Emulsii

Emulgatori

Conditiile pe care trebuie sa le

indeplineasca emulgatorii

-sa fie eficace in conc. mici

-sa fie stabili in timp
-sa nu reactioneze cu s.a si nici cu cele auxiliare
-sa nu aiba actiune facrmacologica proprie
-sa favorizeze obtinerea unei emulsii cu grad
avansat de dispersie
-sa favorizeze fazei externe o viscozitate
convenabila
-sa nu confere emulsiei gust si miros neplacut
-sa fie economici

EMULGATORI
Clasificare
1.dupa tipul de emulsie
De tip A/U : sapunuri alcalino teroase , sapunuri de rezine ,
ceruri , esteri ai alcoolilor si ac grasi superiori , lanolina ,
steroli , ag lipofilici
De tip U/A : sapunuri alcaline , gume ,pectine dextroze,
albumine , gelatine , saruri de ac rezinici , saponine , lecitine ,
tensioactivi de sinteza
2. dependent de disocierea electrolitica
Anionactivi partea activa care contribuie la formarea
emulsiei este anionul
Cationactivi partea activa cu calitati de emulgator
cationul
Neionogeni emulgatori indiferenti la disocierea electrolitica
Amfoteri subst care pot functiona in emulsie fie sub forma
de anion fie sub forma de cation , iar la puncul izoelectric
coexista cele 2 forme

3.

dupa str chimica

hidrati de carbon ( guma arabica , tragacanta)
alcooli ( cetilic , stearilic , )
acizi ( palmitic , oleic , stearic , lauric )
esteri ( comp sulfati si sulfonati , esteri ai
propilenglicolului )
comp cuaternari de amoniu
4. dupa utilizare
-de uz intern
-de uz extern
-de uz parenteral

5.dupa tipul de actiune:

-emulgatori adevarati
-cvasiemulgatori
6.dupa modul de actiune:
-tensioactivi sintetici si semisintetici
-produse naturale si derivatii lor
-solide fin divizate(pulverizate)

Emulgatori tensioactivi de
sinteza
Caracteristici:
Stabilizeaza emulsiile prin formarea unui
monostrat de ioni sau molecule adsorbit la
interfata U/A
Au o compozitie unitara
Dau o stabilitate indelungata
Au eficacitate terapeutica optima

1.Emulgatori anionactivi Sapunuri se obt prin saponificarea materiilor

grase de origine veg sau animala cu ajutorul
alcalilor = sapunuri moi sau solide ale acizilor
lauric , palmitic , stearic , oleic , ricinoleic ,
linoleic. Se fol numai ext din cauza alcalinitatii ,
gustului neplacut

 Sapunurile monovalente em U/A iar cele bivalente de tip A/U

Structura chimica -Sapunuri alcaline RCOOMe , R =
lantul hidrocarbonat , radical au unui acid gras cu 12-18 atomi
de carbon , iar Me = Na , K , NH4
Sapunurile cu > 18 at de carbon = ineficace , insolubili in apa
Sapunurile cu <12 atomi de carbon sunt prea hidrofile si nu au
capac de emulsionare
Prezenta dublelor legaturi in lantul lipofil creste polaritatea
moleculei si solubilitatea in apa . Ex oleatul de Na este
mult mai solubil decat stearatul de Na; dau emulsii de tip U/A
Ph este in jur de 10
Precipita in prezenta sarurilor de ca de ex precipitarea
sapunului obisnuit in prezenta apelor dure = saruri insolubile .
Mol de sapun formeaza in apa complecsi coloidali ( micele ) cu
ef solubilizante

 O actiune emulgatoare mai

puternica se obtine daca sapunul ia
nastere in timpul prepararii
sapunului ( in situ )
Ex : sapunul de Na emulsioneaza ul
volatile sau fixe = 1 g sapun ptr:
20- 30 g ul volatil sau 40-50 g ul. fix
Sapunul de k 1 g ptr 1-2 g ulei

 Sapunurile de metale polivalente

(RCOO)2Me metalul este Ca , Mg, Zn, Al
insolubile in apa si solventi polari dar
solubile in uleiuri si solv apolari
Dau em A/U , se fol ptr uz ext
Ex ; stearatul de Ca ia nastere la pregatirea
linimentului oleo-calcar
Sapunuri organice sapunuri de amine sau
derivati de ac grasi ( oleic , stearic ) si amine
organice
Dau emulsii de tip U/A : sapunuri de
trietanolamina si sapunuri de rezine

 Compusi sulfatati si sulfonati se obt in urma rc

dintre alcooli sau ac grasi nesat cu acid sulfuric
Se obt
- derivati alchil sulfat : ROSO3 Ex : alchil sulfati
lauril sulfatul de na , lauril sulfatul de amoniu , lauril
sulfat de trietanolamina , cetilsulfat de amoniu
si
-comp alchil sulfonati daca se lucreaza cu ac sulfuric
fumans : RSO3
Compusi sulfonati cetilsulfonatul de Na , aerosilul
Carbopolii polimeri de carboxi vinil , anionactivi
si care formeaza em de tip U/A
Se mai pot folosi ptr cresterea vascozitatii
emulsiilor , carbopol 934 , sau 940

 Prepararea emulsiei cu carbopol

Se disperzeaza carbopolul in apa si se
neutralizeaza cu amoniac
Se introduce o amina in cant egala cu
carbopolul
Se adauga faza uleioasa treptat si sub
agitare
Carbopolii stabilizeaza emulsia prin
marirea vascozitatii fazei apoase .
La ph 6 avem vascozitate maxima

Emulgatorii cationici
Au in str un pol hidrofil anionic si un
pol hidrofob cationic responsabil de
capac tensioactiva
Sunt tensioactivi cu act detergenta
puternica si au rol antiseptic
Se mai numesc sapunuri cationice sau
sapunuri inverse
Dau emulsii de tip U/A
Se fol in emulsii de uz ext prep
dermatocosmetice

 Exemple:
Bromura de cetil- trimetil amoniu
( cetavlon sau cetrimid )
Clorura de benzalconiu zefiran ,
zephironiu
Clorura de benzetoniu
phemerol

Emulgatori neionici
Subst bipolare care nu disociaza in ioni in mediu
apos si au stabilitate in prezenta acizilor si alcalilor
Ex esteri ai ac grasi cu glicerina esterificarea glicerinei
cu ac grasi se poate face la 1, 2 sau 3 hidroxil
Monostearatul de glicerina procedeul general de
prep consta in dispersarea acestuia in faza uleioasa la
70 grade peste care se aduce faza apoasa incalzita la o
temp mai ridicata si se amesteca pana la racire
Monostearatul de gliceril autoemulgator de
natura anionica teginul
Monostearatul de gliceril autoemulgator de
natura cationica se fol in produse de igiena ptr
prop antiseptice si in prep farm cu antibiotice
Monosteratul de gliceril autoemulgator neionic

 Esteri ai ac grasi cu sorbitanul em A/U

Spanurile:

- 20 ( monolaurat de sorbitan )
- 40 ( monopalmitat de sorbitan )
- 60 ( monostearat de sorbitan )
- 80 ( monooleat de sorbitan )

Tweenurile:derivati de polioxietilen ai
esterilor acizilor grasi cu sorbitanul prin
tratarea gr OH reziduale ale spanurilor cu PEG =
polisorbatii sau tweenurile
Tween 80 ( un rest oleic si 20 resturi de etilen glicol )
Tween 81 ( un rest oleic si 5 resturi de etilen glicol )

Emulg de tip U/A

 PEG emulg U/A , maresc

vascozitatea fazei apoase
Alc polivinilic act prin:
- marirea vascozitatii fazei apoase si
- coloid protector
Se fol ca mucilag 10 %
Se fol ptr stabilizarea em de parafina ,
ricin , bromoform

Alti emulgatori
neionogeni(cvasiemulgat
Eteri ai alcoolilor grasi
cu PEG: cetomacrogol 1000
ori)

-f.solubil in apa; de aceea se asociaza cu un emulgator

liposolubil
Poloxalcolii (pluronicii)-copolimer de oxid de etilena cu
oxid de propilen
Alcooli grasi superiori- auxiliari, pt.ca singuri nu pot
forma o emulsie
Polietilenii (macrogoli)
- neionogeni, foarte hidrofili
- agenti de emulsionare auxiliari
- actioneaza prin cresterea viscozitatii fazei externe ;
-dau bune rezultate cind se asociaza cu un emulgator
primar

Tensioactivi amfoteri sau

amfifili
La un pH mic se incarca cu sarcini pozitive
(cationici)
La un pH mare se incarca cu sarcini
negative (anionici)
Lecitinele- sunt esteri ai acizilor fosfatidici
-dau emulsii A/U si U/A; daca procentul
fazei apose este mare rezulta emulsii U/A
(L/H)- de aceea sunt folosite in perfuzii cu
emulsii L/H prin perfuzare i.v.

Emulgatori naturali
Dau em de tip U/A act de stabilizare se
datoreste formarii de filme multimoleculare
in jurul picaturilor impiedicand coalescenta
O parte din subst se dizolva in faza ext
unde are loc cresterea vascozitatii si astfel
se mareste stabilitatea em
Sunt considerati cvasiemulgatori deoarece
nu produc o scadere a tens superficiale
Se fol mai putin datorita aparitiei de
tensioactivi de sinteza care au prop
superioare

Clasificare
-polizaharide:guma arabica,
tragacanta,pectine, alginat de sodiu, agar agar
-saponine (saponozide)
-produse animale: gelatina, lapte praf,
cazeina, galbenus de ou, chitosanul
-polizaharide semisintetice- metilceluloza,
Cmc, hidroxipropilceluloza
-substante naturale care contin steroli:ceara
de albile, lanolina, colesterol, alcooli din linaem H/L

1.Polizaharide
1.Guma arabica se fol ptr obt em de uz int cu ul fixe si
volatile (U/A)
Act prin formarea unui film coloidal si mai putin prin
cresterea vascozitatii
Este eficace in conc relativ mari peste 5%
Este lipicioasa si de aceea nu se fol la em de uz ext
Deoarece oxidazele si peroxidazele din GA distrug
unele medicamente , GA se desenzimeaza prin
incalzirea la 80 grade timp de 1 ora dupa care se
evapora
Se fol ca atare sau sub forma de mucilag
Se considera ca 1 g GA emulsioneaza 4 g ulei veg , 2 p ulei
esential si 1 p balsam sau rezine
Se fol la prep em de receptura , avand o stabilitate
limitata
Nu se fol in industrie , deoarece prop reologice se modifica

 2.Tragacanta act prin marirea vascozitatii ca

stabilizator de em U/A
Se fol sub forma de gel 10 %
Se adauga stabilizanti atat la tragacanta cat si
la GA
3.Agar agar geloza se extrage din dif specii
de Gelidium , se fol ca gel 1%
Pectina cvasiemulgator
Ac alginic si derivatii mucilag 2-5 %
Stabilizeaza em U/A

 2.Saponine de natura glicozidica , dau cu apa

pseudosolutii care spumifica si provoaca o
micsorare a tens superficiale
Au act hemolitica , se fol ptr uz ext
3.Produse animale
-Gelatina se obt din colagenul purificat si inalbit ;
insolubila in apa rece , se imbiba absorbind o cant
de 5-10 ori mai mari decat greutatea
La cald se inmoaie .
Sol 2 % in apa calda formeaza la racire un gel
transparent
-incalzirea prelungita a gelurilor duce la scaderea
vascozitatii si la diminuarea capac de gelificare
Se fol la prep em U/A de uz int in prop de 5%

 2 prod comerciale : A si B ( pharmagel )

Gelatina acida sau de tip A provine de la un
precursor acid
Gelatina de tip B provine de la un precursor
alcalin
Cazeina
Laptele praf
Galbenusul de ou em conc de trigliceride
datorita vitelinei si colesterolului em U/A
Lecitinele din ou sau din soia caracter amfoter
Chitosanul-obtinut din chitina cochiliilor
crustaceelor

4.Polizaharide
semisintetice
Derivatii de celuloza cei mai utilizati
eterii de celuloza , Mc si CMC stabilizeaza
em U/A
MC conc 0,5 2,5% fata de cant totala a
emulsiei
MC 500 mucilag 2 % ptr prep emulsiilor
de ulei de ricin
Ptr emulsionarea ul de parafina se fol conc
mai ridicate
CMC Na

Substante naturale

Ceara de albine A/U ptr uz extern

Lanolina A/U
Colesterol
Alcooli din lina
Datorita caracterului puternic lipofil
se obtin emulsii stabile de tip A/U

Emulgatori insolubili
Dispersarea unor pulb fine insolubile
poate permite obt unor emulsii de
ambele tipuri prin formarea unor filme
la interfata
Pot actiona singuri sau in asociere
cu tensioactivi
Pot sa dea emulsii U/A ( argila ,
bentonita, veggum ) sau A/U
( carbunele animal , grafitul )

Alte substante
ajutatoare
1.antioxidantii-in conc.de 0.001-0.1% ex: BHT,
BHA (butilhidroxitolen sau butilhidroxianisol)
2.umectantii-reduc evaporarea apei in timpul
depozitarii (glicerina, sorbitol -5%)
3.conservanti antimicrobieni
4.antispumanti
5.edulcoranti,aromatizanti
6.parfumuri
7.factori de penetratie pt. emulsiile de uz
extern-favorizind penetrarea prin piele Ex: DMSO
(dimetilsulfoxid)sau DMA (dimetil acetamida)

Formularea emulsiilor
Stabilitatea em tine seama de :
Tipul de emulsie si de prop sm
Exista riscul de inversare a fazelor se
procedeaza la marirea vascozitatii fazei
ext la em A/U se adauga ceruri sau
materiale lipofile
Selectarea emulgatorului se face tot fct
de tipul emulsiei si de modul de adm
Se prefera folosirea de asociatii de emulg

 Imp este calitatea emulgatorului si puritatea

Alegerea emulgatorului: se alege si fct de
vascozitatea prep
La prep de uz ext se va urmari capac de
intindere pe piele si de aderare
Stabilitatea chimica si microbiologica a prep
alegerea conserv si antiox se face dependent de
tipul de em , de solub lor in apa sau ulei de coef de
repartitie intre cele doua faze , de compatibilitatea
cu emulg folosit si sm
Formularea se face si fct de timpul de stocare
cerut si de posib tehnologice

Prepararea emulsiilor
O em stabila este conditionata de :
Emulgator
Metoda de lucru
Eficacitatea dispozitivului care dezvolta act mecanica
necesara emulsionarii

Prepararea unei emulsii necesita o cant apreciabila

de energie ptr spargerea lichidului care constituie
faza int in globule mici si dispersarea acestuia in faza
externa
Daca tens interfaciala este mare producerea
emulsiei necesita un consum mare de energie si
invers
Tipul de emulsie este determinat de rap volumetric al
fazelor ,si mai ales de ag de emulsionare folosit

Desi un emulgator produce un anumit tip de

emulsie , prin aplicarea unor tehnici speciale se
poate obt si tipul de emulsie opus : ex laptele
este o em U/A si untul o em de tip A/U desi contin
acelasi emulgator
Temp are rol imp care tb sa fie in general o temp
optima : em cu coloizi hidrofili cresterea temp
poate determina scaderea vascozitatii fazei
apoase ; la fel la em cu GA
Daca in formula sunt prezente ceruri , incalzirea
se face putin peste punctul lor de topire pe baie
de apa impreuna cu restul comp
Dupa incalzire , faza uleioasa se amesteca cu
faza apoasa incalzita la ac temp

Metode de emulsionare

1 . Adaugarea fazei int la faza ext emulg se dizolva in faza ext

em U/A , dar daca se adauga o cant mai mare de ulei se
produce inversarea em(metoda gumei umede)
Faza int se adauga in portiuni mici si sub agitare energica sau se
poate folosi un flacon
2. Adaugarea fazei ext la faza int se obt la inceput o emulsie
de tip invers si numai dupa ce se adauga cant mai mari se
produce inversarea fazelor obt tipul de em urmarit ex : em prep
cu GA (metoda gumei uscate)
3. amestecarea celor doua faze incalzite se aplica cand in
formula figureaza ceruri , vaselina care necesita o topire
prealabila .Sol apoasa se incalzeste cu cateva grade peste temp
fazei uleioase. Practic faza apoasa se aduga peste faza ul si se agita
pana la racire , evitind astfel cristalizarea cerurilor si obt unui produs
granulos
Este metoda intilnita la stabilizarea em cu sapun , cand
emulgatorul ia nastere la interfata , in urma rc dintre un ac gras si un
alchil
ex: cr de maini

 4. Adaosul alternativ al celor doua

faze la ag de emulsionare are
avantajul ca in stadiul initial emulg
se gaseste in conc mare si em
primara e mai usor de obtinut
Se aplica la sapunuri cu trietanolamina
Esentele se adauga la sfairsit ptr a
evita volatilizarea

Prepararea emulsiilor in
farmacie
Ptr cant mici de emulsie U/A folosim mojarul
si pistilul iar ca emulg GA (guma arabica)
2 metode :
1.metoda continentala ( gumei uscate )
2.Metoda engleza ( gumei umede )
Metoda gumei uscate metoda suspensiei
este astfel denumita deoarece guma se
disperseaza in ulei
Denumita si continentala ptr ca a fost ptr
prima data folosita de farmacistii de pe
continent

 Se obtine mai intai em primara :

proportiile sunt 4-2-3- adica 4 parti ulei fix ,
2 parti GA si 3p apa
Uleiul se amesteca usor fara triturare
viguroasa cu GA intr-un mojar uscat ptr a
evita acoperirea intima a part de guma cu un
film de ulei ceea ce intarzie apoi dizolvarea
in apa. Se adauga dintr-o data apa triturind
energic 2- 3 min . Se obtine o pasta alba ,
vascoaza em primara ( se aude un sunet
caract plici ) . Se dilueaza cu restul de apa

Reguli la prep emulsiilor

(concluzii)
Ustensilele sa fie curate si uscate
Mojarul sa fie poros cu peretii aproape verticali
Pistilul sa aiba baza plata pt.a asigura o suprafata mare de
forfecare
Se tritureaza intr-un singur sens pe tot parcursul prepararii
Respectarea cantitatilor folosite la prepararea emulsiei primare si
a modului de lucru
Em.primara se dilueaza treptat cu faza externa (o diluare rapida
ar duce la obtinerea unei emulsii instabile)

 Subst aromatizante , antiseptice tb sa

fie solubile atat in faza uleioasa cat si in
faza apoasa
Daca avem subst liposolubile acestea
se dizolva in ulei inainte de a incepe
emulsionarea
Daca se fol ul volatile : proportia este
3:2:1
Daca se fol guma tragacanta prop este
40 :20 :1

 Metoda gumei umede metoda engleza

Emulg se foloseste sub forma de mucilag ;
proportia de ulei , guma , apa sunt acelasi
Mai intai se prepara mucilagul de GA cu apa .
Se fol GA sub forma de granule , pulverizata
se recomanda umectarea gumei cu glicerina
Cant de guma este in exces ptr a asigura
emulsionarea in cond unei forte de forfecare
reduse

 Ptr obt em primare se aduga peste

mucilag uleiul in mici portiuni ,
triturand dupa fiecare adaugare . Apoi
se adauga treptat restul de sol
Se fol si in cazul altor ag de emulsie
galbenusul de ou
Se recomanda si daca faza uleioasa
este vascoasa .Necesita un timp de
lucru dublu

 Metoda flaconului , borcanului se aplica la em de

tip U/A cand faza int este in cant mica ul volatile
Uleiul + emulg ( GA) se introduc intr-un fl uscat .Peste
amestecul omogen se adauga dint-o data cant de apa
(necesara obtinerii emulsiei primare) si se agita pana
la emulsionare , care se dilueaza treptat cu restul de
apa
Aceasta agitare nu tb sa fie prea puternica sau de
lunga durata deoarece se poate produce contopirea
si apoi separarea
Metoda maionezei em U/A emulg tensioactiv
care se dizolva in apa si apoi se aduga gradat putin
cate putin uleiul

Se poate trece emulsia printr-un omogenizator

sau moara coloidala ptr o mai mare
stabilitate
Emulgatorul tensioactiv act ca un coloid
protector care formeaza o pelicula interfaciala
stabila care previne coalescenta si
deflocularea
Metoda seringii : ptr prep unor cant mici de
emulsie guma se tritureaza cu ul se aduga
apa , apoi amestecul se aspira intr-o seringa
dupa care se impinge afara , repetand op de 67 ori

 In industrie se pot folosi ca metode :

Metoda maionezei
Fol de ul autoemulsionabile
Asocierea de ag tensioactivi ptr obt de complecsi interfaciali
Aparatura aparatele pot da o dispersie relativ grosiera si
aparate care pot da o dispersie mult mai avansata
1.Agitatoare mecanice cu mobile variabile mixere
mecanice
2.Omogenizatoarele- transforma o em grosiera intr-o em f
fina . Ex:

A.Mori coloidale act prin forfecare

B.Omogenizatoare cu piston

C.Omogenizare cu ultrasunete se fol ptr em cu

vascozitate
limitata

D.Dispozitive ciclon sub presiune joasa

Conservarea emulsiilor
1. invadarea prep de microorg modificari
de culoare , miros , aparitia de gaze , modificari
reologice , chiar separarea fazelor
De aceea este necesar ca emulsia sa se lucreze
in cond aseptice si sa se adauge antiseptice
Eficacitatea conservantilor depinde de
capacitatea de a trece din mediu apos si de a
se fixa la suprafata microrganismelor
Subst antiseptice penetreaza membr
bacteriana daca sunt in stare neionizata
Alegerea conserv se face fct de
solubilitate

 Un antiseptic care se acumuleaza in faza ul , nu

mai este prezent in faza apoasa si deci rolul sau
este nul
Conservantul tb sa fie inert dpdv chimic
Uneori se pot forma complecsi cu ag tensioactivi
in care caz se poate folosi un exces de subst
antiseptica ptr a suplini cant de conservant care a
reactionat cu ag tensioactiv
Descompuneri chimice ale componentelor
oxidarea , autooxidarea spontana a uleiurilor in
prezenta oxigenului
Ca antioxidanti : butir HO anisolul , butir HO
toluenul , tocoferolul atat ext cat si int

 Conservarea poate fi prelungita prin inchiderea

etansa a fl si pastrarea la loc racoros
Ag fizici caldura si frigul pot descompune
emulsia , cadura ruperea vascozitatii em sau
hidroliza unor emulgatori , iar frigul , congelarea
ruperea filmului interfacial si desfacerea emulsiei
In farmacie em se prepara la nevoie
FR prevede oblig de a nota pe rp natura emulg
si cant lor si a altor subst ajutatoare adaugate
Se elib in fl de capac > decat continutul ,
etichetate cu indicatia a se agita inainte de
utilizare

SM care se asociaza in micele

Tranchilizante, antidepresive (fenotiazine, rezerpina)
Anestezice locale (tetracaina, procaina, lidocaina)
Antibiotice, antimicrobiene (fenoli, polimixina B, poliene)
Analgezice (morfina)
Hormoni (progesterona)
Vitamine (vit A)
Colinergice (pilocarpina)
Antihistaminice (difenhidramina)
Coloranti (fluoresceina, indigocarmin, albastru de
metilen, lactat de etacridina, metilrosanilina)