Cranial Nerves

II,III,IV and VI

Nervul Optic
Nervul optic indeplinete exclusiv o funcie senzorial. Retina
reprezint practic partea periferic a analizatorului vizual, fiind
alctuit din 10 straturi. Celulele fotoreceptoare sunt reprezentate
de celulele cu conuri i cu bastonae i se afl in stratul 2, profund,
al retinei, avand rolul de a transforma informaia vizual perceput
sub forma fotonilor de lumin, in impulsuri electrice.
Celulele cu conuri sunt: - specializate pentru vederea diurn i pentru
cea colorat;
- concentrate la nivelul foveei centrale (macula);
- prezente in numr mai mic decat cele cu bastonae (aproximativ 7
milioane).
Celulele cu bastonae sunt: - specializate pentru vederea nocturn;
- concentrate la periferia retinei,
- prezente in numr mai mare (aproximativ
130 de milioane)

Impulsul nervos este transmis mai departe

celulelor bipolare, din stratul 6 al retinei, care
reprezint primul neuron al cii vizuale, care la
randul lor fac sinaps cu cel de-al doilea neuron
al cii vizuale, reprezentat de celulele
ganglionare, multipolare din stratul 8 al retinei.
Axonii acestora din urm, converg spre partea
central a retinei i alctuiesc nervul optic, care
emerge practic la nivelul papilei, unde nu se afl
celule receptoare. in centrul papilei se afl
emergena vaselor retiniene, reprezentate de
venele retiniene i de artera central a retinei.

Traiectul nervului merge apoi de-a lungul

canalului optic dinaripa mic a sfenoidului i
ptrunde in fosa cerebral mijlocie, pentru a
se altura nervului optic de partea opus, la
nivelul chiasmei optice.La acest nivel, fibrele
nazale se incrucieaz, ulterior luand natere
tracturile optice

Fibrele tracturilor optice merg pan la nivelul

ganglionului geniculat lateral, unde axonii fac
sinaps cu cel de-al treilea neuron al cii
vizuale. O mic parte din fibrele tracturilor
optice se opresc la nivelul regiunii pretectale a
mezencefalului, la nucleul pretectal i de aici
la nucleul Edinger-Westphall, precum i la
coliculii cvadrigemeni superiori, formand
aferena reflexului fotomotor

Axonii neuronilor teriari se proiecteaz la

nivelul cortexului vizual din lobul occipital, via
radiaiile optice Gratiolet (tractul
geniculocalcarin). Aproximativ 20% dintre
fibre se opresc la nivelul pulvinarului, iar restul
merg spre scizura calcarin unde se
proiecteaz astfel: fibrele din cadranele
superioare pe marginea superioar a scizurii,
iar cele din cadranele inferioare in partea
inferioar a acesteia.
Ariile vizuale 17,18,19 Brodmann

Imaginea de la nivelul retinei este practic

inversat, astfel incat partea temporal a
retinei primete stimuli din partea nazal a
campului vizual, iar cea nazal din partea
temporal a campului vizual. De asemenea,
partea superioar a retinei primete informaii
din jumtatea inferioar a campului vizual, iar
cea inferioar, din partea superioar a
campului vizual.

Examinare clinica
-Pupilelor
-Acuitatii viziuale
-Campul vizual
-Fundului de ochi

Examinarea pupilelor
Dimenisiuni: mioza sub 2mm si midriaza peste
5mm
-Reflexul fotomotor (PS)
-Reflexul pupilodilatator(S)
-Reflexul de acomodare(regiunea coliculului
superior i al ariei pretectale)
-

Posibiliti de defecte clinice:

anisocorie = pupile inegale, dar cu reactivitate normal =
normal
mioz senil = modificri fiziologice legate de varst
pupile Holmes-Adie = degenerarea ganglionului ciliar, de
cauze necunoscute, cu apariia midriazei i abolirea RFM; se
poate asocia i cu abolirea ROT.
Defect pupilar aferent = leziuni anterior de chiasma optic
(nevrit optic, sau mai rar, compresia nervului optic,
degenerare retinian).
Pupila Argyil-Robertson = leziune mezencefalic superioar,
cu apariia miozei, cu RFM abolit i acomodare normal, in sifilis,
diabet zaharat, sau mai rar in scleroza multipl

 Sindrom Horner cu mioz, ptoz palpebral parial,

enoftalmie i pierderea sudoraiei la nivelul hemifeei
respective = leziunea fibrelor simpatice, ce poate apare
in:
leziuni centrale: la nivelul hipotalamusului, in bulb,
sau mduva cervical (inainte de T1), prin accidente
vasculare, demielinizri, i, mai rar in cazul
traumatismelor sau siringomieliei.
leziuni periferice: lezarea lanului simpatic, a
ganglionului cervical superior, sau a plexului
pericarotidian, prin tumori pulmonare apicale
(sindromul Pancoast-Tobias), traumatisme, sau, mai
rar, disecie de arter carotid. Exist ins i situaii in
care nu se poate evidenia cauza

EXAMINAREA ACUITII VIZUALE

-optotip
Dac reducerea acuitii vizuale este corectabil prin
dioptrii, afeciunea este de domeniul oftalmologiei;
dac nu este corectabil, putem avea mai multe
situaii:
- leziuni corneene;
- cataract;
- degenerare macular, mai ales legat de varst;
- neuropatie optic: inflamatorie(sleroza multipla)
,ischemia, compresia
- leziuni retrochismatice;
- leziuni occipitale bilaterale

EXAMINAREA CAMPULUI VIZUAL

EXAMINAREA FUNDULUI DE OCHI
Examinarea fundului de ochi se efectueaz cu
ajutorul unui oftalmoscop, intr-o camer
intunecat.

 Leziuni anterior de chiasma optic:

- Afectarea retinei conduce la apariia unui defect
monocular de camp vizual. Leziunile centrale ale
retinei,
in apropierea discului optic, determin o afectare mai
grav decat in cazul leziunilor periferice.
- Afectarea nervului optic conduce la apariia cecitii
monoculare de tip periferic, cu abolirea RFM de
partea
afectat.

 Leziuni la nivelul chiasmei optice:

> Leziunile la nivelul median al chiasmei (cum
ar fi in
patologia hipofizar), determin afectarea
fibrelor nazale care se incrucieaz la acest
nivel, cu apariia
hemianopsiei bitemporale.

- Dac este afectat partea lateral a chiasmei

(de
exemplu intr-un anevrism de arter carotid, la
bifurcaia
acesteia), va rezulta un defect de camp vizual
la nivelul
prii nazale a acestuia, ipsilateral leziunii
(hemianopsie
nazal).

 Leziuni posterior de chiasma optic:

- Leziunile tracturilor optice determin apariia
hemianopsiei homonime laterale, stangi sau
drepte
(funcie de campul temporal afectat), reflexul
fotomotor
fiind abolit, deoarece leziunea se afl inaintea
ganglionului geniculat lateral unde se inchide
acest
reflex.

Afectarea radiaiilor optice conduce tot la

apariia
hemianopsiei homonime laterale, stangi sau
drepte
(funcie de campul temporal afectat), iar
leziunile
incomplete, superioare sau inferioare, conduc la
apariia
cvadranopsiilor, inferioare sau superioare. in
acest caz,
RFM este pstrat, leziunea fiind posterior de
ganglionul

N. III, IV si VI
Micrile GO pot fi grupate in 4 tipuri:
Micri voluntare sacadate ale GO: micri rapide ale
GO de la un punct de fixaie la altul, de la un obiect la
altul, controlate de lobul frontal.
Micri de urmrire: micri lente pentru fixarea unui
obiect in micare, controlate de lobul occipital.
Micri reflexe vestibulo-oculare: micri ale
GO de compensare a micrilor capului, pentru
meninerea fixrii unui obiect, controlate de nucleii
cerebeloi i vestibulari.
Convergena: micri ce asigur fixarea unui obiect ce
se apropie de ochi, controlate de mezencefal.

Oculomotorul III

CONSIDERAII CLINICE
Leziunea nervului oculomotor comun determin din
punct de
vedere clinic urmtoarele semne:
-Ptoz palpebral: pacientul poate compensa o ptoz
incomplet prin contracia muchiului frontal, pentru a
ridica spranceana.
- Strabism divergent i apariia diplopiei, care se
manifest doar dac ridicm pleoapa czut.
- GO va fi coborat i abdus, datorit aciunii muchilor
oblic superior i drept lateral.
- Midriaz (dac sunt afectate i fibrele parasimpatice).
- Paralizia acomodrii

Etiologii posibile:
S Vasculare: anevrism de arter cerebral posterioar sau
cerebeloas superioar (printre care trece nervul); infarct
mezencefalic, cu apariia sindromului altern Weber (paralizie de
nerv III de partea leziunii i sindrom piramidal contralateral) sau
Benedikt, dac leziunea este mai posterioar, spre nucleul rou
(paralizie de nerv III ipsilateral i tremor intenional contralateral).
S Inflamaii: meningit luetic sau tuberculoas, care se
localizeaz intre chiasm, punte i lobii temporali, de unde
emerge nervul III.
S Herniere de lob temporal: determinat de tumori, abcese,
traumatisme (primul semn clinic care apare este midriaza
ipsilateral, datorit afectrii fibrelor vegetative care se afl la
exteriorul nervului).
S Leziuni la nivelul sinusului cavernos (tromboflebita).
S Mononeuropatia diabetic, caracterizat doar prin afectarea
fibrelor motorii extrinseci, cu pstratea integritii celor
vegetative (oftalmoplegie fr midriaz

N.Trhoeala IV
CONSIDERAII CLINICE
Paralizia nervului trochlear determin afectarea
muchiului oblic superior, i ca urmare GO va fi
deviat extern, datorit aciunii oblicului inferior.
Apare diplopia, care este maxim la privirea in jos
(cand urc sau coboar scrile).
Pentru a compensa diplopia, pacientul are tendina de
a apleca capul de partea opus, pentru a roti spre
interior GO neafectat, care in acest fel se aliniaz cu
cel deviat extern prin paralizia oblicului superior.
Paralizie de nerv trohlear drept - inclinarea capului
spre stanga

Etiologii posibile:
- Boli inflamatorii.
- Compresii determinate de anevrisme de
arter cerebral posterioar sau cerebeloas
superioar.
- Leziuni la nivelul sinusului cavernos.
- Leziuni la nivelul fisurii orbitare superioare

N. Abducens VI

CONSIDERAII CLINICE
Leziunea nervului abducens determin din
punct de vedere clinic urmtoarele semne:
-Strabism convergent al GO de partea afectat
- Diplopie in privirea lateral de partea afectat

Etiologii posibile:
- Vasculare: anevrisme de arter cerebeloas posteroinferioar, arter bazilar sau carotid intern; ocluzia
ramurilor pontine ale arterei bazilare poate determina un
infarct pontin medial, cu apariia unui sindrom altern
(Millard-Gubler: parez ipsilateral de nerv abducens,
parez facial periferic ipsilateral i sindrom piramidal
contralateral).
- Leziuni la nivelul ventriculului 4: tumori cerebeloase cu
extensie la acest nivel.
- Boli inflamatorii cu afectare direct sau prin intermediul
meningelui; datorit apropierii de stanca temporalului,
poate fi afectat in infeciile de ureche intern.
- Fracturi ale bazei craniului.
- Hipertensiunea intracranian.
-Leziuni la nivelul sinusului cavernos, cum ar fi tromboflebita
localizat la acest nivel.

EXAMINAREA CLINIC A
OCULOMOTRICITTII
-Examenul motilitii globilor oculari
-reflexul fotomotor, reflexul de
convergen i cel de acomodare.
-Reflexul vestibule ocular (manevra ochilor de
papusa) -Testul de acoperire
-Testul cu sticl roie