Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Geografie

Danemarca, Finlanda si
Islanda
Aspecte turistice si culturale
Prof. Indrumator:

Marian Marin
Paraschiv Mirela
Petcu Mirela
Grupa 215, anul II

Danemarca
Imn national:Der er et Yndigt Land
Ziua nationala: Ziua Constitutiei, 5 iunie.

Danemarca este o monarhie constitutionala condusa de regina Margareta II

Pozitie geografica
Danemarca (Danmark n danez) sau Regatul Danemarcei
(Kongeriget Danmark) este din punct de vedere geografic cea
mai mic i cea mai sudic ar a Europei de Nord, i de
asemenea cea mai veche. Aflat la nord de Germania (singurul
vecin terestru), la sud-vest de Suedia, i la sud de Norvegia, se
afl la560000N, 100000E n Scandinavia aflat n Europa
de Nord, dar nu n Peninsula Scandinava. Danemarca se afl la
limita dintre Marea Baltic i Marea Nordului, i e format
dintr-o peninsul numit Iutlanda (Jylland) legat de Germania
de nord, insulele Funen (Fyn), Zealand (Sjlland), Bornholm
(Bornholm) i numeroase insule mai mici, cunoscute sub
numele de Arhipelagul Danez.

Totodata, Groenlanda i Insulele Faeroe sunt teritorii

daneze autonome.

Atractivitatea turistica a cadrului

natural
Danemarca este o zona de altitudini joase cu dealuri rotunjite ce se extind pe toata
lungimea Iutlandei centrale.Tot aici se afla cel mai inalt varf al tarii, Yding Scovhoj, cu
o altitudine de 173 metri.
Skagerrak si Kattegat sunt cele doua stamtori ce unesc Marea Nordului si Marea
Baltica si separa Danemarca de Norvegia si Suedia.
Spre est, o stramtoare mai ingusta, numita Oresund (The Sound), separa insula
Sjaelland de principalul teritoriu danez, Iutlanda.
Dintre cele aprox. 500 de insule ale arhipelagului danez, doar putine sunt intinse ca
suprafata si aproape 100 dintre ele au ramas nelocuite.Podurile sunt cele care fac
legatura dintre insule.
In Danemarca nu se intalnesc lacuri intinse sau rauri lungi.Totusi, teritoriul este
acoperit de mlastini, mici lacuri si rauri scurte ca intindere.
Putine dintre raurile daneze au ramas intacte, deoarece aproape toate au fost
amenajate artificial pentru a crea teren arabil.
Guden River este cel mai lung rau din tara, masoara 158 km, se afla in Pen.Iutlanda
si curge in fiordul Randers, fiind navigabil pana acolo unde se apropie de mare.

Fiordul Insulei Faeroe

Skagerrak

Iutlanda

Clima
Desi localizarea sa este nordica, clima Danemarcei este relativ
blanda, fiind temperat-maritima cu veri racoroase si ierni moderate.
Aceste caracteristici se datoreaza apelor calde ale Curentului
Atlantic de Nord, parte a Curentului Golfului (Gulf Stream), ce merg
spre nord de-a lungul coastei vestice a Danemarcei.
Vanturile sunt puternice aproape pe toata perioada anului si vin
dinspre vest.
Vara, temperatura medie este de aprox. 16 grade Celsius, in timp ce
iarna este de aprox. 0 grade Celsius, cu temperaturi usor mai scazute in
par tea de est a tarii.
Ploaia, ceata si cerul cenusiu sunt fenomene obisnuite, cele mai
ploioase luni fiind cele din intervalul iulie - octombrie.

Vegetatia si fauna
In vechile timpuri, Danemarca era puternic impadurita, in timp ce
acum a mai ramas relativ putina vegetatie salbatica deoarece o mare
parte din teritoriu este urbanizat sau aflat in procesul de cultivare.
Padurile, ce acopera acum doar 10.7% din intregul areal, include
conifere (in principal brad, molid, zada si pin), fag, stejar, mesteacan si
frasin.De asemenea, pot fi intalnite si cateva varietati de feriga si
muschi, specifice teritoriului nordic european.
Animalele salbatice sunt putine.Fauna este limitata la caprioare si
animale mici precum vulpea,veverita, iepurele de camp, potarnichea,
rate salbatice si fazani.
In lacurile si raurile Danemarcei se afla numeroase specii de peste.

Copenhaga (Kobenhavn in daneza)

Danemarca este o tara prospera, cu o imagine eleganta si compacta, data de
frumusetea orasului principal, Copenhaga- un oras modern si international, care se
imbina impresionant cu castelele vechi din imprejurimile orasului, ce amintesc de istoria
Viking-ilor si ineditul satelor de pescari, desprinse parca din povestile lui Andersen.
Oamenii sunt deschisi si prietenosi mai ales cu turistii, care sunt rasfatati cu
numeroase oferte de distractii - o vibranta viata de noapte ce se continua armonios cu
diminetile linistite, ideale pentru un sejur de neuitat.
Capitala Danemarcei este un important port maritim si principal centru comercial.
Cele doua parti ale orasului, una mai mare aflata pe coasta de est a insulei Sjaelland si
una mai mica numita Christianshavn, aflata pe insula Amager, sunt legate intre ele prin
mai multe poduri.
Copenhaga se afla aproape de orasul Malmo, Suedia, de care e separata doar de
Stramtoarea Oresund.
Centrul de afaceri a orasului porneste din port si se extinde pana in Radhuspladsen,
principalul cartier al Copenhagai.La nord si la est de acesta se afla partea istorica a
orasului, incluzand Palatul Regal.
In partea de nord, periferica, a orasului se afla Frihavn (free port), construit in 1894
pentru dezvoltarea comertului exterior.
La est de Christianshavn , se afla Christiana , o mica comunitate experimentala ce se
autoguverneaza.

Copenhaga e in parte inconjurata de gradini si bulevarde construite

in 1863 cand vechile fortificatii ale orasului au fost daramate .
Principalele cladiri ale orasului sunt: Catedrala Vor Frue Kirke
(Church Of Our Lady), Palatul Charlotten, acum cladirea Academiei
de Arte, Palatul Prinsens, in care se afla Muzeul National de
Antichitati Nordice, primul palat regal din Christianborg, in care se
afla Parlamentul Danez si Curtea Suprema de Justitie, Muzeul
Thorvaldsen,Teatrul Regal si Biblioteca Regala, ce ciontine aprox.
60000 de volume.
Gradinile Tivoli reprezinta un parc de distractii faimos si o
adevarata atractie a orasului.
Centru educational, Copenhaga este sediul Universitatii din
Copenhaga, a Universitatii Regale Veterinare si de Agronomie si a
Universitatii Tehnice din Danemarca.
Orasul este, de asemenea,un important centru al literaturii si artei
nordice europene si este locul unde se afla Academia Daneza Regala
de Stiinte si Litere, fondata in 1842.

Copenhaga

Universitatea din Copenhaga

Copenhaga

Restaurant in Gradinile Tivoli

Mica Sirena

Gradinile Tivoli

Aarhus

Odense

Aalborg

Viata de zi cu zi

Danemarca ofera un impresionant amestec intre viata agitata a oraselor si linistea

rurala. Castele antice, fortarete, festivaluri de jazz, design modern al cladirilor si cei care
au inventat Lego, iata o scurta prezentare a vietii daneze.

Mai mult de patru cincimi din danezi locuiesc in zona urbana. Principalele orase,
Copenhaga, Arhus, Odense si Alborg ofera o combinatie izbitoare de cladiri medievale
castele si catedrale si cladiri moderne de birouri si apartamente. Standardul de viata
ridicat si sistemul social bine pus la punct nu favorizeaza crearea de mahalale sau
locuinte sub standard.
In oras, se locuieste in apartamente iar in afara orasului in case pentru o singura
familie. Fabricile angajeaza mai ales locuitori din oras.
In orasele daneze, reteaua de transport in comun este foarte bine dezvoltata.Trenuri
moderne transporta oamenii din suburbii pana in centrul oraselor in doar cateva minute.
De asemenea, trenurile fac si legatura intre orase. Bicicletele, autobuzele si masinile sunt
principalele mijloace de transport in interiorul orasului. Cresterea populatiei urbane a
sporit numarul de masini si camioane, ceea ce a condus la blocaje de trafic si poluare, mai
ales in Copenhaga. In schimb a scazut poluarea industriala, deoarece acum se foloseste
gaz natural drept combustibil si nu carbune.

Cultura
Limba
Daneza, limba oficiala din Danemarca, este apropiata de limbile norvegiana
si suedeza. Minoritatea etnica germana vorbeste si germana iar in mod normal,
toti
danezii
adulti
vorbesc
limba
engleza.
Limba daneza apartine limbilor Scandinavei de est si face parte din familia
limbilor germanice.Precum suedeza, norvegiana sau islandeza, daneza a derivat
dintr-o limba scandinava ce a suferit apoi schimbari importante in timpul erei
vikinge.Aceasta a condus la diferente intre dialectele est scandinave din care au
evoluat apoi daneza si suedeza, si dialectele vest scandinave ce au stat la baza
formarii limbilor norvegiana si islandeza.
Religia
90% dintre danezi apartin de Biserica Evanghelica Luterana, biserica oficiala
din Danemarca. Ei au deplina libertate de a se ruga in felul ales de ei.Datorita
imigratiei accelerate din sec. XX islamismul reprezinta o a doua religie din
Danemarca.De asemenea,tara adaposteste si o minoritate romano-catolica.Pe
teritoriul Danemarcei, prin lege, toleranta e extinsa la nivelul tuturor cultelor.

Mancarea si bautura
Majoritatea danezilor mananca patru mese pe zi: micul dejun,
pranzul, cina si o cina tarzie. La micul dejun se consuma cereale,
branza sau oua. Cina, care include peste sau carne, este singura masa
calda. Un meniu traditional de cina cuprinde rata umpluta cu mere si
prune, servita cu varza rosie si cartofi fierti. La celelalte mese nu
lipseste sandwichul, numit smorrebrod. Un sandwich poate avea forma
de piramida formata din 20 de creveti pe o felie subtire de paine.
Adeseori, danezii prepara un platou de sandwichuri ca o arta, fiecare
cu aspect atragator si diferit. Danemarca este vestita pentru ruladele
sale pufoase, placintele daneze. Se savureaza in mod deosebit o
prajitura umpluta cu crema de cafea kringle. Desertul tipic este
budinca de fructe de padure sau de orez.
Danezii beau de obicei cafea la micul dejun si de-a lungul zilei, in
pauzele de la servici. In timpul mesei se bea bere iar la ocazii speciale
se bea aquavit, o bautura tare cu aroma de chimen.
Danemarca detine unele dintre cele mai mari companii producatoare
de bere:Carlsberg si Tuborg.

Timp liber
Fotbalul este cel mai popular sport in
Danemarca. Printre sporturile favorite se practica
mersul pe bicicleta, gimnastica, inotul, tenisul si
sporturile nautice. Danezii au obtinut medalii la
Olimpiada in majoritatea acestor sporturi dar si la
tir cu arcul, box, calarie, haltere, lupte. Copenhaga
este faimoasa pentru Gradinile Tivoli, parc de
distractii deschis in 1943 in inima orasului.

Arta
Multi danezi si-au castigat faima prin arta, mai ales literatura. Ludvig Holberg este cunoscut
drept parintele literaturii daneze moderne. Johannes Ewald, scriitor al anilor 1770, a devenit cel
mai mare poet al Danemarcei. Din creatiile anilor 1800 se disting poemele romantice ale lui Adam
Ochlenschlager si imnurile lui N.F.S. Grundtvig. Hans Christian Andersen este faimos in toata
lumea prin povestile sale si este probabil cel mai cunoscut scriitor danez. Cartile lui Soren
Kierkegaard au influentat puternic dezvoltarea filozofiei moderne numita existentialism. Trei
scriitori danezi au castigat Premiul Nobel pentru Literatura.
Probabil cel mai faimos danez este de fapt un personaj literar englez: Hamlet, personajul piesei
cu acelai nume de William Shakespeare, al crui decor este castelul real Kronborg n Helsingr,
la nord de Copenhaga. Un alt danez binecunoscut este Hans Christian Andersen, cunoscut n
Danemarca drept H. C. Andersen, un autor cunoscut mai ales pentru povetile sale pentru copii,
precum Noile straie ale mpratului, Mica sirena, i Ruca cea urt.

Carl A. Nielsen este considerat cel mai mare compozitor al

Danemarcei. A scris sase simfonii si numeroase alte lucrari, inclusiv
opera comica Maskarade. In domeniul dansului, cea mai importanta
contributie a fost adusa de maestrul de balet August Bournonville. Trupa
regala de balet a inflorit sub conducerea sa in jurul anului 1800 iar astazi
se
bucura
de
recunoastere
mondiala.
Astazi si Festivalul de Muzica din Roskilde din fiecare vara este unul
dintre cele mai importante din Europa .
Regizorul de film Carl Dreyer este cel mai important reprezentant al
istoriei cinematografiei. Filmul sau Pasiunea Ioanei d'Arc (1928) este
considerat o capodopera. In zilele noastre, doua filme daneze au obtinut
Premiul Oscar pentru cel mai bun film intr-o limba straina: Babette's
Feast (1987), regia Gabriel Axel si Pelle Cuceritorul (1988), regia Bille
August.
Opere remarcabile de design sunt obiectele din argint ale lui Georg
Jensen, portelanul Royal Copenhagen si mobila creata de Kaare Klint si
Arne Jacobsen. Jorn Utzon este arhitectul faimoasei Opera House din
Sydney, Australia.

Finlanda
Imn national: Maame
Ziua nationala: Ziua Independentei, 6 decembrie

Pozitie geografica
Finlanda (Suomi in finlandeza),este situata in partea
de nord a continentului european,intre Golfurile Botnic si
Finic ale Marii Baltice.Se intinde pe 10 grade de latitudine
si pe alte 10 grade de longitudine.
Vecinii Finlandei sunt: Suedia la vest, nordul Norvegiei
in nord si Rusia in est. Golful Finlandei si Golful Bothnia,
doua brate ale Marii Baltice, marginesc Finlanda la sud si
sud-vest. Cel mai nordic punct al tarii se gaseste in
interiorul Cercului Polar (o linie imaginara la 2.623 km de
Polul Nord). In aceasta regiune a Finlandei, numita
"Taramul Soarelui de la Miezul Noptii", soarele straluceste
24 de ore pe zi timp de cateva luni, in fiecare vara.

Atractivitatea turistica a cadrului

natural
Situata in nordul Europei, Finlanda este o tara neasemuita, prin
frumusete. Mii de lacuri puncteaza peisajul Finlandei,aceasta fiind supranumita
Tara celor o mie de lacuri(mai precis 187 888 de lacuri) iar paduri dese
acopera aproape doua treimi din teritoriu. Tarmul este crestat cu multe fiorduri
(fiordul Harkmerit), golfuri si peninsule,marcat de roci de granit rosu sau gri.
Aproape de coasta se intalnesc mii de insule.Acestui stat ii apartin peste 150
000 de insule, cele mai mari fiind:Ahvenanmaa si Vaasa.
Tara este un platou strapuns de dealuri si vai mici, creste si depresiuni.
Relieful se inalta de la sud-sud-vest catre nordnord-est, dar altitudinea medie
este 120-180 m deasupra nivelului marii. Muntele Haltia, cel mai inalt punct al
tarii, 1.324 m deasupra nivelului marii, este situat in regiunea de nord-vest a
Finlandei.
Principalul rau este Kemi,cu izvoarele in apropierea granitei cu
Federatia Rusa,ce strabate Finlanda de la NNE spre SSV.

Districtul Lacurilor,una dintre cele patru regiuni principale ale Finlandei

Lac finlandez

Peisajul regiunii Koli

Districtul Lacurilor

Zona Insulelor de Coasta

Clima
Finlanda o clima mai blanda decat majoritatea regiunilor lumii
care se gasesc in nord. In ianuarie, de exemplu, temperatura medie este
de 14-18 grade Celsius, mai ridicata decat temperaturile din zonele din
Canada aflate la aceeasi latitudine.
Clima Finlandei este influentata in principal de catre Curentul
Golfului, un curent oceanic cald care trece prin vestul coastei norvegiene.
Numeroasele lacuri, precum si golfurile Bothniei si cel al Finlandei ajuta
foarte mult climei relativ blande.Temperaturile din iulie in Finlanda sunt
in medie 13-17 garde Celsius. Februarie este de obicei cea mai rece luna,
cu temperaturi de 22 3 grade Celsius. In partea de nord a Finlandei
temperaturile ajung pana la 30 grade Celsius, atingand cateodata si 50
grade Celsius.Sudul Finlandei este acoperit de zapada din decembrie
pana in aprilie, in timp ce partea de nord din octombrie in aprilie. Nordul
Finlandei se afla pe taramul Soarelui de la Miezul Noptii asa ca are parte
de lumina continua in timpul verii.

Vegetatie si fauna
Vegetatia Finlandei este reprezentata,in principal de
padurile de pin,molid si mesteacan care acopera 72% din
suprafata teritoriului.Aici exista peste 1100 de specii de plante
indigene.Finlanda are aproape 1200 de specii de plante si ferigi
si aproximativ 1000 de varietati de licheni.Cea mai bogata
flora se gaseste in sudul tarii si in Insulele Alan
Dintre cele 22 700 de specii ale faunei,peste 75% sunt
insecte.In Finlanda exista aprox.60 de specii de mamifere
autohtone.Fauna este reprezentata de vidra, jder, hermina
elani,vulpi, castori si reni ce au fost domesticati de populatia
Sami,astfel ca aproape nu se mai gasesc reni in salbaicie.Dintre speciile de pasari,cel mai cunoscut este cucul,alaturi de gasca salbatica ,lebada si potarniche de tundra.
In apele dulci se gasesc din abundenta biban, stiuca si
somon.

Ren

Formatiuni vegetale:paduri de foioase si conifere

Potarnichea de tundra

Orasele Finlandei
Finlanda numara multe orase dar numai cinci depasesc 100 000 de
locuitori.Helsinki,este cel mai mare, cu o populatie de 560 553 de
locuitori.Localizat pe coasta sudica,este capitala statului si centrul politic,
comercial, educational si cultural al Finlandei.Totodata ,este port si reprezinta un
important oras industrial.
Finlandezii sunt un popor de
oameni culti iar librariile si muzeele fac, bineinteles,parte din cultura lor.
Biblioteca din Helsinki, fondata in 1860,adaposteste peste doua milioane de
volume. Biblioteca Universitatii din Helsinki, cu aproape trei milioane de
volume functioneaza ca biblioteca nationala.Pe intreg teritoriul,Finlanda numara
mai mult de 1500 de biblioteci si peste 300 de muzee. Muzeul National al
Finlandei din Helsinki contine scrieri in limba finlandeza si in alte limbi finougrice si comparatii etnografice asemenea unui departament de arheologie.Alte
muzee sunt Mannerheim, Municipalul, Ateneul din Helsinki si Muzeul de
Arta.
Urmatoarele orase ale Finlandei,dupa
numarul de locuitori sunt:Espoo, Tampere, Turku, Naantali si Savonlinna .Turku
reprezinta un mare port si centru educational,servind drept capitala pana in anul
1812.Tampere este un important oras manufacturier,centru de telecomunicatii si
al industriei de tehnologie informationala. Rovaniemi este orasul lui Mos Craciun.
Aici se pot comanda cadourile care vor fi oferite de Craciun, biroul lui Mos
Craciun se gaseste la circa 8 km departare de centrul urban, in apropierea cercului
polar arctic.

Helsinki

Tampere,Orasul celor 180 de lacuri

Iarna in Helsinki

Aerofotograma orasului Tampere

Orasul Naantali

Savonlinna

Catedrala din Helsinki

Cultura
Limba
In Finlanda sunt doua limbi oficiale, finlandeza si suedza. 93%
dintre locuitori vorbesc finlandeza, o limba fino-ugrica si aproximativ
6% vorbesc suedeza. Majoritatea vorbitorilor de suedeza traiesc pe
coasta de sud si vest si in Insulele Aland.Populatia Sami din Laponia,
regiunea nordica a Finlandei, vorbeste un dialect al limbii finlandeze.

Religia
Biserica oficiala este Biserica Luterana Evanghelica, de care apartin
86% dintre locuitori.O mica comunitate de finlandezi ( aprox. 1%) apartin
Bisericii Ortodoxe, aceasta fiind si acum o biserica nationala.
Libertatea religioasa este garantata la nivelul tuturor cultelor. Majoritatea finlandezilor nu se duc la biserica in mod regulat, dar bisericile din
toata tara sunt pline la sarbatori religioase.

Viata de zi cu zi
Finlandezii iubesc arta si activitatile in aer liber. Ei au un standard de viata
ridicat si primesc multe avantaje sociale din partea guvernului. Majoritatea
venitului Finlandei il aduce exploatarea forestiera, inclusiv industria lemnului si a
hartiei.In orasele finlandeze, oamenii locuiesc in apartamente inchiriate sau
cumparate. Majoritatea locuitorilor din zona rurala locuiesc in vile micute pentru
o familie.
Cel mai faimos articol folosit de finlandezi este o camera speciala de baie
cu aburi numita sauna. Majoritatea finlandezilor folosesc sauna o data pe
saptamana pentru relaxare. Intr-o sauna, se incing pietre deasupra unui cuptor.
Temperatura poate creste pana la 80-100 grade celsius. Oamenii stau intinsi pe
banci de lemn pana cand incep a transpire. Dupa o vreme, daca arunca apa pe
pietrele incinse, se pot produce vapori - sauna devine mai fierbinte! La sfarsit, se
face un dus rece sau o baie in lac iarna, unii finlandezi se rostogolesc prin
zapada sau fac o baie "la copca". Dupa ce repeta intregul ciclu, se intind pana
cand temperatura corpului lor revine la normal.

Mancarea si bautura
Bucataria finlandeza a fost
influentata de mai multe culturi,
de la cea franceza la cea ruseasca
dar include si o varietate larga de
specialitati finlandeze utilizand
pestele,fructele de mare, vanatul
si vegetalele. Finlandezilor le
place pestele, in special hering,
biban, stiuca si somon si carnea
de vita, vitel sau porc. Carnea de
ren afumata este o delicatesa.
Garnitura favorita o constituie cartofii fierti cu unt si marar proaspat. De asemenea,
untul si laptele sunt alimente importante Fructele de padure sunt utilizate in prepararea
deserturilor si a siropurilor.Finlandezii consuma paine de secara iar sandvisurile sunt
mancate la micul dejun sau drept gustare.Laptele si cafeaua raman bautururile cele
mai consumate de finlandezi.
Gazdele, de obicei, indica musafirilor, locul pe care acestia il ocupa la masa iar
acestia, asteapa gazdele ,sa inceapa sa manance inaintea lor.Se obisnuieste ca oaspetii
sa se.autoserveasca si sa nu fie serviti de gazde.

Servirea mesei

Piata cu produse din peste

Timp liber

Finlandezii iubesc sporturile in

aer liber. Iarna, se practica hochei
pe gheata, patinaj pe gheata, schi,
sarituri de la trambulina cu
schiurile, schi fond. Dintre
sporturile populare de vara
amintim pesapallo o forma
finlandeza a baseball-ului, inot,
yachting si alpinism. Vara, mii de
familii se duc la casutele lor de
vacanta pe malul unui lac, pe
coasta sau pe insule.
Ca spectatori, finlandezii
urmaresc atletism si hochei.De
asemenea, ei iubesc spectacolele
de balet, concertele, filmele,
teatrul si opera.

Arta
Finlanda are o bogata traditie populara, reflectata in obiecte,
literatura, muzica si pictura. Persoana care a pastrat folclorul a fost Elias
Lonnrot, un doctor de la tara. El a adunat cantece si poeme vechi de
secole ale taranilor si le-a publicat in 1835. Colectia sa impresionanta,
numita Kalevala, a devenit epopeea Finlandei si a inspirat multi artisti.
Akseli Gallen-Kallela i-a folosit temele in picturile sale. Compozitorul
Jean Sibelius s-a inspirat pentru crearea poemelor simfonice. Poetul
american Henry Wadsworth Longfellow a luat Kalevala drept model
pentru poemul sau, "The Song of Hiawafha".
In anii 1800, Johan Ludvig Runeberg a devenit poetul national al
Finlandei. Poemul sau, "Vart Land" este acum imnul tarii. Printre alti
scriitori ai acelei perioade, amintim de nuvelistul Aleksis Kivi si
scriitoarea de piese de teatru Minna Canth. In anii 1900, nuvelistii Frans
Eemil Sillanpaa si Mika Waltari sunt recunoscuti de intreaga lume.
Sillanpaa a castigat Premiul Nobel pentru literatura in 1939, devenind
primul laureat din Finlanda.

Sticlaria, ceramica, mobila si textilele sunt faimoase in intreaga lume prin

simplitatea si frumusetea designului lor. Aceeasi linie simpla poate fi vazuta
si in creatiile celor mai cunoscuti arhitecti finlandezi Eliel Saarinen si
Alvar Aalto. Printre creatiile lui Saarinen intalnim Gara Centrala si Muzeul
National din Helsinki. Aalto nu a dobandit faima numai ca arhitect, ci si ca
proiectant de orase si designer de mobila.

Design interior cu mobilier si pereti din lemn

Sala Finlandia, proiectata de arhitectul Alvar Aalto

Vase de lemn

Mobilier proiectat de Alvar Aalto

Islanda
Imn national: Our Countrys God
Ziua nationala:Ziua Independentei,17 iunie

Pozitia geografica
Islanda(Lydveldid in islandeza) este o tara insulara
situata chiar sub Cercul Polar in Oceanul Atlantic de Nord.
Se afla la aproximativ 320 km est de Groenlanda si la 1050
km vest de Norvegia.Are o forma ovala cu lungimea de
circa 485 de km si latimea maxima de 300 de km.Teritoriul
Islandei se desfasoara pe circa 3 grade de latitudine si pe 9
grade de longitudine.
Mai este numita si "Tara ghetii si focului" pentru ca
ghetarii se gasesc langa izvoare termale, geysere si vulcani.
Islanda a fost denumita astfel de un colonist care, dupa o
iarna neobisnuit de rece si lunga, a vazut tarmul acoperit de
gheata (Iceland = Taramul Ghetii).

Atractivitatea turistica a cadrului

natural
Majoritatea Islandei este un mare podis, dar de-a lungul tarmului gasim
campie. Teritoriul acesta de campie este singura zona in care se poate locui.
Pamantul este acoperit de iarba aici, iar oamenii pot creste animale si pot
cultiva chiar plante. O parte din Curentul Golfului trece pe langa tarmul de
sud si de vest al Islandei, incalzind campiile si pastrand porturile fara gheata
tot timpul anului. Podisul din interiorul Islandei are un teren dur, situandu-se
la aproximativ 762 metri deasupra nivelului marii. O falie se afla exact sub
Islanda facand din aceasta un taram violent al minunilor naturii, incluzand
vulcani, izvoare termale, geysere, ghetari. Cutremurele sunt chiar frecvente
aici.
Mai mult de 200 de vulcani au erupt in Islanda imprastiind lava si
roci in tot podisul. Unii vulcani sunt inca activi, inclusiv faimosul vulcan
Hekla, care a erupt in 1980 si 1981. Exista vulcani activi chiar si sub mare
pe langa coastele Islandei. Unul a erupt in 1963, la sud de Islanda, formand
o noua insula numita Surtsey. In 1973 un vulcan de pe insula Heimaey
inactiv de mai mult de 5000 de ani a erupt aruncand cenusa vulcanica peste
singurul oras al insulei, Vestmannaeyjar.Sn'fellsj kull este vulcanul ce are in
varf un ghetar, situat in penisnsula Sn'fellsnes.

Islanda are cele mai multe izvoare termale din lume. Unele din
izvoare termale sunt geysere. De fapt numele de geyser provine de la cel mai
faimos izvor termal islandez, Geysir care arunca apa la aproximativ 59 metri
in aer. Aceasta zona are multe geysere incluzand: Strokkur care erupe regulat
la fiecare 7-10 minute la o inaltime de peste 30 de metri.
A opta parte din Islanda este acoperita de ghetari. Aceste bucati
uriase de gheata au in unele locuri 1,2 km grosime. Cel mai mare ghetar din
Europa. Vatnaj"kull, situat in sud-est,situat in cel mai mare si cel mai frumos
parc islandez, are o suprafata de 8.133 km patrati si este mai mare decat toti
ghetarii Europei continentale la un loc. Ghetarii au sapat adanc fundul
fiordurilor, transformandu-le in porturi naturale pe cele de la Akureyri, cel
mai mare oras din nordul Islandei cu cea mai nordica gradina botanica si cel
mai nordic teren de golf din lume,si Osafj"rdur. Ghetarii au sapat si in insula
si topindu-se s-au transformat in lacuri. Cel mai mare este Thingvallavatn,
situat in sud-vest.
Apa de ploaie si cea provenita de la ghetarii topiti formeaza rauri
repezi si niste cascade minunate. Cel mai lung rau, Thjrsa, are 241 km si se
situeaza in sudul Islandei. Cele mai frumoase cascade din Islanda sunt
Gullfoss , "Cascadele aurii"Cascada Niagara a Islandeicea mai mare
cascada din Europa. in sud, si Dettifoss in nord.

Geyser

Regiune termala

Insula vulcanica

Minune geotermala

Cascada Godhafoss

Cascada Thundering

Lacul vulcanic Grimsvotn din ghetarul Vatnajokull

Ghetar

Sculptura glaciara

Peisaj montan

Evolutia geologica a reliefului

Relief

Clima
Islanda nu are o clima atat de rece precum alte tari aflate la
aceeasi latitudine. Curentul Golfului incalzeste coastele Islandei.
Nu intalnim variatii considerabile de temperatura intre sezoane,dar
schimbarile de vreme, frecvente, sunt normale, in special in sud,
unde sunt multe furtuni si cad precipitatii abundente.La
Reykjavik,temperaturile variaza de la o medie de 11 grade , in
iulie, la 1 grad, in ianuarie, atingand o medie anuala de aprox. 5
grade.Umiditatea este ridicata, iar in est este multa ceata.In nord,
precipitatiile variaza de la 300 la 700 mm, in sud, de la 1270 la
2030 mm, iar in munti ating 4570 mm.
Islanda este deasemenea pe taramul Soarelui de la Miezul
Noptii. Iernile sunt indelungate si destul de blande, iar verile,
scurte si racoroase. In iunie soarele straulceste aproape 24 ore, in
timp ce in decembrie este noapte tot timpul.

Zile de vara in Islanda

Vegetatie si fauna
Desi aici cresc cativa arbori pitici(frasini, plopi tremuratori, mesteceni si salcii), principalele forme de vegetatie sunt ierburile,muschii si
arbustii pitici.
Vulpea,principalul animal autohton,este des intalnit.Renul salbatic,
introdus in secolul XVIII, a fost candva o specie numeroasa, dar au fost
aproape exterminati si, de aceea, in ultimii ani a fost declarat ca specie
protejata.Pot fi gasiti, in principal, in zonele montane nord- estice.Apele ce
inconjoara insula aduna balene, multe tipuri de foci si multe specii de
pesti.Delfinii, cetaceele, delfinul brun si roqualul sunt numerosi.Alaturi de
acestia se gasesc codul, egrefinul, heringul, calcani, rechini, halibuti, tobe
rosii, saithe si alte specii.Somonii abunda in multe rauri, iar pastravii in
rauri si lacuri.In Islanda traiesc in jur de 88 de specii de pasari, dintre care
majoritatea sunt specii acvatice:eiderul si ptarmiganul.Alte specii de pasari
autohtone sunt lebada, vulturul, soimul si gasca de mare, toate fiind specii
protejate.In Islanda nu traiesc reptile sau broaste, iar speciile de insecte
sunt putine.

Balena
Ponei islandez

Orasele Islandei
Reykjavik, capitala Islandei, este situata in golful Faxafloy al Oceanului Atlantic in partea de
sud-vest a tarii.Este cel mai mare oras, principalul port pescaresc si centru cultural, de productie si
comercial al Islandei.Fabricile se ocupa cu procesarea hranei, cu productia de imbracaminte, vopsea,
produse metalurgice,nave si materiale imprimate.Orasul detine un aeroport international,
Keflavik.Capitala este un oras modern,majoritatea cladirilor fiind alimentate cu apa provenita de la
izvoarele geotermale.Aici se gaseste Universitatea din Islanda,Conservatorul, Parlamentul (Althing) ,
Catedrala Luterana,Biblioteca Nationala, Arhivele Nationale si Teatrul National.Tot aici se gaseste
Muzeul National de Istorie, Muzeul National care contine o colectie de antichitati islandeze,Galeria
Nationala, moderna Biserica Hallgrims si statuia navigatorului islandez Leif Eriksson, prezentata in
1930 in Islanda de catre Statele Unite cu ocazia comemorarii a 1000 de ani de la fondarea guvernului
Althing.Vikingii au fondat aici prima asezare permanenta in 874, a devenit locatie a Parlamentului in
1843 si capitala in 1918.Populatia acestui oras este estimata la 113 848 de locuitori.
Akureyri, pricipalul port cu deschidere la mare si cel mai mare oras din nordul Islandei, este situat
la 260 de km nord-est de capitala.Portul este situat la extremitatea sudica a fiordului Eyja, aproape de
gura de varsare a raului Eyjafjardar,inconjurat in nord de o depresiune cu pietris si in toate celelalte trei
parti de munti.Detine cea mai mare sociatate comerciala din Islanda si detine majoritatea industriilor
cooperative ala Islandei, incluzand tesatoria si tabacitul.Orasul detine un colegiu pentru
adolescenti.Populatia este de 16 475 locuitori.
Kopavogur, oras din sud-vestul Islandei este o suburbie rezidentiala a capitalei.Este localizat pe
tarmul sud-estic al Golfului Faxafloy si detine una din cele mai mari comunitati ale Islandei.Populatia
orasului esta de aprox. 25 803 locuitori.

Reykjavik

Parlamentul Islandei

Strada Rosie din Reyjavik

Biserica Hallgrims

Biserica Evanghelica Lutherana

Cultura
Limba
Cam jumatate din populatie locuieste in sau langa Reykjavik. Islandezii
vorbesc o limba scandinava, islandeza. Limba este atat de asemanatoare cu
vechea norvegiana, limba stramosilor lor, incat pot sa inteleaga usor povesti
sau poezii scrise in secolele XII-XIII. Majoritatea islandezilor vorbesc doua
sau mai multe limbi straine, de obicei daneza, engleza, germana sau suedeza.
Religia
Majoritatea islandezilor apartin Bisericii Evanghelice Luterane (la fel ca
si celelate tari nordice: Norvegia, Suedia, Danemarca si Finlanda).Desi 90%
dintre islandezi alcatuiesc aceasta biserica, exista o mare toleranta fata de
celelalte confesiuni.Astfel ca una dintre minoritatile religioase este alcatuita
din romano-catolici si luterani simpli.

Veche catedrala islandeza

Viata de zi cu zi
Islandezii, in special tinerii din orasele mai mari, se imbraca foarte mult ca oamenii
din occident. Unele femei mai batrane inca mai poarta fuste lungi, negre. De sarbatori,
mai pot purta si fuste traditionale negre, brodate cu fire de aur sau argint. Islandezii isi
cheltuiesc o mare parte din veniturile lor pentru echiparea caselor lor cu produse din
import: televizoare, frigidere, masini de gatit electrice si alte echipamente
electrocasnice. Casele erau inainte construite din piatra in zonele rurale si din lemn in
orase. Dar majoritatea caselor sunt construite azi din beton ranforsat, care nu mai este
atat de vulnerabil la cutremure sau la vanturile foarte puternice de pe coasta. Multi isi
vopsesc casele in culori pastelate.Apa calda de la robinet folosita in toata tara provine
din izvoarele termale. Tot apa din izvoarele termale este folosita pentru a incalzi casele
si serele unde sunt crescute legumele, fructele si, deasemenea florile.
Viata este cam scumpa in Islanda pentru ca foarte mult din ceea ce islandezii
cumpara de la masini pana la hartie provine din import. Asa ca pentru a intretine o
casa este nevoie de doua sau mai multe venituri asa ca si femeile si barbatii lucreaza barbatii au chiar doua slujbe). Statul are grija pe timpul zilei de copiii ai caror parinti
lucreaza. Inainte de casatorie, multe cupluri tinere traiesc impreuna in casa parintilor.
Pot sa stea chiar mai multi ani pana stranga bani pentru a-si cumpara un apartament sau
o casa. In tot acest timp pot avea unul sau mai multi copii.
Mai mult de 60% din copii sunt nascuti inainte ca parintii lor sa se casatoreasca.
Majoritatea cuplurilor se casatoresc numai dupa ce pot sa se intretina singuri. Unele
combina casatoria lor cu botezul copiilor.

Mancarea si bautura
Islandezii mananca foarte multa carne de miel (oaie) si de peste. Chiar si
hot-dog-urile sunt facute din carne de miel. Islandezii prefera pestele sarat
sau uscat, in special cod. Mancarurile specific islandeze includ carnati cu
sange si capatani fierte de oaie. Desertul favorit este skyr facut din lapte
batut. Este ca iaurtul si este de obicei servit cu zahar si frisca.

Timp liber
Islandezii practica multe sporturi, mai ales inotul. Acestia inoata iarna in
piscine inchise sau deschise incalzite de izvoare termale. Islandezilor le
place deasemenea baschetul, handbalul, schiatul, fotbalul si un fel de lupte
numit glima. Multi dintre ei joaca sah si bridge, si le place mult poezia si
proza moderna si veche.
Reykjavik are doua teatre si o orchestra simfonica.

Port traditional

Casa traditionala Nordul Islandei

Arta
Datorita faptului ca limba islandeza s-a schimbat foarte putin de-a lungul
vremii, islandezii pot citi fara prea mare dificultate literatura creata in Islanda in
timpul secolelor XII si XIII.Scrierile islandeze ale acestei perioade sunt
epopeele.Scriitorii islandezi moderni au creat numeroase opere literare.Scriitorul
islandez Halldor Laxness a castigat Premiul Nobel pentru literatura in
1955.Laxness a adaptat frumusetea lirica a vechilor epopee islandeze astfel incat
sa o foloseasca in romanele sale moderne despre poporul islandez.
Islandezii zilelor noastre sunt foarte buni cititori.Se spune ca poporul islandez
citeste mai multe carti pe cap de locuitor decat oricare alt popor.
In Islanda medievala, cele mai raspandite mestesuguri erau cioplitul lemnului,
prelucrarea argintului si sculptura in piatra pentru decoratiile bisericilor.Arta
populara isi gaseste cea mai profunda expresie in prelucrarea lemnului.
Dintre islandezii faimosi in intrega lume pot fi amintiti: formatia de rock
alternativ Sugarcubes, cantareata Bjork, trupa de rap Quarashi, grupul de artisti
GusGus si Emiliana Torrini, muziciana de folk electronic/acustic.Fotbalistul
Eiour Guojohnsen ce a jucat la F.C.Chelsea, iar acum este la F.C.Barcelona, in
Spania, este sportivul islandez cel mai cunoscut.

Flateyjarbok epopee islandeza

Bibliografie:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.

***Europe in the 1990s, a geographic analysis ; editia a 6-a, Editura John

Wiley and Sons, 1990
Lungu, Marius, Statele lumii Antologie; Editura Steaua Nordului, Constanta,
2006
Matei, C., Negut, S., Nicolae, I., Steflea, N., Statele lumii Mica enciclopedie;
editia a 5-a, Editura Rombay, Bucuresti, 1993
***World Geography A Physical and Cultural Approach, Editura Glencoe,
1995
http://www.cmbtravel.ro
http://www.continentholiday.net
http://www.elca.org
http://harta.infoturism,ro
http://www.hartionline.ro
http://www.nordic.ro
http://open-site.org
http://www.travelworld.ro
http://www.Wikipedia.com
Microsoft, Encarta, 2006