Actionarea Sistemelor Mecatronice

STRUCTURA HARDWARE A UNUI SISTEM MECATRONIC

Sistemul de programare a sarcinilor Constituit din Microprocesor sau Microcontroler (genereaza miscarile
dorite si secventele acestora, in concordanta cu cerintele sau comenzile transmise).
Controlerul de secvente si miscare compara parametrii curenti ai miscarii cu cei impusi si realizeaza
corecturile necesare.
Amplificatorul de putere amplifica semnalul in concordanta cu cerintele actuatorului.
Actuatorul transforma semnalul corectat in semnal de intrare (moment, forta, viteza) in accord cu cerintele
procesului.
Mecanismele si transmisiile mecanice realizeaza adaptarea parametrilor actuatorului la cerintele impuse
de procesul tehnologic.
Senzorii prelucreaza informatii privind parametrii procesului si transmit semnale corespunzatoare
controlerului miscarii.
Dispozitivul de conditionare a semnalelor Filtre, amplificatoare etc. care prelucreaza semnalele in
concordanta cu cerintele impuse de intrarea in controlerul miscarii.
OBS: functie de natura sistemului, modulele pot fi combinate mai multe intr-un singur element iar structura
acestora este influentata in permanenta de progresele tehnice

Actionarea Sistemelor Mecatronice

Schema structural a unui robot

Sistem de
programare

Sursa de
energie
ROBOT

Sistem de comanda
Sistem senzorial

Comenzi
Masurari

Observatii

Sistem de actionare
Structura mecanica
Actiuni

Mediu

Fr a pierde din generalitate, schema de mai sus poate fi modificat i prezentat ca

in continuare, astfel nct s fie puse mai bine n eviden subsistemele funcionale.

Actionarea Sistemelor Mecatronice

SISTEMUL DE
COMANDA

OMUL

MEDIUL
INCONJURATOR

ROBOTUL
Sursa de
energie

Sistem de
comanda

"Antrenare"

Elemente de
perirobotica

Actionari

Transmisii

Bucla de 1
reglare
Bucla
reflexa

Supervizor

Executarea
sarcinii

Sistem
mecanic
articulat
Captori
interni
2

Captori
externi
locali

Bucla
3
logica
Bucla de
4
supervizare

Legenda: O - Om;
R - Robot;
C - Sistem de comanda; M - Mediul inconjurator;

Captori
externi
globali

Perceptia

Actionarea Sistemelor Mecatronice

SISTEMUL DE ACIONARE AL ROBOILOR

Rol - de a realiza deplasarea dispozitivului de prehensiune i a obiectului de manipulat pe o traiectorie, pe
baza semnalelor furnizate de sistemele de comand (SCR) i a energiei furnizate de o surs
Alegerea sistemului de acionare:
- clasa de operaii i mediul de lucru;
- viteza de deplasare;
- precizia de poziionare;
- capacitatea de manipulare;
- spaiul de lucru;
Electric

Pneumatic

Hidraulic

Mixte

1972

4%

43%

53%

1975

6%

23%

71%

1983

30%

21%

40%

9%

Tendinte:

Generalizarea servoactionarii electrice la robotii industriali cu sarcina portanta max. de 100-150 daN (>90%din
roboti) si extinderea tipurilor direct drive (motorul cuplat direct cu elementul antrenat);
Preferina, n continuare, pentru acionrile pneumatice pentru aplicaii de montaj, unde sunt necesare viteze
mari de poziionare a efectorului robotului industrial iar sarcinile de manipulat de 0,5-10 daN (aproximativ 7% din
roboii industriali aflai actual n exploatare);
Restrngerea domeniului de utilizare a acionrii hidraulice la sub 3% din totalul roboilor actuali din
exploatare, fiind totui preferat pentru pentru roboi de gabarit mare (manipularea sarcinilor de peste 150 daN)
i pentru condiii de operare speciale (mediu exploziv, temperaturi mari etc.).

Actionarea Sistemelor Mecatronice

Cerinele pentru motoarele din cadrul SAR sunt:

s dezvolte cupluri motoare ridicate la gabarite reduse;
s aib momente de inerie reduse pentru facilitarea
poziionrii;
s fie compatibile cu sistemul de comand;
s fie insensibile la perturbaiile din exterior.
ntre SAR i celelalte sisteme ale roboilor industriali exist o
interdependen reciproc.

Acionarea cuplelor cinematice se poate face:

direct (ax motor ax articulaie) se elimin jocurile
mecanice, scad momentele de inerie, dar cresc greutatea i
puterea motorului;
prin organ de transmisie

Acionarea hidraulic
OBS: A fost cel mai rspndit tip de acionare ns dup 1980 se constat o tendin de scdere a acestui tip de
acionare.

Avantaje
Robustee, puteri de acionare mari, greuti reduse ale componentelor corespunztoare
acestor puteri, posibiliti de reglare bune (n mod obinuit nu necesit mecanisme
suplimentare pentru transmiterea i transformarea micrii n cuplele cinematice
conductoare), domeniu mare de reglare a vitezelor n mod continuu, vitez mare i
uniformitate la inversarea sensului micrii.

Sensibilitate la modificarea temperaturii mediului ambiant, necesitatea unui grup de

acionare hidraulic (generator hidraulic), utilizarea unor echipamente de comand uneori
complicate.
Sunt poluante datorit scurgerilor prin neetaneiti. Ceaa de lichid, format n cazul
curgerii sub presiune mare prin fante i fisuri, este foarte inflamabil datorit componentelor
volatile prezente n fluidul respectiv.
Contaminarea lichidelor constituie principala cauz a ieirii din funciune a transmisiilor
hidraulice. Dac contaminantul este abraziv performanele sistemului se reduc continuu.
Ptrunderea aerului n lichidul sub presiune genereaz oscilaii care limiteaz performanele
dinamice ale sistemelor hidraulice.
Un circuit hidraulic, indiferent de rolul pe care-l ndeplinete ntr-un sistem, este constituit
dintr-o multitudine de rezistene hidraulice, aflate n partea de comand sau de for,
montate n serie sau paralel.

Actionarea Sistemelor Mecatronice

Acionarea pneumatic
OBS.: Este cea mai facil i se constat o cretere a aplicabilitii ei n cadrul SAR.
Avantaje

Viteze mari de acionare, elasticitate crescut, posibiliti de conectare

la reeaua de aer comprimat; este asemntoare n anumite privine
cu acionarea hidraulic dar lipsesc conductele de retur i are o
sensibilitate mai mic la modificrile de temperatur;

Se folosesc presiuni mici (4-5 daN/cm2) ceea ce nu permite dezvoltarea

unor fore mari, performane de precizie i dinamice reduse datorit
compresibilitii aerului i vitezei de propagare sczute a semnalelor
precum i a comutaiei mai lente.

Actionarea Sistemelor Mecatronice

Acionarea electric
OBS.: Exist tendina de a fi tot mai mult utilizat.

Avantaje

Existena disponibilitilor de energie electric, asigurarea de

caracteristici dinamice superioare pentru un domeniu mare de reglare
al vitezelor, precizia ridicat de poziionare, compatibilitatea mare cu
sistemele de comand i construcia senzorilor, adoptarea comenzilor
numerice. De asemenea, utilizarea motoarelor electrice pas cu pas
nltur traductoarele de poziie iar cuplele cinematice de translaie
pot fi acionate cu motoare electrice liniare.

Acionri hibride (combinate)

Acestea
Acestea mbin
mbin avantajele
avantajele acionrilor
acionrilor descrise
descrise mai
mai nainte
nainte dar
dar duc
duc la
la oo
construcie
construcie mai
mai complex.
complex. Au
Au aprut
aprut convertori
convertori electro,
electro, pneumo
pneumo sau
sau fluidofluidomecanici
mecanici care
care transform
transform un
un semnal
semnal de
de intrare
intrare electric,
electric, fluidic
fluidic sau
sau pneumatic
pneumatic n
n
unul
mecanic
analog,
ca
de
exemplu:
motoarele
torsionale,
electromagneii
unul mecanic analog, ca de exemplu: motoarele torsionale, electromagneii
proporionali.
proporionali. Au
Au aprut
aprut de
de asemenea
asemenea servomecanismele
servomecanismele electro-hidraulice,
electro-hidraulice,
servovalvele,
servovalvele, amplificatoarele
amplificatoarele hidraulice
hidraulice de
de cuplu
cuplu antrenate
antrenate la
la arborele
arborele de
de

Actionarea Sistemelor Mecatronice

ACIONAREA
Organizarea unei instalaii hidraulice
HIDRAULIC
Generator
hidraulic
(1)
Semnal de
comanda

Comanda
servovalvei

Servovalva (2)

Motor
(4)
hidraulic
Rezervor
ulei

(3)

Circuitul hidraulic al unui bra manipulator

Actionarea Sistemelor Mecatronice

Schema unui generator hidraulic

Retur ulei
Filtru
Motor

Pompa

Supapa de
presiune

Supapa
unisens

Filtru
Acumulator
hidraulic

Spre
servovalve

Proprietati specifice uleiurilor

hidraulice
Proprieti termice i termodinamice
- Punctul de solidificare (congelare) este temperatura la care uleiul nu mai curge (-25
grade)
- Punctul de curgere- este temperatura la care uleiul prezint o uoar curgere (cu 3 grade
peste temp. de congelare)
- Punctul de inflamabilitate - este temperatura la care uleiul dezvolt vapori care se aprind
la o surs termic, dar care se sting dupa dispariia sursei (180-210 grade)
- Punctul de ardere - este temperatura la care uleiul continu s ard (220-270 grade)
- Punctul de autoaprindere - este temperatura la care vaporii de ulei se aprind n contact
cu aerul (aprox.250 grade)

Proprieti termochimice i chimice

- Stabilitatea termic - este temperatura critic la care uleiul se degradeaz chimic (se
descompune prin cracare (ruperea moleculelor)
- Stabilitatea la oxidare pstrarea proprietilor fizice si chimice in contact cu aerul,
atunci cnd temperatura crete
- Stabilitatea hidrolitic proprietatea uleiurilor de a rezista la umezeal (absoria de
lichide pe la neetaneiti formare emulsiei ulei-ap)
- Coninutul de aer si capacitatea de dizolvare a gazelor- absoria unei cantiti
suplimentare de aer peste limita admisibil i capacitatea de dizolvare crete cu
creterea presiunii pana la 30 MPa.
- Proprieti de lubrifiere (onctuozitatea : capacitate ulei de a forma straturi de molecule
aderente pe supraf solide n scopul reducerii frecrii n regimul de ungere la limit)
Coroziunea i protecia anticoroziv - capaciatea de a rezista la coroziunea chimic
- Filtrabilitatea i compatibilitatea
- Toxicitatea
- Proprieti organoleptice (incolor sau transparent pentru reperarea impuritilor; inodorplcut mirositor)
- Aciditatea i alcalinitatea
- Cifra de cenu indic posibilitatea depunerilor de crbune

Dezemulsionarea si spumarea
Cauzele apariiei spumrii sunt urmtoarele:

Neetaneiti ale conductei de aspiraie a pompei; n aceast situaie,

pompa aspira aer din atmosfer i l dizolv n lichidul de lucru.

Absena peretilor despartitori- linititorului care delimiteaz zona de

aspiraie din rezervorul de ulei; rolul linititorului este chiar de a liniti
uleiul din rezervor, permind astfel separarea aerului dizolvat eventual in
ulei nainte de aspirarea acestuia n instalaie.

Completarea lichidului din rezervor cu ulei spumat n timpul funcionrii

pompei.

Pornirea utilajului (dup un timp ndelungat sau la punerea n funciune)

fr a dezaera n prealabil instalaia hidraulic.

Se poate spune ca spumarea este, de fapt, o contaminare a lichidului de

lucru; n urma acestei contaminri rezult un amestec bifazic, lichid gaze, proprietile i comportarea sa n exploatare suferind modificri
majore: lichidul devine compresibil, i scade viscozitatea.

Prezena spumrii se manifest prin funcionare zgomotoas, ocuri i

oscilaii ale presiunii, nclzire excesiv, micarea elementelor de execuie
cu vitez neuniform, iar n cazul sistemelor precise de poziionare /
urmrire se constat abateri nepermis de mari de la toleranele admise.

FENOMENE SPECIALE NTLNITE N HIDRAULIC

1. Griparea hidraulic - considerm un sertar cilindric circular

drept, alimentat cu o presiune oarecare. Fenomenul
descris mai sus se numete gripare hidraulic i se explic
printr-o distribuie asimetric a presiunii pe umerii
sertarului, al crei efect este lipirea acestuia de buc.
Timpul necesar producerii gripajului i dispariiei acestuia
corespunde timpului necesar strivirii filmului de ulei,
respectiv refacerii acestuia.
2. ocul hidraulic - regimul permanent se ntlnete foarte rar
n conductele transmisiilor hidraulice deoarece debitul real
al pompelor volumice variaz periodic cu frecven mare,
ciclurile mainilor de lucru acionate impun variaii de
vitez sau inversri ale sensului de micare, forele i
momentele rezistente sunt frecvent variabile, etc.

- Singura cale de reducere a presiunii este micorarea vitezei

iniiale prin mrirea diametrului conductei. n practic , viteza
lichidului n conducte se limiteaz la 5m/s, o suprapresiune de
50 bar considerndu-se acceptabil pentru presiuni de lucru de
200 - 300 bar.
- Efectele ocului hidraulic se limiteaz cu ajutorul acumulatoarelor
hidropneumatice. De asemenea, se vor evita variaiile brute de
seciune i sudurile in circuitele hidraulice.
- Pentru evitarea rezonanei dintre pompa i sistem, cauzat n
special de supapele de presiune, la punerea n funciune mai
sunt necesare modificri ale lungimilor unor conducte sau
schimbarea poziiei unor acumulatoare.
3. Cavitaia - este un fenomen hidraulic complex, ce se produce
ntr-un lichid aflat n micare i const n formarea unor bule
(caviti) de vapori i gaze, ca urmare a scderii presiunii locale
sub o valoare numit presiune critic.
- n cazul instalaiilor hidraulice, cavitaia se manifest prin
zgomot mare n funcionare, temperaturi mari, performane
sczute ale instalaiei, uzura prematur a unitilor de pompare.
- Pentru evitarea apariiei cavitaiei este necesar ca presiunea
lichidului de lucru la aspiraia pompelor s nu scad sub
presiunea de vaporizare pv; pentru ulei mineral, pv = 0,66 bar.
Creterea presiunii la aspiraie se obine prin presurizarea
rezervorului, plasarea pompei sub nivelul lichidului din rezervor,
folosirea filtrelor grosiere la aspiraie, dimensionarea corect a
conductei de aspiraie sau folosirea de pompe auxiliare.

APARATAJ HIDROSTATIC
I.

Aparatajul hidrostatic de comanda - asigura indeplinirea

ciclului de lucru impus instalatiei sau a masinii si se imparte in:

a) Aparatajul de distributie (distribuitoare, invertizoare, robinete,

etc. - rolul de a dirija fluidul de lucru spre elemtele sistemului, de
a sigura evacuarea la rezervor a fluidului folosit si de a obtine
succesiunea functionarii diverselor mecanisme actionate
hydraulic.
b) Aparatajul de reglare si control (supape, drosele si stabilizatoare,
etc ) - asigura presiunea necesara, viteza de lucru a fluidului,
acceleratia si deplasarea necesara mecanismelor actionate
hydraulic.
Servovalvele sunt folosite pt transmiterea marimilor de intrare dupa
o anumita lege.
II. Aparatajul hidrostatic auxiliar cuprinde o seriie de elemnte de
importanta mai mica, dar indispensabile functionarii sistemului
hidraulic.
Aceste
elemnte
sunt
conductele,
filtrele,
acumulatoarele si rezervoarele.

I. APARATAJUL DE COMANDA
Aparatajul de comanda trebuie sa asigure pentru sistemele hidraulice
regimurile optime de functionare, randamentul maxim, posibilitatea
automatizarii proceselor tehnologice si totodata exploatarea in
deplina siguranta, comanda usoara, pierderi hidraulice minime,
sensibilitate mare, pret convenabil al instalatiei.

a. Aparatajul de distributie
Aparatajul de distributie are rolul de a repartiza debitele de fluid pe
circuitele sistemului hidraulic conform ciclului de lucru impus
motoarelor hidraulice.
Aparatajul de distributie poate fi realizat in general cu distribuitoare
rotative sau cu distribuitoare cu sertar (cilindrice sau plane)
Simbolizarea grafica a distribuitoarelor se face conform STAS 7145-86
Functiile aparatajului de distributie sunt:

asigurarea unei inversari linistite (fara socuri ) a miscarii motorului

comandat;

timp minim de inversare;

pierderi minime de putere;

pozitie precisa a organului comandat in punctele extreme.

OBS.:
Fiecare din aceste cerinte poate fi conditionata de tipul masinii sau a
organului actionat, fiind cerute de exemplu precizii pozitionale de
ordinul sutimii de milimetru sau viteze mari de deplasare cu
micsorarea socului hidraulic.
In general distribuitoarele hidraulice realizeaza comutarea circuitelor prin
deplasarea unor mase mici (masa sertarasului) deci in cazul
existentei unor forte de inertie suficient de reduse, ceea ce asigura
calitatii dinamice superioare sistemelor de actionare mecanice si
chiar electromecanice.

Comanda distribuitoarelor,
Se poate realiza pe :
cale mecanica (directa),
electrica (electromecanica),
hidraulica sau
prin combinatii, ceea ce asigura o integrare usoara in schemele de
automatizare a comenzilor.
In cazul in care comanda distribuitoarelor se face electric sau hidraulic, ele se
numesc distribuitoare pilotate (electric, hidraulic).
Inversarea hidraulica trebuie sa raspunda in general urmatoarelor cerinte
impuse de procesul tehnologic:
realizarea celor trei faze ale inversarii:
franarea de la viteza de regim la viteza zero;
oprirea completa a sistemului;
accelerarea de la viteza zero la viteza de regim
posibilitatea reglarii timpului de oprire in punctele finale ale cursei
asigurarea unei depasiri minime si constante L=L-Lo exprimata cu
diferenta intre cursa organului de lucru actionat de L si distanta dintre
limitatori (opritori) Lo.
Depasirea influenteaza productivitatea, deoarece prin crestere lui L creste
timpul
mort si indirect timpul fazei de lucru a masinii.
Inversarea hidraulica este insotita inevitabil de unele fenomene negative mai
important fiind socul hidraulic (lovitura de berbec) care are ca efect
cresterea presiunii. Fenomenul este cu atat mai accentuat cu cat frecventa
inversarii este mai mare iar cursa organului actionat mai scurta. Ca efect
secundar apare o incalzire apreciabila a uleiului.

Distribuitoare rotative
Distribuitoarele rotative se folosesc in cazul
debitelor mici (8 10 l/min), inversarilor cu
frecventa mica si a preciziei relativ mici a pozitiei
organului actionat.
Aceste distribuitoare se caracterizeaza prin
simplitatea in constructie, comanda efectuanduse manual sau cu opritori mecanici reglabili.

In
principiu
un
distribuitor rotativ este
format din corpul 1,
cepul 2, capacul 3,
maneta 4.

Distribuitoare rectilinii (cu sertar)

Distribuitoarele rectilinii sunt cel mai mult folosite in

sistemele de actionare, intrucat asigura comanda unei
game largi de debite la frecvente ridicate de inversari.
Totodata acopera toata gama de pozitii de lucru.

Distribuitoarele hidraulice cu sertar au ca parti componente

principale doua subansamble cu functiuni distincte:

subansamblul de distributie sau distribuitorul propriu-zis

(fig.2) compus din corpul 1 si sertarul 2 prevazut cu doua
sau mai multe pistoanase 3, care realizeaza prin pozitiile
lor relative legaturile interioare ala orificiilor;
subansamblul de comanda care realizeaza actionarea
(deplasarea) sertarului.

In general, unui subansamblu de distributie i se poate

atasa orice subansamblu de comanda de marime
corespunzatoare.

Pentru distribuitorul din fig. in pozitia 1 a manetei de comanda 4 lichidul refulat de

pompa hidraulica Ph intra prin orificiile deschise ale distribuitorului si conducta 5 in
camera din stanga a motorului hidraulic Mh , deplasand pistonul spre dreapta cu o
viteza v1. Lichidul din camera din dreapta a motorului este evacuat in rezervorul R
prin conducta 6 si orificiile de evacuare ale distribuitorului.

- Exista o mare gama de distribuitoare ca rezultat al combinatiei dintre numarul de

cai si pozitii.
- Canalul interior ce leaga intre ele doua orificii, de exemplu P cu A este o cale de
curgere. In prezentarea conventionala a distribuitoarelor, numarul de pozitii ale
aparatului se simbolizeaza prin dreptunghiuri. Orificiile active se simbolizeaza prin
conductele de legatura racordate la dreptunghiul care reprezinta pozitia initiala sau
de repaus a aparatului.
Reprezentarea conventionala a distribuitoarelor pune in evidenta de regula si
actionarea acestora

Distribuitoarele cu sertar actionate electric cu electromagneti fixati la unul

sau la ambele capace sunt des folosite avand in vedere posibilitatea
includerii lor in schemele automate. In fig.3 este reprezentat un
distribuitor cu comanda electrica, cu electromagnet pe o singura parte.
Alimentand electromagnetul 1 , sertarul 2 este impins spre stanga si
uleiul circula intre P si A. Atunci cand se intrerupe curentul de alimentare
al electromagnetului, sub actiunea arcului 3, sertarul revine in pozitia
indicata in figura, circulatia uleiului intre P si A fiind intrerupta. Scaparile
de ulei colectate in camera 4 sunt eliminate prin orificiul R la rezervor.
Electromagnetii de comanda pot fi alimentati la tensiune de 24 V c.c. sau
la 220 V, curent alternativ.
Timpul de trecere al sertarului distribuitorului dintr-o pozitie in alta sub
actiunea electromagnetului este de ordinul 0.04 0.09 s, in functie de
debitul si presiunea uleiului, la care se adauga un timp aproape dublu
necesar intrarii in functie a electromagnetului.

b. Aparataj de reglare i control

Din aceast categoria de aparate fac parte droselele i
supapele, realiznd urmtoarele funciuni:
1.controlul vitezelor liniare sau unghiulara ale motoarelor
hidraulice liniare sau rotative, control ce sa realizeaz n
dou moduri,
a)-pe cale volumic, prin modificarea capacitii pompei
(reglare volumic);
b)-rezistiv, cu ajutorul unor rezistene hidraulice ce
limiteaz debitul transmis motorului, debit mai mic dect
debitul pompei. Aceasta reglare se poate realiza cu
ajutorul aparatelor de distribuie continu i a aparatelor
de reglare rezistiv a debitelor, numite drosele.
Droselele pot crea restricii la curgerea mediului lichid i,
pe lng funcia obisnuita, pot regla i menine constant
debitul.
2.controlul forei F l a cuplului M, utile, pe care le
dezvolt motorul hidraulic liniar, respectiv rotativ. Pentru
o construcie dat, valoarea lui F, respectiv M depinde de
valoarea presiunii de lucru, iar la motoarele rotative cu
capacitatea reglabil i de valoarea de reglaj a acestora.

Aparatele ce regleaz presiunea n instalaie

snt supapele.
Supapele se mpart n: supape de presiune
i supape de sens.
Supapele de presiune se clasific
- dup circuitul a crui presiune o regleaz:
supape normal inchise si supape normal
deschise;
- dup tipul comenzii: direct sau pilotat
- dupa tipul contactului hidraulic: cu nchidere
cilindrica sau conic
Supapele de sens, snt aparate ce permit
circulaia lichidului numai n anumite sensuri.
Pot fi de sens interzis deblocabile printr-o
comand hidraulic intern sau extern sau
de sens interzis propriu-zise.

Reglarea volumic
Avnd n vedere dependena dintre viteza
motorului hidraulic liniar sau rotativ de
mrimea debitului, se poate obine reglajul
vitezei prin folosirea pompelor cu debit
variabil.
Puterea dezvoltata de motor i deci i viteza
snt proporionale cu debitul la sarcini
constante. Astfel se obine pentru motorul
liniar o for constant la tij, iar pentru
motorul rotativ un cuplu de rsucire
constant.
Reglarea volumic este folosit atunci cnd
este necesar for sau cuplu maxim la
pornire

In fig. 6.32 a,este prezentat o schem

hidraulic ca pompa reglabil.
Acionnd asupra reglajului pompei, se
regleaz debitul acesteia, deci i viteza de
deplasare a pistonului motorului hidraulic
liniar 3

Reglarea rezistiv.
Aceast

metod de reglare se folosete la

sistemele hidraulice cu pompe de debit constant.
Principiul metodei const n intercalarea unei
rezistene hidraulice reglabile (drosel) care
acionnd prin strangulare (laminare), determin o
cdere de presiune i n consecin o micorare a
debitului trimis spre motor, diferena de debit
fiind deversat la rezervor printr-o supap de
suprapresiune. In mod normal deci, orice drosel
trebuie nsoit de o supap de deversare, n caz
contrar pompa i partea din instalaie pn la
drosel rmn neprotejate.
De regul att droselul propriu-zis, ct i supapa
de deversare alctuiesc o construcie unic,
compact.

Din fig. se observ c debitul de ulei QM trimis

motorului, reprezint numai o parte din debitul
pompei Qp, restul QR fiind trimis n rezervorul R,
prin intermediul supapei S. Reglarea se poate realiza discret,
continuu sau digital.
Acionarea droselului se poate
face manual, mecanic sau
electromecanic. La reglarea
digital, un numr fix de drosele
prereglate manual este pus n
stare activ de ctre distribuitoare
acionate electromagnetic.
Constructiv un drosel conine o
fant i un element de
obturare,care poate fi deplasat n
sens axial, n aa fel inct aria
seciunii de trecere poate fi
modificat dup dorin,pana la
inchidere totala.