UNIVERSITATEA DE MEDICIN I

FARMACIE
GR. T. POPA IASI
FACULTATEA DE MEDICIN DENTAR

PARODONTOLOGIE

CURS NR 3

SEF LUCRARI DR LILIANA PASARIN

FACTORI DE ETIOPATOGENIE LOCALA

DETERMINANTI(PLACA BACTERIANA)
PREDISPOZANTI(FAVORIZANTI)----DE IRITATIE
----FUNCTIONALI

FACTORI DE ETIOLOGIE SISTEMICA

 BOALA PARODONTAL: concept ce reunete forme de
manifestare patologic la nivelul parodoniului marginal
etiologie plurifactorial:
plurifactorial factori determinani (PB)
favorizani
evoluie cronic (majoritatea cazurilor) cu perioade de

activitate i inactivitate
tratament complex i de lung durat

n sens strict, boala parodontal cuprinde:

gingivite
parodontite
manifestri parodontale
ale unor afeciuni sistemice
CLASIFICARE:
FACTORI LOCALI
FACTOR DETERMINANT==PLACA BACTERIANA

PLACA este un depozit format din agregari bacteriene

---adera la suprafata dintilor sau la mucoasa orala
---este complexa si in continua modificare
---apare ca un depozit mat,acumulat in arii retentive(santuri,
fosete,spatii interdentare,marginea gingivala
Pacient 52 ani,parodontita marginala cronica generalizata
PLACA BACTERIANA===DEPOZIT ALB-GALBUI LOCALIZATA IN SPECIAL
LA COLETUL DINTILOR

P B veche---zone de condensare minerala,anorganica

---se poate colora in negru,brun,verde,portocaliu cu ajutorul bacteriilor
cromogene
---se coloreaza cu ajutorul pigmentilor alimentari din cafea,ceai,nicotina

Depozite de plac bacterian

PLACA BACTERIANA VECHE----se calcifica si formeaza tartrul
(fata linguala a incisivilor inf,fata vestibulara a
molarilor superiori)

---o placa matura reuneste peste 35 specii microbiene

PLACA SUPRA-GINGIVALA (a suprafetelor netede vestibulare si linguale,a

fosetelor ocluzale,interdentara)
STREPTOCCOCUS SALIVARIUS,MITIS,SANGUIS
predomina in profunzimea fosetelor ocluzale
PLACA SUBGINGIVALA---este asociata dintelui si epiteliului gingival
---contine predominant bacterii anaerobe

ANUL 2000 a adus in etiologia bolii parodontale CONCEPTUL DE BIOFILM

3 etape majore:1.formarea peliculei glicoproteice

2.aderarea initiala,urmata de atasarea bacteriilor la nivelul
smaltului
3.colonizarea si maturarea placii,cu formarea BIOFILMULUI
Aspect al colonizrii iniiale
Placa bacterian. Colonizarea peliculei salivare cu bacterii pioniere.
 Placa bacterian. Colonizare primar.
Formare de colonii bacteriene (medalion).
LA 2 ore dupa un periaj corect---se formeaza o pelicula glicoproteica de
origine salivara
---nu prezinta bacterii si are functie de pro
tectie,participa la procese de remineralizare
sau demineralizare a smaltului

P B SE FORMEAZA ODATA CU COLONIZAREA PELICULEI GLICO-PROTEICE

CU BACTERII GRAM-POZITIVE

Aspect al colonizrii secundare

PREZENTA PLACII BACTERIENE
COMPOZITIA SI STRUCTURA PLACII BACTERIENE

---la nivelul placii exista cam 200-300 specii bacteriene plus alte microorga-
nisme ca micoplasme,protozoare,virusuri

---1 mg placa bacteriana==250milioane celule microbiene

---placa veche contine microorganisme diversificate
---cele mai frecvente microorganisme de la nivelul placii sunt: coci gram-pozitivi,
bacili gram-pozitivi,bacili gram-negativi si spirochete

Placa bacterian. Interacii bacteriene.

MICROORGANISME PARODONTO-PATOGENE:
---AGGREGATIBACTER ACTINOMYCETEMCOMITANS (Aa)
---PORPHYROMONAS GINGIVALIS (Pg)
---PREVOTELLA INTERMEDIA (Pi)
---TANERELLA FORSYTHIA (Tf)
---TREPONEMA DENTICOLA (Td)

Placa bacterian. Interacii bacteriene.

MICROORGANISMELE BIOFILMULUI PLACII ACTIONEAZA PRIN
URMATOARELE MECANISME:

A)Producerea de toxine(endo sau exotoxine)

B)Producerea de enzime(colagenaze si proteaze)
C)Producerea de antigeni
D)Produsi de dezagregare bacteriana(amoniu,hidrogen sulfurat)
E)Invazia directa a tesutului gingival
 PLACA BACTERIAN

Aspect al colonizrii bacteriene subgingivale. Suprafa radicular

lipsit de cement i colonizarea tubulilor dentinari deschii.
PLACA BACTERIAN

Aspect al colonizrii bacteriene. Fungi.

 FACTORI DE IRITAIE MATERIA ALBA

cuprinde acumulri de:

resturi alimentare
celule epiteliale descuamate
microorganisme

aspect: depozite albicioase, moi, detaabile

lipsete organizarea ntlnit la placa bacterian

 FACTORI DE IRITAIE

MATERIA ALBA

Depozite de materia alba i tartru

FACTORI DE IRITAIE

RETENIA I TASAREA
ALIMENTAR

asociat:
absenei punctului de contact
prezenei unei relaii interproximale inadecvate

FACTORI ce determin tasare alimentar:

abrazia ocluzal
pierderea suportului proximal
anomalii morfologice congenitale, versii, rotaii
extruzia dincolo de planul de ocluzie
restaurri odontale inadecvate
 RETENIA I TASAREA
ALIMENTAR

CLASA I. Abrazia ocluzal

 RETENIA I TASAREA
ALIMENTAR

CLASA I. Abrazia ocluzal

 RETENIA I TASAREA
ALIMENTAR

CLASA I. Abrazia ocluzal

 FACTORI DE IRITAIE

CLASA IIa. Pierderea suportului proximal

 RETENIA I TASAREA
ALIMENTAR

CLASA IIa. Pierderea suportului proximal

 RETENIA I TASAREA
ALIMENTAR

CLASA IIa. Pierderea suportului proximal

 RETENIA I TASAREA
ALIMENTAR

CLASA IIIa. Anomalii congenitale: detinogenesis imperfecta

 RETENIA I TASAREA
ALIMENTAR

CLASA IVa. Extruzia dincolo de punctul de contact

CLASA IVa. Extruzia dincolo de punctul de contact
RETENIA I TASAREA ALIMENTAR

CLASA Va. Restaurri inadecvate

 FACTORI DE IRITAIE PIGMENTAIILE
DENTARE

concentrare n pelicula dobndit a pigmenilor din

bacterii cromogene
alimente
ageni chimici

suprafa rugoas, favorabil reteniei de plac bacterian

Pigmentaii dentare
PIGMENTATII NICOTINICE
 CARIILE DENTARE

Carii dentare
OBTURATII DEBORDANTE
FACTORI DE IRITAIE
TARTRUL DENTAR

acioneaz ca factor de retenie pentru depozite moi

CONSECIN:
igien oral neadecvat
disfucii locale
deficit n actul masticator

FORMARE:
concentrare ionic
nucleaie
mineralizare
TARTRU SUPRA SI SUBGINGIVAL
 tartru supragingival
tartru subgingival
compoziia este variabil funcie de surs
 TARTRUL DENTAR

Tartru format n prezena plcii bacteriene

FACTORI DE
IRITAIE
 TARTRUL DENTAR

Tartru supra i subgingival

Igien oral deficitar
 FACTORI
MORFOLOGICI

Perl de mal: factor natural de retenie

Incongruene dentodentare:
factor natural de retenie
 FACTORI
MORFOLOGICI

Incongruene dentodentare:
factor natural de retenie
 FACTORI
MORFOLOGICI

anuri de dezvoltare: factor natural de retenie

 FACTORI IATROGENICI

Tratamente dentare defectuoase: factor iatrogenic de retenie

 FACTORI IATROGENICI

Tratamente dentare defectuoase: factor iatrogenic de retenie

 FACTORI IATROGENICI

Tratamente dentare defectuoase: factor iatrogenic de retenie

FACTORI IATROGENICI
Tratamente dentare defectuoase: factor iatrogenic de retenie
FACTORI FUNCIONALI

EDENTAII
FACTORI FUNCIONALI

EDENTAII
Migrari dentare
FACTORI FUNCIONALI

PARTICULARITI
ANATOMICE

Parodoniu fin
FACTORI FUNCIONALI PARTICULARITI
ANATOMICE

Inserii nalte ale frenurilor

FACTORI FUNCIONALI

MALOCLUZII
MALOCLUZII
FACTORI FUNCIONALI

PARAFUNCII

Bruxism
FACTORI FUNCIONALI

PULSIUNEA LINGUAL
FACTORI FUNCIONALI

PULSIUNEA LINGUAL
 FACTORI FUNCIONALI

RESPIRAIA ORAL

Apare o deshidratare exagerata a tesuturilor parodontale ce poate exacerba

reactia inflamatorie a tesuturilor parodontale legate de placa
Pacient 62 ani,restaurari inadecvate
TRATAMENT ORTODONTIC
 Factori etiopatogenici generali
reprezint condiii ce afecteaz starea general a organismului
n sensul modificrii capacitii sale de aprare

manifestrile parodontale sunt funcie de:

specificul bolii
factorul teren
factorii locali existeni

nu iniiaz procesul distructiv ci i accelereaz progresia i rata

de distrucie tisular
FACTORI ENDOCRINI(HORMONALI)

--tulburari ale functiei hipofizare,tiroidiene,paratiroidiene au rasunet la

nivel parodontal
---pubertatea
---sarcina
---menopauza

Gingivit sever determinat de o igien oral precar, de o gingivit

preexistent i prin efectul modificrilor hormonale n contextul sarcinii
(rspuns parodontal exagerat).
 DEFICIENE NUTRIIONALE

produc modificri la nivelul cavitii orale

aceste modificri sunt considerate manifestri orale sau
parodontale ale deficienelor nutriionale
DEFICIENA NUTRIIONAL n sine:
nu determin boal parodontal
influeneaz rspunsul parodoniului fa de iritanii locali
INFLUENE, OPINII
calitatea dietei
caracterul fizic al dietei
efectul asupra microorganismelor orale
Gingivit de sarcin
Gingivit de sarcin aspect pseudotumoral
Gingivit asociat administrrii de contraceptive
 DISFUNCII METABOLICE DIABET ZAHARAT

DIABETUL ZAHARAT

factor favorizant diabetul zaharat necontrolat

boala parodontal la pacientul diabetic nu urmeaz un
anumit tipar
studiile imunologice indic deficiene funcionale ale PMN
chemotactism
Fond patologic:
aderen
rezisten sczut la infecie
fagocitoz deficiene vasculare
(microangiopatii)
severitate crescut a reaciei
inflamatorii
Diabet zaharat
Pacient 48 ani,diabet tip ll
Parodontit cronic sever, inflamaie gingival marcat i multiple abcese
parodontale la un pacient cu diabet zaharat insulinodependent necontrolat.
 DISCRAZII SANGUINE
Manifestrile parodontale trebuiesc vzute n
termeni de interrelaie ntre esuturile orale i
organele formatoare a liniilor celulare, respectiv
sngele ca esut
LEUCEMIA
infiltrat inflamator al parodoniului
hipercretere consecutiv i leziune inflamatorie
secundar
susceptibilitate fa de infeciile orale
ANEMIA
raportul cu boala parodontal este nespecific
PURPURA TROMBOCITOPENIC
Leucemie si purpura trombocitopenica---hipercrestere gingivala exagerata
 IMUNODEFICIENE

exprim deficiene n mecanismele de aprare

IMUNODEFICIENE
PRIMARE agranulocitoz

SECUNDARE imunosupresii induse prin

medicaie sau pot fi patologice prin
distrucia sistemului limfoid
leucemie
boal Hodgkin
infecie HIVSIDA
granulomatoz
Leziune ulcerativ pe gingia ataat la un copil cu boal granulomatoas
cronic. Ulceraie vindecat fr cicatrice.
Parodontit ulceronecrotic n infecia HIVSIDA
Mielosupresie chemoterapeutic
 MEDICAIA

HIPERCRETERI GINGIVALE
modificarea metabolismului colagenului
leziuni inflamatorii supraadugate
rspuns inflamator exagerat

exemple: NIFEDIPIN
FENITOIN
CICLOSPORIN A

susceptibilitate genetic fa de capacitatea de

tolerare a administrrii pe termen lung
Hipercretere gingival indus de NIFEDIPIN
Hipercretere gingival indus de FENITOIN
Hipercretere gingival indus de CICLOSPORIN
 EREDITATEA

rol etiopatogenic insuficient cunoscut

anumitor forme de afectare parodontal li se recunoate

un caracter familial

susceptibilitatea pentru formele de parodontit pre

pubertar i juvenil pare a fi influenat de genotipul
gazdei
Neutropenie congenital
Sindrom PapillonLefevre
Sindromul Papillon-Lefevre
- afectiune rara, cu transmitere genetica
- caracteristici: 1. leziuni hiperkeratozice ale pielii palmo-plantare,
genunchi, coate
2. distructii parodontale severe (mai exista o
imbolnavire caracterizata prin leziuni hiperkeratozice dar fara
afectare parodontala - boala Meleda): survin devreme, inainte de
varsta de 4 ani si se manifesta prin inflamatie, distructie osoasa,
mobilitate dentara care duce la exfoliere si pierderea dintilor la 5-6
ani. Dintii permanenti erup normal dar se pierd si ei prin acelasi
proces, astfel incat la varsta de 15 ani copilul este edentat.
- frecventa: 1-4 cazuri la 1.000.000 de indivizi
Fibromatoz gingival
 DISFUNCII PSIHOSOMATICE

modaliti de inducere complexe

dezvoltarea unor obiceiuri traumatice
efect direct SNV asupra echilibrului fiziologic tisular
factori emoionali (stress, anxietate):
stressSNC cortizoldepresia sistemului imunitar
stress psihosocial SNV ADR.+ NORADR.

proteaze i prostaglandine
distrucie tisular
asocierea factorilor de risc: fumat, igien oral
Stomatit ulceronecrotioc
PIGMENTATII NICOTINICE
Pacient 40 ani,parodontita ulcero-necrotica
 Elemente de patologie parodontal

STAREA DE SNTATE PARODONTAL

stare de ECHILIBRU: patogenitatea populaiei
bacteriene
capacitatea de aprare a gazdei
stare de DEZECHILIBRU

BOALA PARODONTAL un grup de afeciuni / condiii
inflamatorii determinate de microorganisme

exist o asociere a microorganismelor plcii cu forma de afectare

parodontal
ipoteza plcii nespecifice
ipoteza plcii specifice
Virulena factorilor patogeni

PATOGEN PARODONTAL VIRULEN:

aderen la esut
capacitate de multiplicare
competiie cu alte microorganisme
(factorul bacterian de protecie a gazdei)
capacitate de a depi mecanismele de
aprare ale gazdei

MICROBIOTA ORAL: 300400 specii bacteriene

PATOGENI PARODONTALI: 1020 specii patogene
Microscopie de fluorescen. Invazia celulelor epiteliale cu P.
gingivalis.
Microscopie de imunofluorescen. Invazie
celular cu A. actinomycetemcomitans.
Virulena factorilor patogeni

DISTRUCIA TISULAR

MECANISM DIRECT
prin produi bacterieni
echipament enzimatic
(colagenaze, fosfolipaze, neuraminidaze)

MECANISM INDIRECT
eliberarea de substane biologic active din celulele
gazdei
invazia direct a celulelor

inhibiia metabolismului sau dezvoltrii celulare

Mecanisme de aprare ale gazdei

PRIMA LINIE DE APRARE

saliv + fluid crevicular
cantitate (autocurire)
compoziie
integritatea ataamentului epitelial i conjunctiv
prezena PMN joncionale (rol defensiv)

A DOUA LINIE DE APRARE

reacia inflamatorie acut

A TREIA LINIE DE APRARE

reacia imunitar specific

A PATRA LINIE DE APRARE

ansamblul sistemului imunitar
 Interaciunea patogeni gazd

reacia de aprare a parodoniului INFLAMAIA

EVOLUIE:
funcie de agentul patogen
reactivitatea tisular

inflamaie acut, subacut, cronic
FENOMENE REACIONALE:
alterare celular
fenomene reacionale (vasculare, tisulare)
STADII evolutive:
leziunea iniial GINGIVITA nu evolueaz
ntotdeauna spre parodontit dar
leziunea de debut PARODONTITA este ntotdeauna
leziunea stabilit precedat de o gingivit.

leziunea avansat (parodontit)

 LEZIUNEA INIIAL CARACTERISTICI

localizat la periferia bazei sulcusului gingival

modificri inflamatorii acute

vasodilataie
exsudat inflamator (fluid crevicular)
infiltrat celular PMN

stimularea migrrii PMN

spaii intercelulare la nivelul epiteliului de jonciune

cu periclitarea funciei de barier
LEZIUNEA INIIAL CARACTERISTICI

LEZIUNE INIIAL proces inflamator

dezvoltat la limita histologic a sulcus-
ului gingival.
 LEZIUNEA DE DEBUT CARACTERISTICI

exacerbarea fenomenelor din leziunea iniial

funcia de barier a epiteliului de jonciune limitat

apariia spaiilor intercelulare

reducerea ataamentului la smal
sulcus gingival tot mai profund
(placa subgingival)
infiltrat limfocitar

modificri citopatice ale fibroblastelor gingivale

distrucie progresiv a fibrelor de colagen

hiperplazia epiteliului de jonciune: proiecii apicale

digitiforme
LEZIUNEA DE DEBUT CARACTERISTICI

LEZIUNE DE DEBUT gingivit experimental

LEZIUNEA DE DEBUT CARACTERISTICI

Gingivit incipient (LEZIUNE DEBUT)

 LEZIUNEA STABILIT CARACTERISTICI

persistena caracteristicilor din leziunea iniial

discontinuitatea i hiperplazia epiteliului joncional

apariia pungilor gingivale i ulceraiilor epiteliului

intern
proces destructiv continuu al esutului conjunctiv

gingival degradarea matricei extracelulare

expansiunea de volum a esutului afectat

(proces hipertrofic)
episodic procese reparatorii fibrotice

(gingivit hiperplazic)
LEZIUNEA STABILIT CARACTERISTICI

Gingivit cronic (LEZIUNE STABILIT)

LEZIUNEA STABILIT CARACTERISTICI

Gingivit cronic (LEZIUNE STABILIT)

 ELEMENTE CHEIE

GINGIVITA

LEZIUNE INIIAL modificri acute exsudative

nu are eviden clinic
LEZIUNE DE DEBUT dominant limfocite T

evident clinic
LEZIUNE STABILIT dominant plasmocite

funcie de barier a epiteliului joncional periclitat

prin proces inflamator

distrucie esut conjunctiv

eliberare crescut de metaloproteinaze

 LEZIUNEA AVANSAT CARACTERISTICI

persistena caracteristicilor din leziunea stabilit

extensia apical a distruciei inflamatorii

esut conjunctiv supraalveolar

os alveolar, ligament parodontal
predominana infiltratului plasmocitar

pierdere de ataament conjunctiv

distrucia colagenului
migrarea apical a epiteliului de jonciune
formare de pung parodontal
distrucie os alveolar

evoluie episodic: stare de activitate inactivitate

episoade de vindecare
LEZIUNEA AVANSAT CARACTERISTICI

Parodontit (LEZIUNE AVANSAT)

 ELEMENTE CHEIE
PARODONTITA

extinderea inflamaiei spre:

osul alveolar
ligamentul parodontal

migrarea spre apical a epiteliului de jonciune

distrucia esutului conjunctiv de ataament

degradarea colagen
resorbie osoas
formare de pungi
 PATOGENIA BOLII PARODONTALE

dezechilibrul relaiei patogen gazd

activarea rspunsului inflamator i imunitar

sintez crescut de mediatori (citokine)

episoade de degradare a
esutului conjunctiv
esutului osos

relaie nou de echilibru patogeni gazd

Bibliografie
1.Carranza,s Clinical Periodontology
2.Dumitriu HT. Parodontologie. Ediia a
v-a. Editura Viaa Medical Romneasc, Bucureti, 2009.

3.Lindhe J, Lang NP, Karring T. Clinical Periodontology

and Implant Dentistry. 5th Edition, Willey-Blackwell, 2008.

4.Mru S, Mocanu C. Parodontologie Clinic, Editura

Apollonia, Iai, 2000.

5.Mru S. Ghid Practic de Propedeutic Parodontal.

Editura Pim, Iai, 2010.

6.Martu S.,Pasarin L.,Ursarescu I.

Propedeutique parodontale.Guide pratique
Maison d,edition,,Gr T Popa,, UMF Iasi,2014
VA MULTUMESC PENTRU ATENTIE!!!

VA URMA..