Sunteți pe pagina 1din 36

STRUCTURA GENEI

CONTROLUL EPIGENE
TIC AL EXPRESIEI GE
NICE

GENA

Gena are trei caracteristici de baza:

- unitate functi onala

- unitate mutati onala

- unitate de recombinare

Genele prezinta diferite dimensiuni care variaza de la 1000 pb la c t


eva sute de mii de pb.

Gena distrofinei (DMD)

Locus: Xp21.2
Contine: 2.4 Mb.
Cca 0.1% din genomul
uman
79 de exoni
Proteina contine: 3685
de aminoacizi

CLASIFICAREA GENELOR UMANE

Exista diferite criterii de clasificare a g


enelor:

1. dupa tipul produsului genic:

- gene codificatoare de proteine gen


e structurale;
- gene codificatore de ARNr si ARNt.

2. dupa numarul de copii n genom:

- unice - cu o singura copie;


- cu mai multe copii (repetate n tande
m sau dispersate).

3. n dependenta de numarul de celule n


care se expreseaa genele:

- genele comune (house keeping)


active n toate celulele;
- gene specifice de tesut.

4. n dependenta de perioada de expresi


e fenotipica:

- gene active n toate perioadele vietii


;

- gene active numai n perioada embr


ionara;

- gene active n perioada pubertatii;

- gene active la adult


5. dupa gradul de activitate:

- gene normomorfe - cu activitata nor


mala;

- gene hipomorfe - cu activitata redus


a:

- gene hipermorfe - cu activitata n ex


ces;

- gene amorfe - cu activitate blocata.

Structura genei

Promotorul

Unitatea fun
ctionala

Terminatoru
l

secventa 5' UTR


codonul start ATG

secventa 3' UTR


codon stop - TAG,TAA,TGA

Gena structural reprezint o combinaie de secvene nucleotidice reglatoare i codificatoare:


secvene reglatoare proximale
secvene reglatoare distale
secvena codificatoare ce este format din exoni separai de introni.

Secvene reglatoare proximale


PROMOTORUL
cutia TATA (Hogness)

Secvene reglatoare proximale


Activatori si atenuatori

Secvene reglatoare distale

Regiunea 3'UTR se continua cu situsul de terminare al transcriptiei. In aval de


situsul terminator se afla situsul de poliadenilare, denumit astfel, deoarece la
acest nivel la ARNm se adauga 50-200 adenine.

Secvena codificatoare
EXONI

Exonii sunt secvenele codante


ale genei, care codific anumite
regiuni ale proteinei numite
domenii.

Exist gene mici cu un singur exon genele ADN mitocondrial, genele


histonelor, genele interferonilor, gena
SRY, gena receptorului angiotensinei II,
etc.

gena distrofinei 2.400 kb => 79


exoni
gena factorului VIII de coagulare 186 kb => 26 exoni

.Lungimea exonilor variaz n limte


largi (lungimea medie este de 150 pb)
(de exemplu genele insulinei 150 pb,
gena distrofinei 180 pb).

INTRONI
Ex de lungime a intronilor:
-genele insulinei si globinelor introni ~ 500 pb
-gena colagenului de tip VII intronii ~ 1.100 pb
-gena fenialanin-hidroxilazei
introni ~ 500 pb

Nr intronilor variaza:
- genele insulinei si globinelor - doi introni
- genele factorului VIII de coagulare - 25 introni

CONTROLUL EPIGENETIC AL EXP


RESIEI GENICE

In afar de factorii genetici,


controlul expresiei genice
poate fi influenat si de factori
negenetici (care nu
intereseaz secvena de
nucleotide a ADN), cu alte
cuvinte informaia genetic
ramne nemodificat i, de
aceea, au fost denumite
modificari epigenetice (epi
peste).

Caracteristici generale
Implic modificri structurale ale cromatinei la nivelul histonelor sau ADN-ului.
Influeneaz funcia cromatinei i nivelul de transcriere al unor gene.
Nu apar schimbri ale secvenei nucleotidice

Pentru ca o gen s poat fi


transcris, factorii reglatori
trebuie s aib acces la
promotorul genei.
Aceasta necesit o modificare a
structurii cromatinei prin
mecanisme epigenetice
(reversibile i transmisibile
ereditar):
- modificri ale histonelor
- metilarea ADN.

Enzime implicate in modificarea covalenta a cromatinei - efect


ori enzimatici epigenetici

ADN metiltransferaze (ADNMT sau DNM


T -DNA methyltransferases) - Rol in atasa
rea grupelor metil la resturi de citidina (C), i
n inleul pirimidinic al bazei azotate citozina
Histon metilaze (HMT) - Rol in atasarea gr
upelor metil la resturi de aminoacizi bazici
(lizina , serina, arginina etc) in cozile histoni
ce (COO-)
Histon demetilaze (HDM - jumondji) - Rol
in deatasarea grupelor metil de la resturi d
e aminoazizi bazici (lizina, serina, arginina e
tc) in cozile histonice (COO-)
Histon acetilaze (histone acetyltransfera
ses, HAT) - Rol in atasarea grupelor la restu
ri de aminoazizi bazici (lizina, serina, arginin
a etc) in cozile histonice (COO-)
Histon deacetilaze (histone acetyltransf
erases, HDAC) - Rol in detasarea grupelor
acetil de pe resturile de aminoacizi bazici ac
etilati din in cozile histonice (COO-)

Modificari ale histonelor

Histonelor le pot fi adaugate grupuri metil, dar si alte unitati chimice, incluz nd aici grup
uri fosfat, grupuri acetil si chiar si proteine mici, cum ar fi ubicuitina.

Metilarea histonelor

Histon metil transferaza ( HMT)

Metilarea la nivelul reziduului

Lys4 al histonei H3 (H3K4) asociat cu expresia


activ a genelor

Lys9 al histonei H3 (H3K9) asociat cu atenuarea


trasnscriptiei.

Acetilarea histonelor

histon-acetiltransferaze (HAT)
histon-deacetilaze (HDAC)

Fosforilarea histonelor

Fosforilarea lui H1 provoaca


condensarea fibrilelor de
cromatina interfazica in
cromozomi si declanseaza
mitoza.

Fosforilarea Ser10 din H3 pare a fi depe


ndenta de modificarea reziduurilor nveci
nate de aminoacizi.
De exemplu, fosforilarea depinde de activ
itatea metiltransferazei care metileaza sele
ctiv Lys9 : o crestere a fosforilarii Ser10 est
e observata n celulele cu deficit de metilt
ransferaza , iar fosforilarea Ser10 este red
usa atunci cnd Lys9 este dimetilata .
Acetilarea Lys9 sau Lys14 influen\teaza, de
asemenea, fosforilarea Ser10

Modificarile histonelor se asociaza


cu modificari ale structurii cromat
inei:

Cromatina activa adopta o co


nformatie "mai deschisa" pro
dusa de acetilarea histonelor
nucleosomale
Cromatina inactiva transcripti
onal se afla ntr-o conformati
e puternic condensata si asoc
iata cu fixarea strnsa a histo
nei H1.

Metilarea ADN

pozitia 5' a citozinei din cadrul dinucleo


tidelor CpG

ADN-metiltransferaze:

DNMT1 - metiltransferaza de
meninere, care metileaz
dinucleotidele CpG din
catenele ADN nascente n
cursul procesului de replicare a
ADN; funcia sa este eseniala
n meninerea modelului de
metilare a ADN n succesiunea
generaiilor de celule.

DNMT3A si DNMT3B sunt


metiltransferaze de novo,
implicate n stabilirea
modelului nou de metilare a
ADN n diversele etape ale
dezvoltarii.

Intre metilarea ADN i


deacetilarea histonelor exista o
strans interdependen.
DNMT1 si DNMT3A interacioneaza
cu histon-deacetilazele (HDAC) i
ca urmare pot represa transcripia.

Metilarea ADN poate interveni n represia expresiei genice prin cteva


mecanisme distincte:
- prezena gruprilor metil ataate ADN poate inhiba legarea unor factori de
transcripie la secvenele lor int.
- represarea expresiei genice poate fi mediat de ctre o serie de proteine
(MECP2, MBD1, MBD2, etc) care au capacitatea de a recunoate i a se lega
specific la gruprile metil ataate citozinei.

HDAC - histonodeacetilaze; DNMT1 - ADN metiltransferaz 1; HP1 - proteina heterocromatin 1;


HMT - histon metiltransferaz; MBD - protein de legare metil; HAT - histon acetiltransferaza;
Ac - acetil; Me - metil; Pol II - ARN-polimerazei

Variati i n configurati a ADN

Supranrularea ADN face bazele din r


egiune promotor a genelor mai accesi
bile proteinelor reglatoare.

Trecerea de la forma B a ADN unor gene la forma


Z a ADN ar putea fi esentiala pentru reglarea
activitii genice.
Se consider c trecerea tranzitorie n configuraia
Z ar face secvenele ADN mult mai accesibile la
factorii de transcripie.