TESUTURILE CONJUNCTIVE CU ROL

DE SUSTINERE(SCHELETICE):
TESUTUL CARTILAGINOS, TESUTUL
OSOS
Asemanari si deosebiri: sunt alcatuite din celule si matrice extracelulara (fibre si substanta
fundamentala), la tesutul osos se adauga si componenta minerala a matricei (cristale de
hidroxiapatita).

Dpdv al originii, celulele au originea in celulele mezenchimale atat la nivelul osului cat si
cartilajului, insa tesutul osos se dezolta din tesut mezenchimal bine vascularizat, tesutul osos fiind
vascularizat in timp ce tesutul cartilaginos se dezvolta din zonele slab vascularizate ale tesutului
osos, fiind avascular.

Celulele cartilajului: condrobalste (celule tinere), condrocite (celule adulte).

Celulele osului: osteoblaste (celule tinere), osteocite (celule adulte), dar si alte tipuri de celule
printre care si osteoclaste (remodelare). Osteoblastele nu se divid in timp ce condroblastele se
divid. Celulele cartilajului sunt situate in niste camarute ale matricei numite lacune, la os numai
osteocitele sunt situate in lacune.

Tesut osos Tesut cartilaginos

Alcatuire celule+matrice+componenta minerala a celule+matrice
matricei
Origine celula mezenchimala tesut mezenchimal celula mezenchimala tesut
bine vascularizat mezenchimal slab vascularizat
Celule osteoblaste -> osteocite condroblaste -> condrocite
osteoclaste
Diviziune osteoblastele nu se divid condoblastele se divid
Localizar numai osteocitele sunt localizate in lacune toate celulele sunt localizate in lacune
e celule

TESUTUL CARTILAGINOS

Generalitati
Semirigid, semidur
Apare in S5 de viata intrauterine (diferentierea celulelor mezenchimale)
Format din celule, fibre si substante fundamentale
Fara nervi, vase limfatice si vase sanguine
 Este un tesut avascular (celulele trebuie sa se hraneasca prin difuziune, si primesc
elementele nutritive si oxigenul de la vasele din vecinatate care la unele cartilaje se gasesc
in pericondru sau la nivelul cartilajelor articulare din lichidul sinovial).
Rol: suport pentru tesuturi moi, dezvoltare crestere oase

Clasificare
Dpdv al histogenezei la embrion exista un schelet cartilaginos, care incepe sa se osifice, si
atunci, anumite zone vor deveni tesut osos si de aceea avem tesut cartilaginos
embrionar si tesut cartilaginos permanent (pe care il gasim la adult).
Dpdv al calcificarii, in mod normal matricea nu este calcificata, dar in osificarea encondrala
si in anumite zone articulare unde cartilajul se aseaza pe os acolo este o zona unde matricea
este mai calcificata si de aceea avem cartilaj calcificat si cartilaj necalcificat.
Dpdv al localizarii, daca face sau nu parte din structura scheletului avem cartilaj scheletic
(ex: cartilajele costale) si cartilaj nescheletic (ex: inelele traheale).
Dpdv histologic, in functie de tipul de fibre si de raportul intre celule si matrice avem tesut
cartilaginos hialin, tesut cartilaginos elastic si tesut cartilaginos fibros.

Histogeneza cartilajului
In tesut mezenchimal avem celulele mezenchimale cu prelungiri si acestea in anumite zone
slab vascularizate incep sa se diferentieze in niste celule numite precondrocite, care vor
evolua in sensul de tesut cartilaginos, incep sa se divida si sa sintetizeze componentele
matricei, in acest caz putem sa le denumi condroblaste (condrocite diferentiate), aceste
celule se divid de cateva ori, in acelasi timp sintetizeaza si componentele matricei si se
formeaza in functie de tipul de cartilaj grupuri mai mici sau mai mari de celule numite
grupuri izogene, care pana sa inceteze diviziunile continua sa sintetizeze matrice. La
periferia viitorului cartilaj, in zona periferica a acestuia tesutul mezenchimal se condenseaza
si va da nastere pericondrului (membrana conjunctivo- vasculara).
Celule mezenchimale precondrocite (centre de condrificare) condrobale (centre de
diferentiere) condrocite(condrocite hipertrofice)
Structura generala a tesutului conjunctiv

Celule: condroblaste si condrocite, toate celulele sunt localizate in lacune = condroplaste

Matricea extracelulara (in jurul celulelor izolate sau grupurilor de celule exista matrice
teritoriala, iar in rest matricea interteritoriala).
Condron = unitatea morfofunctionala (unitatea structurala, functionala si metabolica) a
cartilajului, termen mai putin folosit, reprezinta un grup izogen de celule impreuna cu
matricea teritoriala din jur.
La periferia cartilajului se afla pericondrul, prezent in cartilajele hialine (cu exceptia
cartilajului hialin articular), cartilajele elastic. Cartilajul fibros nu are pericondru.
Asemanarea cu schwaitzerul, ca sa ne facem o idee despre cum ar arata cartilajul. La
suprafata o cojita pericondru. In interior structura cu camarute mai mici, mai mari, izolate
sau nu. La cascaval aceste camarute sunt goale, la cartilaj in mod normal toate aceste
camarute sunt pline cu celule, matricea are o consistenta semidura (mai dura decat a altor
tesuturi si a celulelor), cand sectionam acest tesut, se spala in timpul prepararii, celulele
dispar si pe lama apar lacune goale desi in vivo toate lacunele sunt pline.

Celulele cartilajului
Ocupa intreaga lacuna
Celule tinere: condroblaste, alungite, au axul lung paralel cu suprafata cartilajului, izolate
sau in grupuri mai mici, intre ele matricea, la periferia cartilajului (izolate la periferia
cartilajului)
 la MO: nucleu eucromatic (1-2 nucleoli) si citoplasma bazofila
la ME: RER, AG, mitocondrii bine dezvoltate si pot aparea incluziuni lipidice (ofera
citoplasmei un aspect spumos) si granule de glicogen, prelungiri scurte citoplasmatice,
numeroase orientate in zona in care celula secreta activ componentele matricei
extracelulare
aceste celule au rolul de a sintetiza toate componentele matricei, dar si un factor care
inhiba formarea de vase sanguine (factor angio-inhibitor, de aceea este vasculare), in caz de
fracturi, cele mici se pot repara, cele mari nu se mai pot repara si atunci o parte din cartilaj
se transforma in tesut fibros (cicatrice fibroasa) si in aceasta zona nu vor mai fi nici celule,
prin urmare nici factorii care inhiba formarea de vase sanguine, prin urmare in aceasta zona
vor aparea vase sanguine care pot duce la calcificarea zonei si chiar la aparitia tesutului
osos in zona respectiva, condroblastele se divid in functie de tipul de cartilaj de un anume
numar de ori, urmeaza o serie de cicluri de diviziuni, dupa fiecare diviziune celulele
sintetizeaza si componetele matricei, deci matricea se mareste si la un moment dat aceste
celule nu se vor mai divide, activitatea de sinteza inceteaza si se transforma in condrocite.
Celule adulte: condrocite, rotunjite (unghiulare), in grupuri mai mari, mai spre centrul
cartilajului, (grupate-in profunzime), mai mari decat condroblastele
MO: in general nucleu rotund, citoplasma acidofila
ME: mai putine organite, incluziuni de glicogen si lipidice bine reprezentate, apare o
oarecare activitate de sinteza, niste prelungiri, in matrice in jurul celulelei exista o zona care
este mai electronoclara, si o zona mai electronodensa cu aspect fibrilar, se pot gasi celule
binucleate
dupa o anumita durata de viata intra in apoptoza si mor, lacunele devin goale, lacunele se
dezasambleaza, grupurile de celule situate periferic pot inlocui spatiul ramas eliberat,
condrocitele nu se divid, imbatranesc si dispar.

Cartilajul hialin (tesutul cartilaginos hialin)

Este cel mai raspandit

Este cel mai putin rezistent
La embrion formeaza scheletul (axial si al membrelor), care apoi incepe sa se osifice
La adult formeaza cartilajul articular (suprafata articulara a unor oase), zone de osificare
encondrala (cartilajul de crestere al oaselor lungi), nas, laringe, trahee, bronhiile mari,
capetele ventrale ale coastelor (cartilajele costale)
Macroscopic are un aspect sticlos, translucid, este putin mai lucios, de culoare gri-albastruie,
relativ rigid
Pericondrul este localizat la periferia cartilajului, il innconjoara complet, are rol nutritiv, rol
condrogenic, rol de protectie, contine vase sanguine, limfatice si nervi, asigura cresterea
cartilajului (prin apozitie, prin formarea de noi condroblaste se va depune in perioada de
crestere strat peste strat de cartilaj nou si matrice noua, crestere in grosime, este format
dintr-un strat extern, si un strat intern.
Zona externa este predominant fibrilara (numit si strat fibrilar), bogat in fascicule groase
de fibre de colagen de tip I care sunt toate paralele intre ele si paralele cu suprafata
cartilajului, gasim mai putin nuclei mai alungiti de fibroblasti.
 Zona interna are de asemenea fibre de colagen cu aceeasi dispozitie, dar are mai multe
celule, aceste celule au capacitatea sa se diferentieze in condroblaste, (acest strat se
numeste si strat condrogenic), mai multi nuclei fata de stratul extern. Dinspre periferie avem
pericondru cu cele doua straturi, diferenta din cele doua straturi se face dupa numarul de
nuclei, fiind mai multi in stratul intern. In pericondru deja incep sa apara condroblaste in
lacune. Incep sa se divida, sa formeze grupuri mai mari, cu matricea teritoriala in jurul lor si
in gradul grupului si matricea interteritoriala in afara. Pe masura ce grupurile devin mai mari
matricea teritoriala devine mai mare.
Celulele sunt localizate in lacune (condroplaste). Sunt caracteristice grupurile izogene mai
mari de celule (2-8 celule pe grup), iar aceste grupuri mai mari sunt dispuse mai spre
centru. Orientarea lor in cadrul grupului poate sa fie radiara, in acest caz vorbim de grupuri
izogene coronare (ex: cartilaj costal, inele traheale), sau axiala, in siruri si atunci vorbim de
grupuri izogene axiale (ex: cartilaj de crestere, cartilajul articular). Ambele organizari le
intalnim in cartilajele hialine, in functie de zona predomina o anumita dispozitie.
In MO: sunt general putin retractate in lacuna, si pot exista si lacune goale, se observa
incluziuni lipidice. In ME: incluziuni lipidice, numeroase in celula si ribozomi, in periferia
celulei in matrice exista doua zone: o zona imediat deasupra plasmalemei = invelisul
matriceal pericelular, grosime de 1-3 micrometri, putine fibre de colagen, mai mult
proteoglicani (pasla), in jurul ei este o alta zona, un cosulet = inel lacunar, format din fibrile
fine de colagen de tip II. Exista si celule binucleate. In general nucleii sunt rotunzi. Celulele
pot lua diverse forme, mai angulare, in functie de numarul de celule si de spatiul ingust in
care se gasesc.

Matricea este formata din fibre de colagen si substanta fundamentala. La MO are aspect
omogen, in general este bazofila dar poate sa apara pe unele lame si acidofila, fiind
metacromatica, apare intens colorata cu PAS. Fibre de colagen de tip II, sunt fine, si au cam
acelasi indice de refractie cu substanta fundamentala, de aceea matricea apare ca o
structura colorata uniform, nu putem evidentia fibrele de colagen. In jurul grupurilor
izogene, mai mici sau mai mari, sau chiar a celulelor izolate este matricea teritoriala,
 bazofila, bazofilia este data de prezenta unei cantitati mai mari de condroitin sulfati,
incarcati negativ, fibrele de colagen sunt mai subtiri iar intre grupuri este matricea
interteritoriala, palid colorata, cu bazofilie mai slaba datorita unei cantitati mai mici de
condroitin sulfati si mai mari de fibre de colagen, devine mai palid colorata spre periferia
cartilajului.
Fibrele de colagen sunt fibrile de colagen de tip II (spre deosebire de pericondru unde sunt
de tip I), care sunt mai subtiri, de 15-45 nm, cu o bandare transversala mai putin evidenta
fata de cele de tip I si nu se asambleaza in fascicule groase precum cele de tip I. Bandarea
este mascata partial de proteoglicani, striatiile transversal fiind greu de observant in ME.
Sunt putine in matricea teritoriala. Orientarea in cartilaj se face oarecum in functie de
locatie, formand o retea, intre grupurile izogene sunt fibre de colagen care sunt dispuse
oarecum in evantai printre grupuri, intre condroplaste, iar la periferie, spre pericondru
formeaza arcuri tangentiale la pericondru, acest
ansamblu determina oarecum cresterea rezistentei
cartilajului.
 Substanta fundamentala este
amorfa, are 70-80% apa (10% la os)
este formata din monomeri de
proteoglicani (au o parte central
proteica, in care se leaga covalent
GAG condroitin sulfatii si keratan
sulfatii, are aspectul unei perii de
spalat sticle) sau agregate de
proteoglicani, in care cam 100
proteoglicani se combina cu un lant
de acid hialuronic, caracteristici sunt
glicozaminoglicanii condroitin sulfatii
si keratansulfatii. Exista o
glicoproteina, condronectina, care
mediaza atasarea celulelor de
elementele matricei, atat GAG cat si de
fibrele de colagen. Exista o
interactiune intre toate aceste
elemente, se formeaza oarecum ca o
retea. Apa se va lega si dezlega de
aceste molecule de GAG, la fel si
colorantii bazici, de zonele incarcate
negativ. Prin legarea si dezlegarea apei
se deplaseaza substantele, si prin
difuziune de la pericondru, oxigenul si
substantele nutritive vor ajunge pana
la celulele situate cel mai profund in
cartilaj. Acest ansamblu de fibre,
substanta fundamentala si celule are
consistenta de gel semifluid, care este
sustinut de pericondru, astfel cartilajul
devine un fel de saltea cu apa, are si rezistenta dar si un anumit grad de flexibilitate. Este
un gel puternic hidratat, actionand ca absorbant de socuri. Exista o compresie si
decompresie alternanta asupra cartilajului, chiar si in cazul cartilajului din arborele
respirator, in functie de inspir si expir, determina deplasarea apei din structura matricei si a
deplasarii elementelor nutritive. Matricea actioneaza ca o bariera, previne patrunderea
celulelor (limfocitelor), bacteriile, difuzia imunoglobunelor (lucru important in transplantul de
cartilaj deoarece acesta este fragil, si in cazul fracturilor mai mari este nevoie de transplant
de cartilaj de la un individ la altul, neexistand imunoglobuline nu se produce rejectia).
Nutritia se face fie din vasele de pericondru, fie din lichidul sinovial. Prin difuziune
elementele nutritive si oxigenul nu pot strabate o distanta prea mare, si atunci exista o
distanta maxima care poate sa asigure viabilitatea celulelor, prin urmare exista o grosime
limita pe care se face cresterea cartilajului astfel incat toate celulele inclusiv cele mai
profunde sa primeasca elementele nutritive si oxigenul. La nutritie ajuta si compresia si
decompresia alternanta asupra cartilajului. In cartilajele groase pot exista canale prin care
patrund vase sanguine care doar le strabat.
Cresterea se face pe de o parte prin depunerea de strat nou de matrice o data cu aparitia
condroblastelor la periferie, ca la copac (crestere apozitionala), pe de alta parte exista si o
 crestere interna, din partea centrala, in grupurile izogene celulele se divid pana la un
moment dat dar si sintetizeaza matrice din jur (crestere interstitiala), ca la coca pusa la
crescut
Regenerarea cartilajului este redusa. In caz de fracturi mici (microfracturi) condroblastele
si celulele din pericondru pot sa se multiplice, sa sintetizeze matrice si sa repare zona
respective, ai sa se formeze o zona de cartilaj normal. In cazul unor fracturi mai mari, mai
ales daca exista si deplasari de fragmente, respectivele celule nu mai pot face fata, zona
respectiva este invadata de vase de sange, va aparea o cicatrice fibroasa, se poate calcifia,
zona respectiva poate deveni tesut osos, iar functia cartilajului este compromisa. Se poate
indrepta situatia prin transplant de cartilaj sau prin bioinginerie medicala, cu celule stem
mezenchimale.

Cartilajul articular. In poza

suprafata articulara a unui os.
La suprafata cartilaj, in
profunzime os. Exista o zona
cu lichid sinovaial. Nu are
pericondru. In zona vecina cu
tesutul osos, matricea are
aspect mai acidofil, inspre os
mai calcificata. Are mai multe
straturi. Predomina grupurile
axiale.
Cartilajul elastic (tesut cartilaginos elastic)

Localizat in epiglota, pavilionul urechii, in laringe (cartilajul aritenoid), canal auditiv extern,
trompa lui Eustachio
Macroscopic are o culoare galbena, e opac, e flexibil si are o elasticitate crescuta.
Celulele sunt organizate in grupuri izogene mai mici (2-3 celule/sectiune/grup), per total
mai multe celule pe unitatea de suprafata decat la cartilajul hialin si spatiile dintre grupurile
izogene, matricea interteritoriala este mai redusa decat la cartilajul hialin
Pericondrul are aceleasi caracteristici cu cel de la cartilajul hialin, si este prezent la toate
cartilajele elastice.
Matricea are fibrile de colagen de tip II, caracteristice sunt fibrele de elastina, subtiri,
evident ramificate, se pot grupa si in fascicule ceva mai groase si zone cu aspect lamelar
La MO pt a il observa trebuie sa folosim o
coloratie pt elastina (orceina) si supracoloratie
cu altceva. Se observa aspectul ramificat al
fibrelor de elastina si zone in care formeaza
fascicule mai groase, lacunele, nuclei, cam 2
celule pe grup. Culoare brun-roscat,
densitatea de elemente elastice este mai
mare in special in partea central. Diferenta
fata de cartilajul hialin daca am colora doar cu
hemalaun-eozina sunt numarul mai mic de
celule in grup si matricea interteritoriala mai
mica, totusi il putem confunda cu un cartilaj
hialin mai tanar, in formare in care nu s-au
diferentiat grupurile si matricea
interteritoriala, de aceea este bine sa coloram
si cu orceina.
La ME zona de suprafata a celulei prezinta
prelungiri, elastina are un aspect amorf, oarecum neregulat, se observa si fibrile de colagen
de tip II
Cartilajul fibros (tesut cartilaginos fibros)

Este cel mai putin reprezentat

Este cel mai rezistent, foarte rezistent, nu se deformeaza la presiuni mari
Are caractere intermediare intre cartilajul hialin si tesutul conjunctiv dens ordonat, exista
zone de intrepatrundere intre cartilajul hialin si tesutul conjunctiv dens ordonat (tendon)
Localizat in simfiza pubiana, discul interverbertebral (nu tot este format din fibrocartilaj),
articulatia temporo-mandibulara, menisc, in zona de atasare a unor tendoane la os
Nu are pericondru
Celulele sunt tot condrocite in condroplaste, in numar mai mic, sunt dispuse fie izolat fie in
grupuri mici, sunt dispuse printre fibrele de colagen, asezate in siruri intre fibre
Fibrele de colagen sunt de tip I, fiind dispuse in fascicule groase, sunt predominante in
structura cartilajului, pe anumite portiuni sunt paralele intre ele, in functie de planul de
sectiune s-ar putea sa faca un unghi cu fibrele paralele de deasupra (asemanator ca la
copac, aspect penat, schelet de peste)
La ME o celula asemanatoare cu celelalte, inclusive cu acele prelungiri in zona in care
sintetizeaza matricea. Fasciculele de colagen sunt destul de groase
Substanta fundamentala este redusa
Il diferentiem de tesutul conjunctiv dens ordonat prin prezenta lacunei
Discul intervertebral are 2 parti: o parte central=nucleu pulpos, nu este cartilaj, sunt grupuri
de celule care sintetizeaza substanta fundamentala bogata in acid hialuronic, aceasta zona
are rolul de a absorbi socurile, de jur imprejurul lui este o zona = inel fibros, care contine
atat cartilaj fibros cat si tesut conjunctiv dens ordonat, , intarit de ligamentul anterior. Acest
ansamblu datorita nucleului pulpos, care este protejat de zona de cartilaj din jur actioneaza
ca o saltea cu apa, ca o perna astfel incat preia din socurile exercitate asupra coloanei
vertebrale. In functie de gradul de hidratare lungimea difera, hidratarea difera in timpul zilei.
Daca ne masuram dimineata si seara suntem cu un cm mai inalti dimineata. O data cu
inaintarea in varsta, efort, anumite miscari, cresterea in greutate, s-ar putea sa se rupa
ligamentul posterior (mai subtire, sustine discul intervertebral)si nucleul posterior aluneca
posterior,se exercita presiune asupra fibrelor nervoase, aparan dureri intense. La nivel
lombo-sacral in general. Durerile pot trece prin gimnastica in unele cazuri, in alte cazuri este
necesara interventia chirurgicala.
Aceasta situatie este denumite
hernie de disc.