Colegiul Naional Mihai Viteazul

___
Romania, Sf.Gheorghe, Jud.Covasna, Str. Kos Karoly, Nr.22

HIV/SIDA

Prof. Silaghi Luminita Veronica

HIV/SIDA
Scurt Istoric

1959

Primul caz recunoscut de infecie HIV

uman la un brbat din Leopoldville
Congo-Belgian, n urma testrilor
efectuate pe sngele congelat ,n anul 1998
1981 Dr. Gerald Friedland din Bronx susine primele
diagnostice de PCP la persoane heterosexuale
Dr. Arye Rubenstein sugereaz posibilitatea
existenei unei supresii imune la copiii dependeni de droguri.

1983.
n acel an, cercettoarea francez Barr-Sinoussi i
colaboratori ai acesteia izoleaz de la pacienii cu adenopatie
(creterea n dimensiuni a ganglionilor limfatici din zonele
axilare, inghinale, cervicale), un virus pe care l denumesc
"virus asociat limfadenopatiei" (LAV - Lymphadenopathy
Associated Virus).
Tot n acel an, n S.U.A., Gallo i colaboratori ai si
izoleaz un virus pe care l denumesc HTLV-III (Human T-cell
Lymphotropic Virus type III). LAV i
HTLV se dovedesc n
final ca fiind acelai tip de virus, virus care primete numele
de HIV.
ncepnd de la acea dat s-a rspndit n jurul lumii,
infectnd milioane de persoane.
Rezultatul infectrii cu HIV este distrugerea sistemului
imunitar, iar din aceast cauz toate persoanele infectate sunt
predispuse la infecii ocazionale i complicaii .
Retrovirusurile sunt incapabile s se reproduc n afara celulelor
cu ADN.

De unde au aparut HIV si SIDA?

Exista mai multe ipoteze privind aparitia HIV, dar
nici una dintre acestea nu poate fi confirmata n
totalitate.
Dintre acestea amintim:
ipoteza originii africane,
ipoteza originii naturale,
ipoteza originii de laborator.
De asemenea, este posibil ca un anumit virus care determina
boli asemanatoare la diferite specii animale, prin mutatii
genetice succesive, sa fi devenit agresiv asupra speciei umane.

Virusul HIV

Ipoteza originii africane.

n cautarea originii acestui virus, s-au facut o serie de teste pe animale.
Descoperirea unui virus asemanator ca structura cu virusul HIV, la o specie de
maimuta africana (maimuta verde sau Cercopithecus aethiopis ), indicau
probabilitatea provenientei virusului de la aceasta . Totusi, maimutele afectate de
acest virus nu dezvolta SIDA, ci o alta boala care a fost numita SAIDS - SIDA
simiana.
Ipoteza originii naturale. n literatura medicala americana si europeana au fost
descrise cazuri datnd din jurul anului 1900, cu o simptomatologie foarte
asemanatoare tabloului clinic al SIDA. Astfel de cazuri sugereaza ca virusul HIV ar fi
putut exista cu cteva decenii nainte de declansarea actualei epidemii.
Exista doua tipuri de explicatii privind extinderea numarului de cazuri. Una dintre ele
sugereaza existenta unei tulpini mai virulente a virusului HIV aparuta ca urmare a
mutatiilor genetice ntmplatoare ale unor tulpini mai putin active. O alta explicatie
atribuie extinderea epidemiei unor factori de natura sociologica cum ar fi:
modificarile culturale si comportamentale aparute n ultimele decenii (extinderea
utilizarii drogurilor intravenoase, multiparteneriatul heterosexual si homosexual),
cresterea mobilitatii populatiei.
Ipoteza originii de laborator . Conform acestei ipoteze acest virus a fost produs de
om n laborator. Armata americana a sponsorizat numeroase cercetari n acest sens,
dar rezultatele acestora nu au aparut n literatura stiintifica, care nu accepta aceasta
posibilitate. n literatura de specialitate se subliniaza faptul ca HIV nu are calitati de
arma biologica pentru ca: se transmite cu dificultate, evolueaza lent si este foarte
greu de eliminat. Raportarile diferitelor tari sufera de lipsa de acuratete, iar
extinderea infectiei s-a putut produce prin intermediul marilor deplasari de populatie
si a fost favorizata de prostitutie si de homosexualitat

HIV/ SIDA n Cifre

Datele sunt obinute din informaiile culese
de pe fisele de confirmare a infeciei HIV/SIDA,compartimentul pentru
monitorizare si evaluare INBI Prof. Dr. M.Bals

TOTAL HIV/SIDA (CUMULATIV 1985-2011) DIN CARE: 17.435

Cazuri HIV/SIDA copii (0-14 ani la data diagnosticului) 9.872
Cazuri HIV/SIDA adulti (> 14 ani la data diagnosticului) 7.563
Total decese SIDA (1985-2011) 5.929
Pierduti din evidenta HIV/SIDA copii + adulti 603
NUMAR PACIENTI HIV/SIDA N VIATA 10.903
T0TAL SIDA (CUMULATIV 1985-2011) 12.468
Cazuri SIDA copii (0-14 ani la data diagnosticului) 7.951
Cazuri SIDA adulti (> 14 ani la data diagnosticului) 4.517
TOTAL HIV (CUMULATIV 1992-2011) 4.967
Cazuri HIV copii (0-14 ani la data diagnosticului) 1.921
Cazuri HIV adulti (> 14 ani la data diagnosticului) 3.046
CAZURI HIV/SIDA NOI, DEPISTATE N ANUL 2011 619
CAZURI NOI HIV NOTIFICATE 362
CAZURI NOI SIDA NOTIFICATE 257
DECESE nregistrate n anul 2011 prin fisele de confirmare a cazului
HIV/SIDA 195

La nivel mondial aceasta ese situatia populatiei

infectate cu HIV care a progresat in SIDA
80 % din bolnavi provin din Sahara de sud si Africa aproximativ
2.6 milioane de decese.

www.worldmapper.org

Marimea teritoriilor ocupate de oameni cu varsta cuprinsa iintre 15 49

de ani care traiesc si sunt infectati cu HIV.

Proportia teritoriilor care reprezinta , oameni care au murit

datorita unor boli cu transmitere sexuala, numai intr-un an,
inafara de SIDA.

a Syphilis, Map 375, (87% morti).

b Chlamydia, Map 376, (5% morti).
c Gonorrhoea, Map 377, (1% morti).
d Other STDs, no map, (7% morti).

Marimea teritoriilor care reprezinta

proportia de baieti si barbati cu varste
cuprinse intre 15-24 de ani, care au folosit
prezervativul in urma unui contact sexual
de mare rosc,in a contacta boli cu
transmitere sexuala.

Marimea teritoriilor care ne arata

populatia feminina cu varste cuprinse
intre15-24 de ani din lume care au folosit
prezervativul ultima data cand au facut
sex .

Cum se transmite?
Virusul se poate transmite prin urmatoarele cai:
contact sexual - heterosexual sau homosexual - implicnd
schimbul de fluide (sperma, secretii vaginale si snge) cu o
persoana infectata
contact direct ntre sngele unei persoane sanatoase cu
sngele unei persoane infectate:
de la mama infectata la fat (n timpul sarcinii sau
la nastere) si dupa nastere prin alaptare.

Virusul nu se transmite:
prin mbratisari si sarut social;
prin strngeri de mna;
prin stranut sau tuse;
prin intermediul lenjeriei;
prin ntepaturi de insecte.
prin folosirea n comun a dusului;
prin folosirea n comun a toaletei;
prin folosirea n comun a obiectelor de la locul de
munca sau scoala;
prin intermediul mijloacelor de transport n comun;

Cum evolueaza boala?

Evolutia naturala a infectiei cu HIV se desfasoara n mai multe
stadii. Fiecare din aceste stadii este caracterizat de aparitia
unor semne si simptome specifice, de numarul acestora, de
evolutia imunitatii si a virusului (ce se stabilesc prin investigatii
de laborator). Astfel, la copii stadiile infectiei sunt:
asimptomatic (N),
asimptomatic (categoria A),
simptomatic (categoria B)
boala severa (categoria C) nseamna boala SIDA

Semne si simptome

Dupa infectarea cu HIV exista o reactie care difera de la o persoana la

alta n functie de cantitatea de virus patrunsa, virulenta si rezistenta
persoanei infectate. Initial, semnele infectiei HIV pot lipsi
La aproximativ 1-5 saptamni dupa contactul cu virusul HIV si infectarea
organismului, n 50% din cazuri, apar unele semne de boala, dar acestea sunt
nespecifice si se pot confunda usor cu simptomele unei gripe. Aceasta etapa
este cunoscuta sub numele de "primoinfectie".
Dupa disparitia "primoinfectiei" exista o perioada ndelungata de timp n
care infectia este asimptomatica. Aceasta perioada variaza ntre 2 si peste
10 ani. n toata aceasta perioada persoana arata si se simte foarte bine, dar
poate transmite virusul. Pe fondul multiplicarii virale si a scaderii imunitatii
organismului apar apoi semnele si simptomele specifice. Acestea pot fi:
Adenopatiile nseamna marirea n volum a ganglionilor si persistenta acestei

Manifestari respiratorii datorate infectiilor cu diferite bacterii,

virusuri sau ciuperci (pmneumonii recurente, TBC
Manifestari digestive sunt cel mai frecvent traduse prin diaree
cronica care duce la scaderea n greutate pna la situatia extrema. De cele
mai multe ori ea este urmarea unor parazitoze, a unor infectii virale sau
bacteriene de la nivelul tubului digestiv. Alte manifestari pot fi: varsaturile,
anorexia, durerile abdominale, scaderea n greutate. De asemenea, pot
exista atingeri hepato-biliare, esofagiene si altele.
Manifestarile cutanate sunt foarte variate si pot fi cauzate de infectia
cu diferite virusuri, paraziti sau ciuperci ce dau manifestari diverse cum ar
fi: piele uscata, herpes zoster, diferite eruptii) .
Manifestarile neurologice (ale sistemului nervos) pot aparea n
toate stadiile infectiei cu HIV. Afectiunile ce pot aparea la acest nivel
sunt: meningite, neuropatii, accidente vasculare cerebrale, tumori,
diferite infectii oportuniste (ex. toxoplasmoza).
Parazitul ,Toxoplasma gondi

Chist sporulat de
Toxoplasma

Tumorile pot avea diverse localizari n organism. Unul din cancerele

caracteristice n infectia HIV este sarcomul Kaposi, si limfoamele cancere ale sistemului limfatic, ce pot avea localizari diverse .
Tulburarile de crestere si dezvoltare apar frecvent la copiii
infectati cu HIV. Acestea se refera, la dezvoltarea staturo-ponderala
datorata disfunctiilor endocrine sau evolutiei infectiei cu HIV.
Factorii care influenteaza negativ, adica grabesc evolutia
infectiei HIV spre faza SIDA sunt:
rezistenta individuala scazuta,
nutritia precara a individului,
stresul.
n absenta unui tratament, evolutia de la infectare pna la aparitia
bolii SIDA este n general ntre 5-10 ani. Durata supravietuirii, dupa
instalarea bolii SIDA variaza ntre 9 luni si 2 ani. Aceasta perioada
poate fi mult prelungita n conditiile unui tratament adecvat si
sustinut cu medicamente antiretrovirale.

Virusul herpetic

Transmiterea sexuala a infectiei cu HIV poate fi prevenita prin:

abtinerea de la relatii sexuale atunci cnd nu se poate
folosi prezervativul,
fidelitate reciproca/monogamie,
folosirea prezervativelor n cazul situatiilor cu risc (parteneri
necunoscuti);
n afara de prezervativ, celelalte contraceptive nu previn bolile cu transmitere
sexuala. Testele de laborator au demonstrat ca porozitatea latexului nu permite
trecerea virusului HIV. Totusi eficacitatea prezervativului depinde de utilizarea
corecta a acestuia.
Exista recomandari privind modul de folosire a prezervativelor, care trebuie urmate
cu atentie, pentru a evita orice scurgeri sau rupturi:
sa se foloseasca doar prezervativele aflate n termen de valabilitate
sa se puna prezervativul naintea penetrarii
sa se scoata imediat dupa ejaculare
sa se foloseasca cte un prezervativ nou pentru fiecare contact sexual
Transmiterea sangvina poate fi prevenita prin:
- evitarea contactului direct cu sngele altei persoane,
-. folosirea de seringi si instrumente taioase de unica folosinta sau sterilizate corect,
- folosirea individuala a obiectelor (periuta de dinti, lame de ras, trusa de unghii),
- refuzarea tratamentelor chirurgicale, stomatologice fara sa va fi asigurat de
sterilizarea corecta a instrumentarului folosit ,
- evitarea transfuziilor atunci cnd nu exista conditii de testare a sngelui folosit,
folosirea autotransfuziei.

Precautiile universale adaptate pentru colectivitatile scolare:

Spalarea minilor cu apa si sapun dupa contactul cu sngele sau alte produse
biologice este cea mai simpla si mai sigura protectie.
Taieturile si zgrieturile se acopera cu un bandaj provizoriu pna la acordarea
ngrijirilor de specialitate. Este indicat ca fiecare sa-si ngrijeasca, pe ct se poate,
singur ranile. Copilul poate face acest lucru daca este nvatat.
Se utilizeaza materiale absorbante de unica folosinta pentru oprirea sngerarilor .
Se utilizeaza manusi de unica folosinta atunci cnd se intra n contact cu sngele,
mai ales daca la nivelul minilor sunt prezente leziuni sau daca este o cantitate mare
de snge. Este necesara spalarea minilor imediat dupa scoaterea manusilor.
Suprafetele murdarite cu snge se spala imediat cu apa si detergent si se
dezinfecteaza cu dezinfectant. Cloramina 5% trebuie sa persiste 20-30 min pe
suprafete.
mbracamintea murdara de snge se pune separat de celelalte haine pna la
spalarea cu apa si detergent. nainte de spalare este recomandata clorinarea.
Crpele de curatenie folosite la stergerea sngelui, manusile de unica folosinta,
vata, bandajele mbibate de snge se pun ntr-un sac de plastic
si se incinereaza.

Sfarsit!

http://www.clipmania.ro/video/51184_Drama_SIDA_Fot
ografii_timp_de_90_zile.html
http://www.arasnet.ro/