Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PORTOFOLIU
PSIHOPEDAGOGIA JOCULUI
Profesor, Student,
Jocul didactic este jocul prin care se realizează obiective şi sarcini de învăţare, folosind
un conţinut accesibil, modalităţi atractive şi recreative de organizare şi desfăşurare, precum şi
materiale didactice interesante.
Jocul practic ajută la obținerea cunoștințelor de către copii și adulți, reprezentând un
cadru organizatoric ce integrează experiențele educaționale specifice artelor, matematicii,
științei, științelor comunicării și studiilor sociale. Prin experiența directă, jocul servește drept
mijloc natural de cercatare a lumii și oferă o cunoaștere plină de sens. Fiind un mijloc de învățare
integrată, jocul implică proiecte creative, care inspiră și care asigură învățarea prin rezolvarea de
probleme pe tot parcursul ciclului educațional. Cu toții avem potențial creativ și trebuie să ni-l
exprimăm prin prisma dezvoltării noastre, iar jocul cu materiale concrete și posibilități variate de
folosire asigură un mediu propice autodescoperirii, relaxează și ajută mintea să se concentreze și
să permită un grad mărit de focalizare.
Importanţa jocului didactic constă in faptul că el facilitează pregătirea copiilor preşcolari
pentru introducerea lor în activitatea de învăţare. In cadrul jocului didactic, copilul învaţă să
observe, să compare, să susţină un dialog etc.
Conform Comitetului pentru comunicare și Comitetului pentru aspectele psiho-sociale ale
sănătății familiei și copilului (Ginsburg et al. 2007, 182), “jocul este esențial pentru dezvoltare,
deoarece contribuie la bunăstarea cognitivă, fizică, socială și emoțională a copiilor și tinerilor.
Jocul oferă, de asemenea, o posibilitate ideală pentru ca părinții să interacționeze complet cu
copiii”. In pofida acestor beneficii, o gamă variată de factori au redus timpul de joc al copiilor;
câțiva dintre acești factori sunt stilul de viață agitat, schimbările în structura familiei și atenția
mai mare acordată activităților de îmbunătățire a rezultatelor școlare, aspecte ce reduc jocul liber,
centrat pe copil. Academia Americană de Pediatrie susține, de asemenea, că acei copii care
trăiesc în sărăcie întâmpină adesea obstacole socio-economice care le afectează dreptul la joc,
cum ar fi lipsa de acces la medii sau materiale de joc sigure; acest lucru le afectează dezvoltarea
socială și emoțională normală (Milteer et al. 2012). Autorii fac apel la părinți, educatori și
pediatrii, pentru a recunoaște importanța avantajelor pe parcusul întregii vieți, pe care copiii le
obțin din joc.
Jocul depinde de conținutul lecțiilor din educația timpurie și contribuie la o dezvoltare
solidă a concepției despre sine, ajută copiii să simtă că îi pot influența pe ceilalți într-un mod
pozitiv și acceptabil. Indiferent că implică obiecte sau idei, jocul este esențial atât pentru copii,
cât și pentru adulți pentru că formează aptitudini care vor fi folosite pe parcursul întregii vieți,
precum perseverența, colaborarea și rezolvarea de probleme.
Cei implicați în joc sunt în măsură să aprecieze în mod real creațiile celorlalți.
Colaborarea se bazează pe ideile celorlalți de a crea un întreg ce reflectă contribuțiile tuturor.
Orice obstacol pe care îl întâlnesc atunci când rezolvă probleme este eliminat prin colaborare și
comunicare.
Jocurile didactice solicită intelectul copiilor pentru a rezolva unele sarcini .în mod
individual. Astfel, unele jocuri le cer să deosebească obiectele mari de cele mici, pe cele lungi de
cele scurte, să compare lucrurile după diferite criterii (ce se potriveşte), să facă clasificări ale
obiectelor după anotimp, sau ale animalelor după modul şi locul unde trăiesc.
Conţinutul jocului didactic este format din cunoştinţele, priceperile şi deprinderile cere
trebuie formate la activitatea respectivă. De exemplu, la activităţile matematice, programa
prevede exerciţii de formare a mulţimilor după formă (mărime, culoare, grosime) sau învăţarea
şirului numerelor naturale ş.a. Pentru a ne face o idee asupra scopului unei astfel de activități
vom lua jocul didactic: “Spune-mi în care mulțime sunt 1,2,3 elemente” în cadrul căruia sunt
incluse:
Verificarea cunoștințelor referitoare la numerele naturale de la 1 la 3 și la numărarea
conștientă a obiectelor din fiecare grup (format după un anumit criteriu);
Consolidarea deprinderilor de a număra de 1 la 3 obiecte prin apreciere și diferențiere a
cantității în grupe cu unul, cu două și cu trei obiecte.
Formarea deprinderilor de a realiza mulțimi cu 1, 2 și 3 elemente
Așa cum se observă, acest joc face parte din categoria jocurilor clasificate după
conţinutul lor, în cadrul căruia sunt incluse: jocuri didactice pentru cunoaşterea mediului
înconjurător, pentru comunicare, jocuri pentru dezvoltarea reprezentărilor matematice, jocuri
muzicale ş.a. La baza acestui criteriu stau conţinuturile activităţii de învăţare.
Jocurile didactice pot fi clasificate și în funcție de criteriile urmărite, fiind: de dezvoltare
a proceselor psihice, de cunoaştere, de formare a percepţiilor şi reprezentărilor de spaţiu, timp,
mărime, formă, culoare, de orientare în spaţiu, de însuşire a structurii gramaticale a limbii etc.
Printre jocurile clasificate după materialul folosit se numără: jocurile cu material didactic ajutător
(jucării, material didactic, obiecte din natură, obiecte de întrebuinţare zilnică etc.), jocurile de
interpretare a unor poveşti şi lecturi sau jocurile fără material didactic (ghicitori, alcătuire orală
de propoziţii şi fraze).
Astfel, pentru formarea percepției și reprezentății a spațiului și a orientării în spațiu a fost folosit
drept material didactic o jucărie în următorul exemplu de joc didactic numit: “Unde s-a ascuns
prietenul nostru”. Scopul acestui joc este:
Consolidarea cunoștiințelor copiilor referitoare la pozițiile spațiale ale obiectelor în raport
cu un reper dat.
Consolidarea deprinderii de a utiliza un limbaj matematic specific.
Obiective operaționale sunt:
O1: să identifice pozițiile spațiale ale obiectelor ascunse de copii
O2: să plaseze obiecte într-un spațiu dat precizând poziția spațială ( sus, jos, stânga, dreapta, pe,
sub, dedesubt, lângă, deasupra, aproape, departe, înainte, înapoi)
O3: să verbalizeze acțiunile efectuate folosind în limbaj adverbele de loc și locuțiunile adverbiale
corespunzătoare
În ceea ce privește jocurile din învățământul primar, cele de interpretare a unor poveşti şi
lecturi sau jocurile fără material didactic (ghicitori, alcătuire orală de propoziţii şi fraze) sunt cele
mai folosite. Și în acest sens dăm următoarele exemple:
Ruleta buclucașă
Sarcina didactică: să găsească antonime pentru cuvintele scrise pe ruleta si sa alcatuiasca cu ele
propoziții.
Conținutul jocului: Elevii clasei se impart in trei grupe corespunzatoare celor trei randuri de
banci ( elevii fiind in mod egal).Un elev din prma grupa invarte ruleta, care se gaseste pe catedra
si citeste cuvantul in dreptul caruia s-a oprit sageata.De exemplu, acul- sageata s-a oprit la
cuvantul,, zapada ‘’.acest cuvant va fi rostit cu voce tare si de un alt elev tot din grupa numarul
1.Un elev din grupa a 2a va spune sinonimul,,nea ‘’sau ,,omat’’ .Un elev din grupa a 3 a va
formula o propozitie folosind sinonimul respectiv. Aprecierea se face cu participarea membrilor
grupei adverse.
Variante ale jocului: Jocul se poate desfășura și individual. De asemenea, se pot recunoaște
antonime cat si omonime.
Obiective operaționale-
Sarcina didactică: Elevii trebuie să-și exprime opiniile în legătură cu fapte și întâmplări
cunoscute., creand dialoguri originale.
Conținutul jocului: Elevii clasei vor fi împărțiți în patru echipe. Fiecare echipa va primi un biletel
pe care va fi scrisa o intrebare ( eventual biletelele vor fi trase la sorti)
Material didactic: bilețele cu intrebări, planșa de desen si culori (daca se complica jocul)
Variante ale jocului (complicare): Jocul se poate complica solicitand fiecărei echipe să-și aleagă
un reprezentant care să redea prin desen sarcina de lucru( răspunsul la intrebare). Elevul
desemnat va avea timp de lucru cât va dura dialogul celor trei echipe.
Obiective operaționale: să descopere, într-un careu cu șiruri de litere amestecate, denumiri ale
unor fenomene din natura;
Conținutul jocului:
Elevii sunt grupati cate 4. Fiecare grupa își va lua de pe catedră câte o fășie de hârtie. RetraȘi
în bănci, copiii vor descoperi împreună regula după care se vor orienta si cuvantul ascuns intre
literele din careu.
După ce au descoperit numele fenomenului (ninsoare, grindina, ceață, rouă), vor alcătui în
grup un scurt text-ghicitoare, din 4-5 enunțuri in care sa-l decsrie foarte clar (cum se manifestă,
avantaje si dezavantaje pentru om si natura). In formularea enunțurilor nu au voie să folosească
numele fenomenului (cuvinte interzise). Pentru descoperirea cuvântului și alcătuirea ghicitorii se
acorda 5-7 minute.dupa realizarea acestor sarcini, fiecare grupa își va delega un reprezentant care
va citi in fata clasei ghicitoarea, personificand fenomenul si ocolind cuvintele interzise.Celelalte
grupe vor ghici despre cine este vorba. Câștigă grupa care a obținut cele mai multe puncte:2
puncete pentru decsoperirea cuvantului in careu, 3 puncte pentru text, 2 puncte pentru
interpretare, 1 punct pentru indisciplina si acte 1 punct pentru fiecare raspuns bun la ghicitorile
celorlalte grupe.
Regulile jocului:
Material didactic: fâșii de hârtie cu câte un careu cu litere amestecate în care copiii să descopere,
după o anumită regulă, numele unui fenomen din natură.
Exemple:
N B N A O T R X
O I R S E A C E
Bibliografie
Sir Ken Robinson, O lume ieșită din minți. Revoluția creativă a educației, Editura
Publica, 2011
Marcia L. Nell, Walter F. Drew, De la joc la învățare, Editura Trei, 2016
forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&type=post&id=1979682
https://www.academia.edu/6611656/Jocul_didactic_si_rolul_lui_formativ
https://www.scribd.com/doc/218418652/Jocuri-Didactice-Pt-Inv-Primar