Joy Mariama Smith – Corpul, spațiul și identitatea în arta contemporană

1. Introducere
În ultimele decenii, arta contemporană a evoluat semnificativ, îndepărtându-se de formele tradiționale și
îmbrățișând expresii non-normative care reflectă diversitatea identităților și experiențelor umane. Această
transformare a fost alimentată de nevoia de a contesta structurile de putere dominante și de a crea spații
incluzive pentru vocile marginalizate.
În acest context, Joy Mariama Smith se remarcă drept une artistă interdisciplinară, educatorare și activistă, a
cărei practică artistică se concentrează pe „problema identităților proiectate în diferite contexte” și pe
„interacțiunea dintre corp și mediul său fizic”1. Prin intermediul performance-urilor, instalațiilor și practicilor de
mișcare, Smith explorează teme precum consimțământul, agenția și reprezentarea de sine, invitând publicul să
reflecteze asupra modului în care interacționează cu spațiul și cu ceilalți.
Scopul acestei lucrări este de a analiza practica artistică a lui Joy Mariama Smith prin prisma identității,
performance-ului și interacțiunii, evidențiind modul în care aceasta contribuie la reconfigurarea peisajului
artistic contemporan. Metodologia abordată va include o analiză biografică, estetică și conceptuală, bazată pe
surse primare și secundare relevante.

2. Biografie și formare artistică

Joy Mariama Smith s-a născut în Philadelphia, SUA, și în prezent își desfășoară activitatea în Amsterdam și
Haga, Olanda. Identificându-se ca non-binară și preferând pronumele they/them, Smith își ancorează practica
artistică în explorarea identităților fluide și a interacțiunilor dintre corp și spațiu. Practica lor este definită ca
fiind „înrădăcinată în arta socială angajată și se concentrează pe probleme legate de vizibilitate, identități
proiectate și auto-reprezentare”2.
Formarea lor educațională include studii la Dutch Art Institute din Arnhem, NewSchool of Architecture &
Design din San Diego, L'École Internationale de Théâtre Jacques Lecoq din Parisși Oberlin College din Ohio 3.
Această formare diversă le-a permis să dezvolte o practică artistică hibridă, în care performance-ul se
intersectează cu arhitectura, designul, dansul și teoria critică.
Smith este activă în comunitățile queer și de culoare, aspecte esențiale în formarea identității și viziunii lor
artistice. Prin proiecte precum „Color Block”, un retreat dedicat persoanelor de culoare implicate în artă, Smith
creează spații sigure pentru „a lucra/juca/experimenta în jurul mișcării, improvizației, sănătății și activismului” 4.
Astfel de inițiative reflectă angajamentul lor de a susține și împuternici comunitățile marginalizate prin artă,
educație și colaborare.
1
Kunstinstituut Melly, Joy Mariama Smith – Biography, [Link]
2
Kunstinstituut Melly, Joy Mariama Smith – Biography, [Link]
3
Ibid.
4
Joy Mariama Smith, Color Block Project Description, [Link]
 În prezent, Smith predă la School for New Dance Development (SNDO) din cadrul Academiei de Teatru și
Dans din Amsterdam, unde susțin o pedagogie bazată pe consimțământ și incluziune. După cum afirmă chiar ei:
„când aleg să predea, încearcă activ să mențină spații incluzive”5. De asemenea, au fost bursieră la BAK, Basis
voor Actuele Kunst, în perioada 2019–2020, unde au co-organizat evenimente axate pe consimțământ și agenție
în arta contemporană6.

3. Practica artistică

Joy Mariama Smith îmbină performance-ul, dansul, instalațiile și pedagogia radicală pentru a crea spații sigure
și critice, unde corpul este nu doar mediu de expresie, ci și subiect politic. Afirmă că "corpului trebuie să i se
acorde spațiu să vorbească, să reacționeze, să reziste"7.

a. Performance și dans
Practica performativă a lui Smith pornește de la premisa că dansul și mișcarea corporală pot fi instrumente de
interogație critică. Arta lor este ancorată în improvizație și participare colectivă, cu accent pe efemeritatea
corpului și pe ceea ce „apare în prezența altuia”. Lucrarea Undoing Fixity (2017) este un exemplu emblematic:
un performance participativ care contestă fixarea identităților de gen și rase, invitând publicul să se angajeze
corporal în procesul de „dizolvare” a formelor rigide8.
De asemenea, în proiectul Care (2020), Smith investighează granițele dintre intimitate și responsabilitate.
Participanții sunt provocați să reflecteze asupra modului în care relaționăm și asupra nevoii de a acorda îngrijire
reciprocă, mai ales în contexte queer și marginalizate. Spațiul performance-ului devine astfel o platformă de
interacțiune etică, iar corpul devine loc de negociere a consimțământului 9.

b. Instalații și intervenții spațiale

Smith creează instalații în care arhitectura este modificată temporar pentru a scoate la iveală tensiunile dintre
corp și spațiul normativ. Un exemplu este lucrarea Landings, unde publicul este invitat să se miște liber printr-
un spațiu deconstruit, ghidat de prezența altor corpuri și sunete. Aceste spații nu sunt doar fizice, ci și afective și

5
Amsterdam University of the Arts (AHK), SNDO Faculty – Joy Mariama Smith, [Link]
choreografie/staff-and-teachers/joy-mariama-smith
6
BAK Utrecht, Joy Mariama Smith Residency, [Link]
7
Dutch Art Institute, "Keywords: black joy, empathy, agency, pleasure", [Link]
8
Stedelijk Museum Amsterdam, "Joy Mariama Smith", [Link]
9
BAK, basis voor actuele kunst, "Consent, Logic, and Loss", [Link]
politice: "Improvizația nu este doar metodă artistică, ci o practicare a libertății într-o lume a restricțiilor
corporale"10.
Intervențiile lor implică adesea colaboratori și invită comunități diverse într-un proces colectiv de creație.
Critica normelor sociale este una constantă: lucrările chestionează binarismul de gen, rasializarea corpurilor și
marginalizarea persoanelor non-normative, promovând un spațiu de reflecție colectivă și transformare.

4. Temele centrale în arta lui Joy Mariama Smith

Identitatea de gen și fluiditatea corporalăSmith se identifică ca persoană non-binară și preferă pronumele

they/them. Arta lor reflectă constant un refuz al categoriilor fixe, lucrând spre dizolvarea granițelor dintre
genuri. "Corpului i se refuză adesea complexitatea. Eu caut să-i redau contradicțiile" 11. În performance-uri
precum Undoing Fixity, identitatea este tratată ca proces, nu ca esență.
Intimitatea și consimțământulUn element-cheie în lucrările lui Smith este explorarea consimțământului. Fiecare
participant este încurajat să-și afirme limitele și să negocieze relațiile corporale în timp real. Aceste abordări
sunt inspirate din pedagogia somatică și din mișcarea pentru practici etice în dansul contemporan.
Comunitatea și colectivitateaSmith nu crează pentru un public pasiv, ci construiește contexte de co-creație.
Performance-urile lor adesea implică colaboratori din comunități queer, de culoare sau neurodivergente. "Arta
nu e un monolog, ci un spațiu de coexistență"12.
Antirasism și decolonizarePrin abordările lor, Smith contribuie la o deconstrucție critică a sistemelor opresive.
Performance-ul Black Joy/White Fragility (2021) a fost un act de celebrare a corpurilor QTBIPOC și o critică
directă a fragilității albe în contexte de clubbing, unde rasismul este adesea invizibilizat.

5. Receptare și impact

Arta lui Joy Mariama Smith este percepută ca o intervenție critică și provocatoare în spațiile expoziționale și
academice. Practica sa performativă este apreciată pentru modul în care destabilizează ierarhiile corporale,
identitare și spațiale, forțând privitorul să-și reexamineze poziționarea socială și culturală. În contexte muzeale
și academice, lucrările sale au fost descrise drept "o meditație radicală asupra intimității și colaborării" 13.
Smith are un impact semnificativ asupra comunităților queer și artistice, mai ales prin abordarea sa deschisă
asupra corporalității non-binare și a practicilor relaționale. Prin performance-urile participative și atelierele de

10
Contact Quarterly, "Riff Talking on Identity and Performance", [Link]
identity-and-performance
11
Repatterning XYZ, "Interview with Joy Mariama Smith", [Link]
12
Kunstinstituut Melly, "Black Joy/White Fragility", [Link]
joy-white-fragility
13
Frieze Magazine, "Bodies in Resistance: The Queer Performance of Joy Mariama Smith", 2021.
tip „consent pedagogy”, artista creează "spații sigure și fluide, unde intimitatea devine un act politic și
pedagogic"14. Această practică a generat ecouri puternice în rândul tinerilor artiști queer care văd în Smith un
model de rezistență, dar și de articulare artistică a traumelor colective.
Prezența sa este constantă în festivaluri de performance și artă contemporană, precum If I Can't Dance I Don't
Want To Be Part Of Your Revolution (Amsterdam), American Realness (New York), ImPulsTanz (Viena) sau
Wiener Festwochen. De asemenea, operele sale au fost incluse în expoziții curatoriate de instituții prestigioase
precum Stedelijk Museum Amsterdam, M HKA – Museum of Contemporary Art Antwerp și Museum Ludwig
Köln. Această vizibilitate internațională reflectă recunoașterea sa ca una dintre vocile esențiale ale performance-
ului queer și postcolonial15.

6. Concluzie
Joy Mariama Smith este o figură centrală în arta performativă contemporană, datorită angajamentului său cu
teme precum genul, consimțământul, spațiul și relațiile interumane. Practica sa interdisciplinară este profund
politică, dar și extrem de sensibilă, situată la intersecția dintre corp, comunitate și etică.
Importanța sa în peisajul artistic actual rezidă în capacitatea de a transforma spațiul performativ într-un cadru
de auto-reflecție și transformare. "Smith nu doar creează artă, ci configurează posibilități pentru relaționare și
existență în afara normelor dominante"16. Prin această abordare, artista oferă un exemplu elocvent al modului în
care arta contemporană poate funcționa ca un teritoriu de libertate, vindecare și contestare a normativităților
culturale și politice.

Bibliografie

14
Interview cu Joy Mariama Smith, Performance Research Journal, Vol. 26, nr. 4, 2021.
15
Artforum, "Choreographing Consent: On the Work of Joy Mariama Smith", nr. 3, 2022.
16
José Esteban Muñoz, Cruising Utopia: The Then and There of Queer Futurity, NYU Press, 2009.
1. If I Can’t Dance, I Don’t Want To Be Part Of Your Revolution. „Joy Mariama Smith”.
2. [Link]
3. Frieze Magazine. „Joy Mariama Smith: Care and Collective Practices”, 2020.
[Link]
4. Creative Capital. „Undoing Systems of Oppression Through Art: A Profile of Joy Mariama Smith”,
2021.
5. [Link]
6. Wiener Festwochen – Joy Mariama Smith.
7. [Link]
8. hooks, bell. Art on My Mind: Visual Politics. New York: The New Press, 1995.
9. DeFrantz, Thomas. „Gender Flux in Contemporary Performance.” Performance Research, vol. 23, no.
4, 2019.
10. HAU Hebbel am Ufer Berlin. Artist Bio – Joy Mariama Smith.
[Link]