Dobnda

Dobanda reprezinta suma de bani pe care trebuie sa o plateasca beneficiarul imprumutului (debitorul) celui care a acordat imprumul (creditor),pentru folosirea disponibilitatii banesti ale acestuia pana la restituirea banilor. In cazul depozitelor, creditorul este o persoana fizica sau o firma care isi tine economiile la banca. Una dintre modalitatile cele mai frecvente de pastrare a economiilor pentru persoanele fizice o reprezinta depozitele bancare. Pe piata monetara, nu numai ca economiile pot fi pastrate in siguranta, dar depozitele sunt si aducatoare de dobanda.

Forme ale depozitelor bancare

Depozitele bancare se pot diferentia in doua mari categorii, respectiv depozite bancare la termen si depozite bancare la vedere. Depozitele bancare la termen ofera posibilitatea de a plasa economiile, pe anumite perioade prestabilite, de regula cele mai frecvent intalnite fiind constituite pentru perioade reprezentand 1 luna, 3 luni, 9 luni. Aceste depozite pot fi retrase numai la atingerea maturitatii convenite prin contract. In cazul depozitelor bancare la vedere lichiditatile pot si accesate oricand.

Dobanda calculata pentru depozitele la termen

In functie de modalitatea de plata a dobanzii pot fi: Depozite cu plata dobanzii la scadenta: in momentul constituirii unui nou depozit, soldul pentru care se va calcula dobanda va fi acelasi. ! Dobanda simpla: D= Cr x d` x n Depozit cu capitalizare a dobanzii: prin capitalizare, dobanda se adauga la sold si, din momentul constituirii unui nou depozit, soldul pentru care se va calcula dobanda aferenta va fi mai mare. ! Dobanda compusa: D= Cr( 1+ d`)n - Cr

Factori de influenta in vederea deschiderii unui depozit bancar

In functie de modul cum s-a realizat depozitul poate aduce un venit mai mare sau mai mic.Deci nu poate fi indiferent modul in care decidem sa realizam un depozit bancar. rata dobanzii la depozite sa fie mai mare decat rata inflatiei, iar in acelasi timp rata dobanzii trebuie sa fie mai mica decat rata profitului dobanda, ca orice forma de venit, se impoziteaza (cota de impozitare - 16%) daca doriti sa calculati castigul din dobanzi nu uitati de rata inflatiei, apoi de impozitul pe venit.

Factori care influeneaz nivelul i dinamica dobnzii

Marimea dobanzii se stabileste pe piata in functie de cererea si oferta de capital, si depinde de o serie de factori economici si politici, cum ar fi marimea procesului inflationist. Inflatia, de regula, determina majorarea retei dobanzii, in vedere compensarii reducerii puterii de cumparare a banilor. Aceasta insa poate duce si la sporirea ofertei capitalului de imprumut, avand in acest caz ca efect tendinta de scadere a ratei dobanzii.

Din cauza acestui proces, s-a trecut de la dobanda fixa, la dobanda variabila, care se calculeaza periodic (de regula la 3 luni) in functie de evolutia dobanzii pe piata. In felul acesta creditorul se apara de pierderea care ar rezulta pentru el din fixarea unei dobanzi neschimbate la acordarea creditului intr-o perioada de ascensiune a dobanzii.

In funtie de tipul de dobanda: depozite cu dobanda variabila: banca poate modifica rata dobanzii pe perioada depozitului, in functie de evolutia pietei. depozite cu dobanda fixa: banca asigura o rata fixa a dobanzii pe perioada depozitului indiferent de evolutia pietei.

Riscul pentru cel ce acorda capitalul de mprumut este un alt factor care influeneaz nivelul dobnzii. Cu ct posibilitatea returnrii capitalului de mprumut este mai mare, cu att riscul este mai mic i rata dobnzii mai redus. Dimpotriv, cu ct riscul este mai mare, cu att i dobnda este mai ridicat.

Politica guvernului poate influena ntr-un sens sau altul evoluia ratei dobnzii. Atunci cnd pe piaa capitalului de mprumut se manifest puternic factorii care acioneaz n direcia creterii ratei dobnzii, guvernul poate interveni n sensul stoprii acestui proces, stabilind un plafon maxim al ratei dobnzii. Efectele pot fi ns contradictorii. Solicitanii de credite i vor spori cererile n condiiile unei dobnzi mai reduse, ofertanii ns care se vd descurajai de reducerea ratei dobnzii vor micora oferta de credit, ceea ce se va concretiza ntr-o cerere de credite de mprumut nesatisfacut, n condiiile n care exist disponibiliti bneti n economie.

Va multumim!
Proiect prezentat de: Grasu Corina Teodorescu Maria clasa a XII-a i