PRODUSELE STIMULENTE

Stimulentele sunt produse de origine

vegetala folosite sub forma de bauturi, cu scopul de a stimula sistemul nervos, de a activa pulsul si a creste tensiunea arteriala. Rolul stimulativ se datoreaza alcaloizilor si substantelor aromatizante din continutul stimulentelor. Folosite in cantitati moderate au rol de stimulatori, dar consumul in cantitati mari produce dezechilibre sistemului nervos.

Cafeaua

Ceaiul
Cacao

Cafeaeste o butur de culoare neagr ce conine cofein care se obine din boabe de cafea prjite i mcinate coninnd vitamina PP (acid nicotinic sau niacin). Boabele de cafea sunt fructele unor plante din familia Rubiaceae cu dou varieti mai importante Coffea arabica i Coffea canephora, prima avnd boabe de calitate superioar. Calitatea cafelei e influenat i de locul de cultivare, depozitare i prjire a boabelor de cafea

CAFEAUA

SCURT ISTORIC
Istoria cafelei dateaza de mai mult de 1000 de ani si este la fel de bogata ca si cele peste 800 de substante aromate volatile ce emana din cafeaua prajita. Arborele de cafea creste in regiunile tropicale si subtropicalei. Altitudinea la care este intalnit se situeaza intre 200 si 1200 m. Arborele de cafea se cultiva si in zone mai inalte (2000m), cafeua recoltata aici, fiind denumita Grown (cafea de altitudine) a carei calitate este foarte buna, cu aroma putenica si extrem de apreciata de cultivatori.

Prima referinta despre cafeadin

surse inregistrate dateaza din secolul al IX-lea, dar cu multe secole inainte existau unele legende arabe despre bautura misterioasa si amara cu puteri stimulatoare. Conform legendelor, ciobanii etiopieni au fost primii care au observat efectele.Cuvantul cafeaprovine din cuvantul italiancaffesi a fost introdus in Europa prin cuvantul in limba turcakahvecare deriva la randul sau din cuvantul arabqahweh(care inseamna stimulant).Originea termenului arab este incerta, dar se presupune ca ar deriva din numele regiunii etiopiene Kaffa unde cafeaua era cultivata.

TIPURILE DE CAFEA
Cafeaua arabica

Cafeaua robusta Cafeaua liberica

Cafeaua Maragogype

Cafeaua arabica - originara din Africa, este cea mai apreciata si mai raspandita specie de cafea. Se cultiva mai ales in America Latina, dar si in Africa.De fapt ea este cea mai cultivata specie si este deosebit de pretuita pentru fructele sale de calitate superioara, de forma alungita si culoare

verzuie albastruie.Aceasta are aroma si gustul mult mai rafinate decat alte specii.

Cafeaua robusta- originara din bazinul Congo, creste mai rapid si estemult rezistenta acolo unde climatul nu este favorabil cafelei arabice. Se cultiva intens in Africa, India si Indonezia. Cafeaua robusta, spre deosebire de cafeaua arabica, care este pretentioasa la conditiile climatice, se adapteaza usor climatului sever, este rezistenta la boli si daunatori.Cafeaua robusta are un gust neutru, este mai putin aromata decat arabica si este foarte apreciata in gama de cafea solubila.

Cafeaua Maragogypeacest arbore de cafea a fost descoperit invecinatatea orasului Maragogype, statul Bahia din Brazilia. Este un hibrid rezultatprin incrucisarea dintre speciile arabica si liberica, exceptand dimensiunileboabelor, el a pastrat caracterele speciei arabica, randamentul acestui arbust estetotusi inferior si cultura sa este extrem de imprastiata (Brazilia, Guatemala,Nicaragua, Mexic, Columbia si chiar Java).

Boabele de cafea ale acestui arbustsunt de calitate superioara si medie, iar culoarea lor este verzuie

Cafeaua liberica- originara din Africa, Liberia - se

cultiva exclusiv in campiile subtropicale ale Africii si Americii de Sud, unde umiditatea este foarte mare si temperatura este cuprinsa intre 20 si 25C. Boabele sunt adesea deformate, de dimensiune medie si culoare de la bruna la galbena. Calitatea acestei specii de cafea este mediocra.

Schema procesului tehnologic defabricare a cafelei

Apa

Boabe de cafea

Solvent

Sortare Fermentare Spalare Uscare Prajire Decafeinizare Depozitare Macinare

 Initial fructele sunt culese, in general de mana si sunt sortate in functie de cat sunt de coapte si culoarea pe care au dobandit-o. Pulpa este indepartata

Fermentarea

Culegere si sortare

Boabele sunt fermentate pentru a se indeparta stratul mucilaginos ramas in urma separarii de pulpa.

Dupa fermentare se spala cu cantitati mari de apa curata pentru indepartarearezid uurilor de fermentare

Spalarea

Uscare si sortare

In urma spalarii rezulta anumite cantitati de ape reziduale. Boabele se usuca si sesorteaza din nou

Prajirea

Urmatoarea etapa este prajirea boabelor verzi de cafea. Cafeaua se prajesteintotdeauna inainte de consum. Prajirea influente aza gustul cafelei datoritaschimbarilor atat fizice cat si chimice care se produc. Boabele isi pierd din umiditate sidensitatea lor se schimba, densitatea influenteaza intensitatea aromei. In general,prajirea incepe cand boabele ajung la o temperatura de peste 200 C., insa deoareceboabele difera din punct de vedere al densitatii si umiditatii aceasta temperatura poatevaria. In timpul prajirii boabele isi schimba culoarea in maro (diferite nuante).

Decafeinizare
Uneori printre operatii se numara si decafeinizarea care se poate face prin mai multemetode dar deobicei se executa prin imersarea boabelor in apa fierbinte sau cuajutorul aburilor, apoi se foloseste un solvent pentru a dizolva uleiurile care contincafeina. Cafeina astfel extrasa se vinde, adesea, companiilor farmaceutice

Depozitare
Odata prajite boabele trebuie depozitate astfel incat sa isi mentina aromaproaspata. Aerul, umiditatea, caldura si lumina sunt factorii de mediu cuimportanta mare in mentinerea aromei.

Macinare
Pentru a se putea consuma, cafeaua trebuie macinata. Macinarea se poate facein fabrica, in unitatile in care se comercializeaza sau acasa. Macinarea se faceprin actiunea unor lame la viteze mari sau prin zdrobire

COMPOZITIA CHIMICA A CAFELEI

Compozitia chimica a cafelei consta in: apa 2-3%; substante azotate: 5%; substanta grase: 8-15%; zaharuri: -zaharoza:6.5%; glucoza: 0.7%; fructoza:0.3%.; acid nicotinic:10-17%; acid glutamic: 17.6%; cafeina: 0.9-2%; acizi aminati; acizi organici; acizi claragenici; compusi sulfurici; saruri minerale: 2.8 mg Ca; 1.8 mg Fe; 9 mg P; 40mg Na; 10mg K; 8mg Mg;

Cafeina-este un alcaloid din grupa purinelor care se gaseste in cafea, ceai,nuci de cola, cacao, etc. Este un stimulant al metabolismului si al sistemului nervos central si un diuretic usor. Este, la nivel global, cea mai consumata substanta psihoactiva.. fiind legala spre deosebire de altele. Se utilizeaza pentru a reduceoboseala si a sporii atentia

2005, Brazilia era productorul cel mai mare cu 2,179 mil. To. boabe de cafea verde, ce reprezint ca. 28,2 % din producia mondial, care n 2005 a nsumat 7,72 Mil. To. O treime din producia brazilian a fost consumat n America de Sud

Frana

SUA Germania

Kg,pe cap de locuitor anual

14

12
10 8 6 4

2
0

IPURILE DE CAFEA

Espresso

Cappucino

Caffe latte

Americano

Caffe Mocha (Mochachino

Caffe latte

Efectele cafelei asupra organismului

variaza de la opersoana la alta. Cantitatile necesare pentru a produce aceste efectesunt incerte depinzand de masa corporala si de toleranta la cafeina.Consumul de cafea nu reduce nevoia de somn dar reduce senzatiade oboseala si creste capacitatea de efort fizic si psihic. Desi pentruoameni cafeina nu reprezinta un pericol pentru sanatate in cazulconsumului moderat, asupra unor animale are efect toxic (caini, cai,papagali).Se presupune ca un consum regulat de cafea ar puteareduce riscul de cancer la san, boala Alzheimer, Parkinson, bolicardiovasculare, diabet zaharat tip 2 sau ciroza ficatului Contineantioxidanti care previn formarea radicalilor liberi care duc ladistrugerea celulelor.

Consumul excesiv de cafea poate duce la odeficienta de

magneziu si unele boli ale stomacului.

Renuntarea la cafea poate duce la simptome cumar fi : dureri de cap, iritabilitate, inabilitate de concentrare,dureri de stomac.

Supradoza cantitati mari consumate dealungulunor

perioade mari de timp pot cauza iritabilitate, nervozitate,anxietate, depresie, tremur, insomnie si palpitatii ale inimii.Deoarece cafeina creste cantitatea de acid gastric in stomac,supradoza poate duce la aparitia ulcerului.O doza mica de cafea in combinatie cu uneleanalgezice (aspirina) poate creste eficienta medicamentuluicu pana la 40%.

URIOZITATI

Mirosul cafelei se afla printre primele zece mirosuri cel mai usor de recunoscut. Peste 1,5 miliarde de cesti de cafea sunt consumate in fiecare zi in intreaga lume. Cafeaua este cea mai comercializata marfa la nivel mondial, dupa titei

Ceaiul
C

EAIUL

Ceaiul este o butur obinut nucile de cola),tanin i uleiuri volatile. prin infuzarea frunzelor uscate ale plantei Camellia sinensis (L.). n funcie de gradul de oxidare a frunzelor, cele patru tipuri principale de ceai sunt: ceaiul alb, ceaiul verde, ceaiul oolong i ceaiul negru. Compoziia chimic a ceaiului variaz n funcie de recolt, condiii pedoclimatice i metoda de prelucrare; dintre componeni amintim: teina (alcaloid asemntor cu cel care se gsete in cafea, mat i

Planta de ceai ii are originile n partea de sud-est a Asiei, n regiunea format din nord-estul Indiei, nordul Burmei (Myanmar) i provincia Yunnan (China). Ceaiul a fost ntrebuinat pentru prima oara de chinezii din provincia Yunnan, folosindu-se att la prepararea buturilor ct i a mncrurilor.Ceaiul fiind de mare importan pentru civilizaiile asiatice, s-au nscut legende despre descoperirea sa.O legenda popular chineza spune c impratul Shennong a descoperit ceaiul n timp ce bea dintr-un bol cu ap fierbinte la umbra unui copac, n anul 2737 .Hr. Cteva frunze se scuturar n bolul impratului, fcnd culoarea apei s se schimbe. Curios din fire, Shennong lu o sorbitur si fu plcut surprins de aroma i de proprietile revigorante ale buturii

ULTIVAREA I RECOLTAREA CEAIULUI

Asia: Bangladesh, China, India, Indonezia, Japonia, Malaezia, Nepal, Sri Lanka, Taiwan, Vietnam; nAfrica: Camerun, Mauritius, Kenya, Ruanda, Zimbabwe; n America de Sud: Argentina, Brazilia; n regiunea Mrii Caspice i a Mrii Negre: Georgia, Iran, Turcia.

CLASIFICAREA CEAIULUI SE FACE DUPA MAI

MULTE CRITERII
a)dupa dimensiunea frunzelor b)dupa tehnologia de fabricatie

frunze intregi; frunze rupte ;

ceaiul negru (fermentat); ceaiul semifermentat; ceaiul verde (nefermentat); ceaiul aromeat (parfumat); ceaiul instant

frunze strivite sau sub forma de praf.

Ceaiul alb

Ceaiul verde Ceaiul oolong

Ceaiul negru

Ceaiul alb- Mugurii i frunzele foarte tinere, acoperite cu puf alb, trec prin dou etape: tratarea termic pentru oprirea fermentrii i deshidratarea. Frunzele nu sunt lsate s se vetejeasc, nu sunt rulate i nici lsate la oxidat, pstrndu-se ct mai multe dintre caracteristicile iniiale. Pentru c este produs n cantiti mici, preul su este mare.

VARIETILE DE CEAI ALB

Bai Mu Dan/ Pai Mu Tan (Bujorul alb

Gong Mei (Sprncenele onoarei)

Bai Hao Yin Zhen (Ace de argint

Ceylon White (Ceai alb de Ceylon

Shou Mei (Sprancenele vietii lungi si nobile

Bai Mu Dan/ Pai Mu Tan

Bai Hao Yin Zhen

Gong Mei

Ceylon White

Ceaiul verde-Frunzele sunt culese, lsate la vetejit, apoi sunt tratate uscat (n tigi, dupa metoda chinezeasc) sau la abur fierbinte la maxim 2 zile dup cules pentru mpiedicarea oxidrii. Frunzele pot fi modelate n form de perle, de spirale sau lsat n stare liber

Ceaiuri chinezeti

Ceaiuri aromatizate

Ceaiuri japoneze

Diversitatea ceaiului verde

CEAIURI CHINEZETI
Longjing (Fntna Dragonului)

Gunpowder (Praf de puca

Bi Luo Chun (Melcul verde de primvar)

CEAIURI JAPONEZE
Sencha Matcha Gyokuro (Pictura de rou

Tamaryokucha
Kukicha Bancha

EAIURI AROMATIZATE

Jasmine

Osmathus

Ceai vietnamez cu lotus

Ceaiul oolongDupa ce frunzele sunt culese, lasate la stafidit si rulate, timp de 2-3 zile (sau mai mult) sunt intinse pentru oxidare. Ceaiul oolong (sau wulong) este un tip intermediar intre ceaiul verde si cel negru, apropiinduse ca proprietati

mai mult de unul sau de celalalt in functie de perioada cat a stat la oxidat

VARIETI DE CEAI OOLONG

Da Hong Pao (Marea rob roie)

Shu Xian (Zna apei)

Tie Guan Yin (Zeia de fier a milei)

Pouchong/ Baozhong

Dong Ding

Formosa Oolong

Ceaiul negru-Frunzele sunt lsate s se oxideze complet, procesul durnd ntre 2 sptmnani i o lun, dup ce au fost parcurse etapele de vetejire i rulare. Apoi, intervine procesul de stopare a oxidrii, de eliminare a umezelii i sortarea frunzelor n funcie de gradul de frmiare.

Ceai chinezesc Lapsang Souchong Keemun Ceai indian Assam Nilgiri Ceylon Dian Hong

MESTECURI DE CEAI NEGRU

Russian Caravan tea

English Breakfast tea

English Afternoon

Irish Breakfast

CEAIURI AROMATIZATE

Earl Grey

Rose Congou

TIPURI
TIPURILE DEPIND DE METODA DE CULTIVARE I DE MODUL DE PRELUCRARE A
FRUNZELOR

constituie 80% din toate frunzele de ceai prelucrate n Japonia; se obine prin sterilizarea frunzelor cu aburi pentru a opri fermentarea Astfel frunzele nu i schimb culoarea. Este transparent.

este ceaiul de cea mai nalt calitate din Japonia. Este obinut din frunzele cele mai moi de pe plantaie Prelucrarea este la fel ca cea pentru sencha

Sencha

Gyokuro

este forma pulverizat a ceaiului verde, folosit mai ales la ceremonia ceaiului. Nu este transparent, ci are o culoare verde nchis

Matcha

Bancha

este un ceai de calitate inferioar. Se obine din frunze mai puin proaspete care au nceput s devin sfrmicioase. Are culoare transparent

 Sencha

Gyokuro

Matcha

Bancha

Efectele asupra sntii

Ceaiul este o bautura foarte laudata pentru proprietatile sale. Inca din vechime chinezii considerau ceaiul un leac bun pentru diferite afectiuni. Incidenta mai scazuta a unor boli printre consumatorii de ceai a starnit interesul cercetatorilor. Intr-adevar, fitochimicalele din frunzele de ceai ofera numeroase beneficii starii de sanatate.

Potentiale beneficii:
Sistemul cardiovascular

Sistemul nervos

Cancer

Sistemul osos

Metabolism

Efecte negative
Anemia feripriva

Prezenta fluorului si a aluminiului

Oxalati

ACAO

Cacao este denumirea seminelor produse de arborele de cacao (Theobroma cacao) care dup uscare se macin sub form de pulbere. Cacaua este un produs de export important a numeroase ri n curs de dezvoltare. Cacao este materia prim principal pentru obinerea de ciocolat. Denumirea de cacao provine din limba aztec cacahuatl, denumire care a fost preluat de spanioli.

CURT ISTORIC
barbatilor din familiile regale. Dupa inventarea ciocolatei cu lapte in anul1876, cacaoa nu a incetat sa figureze printre principalele produse de baza comercializatein lume

Boabele de cacao au aparut in padurile din America Centrala si au fost folosite, in jurul anului 1000, ca moneda pentru plata taxelor catre azteci. Insa cacaoa era cultivata in aceasta regiune de cateva mii de ani. Pe langa faptul ca boabele erau intrebuintate pe postde moneda de schimb, ele mai erau folosite si pentru prepararea unei bauturi magice,destinata numai

Boabele de cacao sunt semintele arborelui cultivat in zonele tropicale dinAmerica, Asia si Africa, cunoscut sub numele de Theobroma cacao L. Datele statisticeICCO (Organizatia Internationala pentru Cacao) arata ca partea principala a comertuluicu boabe se indreapta spre Europa si SUA, in special catre tarile mari producatoare,avand ca destinatie principala obtinerea ciocolatei si a produselor de ciocolaterie (99%din productie)

BOABELE DE CACAO SE POT INCADRA IN TREI CLASE DE CALITATE:

Calitatea I
cuprinde boabe de calitate superioara ce se cultiva in Ceylon, Iawa,Maracaiba, Puerta, Cabalo, Caracas, Ecuador si in alte zone. Ele au gust placut, aromaintensa, cu nuantari caracteristice care permit diferentierea lor, sunt uniforme, de marimemedie sau peste medie.

Calitatea a II-a

cuprinde boabe de cacao de calitate medie, care sunt cultivate in Accra,Camerun, Trinidad, Porto Rico, Dominica, Martinica, Cuba, Bahia, Costa Rica,Guatemala si in alte zone. Ele au o aroma acceptabila, gust bun, dar uneori puternicamarastringent, au format turtit si dimensiuni medii sau mici.

Calitatea a IIIa

cuprinde boabele de provenienta americana (Bahia, Jamaica, Haiti) siafricana (Camerun, Nigeria, Lagos, Accra). Ele au o aroma slaba, insufficient precizata,gust amar-astringent, cu aciditate perceptibila, de diferite intensitati. Ele sunt dedimensiuni mici si neuniforme

Producia mondial anual de cacao a crescut de la 1,5 milioane de tone n 1960 la 3,5 milioane de tone n 2007. 90% din cacaua consumat la nivel internaional este produs de 5,5 milioane de fermieri mici. 14 milioane de persoane sunt angajate n procesul produciei de cacao. Cacaua este produs n Africa (70%), America Latin (13%) i Asia i Oceania (13%), cu tehnici agricole nvechite. n sezonul 2010-2011 au fost produse 4,3 milioane de tone de cacao. rile productoare de cacao sunt unite n Aliana rilor productoare (COPAL), cu sediul n Lagos (Nigeria) i Organizaia internaional a productorilor de cacao (ICCO)

RILE MAI IMPORTANTE PRODUCTOARE DE

CACAO 1
500,000 450,000 400,000 350,000 300,000 250,000 200,000 150,000 100,000 50,000 0

Printre principalii utilizatori de cacao si derivatele sale amintim firmele: Jacobs (Belgia),Suchard-Tobler (Franta), Van Houten (Olanda), Sarotti (Germania), Nestl (Elvetia),General Foods (SUA) etc. Cotatiile de referinta la nivel mondial se realizeaza prin bursele de la Londra si New-York

pentru

Atentie

Proect realizat de Burlac Nina