UNIVERSITATEA DE MEDICIN I

FARMACIE
GR. T. POPA IASI
FACULTATEA DE MEDICIN DENTAR
PARODONTOLOGIE

CURS NR 3

SEF LUCRARI DR LILIANA PASARIN

FACTORI DE ETIOPATOGENIE LOCALA

DETERMINANTI(PLACA BACTERIANA)
PREDISPOZANTI(FAVORIZANTI)----DE IRITATIE
----FUNCTIONALI

FACTORI DE ETIOLOGIE SISTEMICA

BOALA PARODONTAL: concept ce reunete forme de

manifestare patologic la nivelul parodoniului marginal
etiologie plurifactorial:
plurifactorial factori determinani (PB)
favorizani
evoluie cronic (majoritatea cazurilor) cu perioade de
activitate i inactivitate
tratament complex i de lung durat
n sens strict, boala parodontal cuprinde:
gingivite
parodontite
manifestri parodontale
ale unor afeciuni sistemice

CLASIFICARE:

FACTORI LOCALI
FACTOR DETERMINANT==PLACA BACTERIANA

PLACA este un depozit format din agregari bacteriene

---adera la suprafata dintilor sau la mucoasa orala
---este complexa si in continua modificare
---apare ca un depozit mat,acumulat in arii retentive(santuri,
fosete,spatii interdentare,marginea gingivala

Pacient 52 ani,parodontita marginala cronica generalizata

PLACA BACTERIANA===DEPOZIT ALB-GALBUI LOCALIZATA IN SPECIAL

LA COLETUL DINTILOR
P B veche---zone de condensare minerala,anorganica
---se poate colora in negru,brun,verde,portocaliu cu ajutorul bacteriilor
cromogene
---se coloreaza cu ajutorul pigmentilor alimentari din cafea,ceai,nicotina

Depozite de plac bacterian

PLACA BACTERIANA VECHE----se calcifica si formeaza tartrul

(fata linguala a incisivilor inf,fata vestibulara a
molarilor superiori)
---o placa matura reuneste peste 35 specii microbiene
PLACA SUPRA-GINGIVALA (a suprafetelor netede vestibulare si linguale,a
fosetelor ocluzale,interdentara)
STREPTOCCOCUS SALIVARIUS,MITIS,SANGUIS
predomina in profunzimea fosetelor ocluzale

PLACA SUBGINGIVALA---este asociata dintelui si epiteliului gingival

---contine predominant bacterii anaerobe
ANUL 2000 a adus in etiologia bolii parodontale CONCEPTUL DE BIOFILM
3 etape majore:1.formarea peliculei glicoproteice
2.aderarea initiala,urmata de atasarea bacteriilor la nivelul
smaltului
3.colonizarea si maturarea placii,cu formarea BIOFILMULUI
Aspect al colonizrii iniiale

Placa bacterian. Colonizarea peliculei salivare cu bacterii pioniere.

Placa bacterian. Colonizare primar.

Formare de colonii bacteriene (medalion).

LA 2 ore dupa un periaj corect---se formeaza o pelicula glicoproteica de

origine salivara
---nu prezinta bacterii si are functie de pro
tectie,participa la procese de remineralizare
sau demineralizare a smaltului
P B SE FORMEAZA ODATA CU COLONIZAREA PELICULEI GLICO-PROTEICE
CU BACTERII GRAM-POZITIVE

Aspect al colonizrii secundare

PREZENTA PLACII BACTERIENE

COMPOZITIA SI STRUCTURA PLACII BACTERIENE

---la nivelul placii exista cam 200-300 specii bacteriene plus alte microorganisme ca micoplasme,protozoare,virusuri
---1 mg placa bacteriana==250milioane celule microbiene
---placa veche contine microorganisme diversificate
---cele mai frecvente microorganisme de la nivelul placii sunt: coci gram-pozitivi,
bacili gram-pozitivi,bacili gram-negativi si spirochete

Placa bacterian. Interacii bacteriene.

MICROORGANISME PARODONTO-PATOGENE:
---AGGREGATIBACTER ACTINOMYCETEMCOMITANS (Aa)
---PORPHYROMONAS GINGIVALIS (Pg)
---PREVOTELLA INTERMEDIA (Pi)
---TANERELLA FORSYTHIA (Tf)
---TREPONEMA DENTICOLA (Td)

Placa bacterian. Interacii bacteriene.

MICROORGANISMELE BIOFILMULUI PLACII ACTIONEAZA PRIN

URMATOARELE MECANISME:
A)Producerea de toxine(endo sau exotoxine)
B)Producerea de enzime(colagenaze si proteaze)
C)Producerea de antigeni
D)Produsi de dezagregare bacteriana(amoniu,hidrogen sulfurat)
E)Invazia directa a tesutului gingival

PLACA BACTERIAN

Aspect al colonizrii bacteriene subgingivale. Suprafa radicular

lipsit de cement i colonizarea tubulilor dentinari deschii.

PLACA BACTERIAN

Aspect al colonizrii bacteriene. Fungi.

FACTORI DE IRITAIE

MATERIA ALBA

cuprinde acumulri de:

resturi alimentare

celule epiteliale descuamate

microorganisme

aspect: depozite albicioase, moi, detaabile

lipsete organizarea ntlnit la placa bacterian

FACTORI DE IRITAIE
MATERIA ALBA

Depozite de materia alba i tartru

FACTORI DE IRITAIE
RETENIA I TASAREA
ALIMENTAR
asociat:
absenei punctului de contact
prezenei unei relaii interproximale inadecvate
FACTORI ce determin tasare alimentar:
abrazia ocluzal
pierderea suportului proximal
anomalii morfologice congenitale, versii, rotaii
extruzia dincolo de planul de ocluzie
restaurri odontale inadecvate

RETENIA I TASAREA
ALIMENTAR

CLASA I. Abrazia ocluzal

RETENIA I TASAREA
ALIMENTAR

CLASA I. Abrazia ocluzal

RETENIA I TASAREA
ALIMENTAR

CLASA I. Abrazia ocluzal

FACTORI DE IRITAIE

CLASA IIa. Pierderea suportului proximal

RETENIA I TASAREA
ALIMENTAR

CLASA IIa. Pierderea suportului proximal

RETENIA I TASAREA
ALIMENTAR

CLASA IIa. Pierderea suportului proximal

RETENIA I TASAREA
ALIMENTAR

CLASA IIIa. Anomalii congenitale: detinogenesis imperfecta

RETENIA I TASAREA
ALIMENTAR

CLASA IVa. Extruzia dincolo de punctul de contact

CLASA IVa. Extruzia dincolo de punctul de contact

RETENIA I TASAREA ALIMENTAR

CLASA Va. Restaurri inadecvate

FACTORI DE IRITAIE

PIGMENTAIILE
DENTARE

concentrare n pelicula dobndit a pigmenilor din

bacterii cromogene
alimente
ageni chimici
suprafa rugoas, favorabil reteniei de plac bacterian

Pigmentaii dentare

PIGMENTATII NICOTINICE

CARIILE DENTARE

Carii dentare

OBTURATII DEBORDANTE

FACTORI DE IRITAIE
TARTRUL DENTAR
acioneaz ca factor de retenie pentru depozite moi
CONSECIN:
igien oral neadecvat
disfucii locale
deficit n actul masticator
FORMARE:
concentrare ionic
nucleaie
mineralizare

TARTRU SUPRA SI SUBGINGIVAL

 tartru supragingival
tartru subgingival
compoziia este variabil funcie de surs

TARTRUL DENTAR

Tartru format n prezena plcii bacteriene

FACTORI DE
IRITAIE

TARTRUL DENTAR

Tartru supra i subgingival

Igien oral deficitar

FACTORI
MORFOLOGICI

Perl de mal: factor natural de retenie

Incongruene dentodentare:
factor natural de retenie

FACTORI
MORFOLOGICI

Incongruene dentodentare:
factor natural de retenie

FACTORI
MORFOLOGICI

anuri de dezvoltare: factor natural de retenie

FACTORI IATROGENICI

Tratamente dentare defectuoase: factor iatrogenic de retenie

FACTORI IATROGENICI

Tratamente dentare defectuoase: factor iatrogenic de retenie

FACTORI IATROGENICI

Tratamente dentare defectuoase: factor iatrogenic de retenie

FACTORI IATROGENICI

Tratamente dentare defectuoase: factor iatrogenic de retenie

FACTORI FUNCIONALI
EDENTAII

FACTORI FUNCIONALI

EDENTAII

Migrari dentare

FACTORI FUNCIONALI
PARTICULARITI
ANATOMICE

Parodoniu fin

FACTORI FUNCIONALI

PARTICULARITI
ANATOMICE

Inserii nalte ale frenurilor

FACTORI FUNCIONALI
MALOCLUZII

MALOCLUZII

FACTORI FUNCIONALI

PARAFUNCII

Bruxism

FACTORI FUNCIONALI
PULSIUNEA LINGUAL

FACTORI FUNCIONALI
PULSIUNEA LINGUAL

FACTORI FUNCIONALI
RESPIRAIA ORAL

Apare o deshidratare exagerata a tesuturilor parodontale ce poate exacerba

reactia inflamatorie a tesuturilor parodontale legate de placa

Pacient 62 ani,restaurari inadecvate

TRATAMENT ORTODONTIC

Factori etiopatogenici generali

reprezint condiii ce afecteaz starea general a organismului

n sensul modificrii capacitii sale de aprare

manifestrile parodontale sunt funcie de:

specificul bolii
factorul teren
factorii locali existeni

nu iniiaz procesul distructiv ci i accelereaz progresia i rata

de distrucie tisular

FACTORI ENDOCRINI(HORMONALI)
--tulburari ale functiei hipofizare,tiroidiene,paratiroidiene au rasunet la
nivel parodontal
---pubertatea
---sarcina
---menopauza

Gingivit sever determinat de o igien oral precar, de o gingivit

preexistent i prin efectul modificrilor hormonale n contextul sarcinii
(rspuns parodontal exagerat).

 DEFICIENE NUTRIIONALE
produc modificri la nivelul cavitii orale
aceste modificri sunt considerate manifestri orale sau
parodontale ale deficienelor nutriionale
DEFICIENA NUTRIIONAL n sine:
nu determin boal parodontal
influeneaz rspunsul parodoniului fa de iritanii locali
INFLUENE, OPINII
calitatea dietei
caracterul fizic al dietei
efectul asupra microorganismelor orale

Gingivit de sarcin

Gingivit de sarcin aspect pseudotumoral

Gingivit asociat administrrii de contraceptive

 DISFUNCII METABOLICE

DIABET ZAHARAT

DIABETUL ZAHARAT
factor favorizant diabetul zaharat necontrolat
boala parodontal la pacientul diabetic nu urmeaz un
anumit tipar
studiile imunologice indic deficiene funcionale ale PMN
chemotactism
aderen
fagocitoz

Fond patologic:
rezisten sczut la infecie
deficiene vasculare
(microangiopatii)
severitate crescut a reaciei
inflamatorii

Diabet zaharat

Pacient 48 ani,diabet tip ll

Parodontit cronic sever, inflamaie gingival marcat i multiple abcese

parodontale la un pacient cu diabet zaharat insulinodependent necontrolat.

 DISCRAZII SANGUINE
Manifestrile

parodontale

trebuiesc

vzute

termeni de interrelaie ntre esuturile orale i

organele formatoare a liniilor celulare, respectiv
sngele ca esut
LEUCEMIA
infiltrat inflamator al parodoniului
hipercretere consecutiv i leziune inflamatorie
secundar
susceptibilitate fa de infeciile orale
ANEMIA
raportul cu boala parodontal este nespecific
PURPURA TROMBOCITOPENIC

Leucemie si purpura trombocitopenica---hipercrestere gingivala exagerata

 IMUNODEFICIENE

exprim deficiene n mecanismele de aprare

IMUNODEFICIENE
PRIMARE agranulocitoz

SECUNDARE imunosupresii induse prin

medicaie

sau

pot

fi

patologice

distrucia sistemului limfoid

leucemie
boal Hodgkin
infecie HIVSIDA
granulomatoz

prin

Leziune ulcerativ pe gingia ataat la un copil cu boal granulomatoas

cronic. Ulceraie vindecat fr cicatrice.

Parodontit ulceronecrotic n infecia HIVSIDA

Mielosupresie chemoterapeutic

 MEDICAIA
HIPERCRETERI GINGIVALE
modificarea metabolismului colagenului
leziuni inflamatorii supraadugate
rspuns inflamator exagerat
exemple: NIFEDIPIN
FENITOIN
CICLOSPORIN A
susceptibilitate genetic fa de capacitatea de
tolerare a administrrii pe termen lung

Hipercretere gingival indus de NIFEDIPIN

Hipercretere gingival indus de FENITOIN

Hipercretere gingival indus de CICLOSPORIN

 EREDITATEA

rol etiopatogenic insuficient cunoscut

anumitor forme de afectare parodontal li se recunoate

un caracter familial

susceptibilitatea pentru formele de parodontit pre

pubertar i juvenil pare a fi influenat de genotipul

gazdei

Neutropenie congenital

Sindrom PapillonLefevre

Sindromul Papillon-Lefevre
- afectiune rara, cu transmitere genetica
- caracteristici: 1. leziuni hiperkeratozice ale pielii palmo-plantare,
genunchi, coate
2. distructii parodontale severe (mai exista o
imbolnavire caracterizata prin leziuni hiperkeratozice dar fara
afectare parodontala - boala Meleda): survin devreme, inainte de
varsta de 4 ani si se manifesta prin inflamatie, distructie osoasa,
mobilitate dentara care duce la exfoliere si pierderea dintilor la 5-6
ani. Dintii permanenti erup normal dar se pierd si ei prin acelasi
proces, astfel incat la varsta de 15 ani copilul este edentat.
- frecventa: 1-4 cazuri la 1.000.000 de indivizi

Fibromatoz gingival

 DISFUNCII PSIHOSOMATICE

modaliti de inducere complexe

dezvoltarea unor obiceiuri traumatice
efect direct SNV asupra echilibrului fiziologic tisular
factori emoionali (stress, anxietate):
stressSNC cortizoldepresia sistemului imunitar
stress psihosocial SNV ADR.+ NORADR.

proteaze i prostaglandine
distrucie tisular
asocierea factorilor de risc: fumat, igien oral

Stomatit ulceronecrotioc

PIGMENTATII NICOTINICE

Pacient 40 ani,parodontita ulcero-necrotica

Elemente de patologie parodontal

STAREA DE SNTATE PARODONTAL

stare de ECHILIBRU: patogenitatea populaiei

bacteriene
capacitatea de aprare a gazdei
stare de DEZECHILIBRU

BOALA
PARODONTAL un grup de afeciuni / condiii
inflamatorii determinate de microorganisme
exist o asociere a microorganismelor plcii cu forma de afectare
parodontal
ipoteza plcii nespecifice
ipoteza plcii specifice

Virulena factorilor patogeni

PATOGEN PARODONTAL VIRULEN:
aderen la esut
capacitate de multiplicare
competiie cu alte microorganisme
(factorul bacterian de protecie a gazdei)
capacitate de a depi mecanismele de
aprare ale gazdei
MICROBIOTA ORAL:
300400 specii bacteriene

PATOGENI PARODONTALI: 1020 specii patogene

Microscopie de fluorescen. Invazia celulelor epiteliale cu

gingivalis.

P.

Microscopie de imunofluorescen. Invazie

celular cu A. actinomycetemcomitans.

Virulena factorilor patogeni

DISTRUCIA TISULAR
MECANISM DIRECT
prin produi bacterieni
echipament enzimatic
(colagenaze, fosfolipaze, neuraminidaze)
MECANISM INDIRECT
eliberarea de substane biologic active din celulele
gazdei
invazia direct a celulelor
inhibiia metabolismului sau dezvoltrii celulare

Mecanisme de aprare ale gazdei

PRIMA LINIE DE APRARE
saliv + fluid crevicular
cantitate (autocurire)
compoziie
integritatea ataamentului epitelial i conjunctiv
prezena PMN joncionale (rol defensiv)
A DOUA LINIE DE APRARE
reacia inflamatorie acut
A TREIA LINIE DE APRARE
reacia imunitar specific
A PATRA LINIE DE APRARE
ansamblul sistemului imunitar

Interaciunea patogeni gazd

reacia de aprare a parodoniului INFLAMAIA

EVOLUIE:
funcie de agentul patogen
reactivitatea tisular

inflamaie acut, subacut, cronic

FENOMENE REACIONALE:
alterare celular
fenomene reacionale (vasculare, tisulare)
STADII evolutive:
GINGIVITA nu evolueaz
leziunea iniial
ntotdeauna spre parodontit dar
leziunea de debut
PARODONTITA este ntotdeauna
precedat de o gingivit.
leziunea stabilit
leziunea avansat (parodontit)

LEZIUNEA INIIAL CARACTERISTICI

localizat la periferia bazei sulcusului gingival

modificri inflamatorii acute

vasodilataie
exsudat inflamator (fluid crevicular)
infiltrat celular PMN

stimularea migrrii PMN

spaii intercelulare la nivelul epiteliului de jonciune

cu periclitarea funciei de barier

LEZIUNEA INIIAL CARACTERISTICI

LEZIUNE INIIAL proces inflamator

dezvoltat la limita histologic a sulcusului gingival.

LEZIUNEA DE DEBUT CARACTERISTICI

exacerbarea fenomenelor din leziunea iniial

funcia de barier a epiteliului de jonciune limitat
apariia spaiilor intercelulare
reducerea ataamentului la smal
sulcus gingival tot mai profund
(placa subgingival)
infiltrat limfocitar
modificri citopatice ale fibroblastelor gingivale
distrucie progresiv a fibrelor de colagen
hiperplazia epiteliului de jonciune: proiecii apicale
digitiforme

LEZIUNEA DE DEBUT CARACTERISTICI

LEZIUNE DE DEBUT gingivit experimental

LEZIUNEA DE DEBUT CARACTERISTICI

Gingivit incipient (LEZIUNE DEBUT)

LEZIUNEA STABILIT CARACTERISTICI

persistena caracteristicilor din leziunea iniial

discontinuitatea i hiperplazia epiteliului joncional
apariia pungilor gingivale i ulceraiilor epiteliului
intern
proces destructiv continuu al esutului conjunctiv
gingival degradarea matricei extracelulare
expansiunea de volum a esutului afectat
(proces hipertrofic)
episodic procese reparatorii fibrotice
(gingivit hiperplazic)

LEZIUNEA STABILIT CARACTERISTICI

Gingivit cronic (LEZIUNE STABILIT)

LEZIUNEA STABILIT CARACTERISTICI

Gingivit cronic (LEZIUNE STABILIT)

ELEMENTE CHEIE

GINGIVITA
modificri acute exsudative
nu are eviden clinic
LEZIUNE DE DEBUT dominant limfocite T
evident clinic
LEZIUNE STABILIT dominant plasmocite

LEZIUNE INIIAL

funcie de barier a epiteliului joncional periclitat

prin proces inflamator

distrucie esut conjunctiv

eliberare crescut de metaloproteinaze

LEZIUNEA AVANSAT CARACTERISTICI

persistena caracteristicilor din leziunea stabilit
extensia apical a distruciei inflamatorii
esut conjunctiv supraalveolar
os alveolar, ligament parodontal
predominana infiltratului plasmocitar
pierdere de ataament conjunctiv
distrucia colagenului
migrarea apical a epiteliului de jonciune
formare de pung parodontal
distrucie os alveolar
evoluie episodic: stare de activitate inactivitate
episoade de vindecare

LEZIUNEA AVANSAT CARACTERISTICI

Parodontit (LEZIUNE AVANSAT)

PARODONTITA

extinderea inflamaiei spre:

osul alveolar
ligamentul parodontal

migrarea spre apical a epiteliului de jonciune

distrucia esutului conjunctiv de ataament

degradarea colagen
resorbie osoas
formare de pungi

ELEMENTE CHEIE

PATOGENIA BOLII PARODONTALE

dezechilibrul relaiei patogen gazd

activarea rspunsului inflamator i imunitar

sintez crescut de mediatori (citokine)

episoade de degradare a
esutului conjunctiv
esutului osos

relaie nou de echilibru patogeni gazd

Bibliografie
1.Carranza,s Clinical Periodontology
2.Dumitriu HT. Parodontologie. Ediia a
v-a. Editura Viaa Medical Romneasc, Bucureti, 2009.
3.Lindhe J, Lang NP, Karring T. Clinical Periodontology
and Implant Dentistry. 5th Edition, Willey-Blackwell, 2008.
4.Mru S, Mocanu C. Parodontologie Clinic, Editura
Apollonia, Iai, 2000.
5.Mru S. Ghid Practic de Propedeutic Parodontal.
Editura Pim, Iai, 2010.
6.Martu S.,Pasarin L.,Ursarescu I.
Propedeutique parodontale.Guide pratique
Maison d,edition,,Gr T Popa,, UMF Iasi,2014

VA MULTUMESC PENTRU ATENTIE!!!

VA URMA..