propriu (
);

( )
3. Influena modificrii rentabilitii nete a veniturilor totale
)
( )

)
( )
, din care datorit

influenei urmtorilor factori direci:
1. Influena modificrii vitezei de rotaie a activului total, exprimat prin numrul de rotaii
(
):
50

( )
2. Influena modificrii factorului de multiplicare a capitalului propriu (
):

( )
3. Influena modificrii rentabilitii nete a veniturilor totale
)
( )

Se constat c rata rentabilitii financiare are tendina de a scdea.
n perioada 2009-2010, rata rentabilitii financiare scade de la 24,23%, valoarea atins n
anul 2009, la 20,23% n anul 2010, nregistrnd o diminuare de 4,04%.
Aceast scdere a fost determinat de influena negativ a modificrii vitezei de rotaie a
activului total de -3,42% i de influena negativ a rentabilitii nete a veniturilor totale de -
1,38%. Dei, prghia financiar a influenat pozitiv evoluia ratei rentabilitii financiare,
valoarea acesteia nu a fost suficient de mare pentru a putea acoperii influenele negative ale
celorlali factori, nregistrnd o cretere de doar 0,75%.
Rata rentabilitii financiare continu s creasc atingnd n anul 2011 valoarea de
19,92%.
n perioada de 2010-2011, rata rentabilitii financiare a nregistrat o scdere mai redus
fa de perioada precedent, i anume 0,29%. Aceast scdere a fost determinat de influena
negativ a rentabilitii nete a veniturilor totale de -6,30%. Influenele pozitive ale parghiei
financiare i vitezei de rotaie a activului total nu au fost nici de aceast dat suficient de mari
pentru a determina o cretere a ratei rentabilitii financiare.

51

3.2.3. Analiza ratei rentabilitii resurselor avansate

Rata rentabilitii resurselor avansate reprezint raportul ntre rezultatul curent al
exerciiului i valoarea medie a activiti fixe i a solidului mediu al activelor circulante.
Analiza ratei rentabilitii resurselor avansate sau ocupate se poate realiza utiliznd
urmtorul model:

unde:
Ra rata rentabilitii resurselor avansate;
Pfb-profitul brut ;
-valoarea medie a fondurilor avansate;
Valorile ratei rentabilitii resurselor avansate vor fi:
n anul 2009:

n anul 2010:

n anul 2011:

Analiza factoriala ratei rentabilitii resurselor avansate:

1. Influena modificrii valorii medii a fondurilor avansate (
):
52

1.1. Influena modificrii valorii medii a activelor imobilizate (
):

1.2. Influena modificrii valorii medii a activelor circulante (
):

2. Influena modificrii profitului brut(
):
,
din care datorit influenei urmtorilor factori direci:
2.1. Influena modificrii volumului fizic al produciei vndute (
):


2.3. Influena modificrii costului pe unitate de produs ():
53

2.4. Influena modificrii preului de vnzare pe produs ():


1. Influena modificrii valorii medii a fondurilor avansate (
):

1.1. Influena modificrii valorii medii a activelor imobilizate (
):

1.2. Influena modificrii valorii medii a activelor circulante (
):

2. Influena modificrii profitului brut (
):

, din care datorit influenei urmtorilor factori direci:
2.1. Influena modificrii volumului fizic al produciei vndute (
):

54


2.3. Influena modificrii costului pe unitate de produs ():

2.4. Influena modificrii preului de vnzare pe produs ():

Rata rentabilitii resurselor avansate scade n anul 2010 de la 25,06% ct s-a nregistrat
n anul 2009 la 20,11%, nregistrnd aadar o scdere de pn la 4,95%.
Cu toate c modificarea profitului brut a influenat pozitiv evoluia ratei rentabilitii
resurselor avansate cu pn la 0,83%, aceasta a nregistrat scdere deoarece modificarea negativ
a valorii medii a fondurilor avansate de 5,78% a fost dup cum se observ mult mai mare.
Valoarea medie a fondurilor avansate a nregistrat o modificare negativ datorit faptului
c, att activele circulante, ct i activele imobilizate au nregistrat modificri negative n
perioada 2009 2010.
n perioada 2010 2011, rata rentabilitii resurselor avansate continu s scad,
ajungnd n 2011 la valoarea de 19,71%, nregistrnd aadar o scdere de doar 0,4%, mult mai
mic fa de cea din perioada 2009 2010.
Dei valoarea media a fondurilor avansate a nregistrat n perioada 2010 2011 o modificare
pozitiv de 0,19%, aceasta nu a fost suficient de mare pentru a putea acoperii modificarea
negativ a profitului brut de 1,31%, societatea nregistrnd i n aceast perioad o scdere a
ratelor rentabilitii resurselor avansate.
55

Activele circulante au avut un rol important n influena valorii medii a fondurilor
avansate, modificarea pozitiv a acestora de 1,12% reuind s acopere minusul rezultat din
influena negativ a activelor imobilizate de 0,21%.

3.2.4 Analiza ratei rentabilitii resurselor consumate

Rata rentabilitii resurselor consumate reflect corelaia dintre rezultatul aferent cifrei de
afaceri i costurile totale aferent vnzrilor.
Analiza ratei rentabilitii resurselor consumate se poate realiza utiliznd urmtorul
model:
, unde:
reprezint rata rentabilitii resurselor consumate;

R
e
reprezint rezultatul exploatrii;
reprezint veniturile din exploatare;
reprezint cheltuielile de exploatare.

Valorile ratei rentabilitii resurselor consumate vor fi:
n anul 2009:

n anul 2010:

n anul 2011:

56

Analiza factorial a ratei rentabilitii resurselor consumate:

urmtorilor factori direci:
1. Influena modificrii structurii produciei vndute pe produse ():

2. Influena modificrii costurilor unitare ():

3. Influena modificrii preurilor medii de vnzare pe unitate de produs ():


urmtorilor factori direci:
1. Influena modificrii structurii produciei vndute pe produse ():
57

2. Influena modificrii costurilor unitare ():

3. Influena modificrii preurilor medii de vnzare pe unitate de produs ():

Rata rentabilitii resurselor consumate are tendina de a scdea, n anul 2010 scznd de
la 28,61%, ct s-a nregistrat n anul 2009, la 25,59%, deci cu aproximativ 3,02%.
Scderea cu pn la 3,02% a ratei rentabilitii resurselor consumate se datoreaz
modificrii negative a structurii produciei vndute de -1,73%, a costurilor unitare cu pn la -
4,57% i a preurilor medii de vnzare pe produs cu -3,28%.
n perioada 2010 2011 rata rentabilitii resurselor consumate nregistreaz o scdere
mult mai mare fa de perioada precedent, de 7,02%.
Cu toate c att modificarea structurii produciei vndute, ct i modificarea preului pe
unitate de produs au influenat pozitiv evoluia ratei rentabilitii resurselor consumate, acestea
nu au fost suficient de mari, pentru a determina o cretere a ratei rentabilitii resurselor
consumate, modificarea costului pe unitate de produs nregistrnd o influen negativ mai mare
dect cele dou cumulate.

58

3.2.5 Analiza ratei rentabilitii comerciale

Analiza ratei rentabilitii comerciale se poate realiza utiliznd modelul:

Unde:
- rata rentabilitii comerciale
- rezultatul exploatrii
CA cifra de afaceri
Valorile ratei rentabilitii comerciale vor fi:
n anul 2009:

n anul 2010:

n anul 2011:

Analiza factorial a ratei rentabilitii comerciale a fost realizat la analiza ratei
rentabilitii economice.
Rata rentabilitii comerciale este calculat prin raportarea rezultatului exploatrii la cifra
de afaceri ce a nregistrat o scdere uoar de 1,68% n anul 2010, urmnd ca n anul 2011
aceasta s continue s scad, ajungnd la o diferen de -5,21%.
n perioada 2009 2010 scderea s-a datorat influenei negative a modificrii costurilor
unitare de -4,71%, care a fost suficient de mare nct s acopere influenele pozitive ale
modificrii produciei vndute pe produse cu 0,32% i modificrii preurilor medii de vnzare cu
2,30%.
59

n perioada 2010 2011 modificarea structurii produciei vndute pe produse i
modificarea costurilor unitare au influenat negativ evoluia ratei rentabilitii comerciale cu -
14,85%, respectiv -4,10%, iar modificarea preurilor medii de vnzare a influenat pozitiv
evoluia ratei cu 12,65%.

60

CAPITOLUL IV
PROPUNERI SI CONCLUZII
4.1. Concluzii privind analiza diagnostic a ratei de rentabilitate

Din lucrarea de fa rezult c rentabilitatea, este o form sintetic de exprimare a eficienei
ntregii activiti economice a ntreprinderii.
Rentabilitatea constituie una din formele de exprimare a eficientei, care este mult mai
cuprinztoare reprezentnd cea mai cuprinztoare categorie care caracterizeaz rezultatele ce
decurg din diferite variante preconizate pentru analizarea sau economisirea unor resurse.
Pentru calcule de rentabilitate economica se pot utiliza ca rezultat nu numai profitul net,
ci ntregul venit net, deci profitul brut.
In urma analizei efectuata la societatea SC PLUS 2 SRL. , concluzia generala este aceea
ca societatea desfoar o activitate rentabil, obinnd profit in toi cei trei ani analizai,
respectiv 2009, 2010 si 2011.
Se constata ca societatea a obinut cel mai mare profit din activitatea de exploatare, anul
2010 nregistrnd cea mai ridicata valoare a profitului, respectiv 24.690.527 lei. Cel mai
important rol in cadrul activitii de exploatare la avut producia vnduta si veniturile din
vnzarea mrfurilor, acestea nregistrnd cele mai mari valori in cadrul veniturilor din
exploatare.
Societatea a nregistrat cel mai mic profit din exploatare in anul 2011, ca urmare a
creterii semnificative a cheltuielilor din exploatare fata de veniturile din exploatare. Dat fiind
domeniul de activitate al firmei, si in acest an producia vnduta si veniturile din vnzarea
mrfurilor (cifra de afaceri neta) au deinut cel mai important procent din totalul veniturilor din
exploatare.
In toi cei trei ani analizai, cheltuielile cu materiile prime si materialele consumabile au
nregistrat cele mai mari valori din cheltuielile din exploatare.
In activitatea financiara se constata ca ntreprinderea a nregistrat cel mai mic profit in
anul 2009 urmnd ca in anul 2010 sa nregistreze cea mai mare valoare, respectiv de 1.191.977
lei. Societatea nu deine venituri sau cheltuieli din activitatea extraordinara.
61

Ca urmare a celor prezentate, societatea nregistreaz cel mai mare profit net in anul
2010, iar cel mai mic in anul 2011.

4.2. Propuneri pentru msuri de cretere a ratelor de renbailitate

Pentru ca aceast firm s obin un profit mai mare, azunci rentabilitatea trebuie
imbuntit prin unele din urmtoarele propuneri:
- adaptarea unei trategii propuse
- efectuarea de noi investiii
n cazul alegerii i transpunerii n practic a unei strategii comerciale, este necesar a se
realize un plan detaliat de realizare innd seama n acelai timp de elementele perutrbrii
care vor intervenii. Costul se va efectua att aspura cnzrilor, ct i asupra costurilor, deci
asupra rentabilitii globale a firmei.
mbunatatirea sistemului de indicatori ai eficientei economice din comert trebuie s aib n
vedere att perfecionarea celor existeni, ct i introducerea altor indicatori cu rol benefic n
msurarea eficienei economice.
n conditiile actuale de consolidare a economiei de pia, profitabilitatea firmelor comerciale
nu poate fi sporit numai pe seama unei conjuncturi favorabile a pieei, ci este nevoie de o
restructurare radical a nivelului microeconomic al activitii comerciale.
Msurarea eficienei economice a firmelor cu profil de comert trebuie s tin seama de relaiile
de conexiune ntre componentele marketing-ului.
Elaborarea si folosirea metodelor de calcul i analiz a eficientei economice la nivelul
firmei comerciale analizat s-au bazat pe documentele de sintez contabile.
Pornind de la premisa ca indicatorii analizati nu-si modifica semnificativ nivelurile de la o
perioada la alta dect ca urmare a unor cauze obiective, s-a stabilit legatura dintre indicatorii din
bilanul contabil si contul de profit si pierdere si variatia n timp, n functie de modificarea
factorilor de influenta prin mbinarea metodei balantelor cu metoda indicilor ca o propunere de
mbunatatire a activitatii firmei comerciale.

62

NCHEIERE

Lucrarea este structurat n patru capitole, urmate de incheiere, bibliografie i anexe
Capitolul I intitulat Abordarea teoretica privind rentabilitatea firmei abordeaz aspecte
teoretice privind:
- rentabilitatea i profitabilitatea
- lichiditatea i solvabilitatea
- indicatorii utilizai n exprimarea rentabilitii
- indicatorii absolui
Capitolul II care se numete Metodologia de analiza a rentabilitatii cu referire la rata
rentabilitatii comerciale abordeaza urmatoarele metode de calculare si factoriale:
- profitul
- ratele de rentabilitate
Capitolul III , numinda-se, Studiu de caz privind analiza diagnostic a ratei rentabilitatii
comerciale la S.C. PLUS 2 S.R.L. reprezinta prezentarea firmei si analiza ratelor de rentabilitate
la S.C. PLUS 2 S.R.L.
Iar capitolul IV este realizat din concluzii si propuneri rezultate din analiza firmei.

63

Bibliografie

1. Andochiei M. Finanele ntreprinderii, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti,
1992
2. Andronic C Bogdan Performana firmei, Editura Polirom, Iai, 2000
3. Buglea Alexandru, Analiz economico-financiar, Ed. Universitii de Vest, Timioara,
2008
4. Burja Camelia, Analiz economico-financiar, Ed. Casa Crii de tiin, Cluj Napoca,
2009
5. Bue Lucian, Analiz economico-financiar, Ed. Economic, Bucureti, 2005
6. Cruntu Constantin, Lpdui Mihaela Loredana, Cruntu Genu Alexandru, Analiz
economico-financiar la nivel microeconomic, Ed. Universitaria, Craiova, 2005
7. cf. IAS 1 - paragraful 77
8. Cocri, V., Ian, V. Economia afacerilor vol. 2- Editura Grafix, Iai.
9. Dicionarul explicativ al limbii romne, ediia a II-a Academia Romn, Institutul de
lingvistic Iorgu Iordan, Bucureti, 1998
10. Dobrot Nia Dicionar de Economie, Editura Economic, Bucureti, 1999.
11. Gheorghe I Ana Profitul, Editura Economica, Bucuresti, 1998, pag. 16
12. Ghic Graiela, Grigorescu Judith Carmen, Analiz economico-financiar, Ed.
Universitar, Bucureti, 2008
13. Heyne Paul Modul economic de gndire, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
1991,
14. Hoanta Nicolae - Capitalul firmei, Editura Tribuna Economica, Bucureti
15. Lezeu Dorina - Nicoleta, Analiza situaiilor financiare ale ntreprinderii, Ed. Economic,
Bucureti, 2004
16. Lucian Buse-Analizaeconomico-financiara, ed. Economica, Bucureti, 2005
17. Matei t., Bileteanu Gh. Evaluarea eficienei economice, Editura Facla, Timioara
18. Moroan, I. Analiz, previziune i diagnostic financiar - Editura Ankarom, Iai, 1999
19. Neagoe, Ion Finanele ntreprinderii, Editura Ankarom, Iai, 1997
20. Petrescu Silvia, Analiz i diagnostic. financiar-contabil, Ed. CECCAR, Bucureti, 2008
21. Petrescu Silvia, Diagnostic economico-financiar, Ed. Sedcom Libris, Iai, 2004
64

22. Popa Ion Lala, Miculeac Melania, Analiz economico-financiar, Ed. Mirton, Timioara,
2009
23. Vlceanu Gheorghe, Robu Vasile, Georgescu Nicolae, Analiz economico-financiar,
Ed. Economic, Bucureti, 2005

65

ANEXE

Anexa nr. 1:
Nr. Crt. Indicatori Simbol 2009 2010 2011
1 CA exprimata in
pret de vanzare

108.190.849 118.829.702 149.027.699
2 Costul cifrei de
afaceri

83.378.946 92.947.198 124.764.631
3 CA efectiva
exprimata in:
-Costuri
prevzute
-Pret de
vanzareprevazut

88.766.000

115.000.000

120.764.000

132.000.000
4 Active
imobilizate
A
i
45.544.220 53.411.800 54.762.272
5 Active
circulante
A
c
53.464.369 75.261.461 68.336.157
6 Active
totale(4+5)
A
t
99.008.589 128.673.261 123.098.429
7 Rezultatul
exploatarii
R
e
24.298.969 24.690.527 23.206.171

66

Anexa nr 2:
Nr.
Crt.
Indicatori Simbol 2009 2010 2011
1 Capital propriu K
pr
85.062.784 106,689.708 100,843.057
2 Active totale A
t
99.008.589 128.673.261 123.098.429
3 Venituri totale V
t
110.336.910 123.214.315 151.014.101
4 Profit net P
n
20.674.944 21.626.924 20.153.349
5 Viteza de rotatie a
activului total,
exprimata prin
numarul de rotatii

1,1144

0,9576

1,2268
6 Parghia financiara

1,1639 1,2060 1,2207
7 Rentabilitatea neta a
veniturilor totale

0,1874 0,1755 0,1334

67

Anexa nr. 3.
Nr. Crt. Indicatori Simbol 2009 2010 2011
1 CA exprimat
n pret de
vnzare

108.190.849 118.829.702 149.027.699
2 Costul cifrei de
afaceri

83.378.946 92.947.198 124.764.631
3 CA efectiv
exprimat in:
-Costuri
prevzute
-Pre de
vnzare
prevzut

88.766.000

115.000.000

120.764.000

132.000.000
4 Active
imobilizate
A
i
45.544.220 53.411.800 54.762.272
5 Active
circulante
A
c
53.464.369 75.261.461 68.336.157
6 Valoarea
medie a
fondurilor
avansate

99.008.589 128.673.261 123.098.429
7 Profitul brut P
fb
24.811.903 25.882.504 24.263.068

68

Anexa nr. 4.
Nr.
Crt.
Indicatori Simbol 2009 2010 2011
1 Venituri de exploatare

109.231.901 121.168.164 148.157.266
2 Cheltuieli din exploatare

84.932.934 96.477.637 124.951.095
3 CA efectiv exprimat n:
-Costuri prevzute
-Pre de vnzare prevzut

93.000.000
118.000.000

107.000.000
138.000.000
4 Rezultatul exploatrii R
e
24.298.967 24.690.527 23.206.171

Licenta Noua

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Licenta Noua

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

- profitul mediu la 1 leu venituri totale;

eficiena utilizrii activelor imobilizate;

eficiena utilizrii activelor circulante.

= levierul sau parghia financiara;

= efectul de levier financiar.

- rata rentabilitii economice;

din care datorit influenei

, din care datorit influenei

() () din care datorit

viteza de rotaie a activului total, exprimat prin numrul de rotaii;

factorul de multiplicare a capitalului propriu sau prghia financiar;

rentabilitatea net a veniturilor totale.

, din care datorit

, din care datorit

, din care datorit influenei

, din care datorit influenei

reprezint rata rentabilitii resurselor consumate;

reprezint veniturile din exploatare;

reprezint cheltuielile de exploatare.

, din care datorit influenei

, din care datorit influenei

- rata rentabilitii comerciale

S-ar putea să vă placă și