U.A.U.I.M.

CURS

MORFOLOGIE URBANA ANALIZA MORFO- TIPOLOGICA URBANA 2013-2014 ANUL II - A/U/P

CURS 4

LECTIA TRECULTULUI ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE

Conf.dr.arh. ANGELICA STAN

I. LECTIA TRECUTULUI
3 SCOLI CLASICE DE MORFOLOGIE URBANA: Italian Francez Britanic + EXPERIENTA OLANDEZA contemporana >>> studiu individual

1. Scoala Italiana de morfologie

A_Salverio Muratori
Studi per una operante historia urban di Venezia, 1959 >> metoda tipologic - 4 scri (complexitate tipologica crescatoare):

construcie >cartier >ora > teritoriu

Tipul este o construcie de convenii i norme care exist ntr-o anume regiune sau ora i care a evoluat n timp pe seama experienei (Muratori).

B_Carlo Aymonino, Aldo Rossi

Architettura della citt /The architecture of the city, 1966 La citt di Padova, 1970

>> abordare analitic a spaiului urban i arhitectural - notiunea de permanen a structurii urbane - notiunea de reziliena - capacitate de adaptare pozitiv a sistemului morfologic la factorii de noutate formala i funcional introdui la un moment dat.

Tipologii care relaioneaz CONSTRUCTIA cu FORMA ORASULUI (partea cu intregul)

C_Gianfranco Cannigia, Gian Luigi Maffei

>> metoda atomist (1975 1990): Il progetto nell edilizia di base, 1984
Letture di Firenze, 1985

> creterea urbana si dinamica tesuturilor urbane > procese de formare autonome > dependena tipurilor de locul formrii lor: tipul cldirii este proiect colectiv
- Conceptul de arhetip ca esen a tipurilor, care poate genera tipuri noi, ncorporand lecia trecutului extins critic ctre prezent fr riscul pastiei

Abordarea atomista n 5 trepte 5 scri:

- creativitate ghidat de context

2. Scoala franceza
Phillippe Panerai, Jean Castex, Jean-Charles Depaule Christian de Portzamparc, Bruno Fortier Elements d analyse urbaine 1980 (1972 - 1975) Formes urbaines: de l lot la barre, 1977, Analyse Urbaine, 1999/2002

- analiza aspectelor sociale aferente formelor urbane i arhitecturale Orasul = productor de relaii sociale i economice care se reflect n forma fizic
- descoperirea logicii formei de organizare >>

citirea oraului, nu imitaia formelor!

Oraul este considerat mai aranjament abstract de date

mult

dect

un

Analiza MTU include i modul de experimentare al spatiului urban, urmele sociale sunt considerate indicatori ai vieii urbane.

-Accent pe PROCES

Atitudinea n coala francez de morfologie / crezuri: -far prejudeci sau poziii predeterminate n analiza prilor componente ale esutului urban! -far judecti rapide! -analiza urban = rectigarea oraului -NU imitarea formala ci nelegerea formei

Christian de Portzamparc Insula deschis (L'Ilot ouvert, Open Block)

3. Scoala britanica
Gordon Cullen, M.R.G.Conzen, Birmingham School Conzen, (2004). Thinking About Urban Form. Papers on Urban Morpohology 1932-1998. Berna: Peter Lang European Academic Publishers.

studiul orasului ca "peisaj urban" (townscape) ideea de regiuni morfologice n

funcie de care se pot stabili strategii de intervenie

Etape/pasi:

Planul urban Tiparul (patternul) _ forma + utilizare Evolutia_ciclul Burgage Limitele: Fringe belt-ului a generat ideea de regiuni morfologice

II. ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE

STRUCTURA PRIMARA A HABITATULUI

IDENTIFICARE CUM UNDE CALITATIV SPATIAL

HABITATUL
ORIENTARE
Christian Norberg - Schulz

IDENTIFICAREA CRESTEREA (CULTIVAREA)

INTERIORIZARE A LUCRURILOR UMANIZARE A LOCURILOR DESCHIDERE CATRE MEDIU/ RELATIONAREA

ORIENTAREA

GESTIUNEA REPERELOR DE ORIENTARE GENIUS LOCI- element fundamental in sistemul de orientare al omului in lume, tinand de nevoia de securitate/siguranta a omului

ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE IN SPATIUL URBAN Infra-ordonatoare Supra-ordonatoare

Punctul

Centrul

Linia

Axa

Suprafata

Insula, zona, cartierul

Volumul

Forma urbana

ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE

Punctul

locatie

relatie

retea

In morfologia orasului punctul este si casa, dar si piata, dar si un loc oarecare intrat in memoria colectiva.

Punctul
Rol de semnalizare/ de informare asupra unui
element particular, sau asupra continutului unei locatii

Rol de ierarhizare intre elemente similare (localitati)

Rol de semnificare/ simbolizare - participa la

conturarea unui specific

PUNCTE - LOCATII
(localitati de diferite marimi, elemente naturale particulare)

PUNCTE - LOCURI
semnificative in interiorul tesuturilor urbane/rurale sau locuri naturale emblematice pentru un teritoriu

PUNCTE - MOMENTE
pe un traseu

PUNCTE - PARTIneutre, intr-o multime, nediferentiate, nu alcatuiesc un sistem

Noerdingen

PUNCTUL IN PLAN URBAN SI TERITORIAL indica un factor de CENTRALITATE / EX-CENTRALITATE

- exprima in mod primar raportarea omului la spatiu

Centricitatea = componenta puternica a viziunii si motivatiei personale.

Rudolf ARNHEIM, Forta centrului vizual, 1995

CENTRALITATEA

exprima sintetic raportul dintre eu si lume

Greci situau buricul universului Omphalos - la Delphi Romanii considerau Capitoliul ca si Kaput mundi Islamul Mecca centrul lumii Legat de CREATIA LUMII

CENTRUL
In MORFOLOGIA URBANA CENTRUL = element polarizator, de identificare si orientare ORASUL centru polarizator in cadrul teritoriului (atractie de valori, forta de munca, etc) PIATA centru de intalnire, orientare, reprezentare in cadrul orasului CASA centru al existentei personale
= A grupa / a focaliza/ a orienta in jurul unui nucleu
Teoria locurilor centrale (Christaller)

ELEMENT CONSTITUTIV AL SPATIULUI EXISTENTIAL EXPRIMA CEEA CE ESTE CUNOSCUT, INTELES, ASIMILAT

CENTRUL

Centru urban - inima orasului, concentrare de valori sau creierul orasului

- zona de comanda si control

Problematica centrului orasului

Centru de interes Centru functional Centru comercial Centru de afaceri Centru istoric Centru administrativ Centru de cartier Centru civic Centru de agrement Centru cultural

Limita - delimitarea zonei centrale Dezvoltarea policentrica Extinderea in pata de ulei a centrelor Reprezentativitatea zonei centrale Specializarea centrelor Mixitatea functionala a centrelor

ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE

Linia

In morfologia orasului linia este strada, pietonalul, dar si limitele, alinierea cladirilor, linia fronturilor, sau axe compozitionale sau axe de perceptie.

Axa (urbana)

Origine directie interes

LINIA ca element structurant al teritoriului

= printre primele gesturi creatoare ale omului... - CARACTER AMBIVALENT De separare a unor unitati - in sensul delimitarii spatiului De conexiune_ suport al vectorului de legatura/deplasare intre 2 puncte de interes ( adapost-loc de productievanatoare, etc)

Dupa forma (initiala)

LINIE - OBIECT LINIE - HASURA LINIE - CONTUR

Dupa Rudolf ARNHEIM ARTA SI PERCEPTIA VIZUALA- O PSIHOLOGIE A VAZULUI CREATOR, ED. MERIDIANE,1979

Dupa rol in cadrul sistemului teritorial

TIPUL LIMITATIV (atat la nivel elementar cat si la nivel sistemic)

TIPUL VECTORIAL (orienteaza, dircetioneaza- cai de transport, etc)

TIPUL DE PROTECTIE (filtreaza, ocroteste- santuri, canale, garduri, perdele de protectie) TIPUL SIMBOLIC (axialitati urbane bazate pe axe fizice sau virtuale)

TRASEE (PARCURSURI)

AXA
Complement al centrului Miscare intre centre - ca locuri cunoscute Trasee de orientare (opusa ratacirii) Axe de compozitie Axe simbolice, ritualice, initiatice
Elementele de caracterizare:

Ritm Puncte de inflexiune Secvente, subsecvente Start & terminus Perspective secventiale

RETEAUA - linie *CONEXIUNI + puncte* CENTRE

TRASEE (PARCURSURI)

TRAME/ GRIDURI
Elemente infra- ordonatoare Tramele urbane sunt purtatoare ale expresivitatii formei urbane - la nivelul orasului

ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE

Suprafata - planul
In morfologia orasului suprafata primara este parcela (in intravilan), tarlaua, lotul (in extravilan) - materializeaza proprietatea Fragmentare Divizare Subdivizare Parcelare Reparcelare

Insula urbana (ILOT)

De la insulae in urbanismul roman cladirile ocupau in intregime un fragment de tesut urban, delimitat de strazi.
INSULA = Element planimetric supra- ordonator: ansamblu coerent de parcele delimitat de strazi = Fragment de tesut urban

Mutatii morfo-tipologie ale unei insule urbane - De la punct la suprafata - De la fragmentare progresiva la comasare

Casa

volumul

elementul morfologic primar elemente supra- ordonatoare

Inaltimea Proportia - raportul laturilor Greutatea - raportul plin/gol Forma Pozitia Vizibilitatea din contextul imediat/ indepartat Supra - dialogul cu elemente tipologic similare

Gruparea Anasamblul Zona Cartierul

PLANUL MASA (ANVELOPANTA TESUTURILOR)

Zona

Element planimetric cu rol de reglementare

Diviziunea terenului in zone, subzone si unitati teritoriale de referinta (UTR)

Exemplu: C Zona central CP - SUBZONA CENTRAL SITUAT N LIMITELE ZONEI DE PROTECIE A VALORILOR ISTORICE I ARHITECTURAL URBANISTICE Utr CP1, CP2, CP3, CP4 CA - ZONA CENTRAL SITUAT N AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATE Utr CA1, CA2 CB - ZONE SITUATE N AFARA PERIMETRULUI CENTRAL CARE GRUPEAZ FUNCIUNI COMPLEXE DE IMPORTAN SUPRAMUNICIPAL I MUNICIPAL . Utr CB1, CB2, CB3, CB4, CB5, CB6

REGIUNI / CARTIERE / ZONE

Centre + Trasee structurarea

regiunilor

Limitele regiunilor/ cartierelor Omogenitatea structurala Particularitatile Autonomia si cooperarea

Arhetipul CASTRULUI roman Orasul roman ca imago mundi