Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bazin Biomec
Bazin Biomec
caracteristici anatomofunc]ionale [i
biomecanice
transvers maxim (13,5 cm): distan]a \ntre punctele cele mai dep`rtate ale liniei
arcuate;
transvers mediu (13 cm): intersecteaz` la jum`tate distan]a dintre promontoriu [i
simfiz`.
Diametrele str#mtorii inferioare:
diametrul antero-posterior (9 cm): extensibil.
diametrul transversal biischiatic (12 cm): \ntre tuberozit`]ile ischiatice.
diametrul oblic (11 cm): \ntre ligamentul sacro-coccigian [i jum`tatea ramurii
ischiopubiene.
|nclina]ia pelvisului
Alt ligament extrinsec este ligamentul iliolombar, care are rol de a solidariza ultimele
dou` vertebre lombare la creasta iliac`. El are trei fascicule: orizontal iliotransversal,
posterior, oblic.
Sacrul joac` rolul unei pene introduse \ntre cele dou` coxale. C#nd se aplic` for]ele de
greutate, sacrul nu se pr`bu[e[te \n micul bazin din cauza conforma]iei articula]iilor sacro-
iliace [i ligamentelor (intriseci [i extrinseci) ale acestora.
For]ele ce ac]ioneaz` asupra bazinului vor fi descompuse la nivelul sacrului \n direc]ii ce
ac]ioneaz` pe toat` grosimea sa. Astfel, for]ele se transmit prin coloana vertebral` direct
sacrului, apoi uniform articula]iilor sacro-iliace, coxalelor, articula]iilor coxo-femurale [i \n
final, extremit`]ilor superioare ale celor dou` oase femurale. |n func]ie de aceste presiuni,
trabeculele osoase se vor orienta \n dou` sisteme trabeculare (superior [i inferior) [i dou`
zone de condensare marginale.
Sistemul trabecular superior are o direc]ie dinspre creasta iliac` spre por]iunea
Sistemul trabecular inferior are o direc]ie dinspre creasta iliac` spre por]iunea medial` a
cavit`]ii cotiloide.
|ntre cele dou` sisteme trabeculare se realizeaz` dispozi]ii ogivale, ce vor conferi
rezisten]` osului. Ambele sisteme vor intersecta, inferior, fasciculul arciform cotiloid.
Da la cavitatea cotiloid`, for]ele vor fi preluate de sistemele trabeculare ale celor
dou` oase femurale. Mai exist` un fascicul ischiatic, \n grosimea tuberozit`]ii ischiatice,
orientat spre inferior.
Biomecanica bazinului
Cele dou` coxale realizeaz` mi[c`ri concomitent cu sacrul, bazinul \n
ansamblu put#nd fi considerat un \ntreg rigid. La nivelul articula]iilor sacro-
iliace se realizeaz` mi[c`ri de bascul` ale sacrului, \n jurul unui ax
transversal ce str`bate zona superioar` a sacrului. Aceste mi[c`ri sunt
numite nuta]ie [i contranuta]ie.
Mi[carea de nuta]ie: \n timpul acestei mi[c`ri, baza sacrului se
orienteaz` \n jos [i \nainte, iar v#rful sacrului - \n sus [i \napoi; astfel,
str#mtoarea superioar` se mic[oreaz` iar str#mtoarea inferioar` se m`re[te.
Mi[carea de contranuta]ie: \n timpul acestei mi[c`ri, baza sacrului se
orienteaz` \n sus [i \napoi, iar v#rful sacrului - \n jos [i \nainte; astfel,
str#mtoarea superioar` se m`re[te iar str#mtoarea inferioar` se mic[oreaz`.
{OLDUL
caracteristici anatomofunc]ionale [i biomecanice
- cele dou` trohantere sunt voluminoase, indic#nd prin volumul lor m`rimea
for]elor ce ac]ioneaz` asupra [oldului; la nivelul lor se inser` mu[chi puternici.
- axul colului femural este \nclinat fa]` de axul lung al corpului femurului cu
125-135, unghiul realizat astfel numindu-se unghi de \nclina]ie; de asemenea,
axul colului femural este orientat nu numai de jos \n sus ci [i dinapoi-\nainte [i
din`untru \n afar`, realiz#nd cu planul frontal un unghi de 15-25, numit unghi de
declina]ie.
- epifiza proximal` a femurului prezint` o arhitectur` intern` trabecular`
caracteristic`; astfel, fasciculele trabeculare au o direc]ie dinspre capul femural [i
marele trohanter c`tre cele dou` lame corticale ale corpului femural. Aceste fascicule
trabeculare sunt bine individualizate, ca rezultat al for]elor exercitate asupra
femurului. Fasciculele trabeculare sunt: 1. fasciculul cefalic (ce corespunde for]elor
de presiune), 2. fasciculul trohanterian (ce corespunde for]elor de trac]iune), 3.
fasciculul arcuat (corespunde for]elor de trac]iune). Fasciculul cefalic are form` de
evantai cu baza \n sus, pornind din partea supero-intern` a capului femural [i
\ndrept#ndu-se \n jos [i \n afar`. Fasciculul trohanterian pleac` de la trohanterul
mare, are direc]ie arcuat` \n jos [i \n`untru, continu#ndu-se cu trabeculele corticalei
interne a corpului femurului. Fasciculul arcuat pleac` de la trohanterul mare, se
\ndreapt` \n sus [i \n`untru [i ajunge la partea infero-intern` a capului femural.
Fasciculele trohanterian [i arcuat se \ntretaie \ntre ele la 90 alc`tuind astfel un
|ntre toate cele trei fascicule, la baza colului femural, apare o zon` triunghiular`, f`r`
travee, numit` triunghiul Ward acesta este un spa]iu de minim` rezisten]` la nivelul
c`ruia au loc frecvent fracturile de col femural.
- corpul femurului are o direc]ie oblic` de sus \n jos [i dinafar` \n`untru; axul lung al
s`u, axul anatomic este diferit de axul biomecanic (axul biomecanic pleac` de la centrul
capului femural [i se \nt#lne[te cu axul anatomic \n partea central` a extremit`]ii distale a
femurului); cele dou` axe realizeaz` \ntre ele un unghi de 6-9, deschis superior.
Capsula articular`:
este puternic`, rezistent`, alc`tuit` din dou` tipuri de fibre: superficiale (longitudinale) [i
profunde (circulare).; fibrele se vor grupa form#nd ligamentele. Grosimea capsulei este
maxim` la nivelul ligamentului iliopretrohanterian.
Ligamentele:
Rota]ia
Exist` dou` tipuri de rota]ii: extern` [i intern`. |n timpul rota]iei externe, femurul se
\nv#rte \n jurul unui ax vertical, ce trece prin centrul capului femural. Marele trohanter se
mi[c` dinainte spre \napoi, iar v#rful piciorului se \ndreapt` spre \n afar`. |n timpul rota]iei
interne, mi[carea se produce invers. Trohanterul mare se \ndreapt` spre \nainte [i v#rful
piciorului spre \n`untru.
Rota]ia extern` activ`: 35, pasiv`: 40. Rota]ia intern` activ`: 15, pasiv`: 20.
Mu[chii:
Femurul
Este cel mai mare os al corpului. Diafiza sa prezint`, \n 2/3 superioare, o curbur` cu
concavitatea intern`, situat` \n plan frontal, curbur` ap`rut` datorit` faptului c` femurul
se comport` ca o coloan` \nc`rcat` excentric (coloan` mobil` superior [i fixat` inferior).
Femurul prezint` de-a lungul \ntregii diafize o curbur` cu concavitatea posterioar`,
situat` \n plan sagital, curbur` ap`rut` datorit` faptului c` femurul se comport` ca o
coloan` \nc`rcat` central [i mobil` at#t \n partea ei superioar` c#t [i \n partea
inferioar`.
|n ceea ce prive[te for]ele ce ac]ioneaz` asupra femurului, \n 1/3 superioar` femurul
este supus \n special for]elor de flexie, torsiune, forfecare, \n 1/3 medie for]elor de
r`sucire, iar \n 1/3 inferioar` - for]elor de compresiune. Evident c`, datorit` for]elor
diferite ce solicit` func]ional anumite zone din femur vor ap`rea varia]ii \n grosimea
corticalei.
|n ortostatism, femurul preia greutatea corpului transmi]#nd-o gambei. Axul s`u
anatomic nu corespunde axului biomecanic (axul biomecanic une[te foseta capului
femural cu centrul genunchiului); \ntre ele se formeaz` un unghi deschis \n sus, cu
valoare de 6-9 (diferen]ele sunt date de raportul existent \ntre lungimea colului
femural [i lungimea diafizei femurale).
Epifiza distal` a femurului are dimensiuni crescute at#t transversal, c#t [i antero-posterior;
ea prezint` trohleea femural` (alc`tuit` din [antul trohleei [i dou` versante \nclinate \ntre ele),
fosa intercondilian`, condilii extern [i intern.
Condilul femural intern este mai voluminos [i mai cobor#t dec#t cel lateral.
Datorit` diferen]ei anatomice \ntre axul mecanic al femurului [i cel al tibiei \n condi]ii
fiziologice, se delimiteaz` un unghi obtuz, deschis lateral, de aproximativ 175, numit genu-
valgum fiziologic.
Tibia
Epifiza proximal` tibial` este voluminoas`, u[or aplatizat` dinspre anterior spre
posterior, av#nd o fa]` anterioar` convex` [i una posterioar`, u[or concav`. Este
alc`tuit` din dou` forma]iuni osoase relativ voluminoase, numite condili tibiali
(medial [i lateral). Fiecare condil prezint`, superior, c#te o suprafa]` articular`
concav`, pentru condilul femural corespondent, numit` fa]` articular` superioar`.
|ntre cele dou` fe]e articulare superioare se afl` o protuberan]` osoas` numit`
eminen]a intercondilian`, care prezint` la r#ndul ei un tubercul intercondilian
lateral [i unul medial. Anterior de aceast` eminen]` [i posterior de ea se afl` dou`
suprafe]e articulare triunghiulare, care \mpreun` cu suprafe]ele articulare concave
alc`tuiesc platoul tibial, ce este acoperit \n \ntregime de cartilaj hialin gros de
6-7 mm.
Pe fa]a anterioar` a epifizei proximale, pe linia median`, se afl` tuberozitatea
tibial` anterioar`, pe care se inser` tendonul rotulian. Lateral de acesta se afl` o
mic` protuberan]` osoas` numit` tuberculul Gerdy, pe care se inser` fascia lata.
Rotula
Tendonul rotulian este cel mai gros ligament al acestei articula]ii (2-3 cm) [i are
o lungime de 5-6 cm; este aplatizat dinspre anterior spre posterior; se \ntinde
\ntre v#rful rotulei [i tuberozitatea tibial` anterioar`, av#nd form` triunghiular`.
Prezint` dou` fe]e [i dou` margini: prin fa]a sa anterioar` r`spunde fasciei
femurale, iar prin cea posterioar` unei mase celulo-adipoase numit` corpul
adipos infrapatelar Hoffa [i mai jos unei burse seroase numit` bursa infrapatelar`
profund`. Marginile sale vin \n raport cu forma]iunile de \nt`rire ale capsulei:
expansiunile mu[chiului cvadriceps, retinaculele patelei medial [i lateral
(ligamente verticale ce se \ntind de la marginile rotulei la condilul femural
corespondent).
Tendonul rotulian stabilizeaz` capsula articular` \n plan anterior; el formeaz`,
\mpreun` cu mu[chiul cvadriceps, cu rotula [i cu tendonul cvadricipital, aparatul
extensor al genunchiului.
Ligamentul colateral intern (medial, tibial) este aplatizat [i rezistent; se \ntinde \ntre
fa]a medial` a condilului femural intern [i fa]a medial` a condilului tibial medial; este
format din dou` fascicule (superficial [i profund) [i din trei feluri de fibre: verticale, situate
\n partea cea mai anterioar` [i care se \ntind de la femur la tibie, oblice descendente,
care plecate de la femur se \ndreapt` \n jos, r`sfir#ndu-se pe meniscul medial [i, oblic
ascendente, \ndreptate de la tibie spre meniscul medial.
Acest ligament se confund` \n partea posterioar` cu capsula articular`, pe c#nd \n cea
anterioar` este bine individualizat. Prin fa]a sa profund` vine \n raport cu meniscul
articular, cu tendonul orizontal al semimembranosului [i cu artera articular` infero-
intern`. Fa]a lui superficial` este acoperit` de fascia femural` [i de tendoanele ce
particip` la formarea complexului aponevrotic numit laba de g#sc`. Ca o caracteristic`,
acest ligament se opune mi[c`rii de abduc]ie a gambei fa]` de coaps` (mi[care de
hipervalgus).
Ligamentul \ncruci[at antero-extern este puternic, relativ scurt, de forma unui cilindru;
este aplatizat antero-posterior; distal, se inser` anterior de eminen]a intercondilian`, iar
proximal, se inser` pe fa]a medial` a condilului femural extern, av#nd o direc]ie oblic` \n
sus, \napoi [i \n afar`.
Acest ligament se opune deplas`rii anterioare a tibiei fa]` de femur (se opune sertarului
anterior).
Ligamentul \ncruci[at postero-intern are forma asem`n`toare cu aceea a
ligamentului \ncruci[at antero-extern, dar este ceva mai gros [i se rupe mult mai rar; distal
se inser` posterior de eminen]a intercondilian`, iar proximal se inser` pe fa]a lateral` a
condilului femural medial, av#nd o direc]ie oblic` \n sus, \nainte [i \n`untru.
Se opune deplas`rii posterioare a tibiei fa]` de femur (se opune sertarului posterior).
Pe partea anterioar` [i posterioar` a celor dou` ligamente \ncruci[ate se distinge c#te un
fascicul numit:
Cei doi condili femurali nu sunt egali ca m`rime, cel medial fiind mai divergent [i mai lung,
m`sur#nd 10 mm; coboar` mai jos (2-7 mm) dec#t cel lateral, astfel \nc#t femurul, a[ezat cu
cei doi condili pe un plan orizontal, va lua o direc]ie oblic` \n sus [i \n afar`.
Suprafa]a articular` a epifizei inferioare femurale, reprezentat` de cei doi condili femurali,
este recurbat` \napoi [i de aceea partea sa cea mai mare este situat` \napoia axului osului.
Fiecare condil este oblic orientat [i axul s`u de \nv#rtire este oblic de sus \n jos [i din spa]iul
intercondilian \nspre fa]a cutanat`.
Cei doi condili diverg dinainte-\napoi, astfel c` diametrul transversal al extremit`]ii inferioare
a femurului este mai mare \n partea posterioar` dec#t \n cea anterioar`.
Din profil, forma condililor realizeaz` o volut` a c`rei raz` cre[te dinapoi-\nainte, de la 16 la 45
mm.
Cele dou` cavit`]i glenoide ale tibiei sunt diferite, astfel cea medial` este mai ad#nc` cu 3
mm dec#t cea lateral` [i are o raz` de curbur` de 70 mm; rezult` c` din cauza decalajului
dintre cele dou` cavit`]i, fiecare prime[te transmiterea for]elor de presiune pe un plan
orizontal, dar pe paliere diferite.
Suprafa]a articular` total` a genunchiului este considerat` ca fiind \n medie de 30 cm2 .
Structura extremit`]ilor osoase marcheaz`, prin sistemul lor trabecular, traiectoria tensiunilor
principale la care sunt supuse. Astfel, epifiza femural` distal` are dou` sisteme trabeculare: