LP 7:Melanomul

Dr. David Ramona-Elena

Medic rezident Dermato-Venerolog

Ceestemelanomul?
tumora maligna melanocitara
ceamaiagresivtumormalignaomulu
i
sepoatedezvoltapetegumentintactsaup
e unnev
preexistent(30%dincazuri)

celemaifrecventezonepecaresedezvolt
sunt:
trunchiullabrbai
trunchiulimembreleinferioarelafemei

Factori de risc:
1. factorii genetici: 1-11% din cazuri sunt familiale, prin
transmitere AD (autosomal dominanta).

2. fototipul cutanat: persoanele cu pielea alb, cu ochii de culoare

deschis au risc mai mare de melanom (fototip cutanat I-II);

3. sexul: frecventa aproape dubla a melanomului la femei s-ar putea

datora efectelor hormonilor estrogeni, ipoteza sustinuta si de
agravarea melanomului in timpul sarcinii.

4. leziuni melanice preexistente: aproximativ 30% dintre cazurile

de melanom se dezvolta pe un nev pigmentar nevocelular.
Persoanele care prezinta sindromul nevilor displazici au risc
crescut de a dezvolta melanom. Traumatismele i iritaiile cronice
sunt factori importanti ai declanrii degenerrii maligne a nevilor
nevocelulari pigmentari.

5. radiaiile solare i expunerea exagerat cu producerea de arsuri

solare

Melanomul:cumarat?
1. Melanomul nodular: nodul friabil, de dimensiuni variate, cu suprafa i
contur la nceput netede, apoi cu timpul devin neregulate, de culoare neomogen,
negru-albastrui sau rosu-maroniu. Perilezional se observa uneori o umbr" sau
halou pigmentar - fug de pigment"). Prognosticul este rezervat, invadnd
precoce dermul. n evoluie ulcereaz i are tendin la sngerare uoar. Se locali
zeaz frecvent pe cap, gt i trunchi.

2. Melanomul extensiv n suprafa (pagetoid): este cel mai frecvent tip de

melanom (70% din totalul mm). Are o rata de crestere mai mare. Se prezint ca o
pat pigmentat neomogen (cu nuane de negru, brun, roz-rou, gri i chiar alb),
uor infiltrat, cu margini neregulate, contur bine delimitat, uneori cu fenomene
inflamatorii in jur, cadrilajul normal al pielii dispare. Aparitia nodulilor este un
semn de invazie verticala. Regresia partiala poate produce depigmentare centrala,
in timp ce tumora continua sa se extinda periferic in pata de ulei. Se localizeaz
pe zonele expuse la radiaiile solare: gambe, torace, zona decolteului.

3. Melanomul pe lentigo malign: forma rara de melanom (5% din cazuri), care se
dezvolta pe o leziune preexistenta (lentigo-ul malign sau melanoza Dubreuilh).
Aceasta apare la persoanele varstnice (decadele 6-7 de viata) si afecteaza zonele
fotoexpuse. Este policroma, cu zone brun-negre care alterneaza cu zone rosiaticealbastrui sau de culoare normala. Creste lent in interval de ani si poate atinge
dimensiuni de 4-10 cm. Marginile ei sunt neregulate, in unele portiuni se extind
rapid, iar in altele se produce resorbtia pigmentului.

4. Melanomul malign acral (acrolentiginos): reprezinta ~10% din melanoame.

Localizarea este la nivelul palmelor, plantelor, degetelor. Se prezint sub forma
unor macule pigmentate neomogen, pe suprafata carora se dezvolta o tumora
invaziva, a carei crestere se produce initial radial si apoi vertical.

O variant topografica este melanomul subunghial, localizat mai ales la haluce

sau la police i are aspectul unei leziuni hiperpigmentare subunghiale
asemanatoare cu melanomul acrolentiginos, sub forma de banda pigmentara
longitudinala insotita de hiperpigmentarea repliului unghial.

5. Melanomul malign acromic: nepigmentat. Aspectul este de nodul alb-rozat

sau rou, semidur, ce crete n suprafa i profunzime, depind diametrul de 1-2
cm, cnd devine mai moale, ulcereaz, sngereaz uor, acoperindu-se de cruste
hematice. Baza de implantare poate fi mai mic dect tumora, iar caracterul
rotunjit, burjonat, bine vascularizat poate produce confuzii cu un botriomicom.

Melanomul cavitii bucale este frecvent localizat pe limb, dar i pe

buze, gingii, palat, aprnd cel mai frecvent pe pielea sntoas. Prognosticul este
prost deoarece pacienii se prezint tardiv, cnd tumora vegetant, extins, de
culoare neomogen sau acromic, invadeaz profund mucoasa.