Hormonii

Natura chimic a hormonilor

n general, hormonii pot deriva din aminoacizi sau lanuri

polipeptidice, colesterol sau fosfolipide.

Cei mai numeroi sunt hormonii de tip proteic sau
polipeptidic care sunt alctuii dintr-un numr variabil de
aminoacizi (de la 3 la cteva sute).
Exist hormoni care deriv din anumii aminoacizi (tirozina
din care se produc catecolaminele i hormonii tiroidieni;
triptofanul - precursorul serotoninei, melatoninei).
Unii dintre ei pot funciona i ca neurotransmitori (de
exemplu noradrenalina).
Hormonii de tipul vitaminei D i acidului retionoic deriv
tot din colesterol, n mare parte provenit din diet.
Hormonii derivai din acizii grai polinesaturai sau
fosfolipide
includ
eicosanoizii
(prostaglandine,
prostacicline, tromboxani, leucotriene).

Sinteza i transportul hormonilor

Sinteza

hormonilor peptidici i proteici

necesit transcripia de obicei a unei singure
gene (cu excepia subunitilor i a
hormonilor glicoproteici hipofizari care sunt
codificate fiecare de o gen), matisare
(eliminarea intronilor), urmat de translaia la
nivelul reticulului endoplasmatic i modificri
posttranslaionale.
Rata metabolizrii hormonilor n circulaie
variaz foarte mult. Timpul de njumtire al
catecolaminelor
secretate
din
medulosuprarenal
este
de
ordinul
secundelor, hormonii peptidici sau proteici au
un timp de1/2 de ordinul minutelor, iar

HORMONII PRODUSI DE CELULELE NERVOASE

NEUROHORMONI - se elibereaza in circulatia

sanguina si actioneaza la distanta;

NEUROMODULATORI - se elibereaza in spatiul
intercelular;
NEUROTRANSMITATORI se elibereaza la
nivelul fantelor sinaptice neuronale.

ORIGINEA
ECTODERM-adenohipofiza;

- medulosuprarenale;
- pineala.
ENDODERM-tiroida;
-paratiroide;
- pancreas.
MEZODERM- corticosuprarenale;
- gonade.

STRUCTURA CHIMICA A HORMONILOR

PEPTIDE

SI
PROTEINE
(glicoproteine)=
sintetizati in glandele de origine ectosiendodermala.
DERIVATIDEAMINOACIZI:
catecolamine,
histamina, serotonina, hormoni tiroidieni.
STEROIZI:vitaminaD,hormoni sintetizati in
glandele de origine mezodermala.
PROSTAGLANDINE hormoni tisulari.

Hormoni derivai din aminoacizi:

catecolaminele, hormonii tiroidieni.
TSH (tireotropina, thyroid stimulating hormone)
Este o glicoprotein alctuit din dou subuniti i

respectiv . Prima dintre ele, are 96 de aminoacizi i

se regsete i la ceilali hormoni glicoproteici: LH,
FSH sau hCG. Subunitatea beta este rspunztoare de
specificitatea aciunii TSH.
Reglarea secreiei se face pe de-o parte la nivel
hipotalamic att stimulator prin TRH ct i inhibitor
prin somatostatin i dopamin iar pe de alt parte
prin feedback-ul negativ al hormonilor tiroidieni
periferici cu efect la nivel hipofizar (bucla scurt) i la
nivel hipotalamic (bucla lung).

Hormoni cu structur peptidic: hipofizari, hipotalamici,

pancreatici, parathormonul, calcitonina, factorii de cretere.

TRH

(Thyrotropin-releasing hormone)
este cel mai mic hormon peptidic stimulator
(conine trei aminoacizi), sintetizat sub forma
unui precursor de 242 de aminoacizi ce
conine 6 copii ale TRH.
Din punct de vederechimic,este untriepid
format din acid glutamic , histidina si prolina.
Sinteza este stimulata de noradrenalina si
inhibata de serotonina.
Funcia lui principal este de a stimula
eliberarea de TSH

CRH

(corticotropin-releasing hormone), un peptid

alctuit din 41 de aminoacizi, determin eliberarea de ACTH,
-endorfina, -lipotropina,.
CRH i vasopresina au efect sinergic asupra eliberrii de
ACTH. Neuronii secretani de CRH se gsesc n poriunea
anterioar a nucleului paraventricular. CRH se secret i la
nivelul placentei umane.
Reglarea secreiei de CRH se realizeaz prin:
Feed back negativ direct: cortizol, ACTH, -endorfina;
Acetilcolina, dopamina, norepinefrina, epinefrina stimuleaz
secreia hipotalamic a CRH;
Acidul -aminobutiric inhib eliberarea CRH;
Interleukina-1, interleukina-6 i TNF alfa (tumor necrosis
factor-) stimuleaz att sinteza ct i eliberarea CRH, ACTH
i vasopresinei.
CRH sintetic se utilizeaz n scop diagnostic n insuficiena
corticosuprarenalian

Gonadotropina decapeptid care stimuleaza

secretia de LH si FSH hipofizar.

Hormonul
eliberatoral
hormonilorde
cresteresau
prescurtatGHRN,
se
mai
numestehormon eliberatorde somatotrofina.
Acest hormonhipotalamiceste unpolipepid
slcatuit din minimum 40 resturi deaminoacizi
si a fost gasit si in pancreas.
Secretiamarita in acest hormondetermina
perturbarigrav in crestereaorganismului, ce
se manifesta prin crestereaexagerataa
capului si a membrelor, iar in cazde
hiposecretie , cresterea in inaltimeestetotal
insuficienta.

Hormonul inhibitoral eliberarii hormonului

decrestere, prescurtat GHRIH , se mai numestesi

factorinhibitorde somatropina sa
incasomatostina.
Este un polipeptidalcatuitdin 14 resturi de
aminoacizi
Samatostinuleste secretatnu numiade
hipotalamusci si de celuleledale insulelor lui
Langerharns. Acest compusbiologic-activinhiba si
secretiagastrica , eliberareade insulina , glucagon,
pepsina,TSH.
Hormonul inhibatoral eliberarii de prolactina,
prescurtatPRIH, se mai numestefactor
inhibatorde prolactina , manifestasi alteactiuni
inhibatoare.

 PRL (prolactina) - Sintetizat n celulele lactotrope

hipofizare; PRL este un hormon polipeptidic cu 198 de

aminoacizi
Funcia PRL este de a induce lactaia n perioada
postpartum. n timpul sarcinii mpreun cu ali hormoni
(estrogeni, progesteron, cortizol, insulin, hLP) asigur
pregtirea glandelor mamare pentru producerea de lapte.
Scderea estrogenilor i progesteronului imediat postnatal
determin apariia secreiei lactate.
Dei PRL nu pare a juca un rol important n reglarea funciei
gonadelor,
hiperprolactinemia determin hipogonadism prin efect
probabil direct asupra neuronilor secretani de GnRH.
PRL determin hipoestrogenism, prin inhibarea
foliculogenezei, are un efect luteolitic determinnd
scurtarea fazei luteale i n final anovulaie cu bradi- sau
amenoree.
La brbai afecteaz att libidoul, prin scderea sintezei de
testosteron ct i spermatogeneza.

Hormonii adenohipofizari.
Adenohipofiza se formeazain

timpul

vietii

uterine
Infaza matura a organismului are o structura
tipicglandulara
si
este
constituitadin
treicategorii de celule: - celule cromofobe, celuleacidofile sibazofile.
Hormonul de crestere.
Numit si hormonsomatotrop sau STh, este
secretatde celuleleeozinofile.
Inmacromoleculahormonului
s-au
identificatcel putin16 resuri de aminoacizi
diferiti, dintrecare unii se repeta de mai multe
ori, de exemplu: treonina, leucina, lizina, argina.

Pancreasul sintetizeaz hormoni cu structur

polipeptidic
la nivelul insulelor Langerhans:
Celule glucagon
Celule insulin
Celule polipeptide pancreatice
(somatostatina)

Insulina
polipeptid secretat de cel. din insulele Langerhans

pancreatice
Mecanism de aciune: - Insulina acioneaz pe
receptori membranari specifici activarea tirozinkinazeiIC
a) trecerea Glucozei intracelular
- n plasm: Glicemia
- n celule:
Glicoliza producerea de Energie
Glicogenogeneza producerea de Glicogen
forma de depozit a Glucozei n ficat + muchi
excesul de G transformat n lipide adipocite
Neoglucogeneza i Glicogenoliza
b) trecerea AA intracelular
c) lipogeneza Lipide esutul adipos

Glucagonul
polipeptid secretat de cel. din insulele

Langerhans pancreas
Efectele :
Glicemia prin: Glicogenoliza hepatic
(c.m. important) Neoglucogeneza - pe baza
AA
asigur necesarul de glucoz la esuturi
lipoliza producia de energie + cldur
efect inotrop +
secreia gastric acid
secreia: Insulin, Somatostatina

Somatostatin

(sau somatotropin release

inhibiting factor) are dou forme active, una cu 14
aminoacizi (predomin n SNC) i una cu 28 de
aminoacizi. Prima inhib secreia de GH i TSH,
neuronii secretani fiind localizai la nivelul nucleului
periventricular, Forma alctuit din 28 de aminoacizi
se regsete n celule D pancreatice, mucoasa
intestinal sau celulele C tiroidiene.
Prin efect paracrin i endocrin, somatostatinul inhib
secreia de:
Insulin,
Glucagon,
Colecistokinin,
Gastrin,
Secretina, VIP (vasoactive intestinal polypeptide).

Hormonul

paratiroidian,PTH,
sauparathormonul, secretat de glandele
paratiroide, este cel mai important factor umoral
de reglare a metabolismului fosfo-calcic.
Principalul efect biologic al parathormonului este
reprezentat de cresterea concentratiei serice a
calciului, concomitent cu scaderea concentratiei
ionului fosfat. Mecanismul prin care PTH
regleaza concetratia celor 2 specii ionice este
prin influentarearesorbieisi secretiei la nivelul
tubului digestiv, a oaselor si renal.
Este un polipeptid, alcatuit din 84 resturi de
aminoacizi.

Calcitonina umana, un hormon peptidic secretat de

celulele parafoliculare C din glanda tiroida, inhiba

resorbtia osoasa prin reglarea numarului si activitatii
osteoclastelor. Este secretata ca raspuns direct la
nivelurile serice crescute de calciu. Hormonul
impiedica aparitia schimbarilor bruste inconcentratiile
serice de calciu si pierderile excesive ale acestuia.
-f aciliteaza fixarea calciului peoasesi diminueaza
nivelulcalciului sangvin.
- antreneaza astfel o diminuare a nivelului sangvin
alcalciului cand acesta este anormal de ridicat; ea
limiteazaabsorbtia calciului de catreintestinsi
favorizeaza eliminarea lui pe cale renala
- este de origine animala (porc, somon) sau sintetica
(reproducand exact calcitoninaumana).

Hormonul de crestere este produsul glandei pituitare ce se afla in

cutia craniana.
Hormonul cresterii absoarbe aminoacizii din intestinul subtire, ii trece
prin sange si apoi pana la muschi, unde determina cresterea si
dezvoltarea acestora. Activitatea hormonului de crestere si degajarea
lui poate fi influentata in timpul exercitiilor. Exista, insa, mai multi
factori de care trebuie sa se tina seama. Printre acestia se numara
sexul, intensitatea antrenamentului, dar si perioada de odihna dintre
seturile de efort.
Pe langa rolul mentionat anterior, cel de intarire a musculaturii,
hormonul de crestere se ocupa de multe alte aspecte interesante de
la nivelul organismului.
Hormonul de crestere se ocupa cu metabolismul grasimilor din
organism, transformandu-le in sursa de energie, testele fiind
efectuate pe subiecti obezi.
Un alt rol al hormonului de crestere este imbunatatirea somnului,
lipsindu-l de treziri bruste si alte neplaceri similare.
Oasele sunt mai puternice; la fel si inima si rinichii.
Proteinele pot avea si ele un rol hotarator in eliberarea hormonului de
crestere.

Hormonii steroizi sexuali i corticosuprarenali.

Estradiol -p rodus in primul rand in ovar (folicul, corp galben),

dar cantitati mici se formeaza si in testicule si cortexul

suprarenalelor.
In sarcina estrogenii sunt produsi in principal de placenta.
Aproximativ 98% din estradiol este legat de globulina de legare a
hormonilor sexuali (SHBG=sex hormone binding globulin).
Nivelul de estrogen la menopauza este in general scazut
datorita diminuarii productiei ovariene.
La barbati estradiolul este produs de testicule si suprarenale.
La barbati nivelul de estradiol mai poate creste in cazul
consumului excesiv de marijuana, alcool sau a unor tratamente
medicale (fenotiazine si spironolactona).
Principalele
actiuni
ale
estradiolului
sunt:
proliferarea
endometrului, efecte asupra vaginului si glandei mamare; de
asemenea are rol in prevenirea osteoporozei si reducerea riscului
cardiovascular.

Testoseronul - produs decelulele Leyding din testicule,

n urma stimulrii de ctre hormonul luteinizant. Dei

secretia hormonului ncepe n timpul vieii intrauterine
(producerea acestuia fiind esenial la aparitia sexului la
ft), la natere nceteaz producerea acestuia, pentru ca
la pubertate s renceap secreia acestuia.
Testosteronul are, de asemenea, un rol anabolizant in
metabolismul proteinelor si favorizeaza astfel dezvoltarea
muschilor.
El este responsabil de aparitia si mentinerea caracterelor
sexuale secundare masculine (repartitia musculaturii, a
pilozitatii, schimbarea vocii si libidoul).
El mai este necesar si dezvoltarii oaselor si intervine, de
asemenea, in metabolismul lipidelor si glucidelor.
La femeie, acest hormon este sintetizat in cantitate mica
de catre ovare siglandele suprarenale. El serveste drept
precursor al hormoni lor estrogeni.

Aldosteronul - este unhormon steroid din produs de

ctre zona glomerulata dincortexul suprarenal , nglanda

suprarenala. Acesta acioneaz n special la nivelul tubilor
distali i a tubilor colectari ainefronilor, stimulnd
absorbiasodiuluii a apei, precum i secreia depotasiu,
ceea ce duce la cretereatensiunii arteriale. Efectul
general al aldosteronului este de a crete reabsorbia
ionilor de sodiu i a moleculelor de ap n rinichi ducnd
la creterea volumului sngelui i a tensiunii arteriale.
Secretia aldosteronului este stimulata prin urmatorul
mecanism: scaderea volumului plasmatic si a perfuziei
renale conduce la cresterea secretiei de renina care
transforma
angiotensinogenul
in
angiotensina
I.
Angiotensinogenul este o 2-globulina derivata din ficat;
prezenta in ser. Angiotensina I este transformata la nivelul
plamanului inangiotensina II. In final, angiotensina II
stimuleaza sinteza de aldosteron.