Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
1. Introducere 3 2. Generarea Energiei Mareo-Motrice 3 2.1. Proiectarea Centralelor ... 3 2.2. Constructia Centralelor Mareo-Motrice .. 4 2.3. Tipuri de Centrale Mareo-Motrice 5 2.3.1. Generatorul de curenti mareici. 6 2.3.1.1. Turbine axiale 7 2.3.1.2. Echipamente pe baza de efect Venturi .. 7 2.3.1.3. Turbine de curent incrucisat cu ax vertical sau orizontal 8 2.3.1.4. Dispozitive cu pale oscilante . 8 2.3.1.5. Calculul energetic . 8 2.3.2. Baraj Mareo-Motric 9 2.3.2.1. Generatoare Ebb . 9 2.3.2.2. Generarea Inundatiilor 9 2.3.2.3. Baraj cu bazin dual . 9 2.3.2.4. Lagune Mareo-Motrice .. 10 2.3.3. Centrale Mareo-Motrice Dinamice . 10 3. Intretinere si exploatare .. 11 4. Costuri si fiabilitate .. 12 4.1. Descompunerea costului capital pentru cazul particular al instalarii in curentii mareici a unei ferme de turbine mareeo-motrice13 5. Impactul asupra mediului inconjurator .. 14
Energia Mareelor
1. Introducere
Energia mareelor este energia mecanica produsa de influentele gravitationale ale Lunii sau Soarelui asupra apelor terestre, care mai tarziu poate fi transformata in energie hidraulica sau electrica. Prima centrala mareo-motrica de dimensiuni considerabile a fost pusa in functiune in anul 1966 (Centrala mareo-motrica La Rance din Franta). De-a lungul istoriei, acestea au fost folosite atat in Europa, cat si pe coasta Atlantica a Americii de Nord. Primele atestari au fost facute inca din timpului Imperiului Roman1. Desi in prezent aceasta sursa de energie nu este exploatata nici la o fractiune din potentialul sau, in viitor, centralele de acest tip ar putea fi folosite la o scara mult mai mare datorita faptului ca mareele sunt mult mai previzibile decat vantul sau chiar energia solara. De-a lungul timpului s-a constatat totusi ca energia mareelor a avut dezavantaje cum ar fi costul ridicat al instalatiilor si disponibilitate redusa a zonelor in care mareele sa fie suficient de mari si viteza de curgere a apei sa fie suficient de ridicata incat o astfel de amenajare sa fie rentabila. Cu toate acestea, dezvoltarea tehnologica ce a produs anumite imbunatatiri in domeniul proiectarii turbinelor (ex: turbine axiale) indica faptul ca potentialul total al energiei mareelor este de fapt mult mai mare decat fusese estimate initial, si ca impactul asupra mediul, la fel ca si costul total al procesului pot fi aduse la un nivel acceptabil.
http://www.jstor.org/pss/3103639 Research Notes: Early Tide Mills - Some Problems de W.E. Minchinton
foloseste acest fenomen pentru a produce electricitate. Variatii mai mari sau viteze mai ridicate ale mareelor pot creste potentialul generarii energiei electrice. Miscarea mareelor cauzeaza o pierdere continua a energiei mecanice in sistemul Pamant-Luna datorita barierelor naturale de care se loveste apa de-a lungul coastei si o disipare a vascozitatii platformei marine. Aceasta pierdere de energie a determinat incetinirea rotatiei pamantului in ultimele 4.5 miliarde de ani. De-a lungul ultimelor 620 de milioane de ani, perioada unei rotatii a crescut de la 21.9 la 24 de ore, iar energia rotationala a Pamantului a scazut cu 17%. Asadar, cu toate ca energia mareo-motrica isi ia o parte din putere din rotatia planetei, incetinindu-i miscarea, efectul ar putea fi observabt doar dupa o perioada de milioane de ani, facandu-l neglijabil. Exista trei pasi principali implicati in conversia curentilor mareici:
Rotorul turbinei (sau orice alt tip de dispozitiv primar in miscare, care extrage energia curgerii) este actionat de curentul mareic. Acesta transforma energia curentului in energia de rotatie a axului. Cutia de viteze transforma viteza de rotatie redusa a axului turbinei la viteza solicitata de axul generatorului. Generatorul transforma energia mecanica a axului turbinei in energie electrica, aceasta fiind transportata catre tarm printr-un cablu aflat pe patul marii.
Un echipament ideal capteaza intreaga putere a curentului mareic din sectiunea transversala pe care o intersecteaza.. Acest lucru nu este posibil in practica; exista anumite conditii in care echipamentul nu poate functiona. La orice viteza puterea captata este intotdeauna mai mica decat maximul. Aceasta se datoreaza faptului ca dispozitivul primar in miscare nu poate avea niciodata o eficienta de 100%. Cantitatea maxima de energie care poate fi extrasa din curentii mareici este de 16/27 (59%) din energia teoretic disponibila.(adica limita data de Betz) si, ca si in cazul unei turbine eoliene acest randament nu poate fi atins, decat printr-o proiectare optima.
marii sau echipamente suspendate de pontoanele flotante, ca in cazul echipamentului din Lacul Linnhe. Desi exista cateva exceptii, este general acceptat faptul ca sistemele fixe se preteaza cel mai bine amplasamentelor cu ape putin adanci, iar sistemele suspendate/flotante sunt potrivite amplasamentelor cu adancimi mai mari ale apei. In apele adanci, in care se regasesc 2/3 din resurse, sunt necesare proiecte de echipamente flotante submerse. Acestea permit evitarea efectelor induse de furtuni, comparativ cu cazul echipamentelor flotante la suprafata dar si inconvenientele aduse de montajul echipamentului in patul albiei. Avantajul echipamentelor ce folosesc solutii tehnologice de instalare flotante este de a putea fi montate oriunde folosind pentru instalare si montaj macarale si platforme plutitoare, acestea avand dezavantajul unor conditii de lucru mai dure, ca cele din Pentland Firth unde curentii mareici sunt puternici. Una dintre cerintele fundamentale pentru echipamentele care exploateaza energia curentilor mareici este legata de structura de rezistenta pe care acestea sunt montate, date fiind conditiile severe existente in mediul marin. In present sunt luate in considerare trei optiuni:
Structurile gravitationale sunt structuri masive din otel sau beton montate la baza echipamentelor specifice (lestarea lor) pentru a conferi stabilitate, in baza propriei inertii. Structurile in formatie sunt fixate de patul marii printr-unul sau mai multi piloni metalici sau din beton. Pilonii sunt fixati de patul marii prin batere cu ciocanul daca conditiile terenului sunt propice sau prin executarea prealabila a unor foraje, pozitionate si cimentate daca roca de baza este mai dura. In cea mai simpla forma, structura fixa a pilonului poate fi reprezentata de un unic pilon, care patrunde in patul marii, cu turbina fixata de pilon la adancimea dorita. Structuri flotante furnizeza o solutie mai acceptabila pentru amplasamentele din apele adanci. Unitatea turbinei este montata pe o coloana verticala fixata rigid de o barja. Barja este sustinuta de patul albiei prin intermediul unor lanturi ori funii care atarna intr-un container si pot fi fixate de patul marii prin blocarea cu ancore sau piloni, in functie de conditiile terenului.
Structurile pe piloni unici constituie o metoda cunoscuta si pare a fi optiunea cea mai folosita. Aceasta structura este in present limitata la adancimi mai mici de 50 m, date fiind capacitatile barjelor de remorcare. Dispozitivele cu pas variabil montate pe un pilonvor avea mecanisme rotitoare pentru rotirea echipamentului de conversie a energiei astfel incat acesta sa fie corect pozitionat pentru a infrunta urmatoarea maree (flux sau reflux).
elementele electrice care fac conexiunea in retea). Acesta este un sistem dinamic; modificarea unui element poate avea efecte semnificative asupra altuia. Generarea Mareelor poate fi facuta prin 3 metode: Generatorul de curenti mareici, Barajul mareo-motric si Puterea Mareica Dinamica.
Curgerea curentilor mareici este directionata printr-o conducta, care realizeaza o concentrare a curgerii si produce o diferenta de presiune. Aceasta are ca efect o curgere secundara a fluidului printr-o turbina. Curgerea rezultanta poate actiona o turbina direct sau diferenta de presiune indusa in sistem poate actiona o turbina cu aer. Conducta poate fi montata vertical sau orizontal. Compania australiana Tidal Energy Pty Ltd a avut cateva succese comerciale folosind echipamente cu efect Venturri. Aceasta a montat in 2002 in Queensland, pe Coasta de Aur 2 turbine mici, care, la o viteza a apei de 11 m/s (printre cele mai mari inregistrate in istorie), pot produce pana la 3.5 MW. Alt dispozitiv, anume Hydro Venturi urmeaza sa fie testate in golful San Francisco.
http://www.cyberiad.net/library/pdf/bk_tidal_paper25apr06.pdf
Fata de o turbine deschisa, intr-un curent liber, depinzand de geometria carcasei, o turbina inchisa cu un rotor de aceleasi dimensiuni cu prima, poate genera pana la de 3 sau 4 ori mai multa putere.
2.3.2.3.
Alta metoda de configurare a barajului este tipul bazinului dual. In acest fel, un bazin este umplut in timpul fluxului si celalalt este golit la reflux. Turbinele sunt amplasate intre cele doua bazine. Unul din avantajele acestei metode fata de celelalte este acela ca timpul de generare poate fi modificat mult mai 9
usor, iar generarea puterii se face aproape constant. Cu toate acestea, in conditiile normale ale unui estuar, acestea sunt foarte costisitoare datorita cheltuielii facute cu prelungirea barajului.
2.3.2.4.
Lagunele mareo-motrice
Bazinele mareo-motrice sunt baraje inchise independente construite in estuare mareice de nivel inalt care capteaza apa din timpul fluxului si o elibereaza pentru a genera putere, in jur de 3.3W/m2. Doua astfel de bazine care opereaza la intervale diferite pot garanta un flux continuu de energie de aproximativ 4.5W/m2. Avantajul acestui tip de central este ca nu blocheaza debitul raului.
2.3.3.
Barajul folosit are o lungime cuprinsa intre 30 si 60 km si nu creeaza o suprafata inchisa. Cresterea acceleratiei pe orizontala a mareelor este astfel blocata. In multe zone de coasta, miscarea cea mai puternica a mareelor se desfasoara paralel cu tarmul, volumul de apa deplasandu-se mai intai intr-un anumit sens, revenind apoi pe aceeasi directie. Barajul este indeajuns de lung pentru a incetini miscarea apei pe aceasta directie, astfel creand o diferenta in nivelul apei. Aceasta poate fi transformata in energie hidraulica folosind o serie de turbine conventionale instalate pe baraj. In acest fel, un singur baraj poate produce circa 8GW, avand un factor de capacitate de aproximativ 30%. Acesta poate ajunge, estimativ, la 23 de miliarde de kWh intr-un an. (to be edited: To put this number in perspective, an average European person consumes about 6800 kWh per year -> 3.4 milioane de europeni). Daca doua baraje sunt la distant sufficient de mare unul de celalalt (cca 200km), se pot completa unul pe altul in asa fel incat unul sa fie la capacitate maxima in timp ce altul este la capacitate minima si invers. Astfel de energie nu necesita o raza foarte mare a mareelor, asadar tehnologia de fata poate fi implementata in numeroase locatii in tari ce prezinta conditii prielnice, cum ar fi Korea, China sau Marea Britanie.
3
http://www.icoe2008.com/docs/programme_icoe2008.pdf K. Hulsbergen, R. Steijn, G. van Banning, G. Klopman (2008) - Dynamic Tidal Power A new approach to exploit tides"
10
3. Intretinere si exploatare
Foarte important este accesul la unitatea turbinei pentru a asigura ntreinerea acesteia. ntreinerea i repararea turbinelor mareomotrice necesit utilizarea unui vapor i poate fi dificil i periculoas ca i n cazul turbinelor eoliene. Eseniale pentru o ntreinere sigur i rapid sunt condiiile de mare calm i vreme bun. Totui, n stadiul de proiectare se poate lua un numr de msuri, pentru a reduce frecvena i dificultatile pe care le implic procedurile de ntreinere. Lubrifianii rezisteni, etanrile i lagrele de calitate i palele puternice vor reduce frecvena ntreinerilor de rutin. Cativa dintre factorii critici care influenteaza fiabilitatea echipamentelor pentru exploatarea energiei maree-motrice, dar care constituie in acelasi timp reale provocari ingineresti sunt urmatorii:
Fenomenul de cavitatie: Vitezele relativ mari la varful palelor rotorice favorizeaza formarea bulelor cavitationale, care sunt dificil de evitat in toate punctele din lungul palei. Desi conceptele de proiectare aplicabile pentru evitarea formarii cavitatiei in pompele si elicele hidraulice sunt bine intelese, in cazul turbinelor pentru curenti marini se impune o abordare diferita, datorita suprafetei rotorice mult mai mari. Cavitatia este de asemenea influentata de adancimea apei, astfel incat anumite fenomene de cavitatie pot fi evitate prin plasarea unitatii in apele mai adanci in amplasamentele cu potential de formare a cavitatiei. Depuneri de micro-organisme: Multe echipamente instalate in mare devin recife artificiale, atragand o adevarata diversitate de organisme marine. Acestea acopera structurile si pot provoca o diminuare a performantelor echipamentelor folosite. Acoperirea partilor mobile cu aceste micro-organisme poate influenta performanta echipamentelor. Pentru impiedicarea depunerilor biologice au fost propuse mai multe metode.
Se cunosc multe metode pentru intretinerea turbinelor marine, multe dintre ele facand obiectul unor brevete sau contracte. Sistemele de acces pentru intretinere se pot imparti in trei mari categorii, care au costuri diferite, in functie de tipul si marimea vaporului/ barcii /macaralei si timpul necesar pentru derularea operatiilor: Modificarea geometriei echipamentului. Echipamentul poate fi montat pe un turn fixat de patul marii, avand turnul extins deasupra nivelului marii. Echipamentul este ridicat pe turn (folosid un sistem gen cric) si golit de apa. Echipamentul se transporta pe tarm cu o ambarcatiune. MCT este un exemplu de aplicare a metodei. Modificarea portantei . Echipamentul este montat pe o structura semi-submersa, care poate fi manevrata catre suprafata prin modificarea portantei, unde se imbarca pentru a fi transportat pe tarm. Tidal Stream este un exemplu de aplicare a metodei. Demontarea elementelor importante din partea echipamentului montate pe patul marii . Echipamentul este montat pe un pilon fixat in patul marii, dar care nu se extinde deasupra nivelului 11
marii si scafandrii sunt cei care demonteaza hidrogeneratorul de pilon. Hidrogeneratorul se poate demonta si cu ajutorul unui dispozitiv de tip ROV si a unei macarale, adus intr-o ambarcatiune, intretinerea putandu-se realiza la fata locului, sau pe tarm intr-un spatiu special amenajat. Un exemplu este echipamentul Hammerfest Strom.
4.Costuri si Fiabilitate
Schemele de amenajare pentru producerea de energie pe baza curentilor mareici au costuri capitale mari si costuri de exploatare foarte mici. Ca urmare, o atare schema poate sa nu produca venit pentru un numar de ani, astfel incat investitorii nu sunt in favoarea realizarii unor astfel de proiecte. Guvernele au posibilitatea de a finanta astfel de obiective, dar multe dintre acestea nu doresc sa o faca, datorita ratei mari de recuperare a investitiei si a implicatiilor mari, ireversibile, pe care le au aceste angajamente. Spre exemplu, politica energiei din Marea Britanie (Principiile majore 4 si 6 din cadrul Declaratiei de Planificare Politica 22) recunoaste rolul energiei maree-motrice si exprima necesitatea intelegerii de catre consiliile locale a obiectivului national mai amplu legat de energiile regenerabile, pentru aprobarea proiectelor de exploatare a energiei maree-motrice. Insusi guvernul Marii Britanii evalueaza viabilitatea tehnica si amplasamentele disponibile si a lansat o schema de finantare, numita Marine Renewables Deployment Fund, simultan cu cautarea unor alte surse de finantare a energiei maree-motrice prin Renewables Obligation. Exista trei elemente in calculul costurilor, care stabilesc eficienta acestora:
Eficienta tehnologiei de a capta energia (spre exemplu, faptul ca in prezent toate turbinele eoliene comerciale utilizeaza un rotor cu ax orizontal, spre deosebire de alte configuratii, constituie un indiciu al eficacitatii acestei abordari); Costul capital al echipamentelor instalate; Costurile de operare ale echipamentelor.
costul echipamentului in sine costul tuturor celorlalte elemente necesare pentru a-l face functional fundatii, cablaje, instalare si conectare la retea.
Costul unei turbine maree-motrice cu ax orizontal este similar cu cel al unei turbine eoliene, deoarece si acestea au nevoie de pale, butuc, transmisii si generatoare, structur de sustinere. Suplimentar, acestea trebuie adaptate la utilizarea prelungita in apa sarata. Aceste adaptari pot conduce la cresterea costurilor comparativ cu o turbina eoliana, dar exista avantajul unei bune cunoasteri a tehnologiei de exploatare a petrolului si a gazului in largul marii. De asemenea racirea fortata va permite ca toate componentele unei turbine maree-motrice sa fie mult mai apreciate, din punct de vedere 12
functional. Per ansamblu, este probabil ca turbinele maree-motrice sa aiba costuri initiale mai mari decat turbinele eoliene echivalente, dar datorita unor factori de functionare mai buni, nu vor depasi costul total al energiei. Costul tuturor celorlalte elemente necesare pentru sistemele maree-motrice poate domina costul capital; totusi, pentru cele mai bune concepte de proiectare, acestea nu vor fi cu mult diferite de cele ale ale turbinelor eoliene din larg. Densitatea de putere/arie pentru curentii mareici este de cca. 4 ori mai mare decat cea a turbinelor eoliene din larg, astfel incat costurile de cablare vor fi corespunzator mai scazute. Suplimentar:
Costurile pentru fundatii ridica cele mai mari probleme. Costurile de instalare a turbinelor maree-motrice ca si pentru platformele petroliere din larg vor depinde de solutiile de proiectare. Pentru orice proiect care necesita ambarcatiuni, macaralele plutitoare sau instalatii de foraj, costurile escaladeaza rapid. Costurile de operare pentru toate turbinele maree-motrice sunt substantiale. Pentru intretinere, accesul in canale, cum ar fi in Pentland Firth este dificil si probabil periculos, ca si in cazul de manipulare a echipamentelor mari.
Figura de mai jos prezinta descompunerea costurilor pentru instalarea unui echipament de conversie a energiei maree-motrice. Costurile structurale sunt considerabile, dar in acest caz cel mai mare cost este cel legat de sistemele de conversie a energiei. Acest grafic corespunde unui echipament mareo-motric instalat intr-o ferma de turbine marreo-motrice de o anumita marime intr-o zona specifica - si nu trebuie interpretat ca un grafic tipic aplicabil tehnologiei maree-motrice in asamblu. De fapt, exista diferente semnificative intre diferitele tipuri de echipamente si amplasamente de proiect. Suplimentar, imbunatatirea conceptelor de proiectare, optimizarea performantei / costului si experienta acumulata ar putea modifica radical ponderea relativa a diferitelor categorii de costuri.
4.1.Descompunerea costului capital pentru cazul particular al instalarii in curentii mareici a unei ferme de turbine mareeo-motrice
Se estimeaza ca, costurile curente de intretinere vor fi modeste, ca si in cazul altor infrastructuri marine la scara mare, cum sunt: podurile, navele etc, iar producerea de energie nepoluanta prin exploatarea mareelor se va putea califica pentru obtinerea de credite pentru reducerea emisiilor de bioxid de carbon. Conform unui studiu de fezabilitate referitor la energia mareo-motrica efectuat in British Columbia (2002), s-a estimat o reducere considerabila a costuriilor viitoare de producere a energiei, pe masura dezvoltarii in urmatorii ani a tehnologiilor existente si a unora noi. Presupunand ca va fi posibila exploatarea curentilor mareici cu viteze de peste 3,5 m/s si ca dezvoltarea acestei tehnologii continua, se estimeaza posibilitatea realizarii in practica a unor costuri ale energiei electrice de 5 7 /kWh. 13
Tehnologia: Tehnologia utilizata pentru asigurarea fixarii turbinei de patul marii poate avea diferite efecte. Spre exemplu, prima generatie propusa de turbine amplasate in curenti marini foloseau un pilon pentru prinderea turbinei si care putea perturba habitatele existente in patul marii, in timpul instalarii. O a doua generatie de solutii tehnice de proiectare ar putea utiliza sistemele de fixare prin ancorare, care pot avea un efect mai scazut asupra vietii salbatice de pe fundul marii, permitand in acelasi timp turbinelor sa functioneze in ape mai adanci. Densitatea unitatilor instalate: Densitatea cu care sunt instalate unitatile poate de asemenea influenta producerea de efecte asupra mediului. Spre exemplu, daca un numar de turbine cu diametre de 16 m ar fi plasate in curentul mareic, acestea ar fi distantate la 60 m una de alta. Ca urmare, ar ramane o distanta minima de 44 m intre varfurile palelor. Turbinele ar fi pozitionate la 1000 m aval una de alta, in scopul de a reduce efectele negative asupra randamentelor provocate de turbulenta si pentru a permite curgerii mareei sa se autorefaca. Spatierea orizontala si axiala ar avea ca rezultat o densitate de 18 unitati/ km2, ceea ce ar permite curentilor mareici, varietatii de viata salbatica si mamiferelor marine mai mari sa treaca fara a fi perturbate. Modalitatea de aranjare/ pozitionare: Aranjamentul turbinelor marine ar putea de asemenea influenta impactul. Spre exemplu, randurile de turbine amplasate unul langa altul, ar putea
14
putea avea efectul unei bariere mai mari care s-ar opune curentului mareic, decat in cazul in care turbinele sunt instalate in siruri dispersate.
Adancimea: Se vor utiliza ape cu adancimi cuprinse intre 20 80 m fata de nivelul de referinta cartat; ca urmare, orice forma de viata salbatica sau activitati marine care utilizeaza apele marii cu adancimi situate in afara acestui domeniu, nu vor fi direct afectate.
Un studiu al proiectului Roosvelt Tidal Energy in East River, New York City a utilizat 24 de senzori hidroacustici pentru a detecta si a monitoriza miscarea pestilor in aval si in amonte fata de 6 turbine. Rezultatele au dezvaluit ca: 1) Foarte putini pesti folosesc aceasta portiune a raului 2) Pestii care folosesc aceasta zona nu instra in portiunea in care ar putea fi pusi in pericol de lamele turbinei 3) Nu exista dovezi ca pestii ar intra in zona lamelor. Alte studii in curs de procesare, efectuate de Northwest National Marine Renewable Energy Center vor sa caute si sa stabileasca protocoale de masura ale conditiilor fizice si biologice precum si sa monitorizeze schimbari de mediu associate dezvoltarii energiei mareo-motrice.
15
Bibliografie
1. http://en.wikipedia.org/wiki/Tidal_power 2. http://www.aquaret.com/ 3. K. Hulsbergen, R. Steijn, G. van Banning, G. Klopman (2008) - Dynamic Tidal Power A new approach to exploit tides" 4. http://www.cyberiad.net/library/pdf/bk_tidal_paper25apr06.pdf 5. Research Notes: Early Tide Mills - Some Problems - W.E. Minchinton
16