C3 Mortalitatea 2013

Repere ale dinamicii
populatiei
MORTALITATEA
Sef lucrari Dr Alexandra CUCU
Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti
Mortalitatea
Eveniment-fenomen
Mortalitatea, componenta negativ a micrii
naturale a populaiei, reprezint fenomenul

demografic al deceselor nregistrate ntr-o
populaie definit, ntr-o perioad dat de timp.
Decesul este evenimentul demografic al
disparitiei definitive a oricrui semn de via n

orice moment dup nregistrarea strii de
nscut viu
2

Importanta studiului mortalittii

1. mortalitatea reprezinta un fenomen demografic cu
2.
3.
4.
5.
6.
3
implicatii in cresterea numerica a populatiei si in

structura pe grupe de varsta a populatiei
indicator demografic utilizat in masurarea starii de
sanatate a unei populatii
metodele de masurare, descriere si analiza a
mortalitatii sunt utilizate pentru identificarea
problemelor de sanatate, ierarhizarea acestora si
stabilirea priorittilor in actiunile de sanatate
pe baza rezultatelor obtinute in urma aplicarii
diferitelor metode de masurare, descriere si analiza a
mortalitatii se pot stabili obiective in cadrul
programelor de sanatate
serveste in procesul de planificare sanitara
permite evaluarea eficacitatii activitatii sistemului de
servicii sanitare.
Sursele de informaii necesare

msurrii i analizei mortalitii
statistica demografic, pe baza nregistraril
deceselor la serviciul de stare civil de pe

lang primrii, pe baza certificatului medical
constatator al decesului, document completat
de medicul care a constatat decesul
statistica curent privind numrul populaiei
i structura populaiei n funcie de o serie de

caracteristici (gen, vrst, mediu de reziden).

Metode de msurare, descriere si

analiz
ABORDARE
Transversal ( de moment) const n
msurarea, descrierea i analiza mortalitii

ntr-o perioad determinat de timp, de
obicei un an calendaristic
Longitudinal (prospectiv sau retrospectiv)
- analiza mortalitii pe o cohort sau pe o

generaie
Analiza transversal
indicatori intensivi/de frecven - msoar
frecventa deceselor in populatie (rate)

Rate brute
Rate specifice
indicatori extensivi/de structur

Ponderi =letaliti = mortaliti proportionale
Nr. decese prin boala X/ Nr. Total decese x 100
Rata de fatalitate exprim gravitatea bolii
Nr. decese prin boala X/ Nr. bolnavi cu boala X x 100

000
7

Comparatie indicatori de frecventa

bruti/indicatori de frecventa specifici
Rata bruta exprima frecventa
deceselor la 1000 locuitori.

Avantaje:
sunt usor de calculat;
au larga utilizare pe plan
international;
se gasesc in toate anuarele
OMS si breviarele statistice.
Dezavantaje:
nivelul fenomenelor pe care le
masoara nu tine cont de
diferentele structurale ale
populatiei respective;
nu pot fi interpretate direct;
nu pot fi comparate direct intre
ele.
8

Rata specifica masoara
frecventa deceselor in
subpopulatii definite, in functie
de un criteriu:varsta, sex,sau
combinatii ale acestora.
Avantaje:
au aplicabilitate pe subgrupe
de populatie omogena;
sunt utilizate in studiile
epidemiologice;
permit compararea
subgrupelor din acelasi tip.
Dezavantaje:
la calcularea ratelor specifice
se pierde din vedere intregul,
totalitatea populatiei
Caracetristici : nivel si evoluie

Rata bruta mortalitate Romnia i UE 1980-2002

Caracteristici : nivel si evoluie RBM urban/rural

Romnia i UE 1930-2002
10
11

12

Ali indicatori de msurare a

mortalitii
Rata standardizat a mortalitii
Raportul standardizat al mortalitii
Funciile biometrice din tabela de
mortalitate
20

Standardizarea
este folosit n toate situaiile n care se
compar populaii din arii geografice diferite

dar i n cazul comparrii nivelului mortalitii
unei populaii la momente diferite de timp,
avnd n vedere c structura pe vrste a unei
populaii evolueaz
standardizarea se aplic nu numai pentru
ratele brute de mortalitate, ci, ori de cte
ori se dorete s se compare indici brui
provenii din populaii diferite din punct
de vedere structural, cum ar fi cei de
inciden, prevalen etc.
21

22

Sursa: ECHI List of Indicators (http://ec.euro
Rata standardizat a
mortalitii
Standardizarea M= modalitatea de
eliminare a influenei exercitat de

structura diferit pe grupe de vrst
asupra M
Procedee de standardizare:
- Metoda direct ( a populaiei standard)
- Metoda indirect ( a mortalitii
standard) - compararea M n zone

populatii relativ mici
23

Metode de standardizare
Metoda directa (metoda populatiei standard)
Se alege o populatie de referinta (populatie standard) cu o
anumita structura pe grupe de varsta, careia i se aplica
mortalitatile specifice pe grupe de varsta reale, din fiecare zona
pe care o comparam, obtinandu-se ratele standardizate ale
mortalitatii pentru zonele respective. Aceste rate exprima
frecventa asteptata a deceselor, in ipoteza in care fiecare zona
ar avea aceeasi structura pe grupe de varsta, respectiv structura
populatiei de referinta.
Se utilizeaz pentru compararea mortalitatii in populatii mari
numeric (peste 100.000).
Metoda indirecta (metoda mortalitatii standard)
Se alege un model de mortalitate specifica pe grupe de varsta
(drept model de referinta, standard). Acest model se aplica la
structura pe grupe de varsta reala a fiecarei zone pe care o
comparam, obtinandu-se astfel frecventa asteptata a deceselor,
in ipoteza unui model standard de mortalitate specifica.
se recomanda a fi utilizata cand se compara mortalitatea in
populatii relativ mici (sub 100.000).
24

Raportul standardizat al
mortalitii
Raportul dintre numrul de decese
observate i numrul de decese ateptate

Msoar excesul de mortalitate nregistrat
ntr-o populaie fa de un model standard
de mortalitate specific
25

Rata standardizat
de mortalitate,
UE, 2009
Surs: ECHI List of Indicators (

http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
26
Rata std de mortalitate in Europa
Sursa: HFA DB 2004

27

RSM specifice, RO/UE, 2009
28

RSM specifice, RO/UE, 2009
29

Mortalitatea standardizata la 100.000 locuitori, pe cauze

de deces si pe medii de rezidenta, Romania, 2003
Cauza decesului
Rata standardizata de mortalitate la 100000 loc
urban
rural
Cardiovasculare
665,5
816,6
Tumori
221,2
180,1
Boli digestive
70,9
73,3
Cauze externe
55,7
76,3
Boli respiratorii
50,3
75,6
Source: Le Centre de statistique sanitaire et de documentation mdicale, Ministre de la Sant
30

Sperana de via la natere=

Durata medie a vieii
Indicator sintetic al mortalitii i al strii
de sntate
Nr.mediu de ani pe care o persoan sper s-l
triasc n condiiile caracteristicilor modelului

de mortalitate pe grupe de vrst a populaiei
din care provine persoana, pentru un anumit
an pentru care s-a fcut tabela de mortalitate.
34

Sperana de via
Perioada
Ambele sexe
Brbai
Femei
1988-1990
69,56
66,56
72,65
1993-1995
69,40
65,70
73,36
1998-2000
70,53
67,03
74,20
2003-2005
71,76
68,19
75,47
2010
73,47
69,76
77,30
Diferena
(F- B)
6,09
7,66
7,17
7,28
7,54
tabela de mortalitate a populaiei Romniei (ambe
36

Time Period
Age Group
ndx - number nLx - personnMx - age-specific nqx - probability of lx - number of

of people dying years lived
ex death rate between dying between ages people left alive at between ages x between ages x Tx - person-years lived expectation of
ages x and x+n
x and x+n
age x
and x+n
and x+n
above age x
life at age x
2009
37
<1
0.0103
0.01021
100000
1021
99081
7344166
73.4
1-4
0.00048
0.0019
98979
188
395464
7245085
73.2
5-9
0.00025
0.00125
98791
124
493643
6849621
69.3
10-14
0.00027
0.00136
98667
134
492998
6355978
64.4
15-19
0.00054
0.00272
98533
268
491994
5862979
59.5
20-24
0.0007
0.0035
98265
344
490464
5370985
54.7
25-29
0.00072
0.00358
97921
351
488725
4880522
49.8
30-34
0.00103
0.00516
97570
503
486590
4391796
45
35-39
0.00169
0.00841
97067
816
483293
3905206
40.2
40-44
0.00295
0.01465
96251
1411
477727
3421913
35.6
45-49
0.00544
0.02685
94840
2547
467834
2944186
31
50-54
0.00847
0.04146
92293
3826
451902
2476352
26.8
55-59
0.01228
0.05955
88467
5268
429165
2024451
22.9
60-64
0.01697
0.08139
83199
6772
399065
1595286
19.2
65-69
0.02474
0.11648
76427
8902
359881
1196221
15.7
70-74
0.03777
0.17254
67525
11651
308499
836340
12.4
75-79
0.0605
0.26274
55874
14681
242670
527841
9.4
80-84
0.10232
0.40738
41194
16782
164015
285171
6.9
85-89
0.16647
0.58774
24412
14348
86191
121156
90-94
0.25982
0.73006
10064
7347
28279
34965
3.5
95-99
0.38533
0.82032
2717
2229
5784
6687
2.5

Sperana de via la natere: confuzii
longevitatea speciei umane, 115-120 ani,
Via median sau via probabil (VMED)

Durata de via pe care un nou-nscut are o ans din dou de a depi, n
condiiile tabelei de mortalitate respective.
Pn la vrsta de 74,82 ani supravieuiete o jumtate din cohorta ipotetic ;
cealalt jumtate se va stinge treptat dup aceast vrsta.
Via normal sau vrsta modal la deces (VMOD)

Vrsta la btrnee care corespunde valorii modale a deceselor:
Normal" ar fi ca oamenii s ajung la aceast vrsta cnd se nregistraz cea
mai mare frecven a deceselor.
Pentru populaia Romniei, pe baza tabelei de mortalitate 1988-1990, cele trei

valori snt urmtoarele (ambele sexe).
Sperana de via la natere (durata medie a vieii sau viaa medie):
69,45 ani.
Viaa probabil (viaa median): 74,82 ani.
Viaa normal (viaa modal la deces): 80,64 ani.
Dinamica sperantei de viata la

nastere
Suedia
EU
Ungaria
Bulgaria
Romania
Rep. Moldova
39

Sursa:
WHO/Europe,
European HFA Database, Iunie 2007
UMF "Carol
Davila" Bucureti
Sperana de via la natere, B, UE, 2009
Life expectancy at birth, in years, male
<= 80
<= 76
<= 72
<= 68
40
Last
available
European Region
72.41
<= 64
No data
Min = 60
Sperana de via la natere,F, UE, 2009
Life expectancy at birth, in years, male
<= 80
<= 76
<= 72
<= 68
Last
available
European Region
72.41
<= 64
No data
Min = 60
41
85
Life expectancy at birth, in years, female
80
Romania
EU
75
70
1970
42
1980
1990
2000
2010
2020
Evolutia sperantei de viata la nastere in

Romania
mai scazute valori din Europa: 69,56 ani (penultimul loc).
inregistreaza in Romania (intre anii 1988-1990) una din cele

In anul 2004, speranta de viata a inregistrat valoarea de
71,6 ani. Femeile au o durata medie a vietii de 73,32 ani,

mai mare cu 7,86 ani decat a barbatilor.
43

Factori care influeneaz

mortalitatea
Factori economici
Venitul naional brut
Structura pe grupe de vrst a populaiei
Calitatea mediului
Stocul de cunotine i tehnologii
44

Factori principali ai reducerii

mortalitii
Creterea nivelului de trai
Creterea calitii asistenei medicale
Ameliorarea accesului la serviciile de
sntate
Orientarea stilului de viat spre meninerea
sntii
Atenie: mortalitatea infantil!
45

Caracteristicile generale ale mortalitatii

pe plan mondial
Dezvoltarea economico-sociala a determinat scaderea
mortalitatii si cresterea longevitatii si a calitatii vietii.

Relatia dintre dezvoltarea economico-sociala si starea de
sanatate =corelatie de tip direct dintre venitul
national brut pe cap de locuitor si durata

medie a vietii
O corelatie de tip direct exista si intre procentul
alocat pentru sanatate din venitul national si

speranta de viata la nastere.
In ultimii 10 ani s-a observat:
scaderea mortalitatii prin boli cardio-vasculare, scadere care
nu a fost anticipata;
scaderea mortalitatii infantile sub nivelul asteptat in tarile
dezvoltate (niveluri sub 8);
cresterea riscului de deces la barbati, datorita unui stil de
viata specific;
inechitati in distributia mortalitatii pe zone geografice sau
de Sanatate
Publica si Management,
peCatedra
categorii
socio-profesionale.
46
Caracteristicile generale ale

mortalitatii in Romania
Trendul - in scadere fata de valorile postbelice, Apoi cunoaste o
47
scadere marcata, ajungand la nivelul de 10 in anul 1956.

Urmeaza apoi o perioada de evolutie stationara (in jurul valorii
de 10) pana in anul 1975, cand se inregistreaza o tendinta
de crestere usoara, urmare a schimbarilor survenite in structura
pe grupe de varsta a populatiei (creste ponderea varstnicilor).
In ultimii 10 ani, evolutia sa este relativ stationara (cu limite
intre 10,4 si11,6).
Rata standardizata a mortalitatii situeaza Romania printre tarile
europene cu cea mai mare mortalitate. Romania se situeaza
pe ultimul loc din Europa ( exceptand Rusia, Ukraina si
Moldova), privind cheltuielile totale pentru sanatate pe locuitor.
Sperana de via la natere n Romnia se nscrie pe o
curb uor cresctoare, n anul 2005 avnd valoarea de 72,25
ani n rndul populaiei generale. Populaia feminin (in anul
2000) prezenta o speran de via mai mare (75 ani) fa de
cea masculin (69 ani ).
Se inregistreaza o supramortalitate masculina.

DEMOGRAFIE
Mortalitatea
infantil
48

Mortalitatea infantil
Definitie- Fenomenul demografic al
deceselor 0-1 an nregistrate n

populaia de nscui vii, ntro perioad de timp i ntr-un
teritoriu
indicator specific de masurare si descriere
a starii de sanatate a copiilor

indice sintetic al starii de sanatate al unei
populatii
49

Sursa datelor
datele de statistica demografica curenta (prelucrarea
informatiilor din certificatele medicale constatatoare

ale mortii si certificate medicale constatatoare ale
nasterii);
datele de statistica sanitara curenta (prelucrarea
informatiilor din fisele deceselor 0-1 an);
anchetele medico-sociale special elaborate
Abordri posibile
Transversala (de moment)
Longitudinala
50

Abordare transversala Indicatori I

1. rata de mortalitate infantila
D0 1
RM0 - 1
1000
N
2. rata de mortalitate infantila pe medii
D0 - 1 an din U, R
RMIU, R
1000
nr. nascuti vii din U, R
3. rata de mortalitate infantila pe sexe
D0 - 1 an din M, F
RMIM, F
1000
nr. nascuti vii din M, F
4. rata de mortalitate infantila pe cauze
RspM0 - 1
51
nr. decese 0 - 1 an datorate unei cauze

1000
nr. nascuti vii

52

. Mortalitate infantil, Romnia, 2000-2010
53
Grafic 5
54

UMF
Grafic
4 "Carol Davila" Bucureti
Sursa:INS
Grafic 8
55


56 Sursa:WHO
Grafic 12
RMNN
Abordare
transversala
Indicatori II
C
MNNP
MNNT
N 7Z
28 S
RMPN
28Z
1 an
RMI
PMR
Mortalitate Fetala - Infantila
LEGEND: C conceptie; N natere; S saptamani; Z zile; RMPN mortalitate
Postnatala; RMNN rata mortalitate Neonatal[; RMI Rata Mortalitate Infantila;
PMR Rata de mortalitate Perinatala; MNNP Mortalitate Neonatala precoce ;
57MNNT Mortalitate Neonatala tardiva;
Ratele de mortalitate infantil n funcie de

vrsta la deces
D 0 - 6 zile
RMneonatala precoce
1000
Nr. nascuti vii
D 7 - 27 zile
RMneonatala tardiva
1000
Nr. nascuti vii
D 0 - 27 zile
RMneonatala
1000
Nr. nascuti vii
D 28 - 364 zile
RMpostneonatala
1000
Nr. nascuti vii
nascuti morti D 0 - 6 zile
RMperinatala
1000
Nr. nascuti vii
58

59

Decese postneonatale la 100 N vii Romania /EU 2004

Grafic 20
60
ra deceselor 0-1 an pe principalele cauze de deces Rom

010
Indicatori asociati
Mortalitatea din perioada neonatal este
dominat de cauzalitate endogen(cea

neonatal precoce are cauzalitate aproape
exclusiv endogen) , iar cea din perioda
postneonatal de o cauzalitate exogen.
= Nr. nscui mori X
1000 / Nr. nscui vii (sau nscui vii i
nscui mori)
Mortinatalitatea
RM perinatal = (Nscui mori +
decese 0-6 zile) X 1000 / Nr. nscui vii

(sau nscui vii i mori)
62

Mortalitatea perinatal
63
Aceeai evoluie o nregistreaz i numrul de nscui mori care de la 2231 n 1990 ajunge
la 1319 n 2002 i 1290 n 2003, respectiv 856 n 2010, deasemenea valoare minim a
perioadei analizate. Menionm totui c din reea sosesc semnale c sunt destul de muli
aparintori care nu declar nscutul mort la starea civil dei pentru el se emite certificatul
constatator respectiv i de aceea acel nscut mort se pierde din statistici.
Factori de risc ai mortalitii infantile

Factori endogeni care in
-
65
de mam:
vrsta (<19 ani; >35 ani)
Paritate
Avorturi n antecedente
Patologie general i
obstetrical
Accidente n timpul naterii
Intervenii obstetricale
Factori exogeni:
- Intoxicaii
- Accidente
- Factori de mediu
Factori care in de familie:

- Starea civil a mamei
- Familie dezorganizat
- Nivel sczut de instrucie
- Venitul familiei
- Alcoolismul
- Familii cu domiciliu instabil
Factori endogeni care in
Factori demografici:
de copil:
- Variaii n evoluia natalitii i
G mic la natere
fecunditii
Sexul masculin
- Planificarea familial
Rangul nou-nscutului
Vrsta ( trim. I)
Factori economico-sociali i
de mediu
Handicapuri biologice
( malnutriie, rahitism)
Corelaia ntre rata mortalitii infantile i % cheltuielilor pentru

sntate din PIB n cteva ri europene
15
Y = -0.43X+10.31
10
France
Germany
Hungary
Poland
Romania
Slovakia
United Kingdom
5
0
0
XY-
5
10
15
20
070100 +Infant deaths per 1000 live births, 2000
340102 +Total health expenditure as % of gross domestic product (GDP), Last available
Sursa:baza de date Health for all, HFA 2004

Grafic 2
66
25
Caracteristici epidemiologice ale MI n

Romnia
Mi este mai mare n mediul rural
Mi crescut n judeele: Ialomia, Botoani, Clrai
Se nregistreaz o supramortalitate masculin
Predomin mortalitatea postneonatal
Principalele cauze de deces infantil: bolile respiratorii,
cauze perinatale, malformaii congenitale, bolile

infecto-parazitare, bolile digestive, accidentele.
Decesele sub 1 an sunt favorizate de prematuritate,
de malnutriie protein-caloric i de factori socioeconomici i culturali
67

MORTALITATEA MATERNA
68

Msurarea mortalitii materne (1)

Concepte i definiii
Clasificaia internaional a cauzelor de mbolnvire i deces, Revizia a

10 - a, a OMS, 1992 (ICD 10) definete unitile statistice de observare
pentru studiul fenomenului de mortalitate matern.
Decesul matern este : decesul unei femei survenit n cursul
sarcinii sau dup o perioad de 42 de zile de la ntreruperea ei,
oricare ar fi durata i localizarea, printr-o cauz determinat sau
agravat de sarcin sau de ngrijirile care le-a necesitat, dar nici
accidental nici ntmpltoare.
Pornind de la aceast definiie decesele materne sunt subdivizate n
dou grupe:
- decesul prin risc obstetrical direct, determinat de complicaiile
directe ale sarcinii, naterii sau luziei, de intervenii, omisiuni,
tratament incorect sau de o nlnuire de evenimente decurgnd din
unul din factorii de mai sus, i
- decesul prin risc obstetrical indirect, rezultat dintr-o boal
preexistent sau o infecie aprut n cursul sarcinii i nu datorat unei
cauze obstetricale directe, care a fost agravat de efectele fiziologice
ale sarcinii.
Msurarea mortalitii materne (3)
Rate intensive de msurare a mortalitii materne
Rata de mortalitate matern
Numr de decese materne produse ntr-o perioad de timp

raportat la 100.000 de nscui vii n aceeai perioad de timp
Alte rate intensive
Rata de mortalitate matern pe cauze de deces

Indici de structur
Rata de mortalitate matern pe grupe de vrst

Rata de mortalitate matern n funcie de rangul nscutului
Rata de mortalitate matern pe medii
MORTALITATEA MATERN, prin avort i risc obstetrical direct, N ROMNIA 1990 2010
(indici la 1000 nscui vii)
Rezultate (6)
Unele caracteristici de persoan ale decedatelor n 2006
Grupa de vrst
Rezultate (3)
Poziia Romniei printre rile Europei
ara
Anul
Total
Prin avort
Prin risc
obstetrical
Rusia
2005
25,93
5,70
20,23
Moldova
2005
21,22
2,65
18,57
Ucraina
2005
17,60
2,35
15,25
Romnia
2006
15,49
5,47
10,02
Cehia
2005
14,68
0,98
13,70
Estonia
2005
13,94
........
.........
Bulgaria
2004
10,02
1.43
8,59
Albania
2004
6,97
........
.........
Regatul Unit
2004
7,68
0,70
6,98
Germania
2004
5,24
0,28
4,96
Ungaria
2005
5,13
1,03
4,10
Slovacia
2005
3,67
.......
.......
Polonia
2005
3,02
0,82
2,20
Europa
2004
15,59
........
.......
UE
2004
4,69
.......
.......
STRUCTURA DECESELOR MATERNE PE PRINCIPALELE CAUZE DE DECES N ROMNIA 1990 - 2010

(gravide, 30 zile postavort sau 45 zile postnatere)
MBTRNIREA POPULAIEI
Un mare triumf al umanitii

O mare provocare
75

MBTRNIREA ACTIV
procesul de optimizare a oportunitilor pentru

sntate, a participarii i securitatii n scopul de a
mbunti calitatea vieii oamenilor ce nainteaz n
vrst. (Second World Assembly on Ageing, Madrid
2002)
Conceptul de mbtrnire activ consider drept int
meninerea autonomiei i independenei persoanelor
vrstnice.
76

MBTRNIREA ACTIV
pilonii cadrului politic
Aciunile trebuie s fie multisectoriale i s urmeze cei trei piloni ai
conceptului de mbtrnire activ:
Participarea la viata sociala
Sntatea:
Prevenirea i reducerea excesului de incapacitate, a bolilor cronice i a
morii premature.
Reducerea factorilor de risc asociai bolilor majore, creterea factorilor de
protecie a sntii, pe tot parcursul vieii.
Dezvoltarea continu de servicii sociale i de sntate accesibile, permisive,
de nalt calitate.
Asigurarea educaiei i nvmntului continuu pentru personalul implicat
n ngrijirile sociale i de sntate
Securitatea
77

Politica din Romania

Marcata de pensionarile precoce, ca alternativa pentru
concediere
Rezultat = un numar foarte mare de persoane care
trebuie sustinute social
Aprox. 7 milioane de pensionari, din care circa 6
milioane cu venit < venitul mediu/ec
Piata saraca de locuri de munca, in care varstnicii nu
isi gasesc locul
Un cadru normativ putin flexibil, care permite, totusi,
cumulul cu pensia
Nu exista facilitati pentru varstnici (institutii
rezidentiale, camine de zi)
Nu exista institutii care sa mijloceasca integrarea
sociala a varstnicului
78


C3 Mortalitatea 2013

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C3 Mortalitatea 2013

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Repere ale dinamicii

Catedra de Sanatate Publica si Management,

naturale a populaiei, reprezint fenomenul

disparitiei definitive a oricrui semn de via n

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Importanta studiului mortalittii

implicatii in cresterea numerica a populatiei si in

Sursele de informaii necesare

deceselor la serviciul de stare civil de pe

statistica curent privind numrul populaiei

i structura populaiei n funcie de o serie de

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Metode de msurare, descriere si

msurarea, descrierea i analiza mortalitii

- analiza mortalitii pe o cohort sau pe o

frecventa deceselor in populatie (rate)

indicatori extensivi/de structur

Nr. decese prin boala X/ Nr. bolnavi cu boala X x 100

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Comparatie indicatori de frecventa

deceselor la 1000 locuitori.

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Rata specifica masoara

Caracetristici : nivel si evoluie

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Caracteristici : nivel si evoluie RBM urban/rural

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Ali indicatori de msurare a

Catedra de Sanatate Publica si Management,

compar populaii din arii geografice diferite

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Sursa: ECHI List of Indicators (http://ec.euro

eliminare a influenei exercitat de

standard) - compararea M n zone

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Catedra de Sanatate Publica si Management,

observate i numrul de decese ateptate

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Surs: ECHI List of Indicators (

Rata std de mortalitate in Europa

Sursa: HFA DB 2004

Catedra de Sanatate Publica si Management,

RSM specifice, RO/UE, 2009

Surs: ECHI List of Indicators (

RSM specifice, RO/UE, 2009

Surs: ECHI List of Indicators (

Mortalitatea standardizata la 100.000 locuitori, pe cauze

Rata standardizata de mortalitate la 100000 loc

Source: Le Centre de statistique sanitaire et de documentation mdicale, Ministre de la Sant

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Sperana de via la natere=

Nr.mediu de ani pe care o persoan sper s-l

triasc n condiiile caracteristicilor modelului

Catedra de Sanatate Publica si Management,

tabela de mortalitate a populaiei Romniei (ambe

Catedra de Sanatate Publica si Management,

ndx - number nLx - personnMx - age-specific nqx - probability of lx - number of

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Sperana de via la natere: confuzii

longevitatea speciei umane, 115-120 ani,

Via median sau via probabil (VMED)