Sunteți pe pagina 1din 42

FIRMA N MEDIUL

INTERNAIONAL DE
AFACERI
Curs 3
Firma internaional
Primele studii n domeniul firmelor accent pe
beneficiile pe care internaionalizarea le presupunea,
dar mai ales pe primele etape ale acesteia, decizia de
internaionalizare i locul n care urmau s se realizeze
investiiile, mai degrab dect pe managementul acestora

n anii 1960, investiiile strine directe - fluxuri de


capital dintr-o ara n alta realizate pentru a obine rate ale
profitului mai mari
Firma internaional cont.

Schimbarea fundamental n paradigma competiiei


globale n anii 80 - mutarea accentului de pe decizia de a
investi pe pieele strine pe valoarea strategic a deinerii
i exploatrii de active n diferite ri

(Kogut, B., A Note On Global Strategies, Strategic


Management Journal; Jul/Aug 1989; 10, 4; pg. 383-389)
Firma internaional cont.
Internaionalizarea activitilor o funcie a modului de
transmitere a cunotinelor;

Michael Polanyi (1962): cunotine focale (obiectul


concret al analizei) i tacite (modalitile prin care poate fi
mbuntit nvarea celor focale)
Cunoaterea focal, explicit, formal vs. cunoaterea tacit
Cunotinele aparin unor structuri sau persoane
ntr-unmediu internaionalizat apar schimburi informale i
acumularea de cunotine tacite, formndu-se know-how-ul i
expertiza
Firmele internaionale cont.
Dunning - trei raiuni principale care determin localizarea ISD-
urilor n economiile lumii:

1.goana dup active strategice (cunotine, tehnologie),


identificate mai ales n rile dezvoltate;

2.mrimea costurilor de tranzacionare determinate de distan,


n scdere att ca niveluri absolute ct i ca importan datorit
liberalizrii activitii economice;

3.pe lng activele strategice, sunt cutate acele condiii care


permit firrmelor s dobndeasc un grad de cunoatere mai
mare a industriei n ara gazd, ceea ce are loc de obice odat
cu dezvoltarea firmelor domestice cu care se con-lucreaz.
Firmele internaionale cont.
Faze de internaionalizare Motivaii
Punerea n valoare a avantajelor
obinute pe piaa domestic
Dezvoltarea competenelor de
Internaionalizarea iniial marketing i tehnologie
Sprijinul guvernului pentru
internaionalizare
Diversificarea riscurilor
Potenialul locaiilor de
Internaionalizare internaionalizare vizate
Reducerea costurilor prin
subcontractare
Dezvoltarea/implantarea local Eludarea barierelor comerciale
Optimizarea resurselor locale
Optimizarea produciei i logisticii
O mai bun gestionare a unei reele
Multinaionalizare/globalizare extinse de clieni
Globalizarea unor funcii ale firmei:
marketing, fiscalitate, etc.

dup Filip, R., Popa, I., Management Internaional, Ed. Economic, 1999,
pg. 85
Modalitati de patrudere pe pietele
internationale
OPERATIUNILE COMERCIALE
COMBINATE
1. operatiunile in contrapartida,
2. reexportul,
3. lohn-ul
4. operatiunile de switch.
OPERATIUNILE COMERCIALE
COMBINATE
1. operatiunile in contrapartida
In sens restrans, contrapartida include acele tranzactii in
care se impune contractual o legatura, o conditionare,
intre fluxurile de export si cele de import:

compensatiile (barterul si clearingul)


operatiunile paralele (cumpararile legate, cumpararile in avans,
buy back-ul si aranjamentele compensatorii - offsets).,

In sens larg, ea se refera la toate aranjamentele


compensatorii prin care exportatorul se obliga
contractual sa contribuie la realizarea unor venituri in
valuta de catre importator.
OPERATIUNILE COMERCIALE
COMBINATE
1. operatiunile in contrapartida
La extinderea operatiunilor in contrapartida au contribuit:
lfactori de ordin conjunctural:
- penuria de resurse valutare
- modificarile semnificative ale cursurilor valutare (riscuri valutare)
- datoria externa
- deficite importante in balantele de plati
- cresterea pretului energiei si a materiilor prime in anii `70
lfactori de ordin tehnic:
- operatiunile combinate pot fi utilizate ca modalitate facila si
eficienta de diminuare a unor surplusuri fara a practica preturi
reduse
- se reduce efectul cresterii preturilor provocate de inflatie
- sunt utilizate pentru suplimentarea tranzactiilor de vanzare-
cumparare.
OPERATIUNILE COMERCIALE
COMBINATE
2. reexportul,
Operatiunea de reexport consta in cumpararea si revanzarea unei marfi in vederea
obtinerii unei diferente de plati care sa acopere costurile ocazionate de derularea
operatiunii, plus un profit, sau in scopul promovarii relatiilor comerciale externe.
TIPOLOGIA REEXPORTULUI
A.In functie de scopurile urmarite, pot fi:
la. reexporturi destinate obtinerii unor profituri
lb.reexporturi efectuate in vederea promovarii relatiilor reciproce
B.In functie de ruta operatiunii ( logistica ), pot fi:
la. reexporturi cu tranzitarea teritoriului vamal
lb. reexporturi fara tranzitarea teritoriului vamal
C.In functie de amplitudinea operatiunilor efectuate, pot fi:
la. reexporturi fara prelucrarea marfii
lb. reexporturi cu prelucrarea marfii
D.In functie de nevoia de corectare a unor dezechilibre economice, sunt:
la. reexporturi pt. atenuarea efectelor unor interdictii de transfer valutar
lb. reexporturi pt. compensarea obligatiei de a fi platit in moneda neconvertibila sau mai
slaba
lc.reexporturi pt. solutionarea lipsei de capacitati de absorbtie a pietei .
OPERATIUNILE COMERCIALE
COMBINATE
3. lohn-ul
Contractele n regim de lohn au loc ntre dou pri strine, fiind un contract internaional.
Prile sunt formate din exportator i importator, sau ordonator i executant. De obicei
ordonatorul este o firm cu prestigiu, cunoscut pe piaa internaional. Acest tip de contract
se ntlnete mai mult n industria uoar (textil, de fabricare a nclmintei sau a
esturilor i ornamentelor).

Exist avantaje i dezavantaje pentru ambele pri.


Avantajele ordonatorului sunt acelea c gsete o baz material (cldiri, utilaje, etc.) n
care face investiii minime; fora de munc este mult mai ieftin dect n ara de origine; i
lrgete producia.
Avantajul executantului este acela c ine ocupat fora de munc.

Riscul specific regimului de lohn pentru ordonator este ca marfa s fie cu deficiene.
Dezavantajul executantului este acela c marfa fabricat este vndut sub marca
ordonatorului, cea ce l menine pe executant n anonimat.

Lohn activ
Lohn pasiv
OPERATIUNILE COMERCIALE
COMBINATE
4. operatiunile de switch.

Operatiunile de switch combin conditiile comerciale ale vnzrii-cumprrii


(cantitatea, pretul, termenul de livrare, locul livrrii etc.) cu valuta n care
urmeaz a se efectua plata, fiind operatiuni de arbitraj de valut si marf.

Mecanismul operatiunilor de switch, prin caracterul su complex, se diferentiaz


de mecanismul operatiunilor comerciale clasice, prezentnd o serie de trsturi
specifice, dintre care:

:prezentarea a cel putin trei parteneri n desfsurarea operatiunilor de


switch;
existenta unor tehnici de plti si ncasri deosebite (plti si ncasri n
valut liber convertibil, ca si n moned de clearing);
aparitia unor operatiuni auxiliare, determinate de existenta unor
activitti legate de depozitare, sortare, reambalare
Diferene ntre firma la nivel global i
internaional
Tipologia societilor comerciale n Romnia
Societatea cu Raspundere Limitata (SRL)
Rspunderea asociatilor pentru datoriile sociale este
limitata la aporturile la capitalul social subscris si varsat.
O societate cu raspundere limitata poate fi infiintata de cel
putin 1 asociat (asociat unic) si cel mult 50 (cincizeci) de
asociati

Sursa:
http://www.ccib.ro/ro/CCIB/4/48/123/tipuri+de+societati+co
merciale.html
Tipologia societilor comerciale n Romnia
cont.
Societatea pe Actiuni (SA)
Capitalul social - reprezentat prin actiuni emise de
societate
Capitalul social este expresia valorica a aportului
actionarilor, iar in schimbul aportului actionarii primesc
actiuni

Sursa:
http://www.ccib.ro/ro/CCIB/4/48/123/tipuri+de+societati+co
merciale.html
Tipologia societilor comerciale n Romnia
cont.
Parteneriatul:
Societatea in nume colectiv
Societatea in comandita simpla
Societatea in comandita pe actiuni

partenerii unei societati in nume colectiv si partenerii activi ai


unei societati in comandita simpla au raspundere nelimitata
cu privire la obligatiile ce deriva din parteneriat fata de
terti. Fiecare dintre acesti parteneri raspunde solidar si colectiv
pentru indeplinirea acestor obligatii.
Sursa:
http://www.ccib.ro/ro/CCIB/4/48/123/tipuri+de+societati+comerci
ale.html
Tipologia societilor comerciale n Romnia
cont.

Societatea n nume colectiv


asociatii raspund in mod solidar si nemarginit pentru datoriile
societatii si isi exercita comertul sub o forma colectiva, iar dreptul
de a reprezenta societatea apartine fiecarui administrator, afara
de stipulatie contrara in actul constitutiv; nu necesita capital
social initial, dar asociatii raspund cu tot ce poseda, cu exceptia
asociatilor comanditari. Valoarea capitalului social minim este de
200 lei. Se caracterizeaza prin existenta a doua categorii de
asociati: comanditati si comanditari

Sursa:
http://www.ccib.ro/ro/CCIB/4/48/123/tipuri+de+societati+comerci
ale.html
Tipologia societilor comerciale n Romnia
cont.

Societatea in comandita simpla


Asociatii comanditati au dreptul exclusiv de a participa la
administrarea societatii in comandita, datorita existentei
raspunderii lor personale si solidare pentru datoriile sociale;
administrarea se va incredinta unuia sau mai multor
asociati comanditati; asociatii raspund cu tot ce poseda, cu
exceptia asociatilor comanditari

Sursa:
http://www.ccib.ro/ro/CCIB/4/48/123/tipuri+de+societati+co
merciale.html
Tipologia societilor comerciale n Romnia
cont.

Societatea in comandita pe actiuni


Este o societate asemanatoare SCS cuprinzand doua
categorii de asociati: comanditari si comanditati; capitalul
social este impartit in actiuni; legea asimileaza SCA cu
societatea pe actiuni fiind reglementata de dispozitiile
legale referitoare la societatea pe actiuni si se constituie
prin: constituire simultana si constituire simultana sau prin
subscriptie publica
Sursa:
http://www.ccib.ro/ro/CCIB/4/48/123/tipuri+de+societati+co
merciale.html
Tipologia societilor comerciale n Romnia
cont.
Sediile secundare:
Sucursala - un dezmembramant, fara personalitate juridica, al
societatii comerciale; se inregistreaza in registrul comertului si i se
atribuie un cod unic de inregistrare;

Sucursala unei societati straine - nu are personalitate juridica sau


capital social propriu; este o unitate a societatii-mama, activitatile
sucursalei nu pot excede obiectul de activitate a societatii-mama;

Filiala - o societate comerciala cu personalitate juridica care se


infiinteaza intr-une din formele de societate comerciala enumerate; va
avea regimul juridic al formei de societate in care s-a constituit

Sursa:
http://www.ccib.ro/ro/CCIB/4/48/123/tipuri+de+societati+comerciale.ht
ml
Tipologia societilor comerciale n Romnia
cont.

Reprezentanta - infiintata de societati straine in Romania


pentru a desfasura activitati necomerciale, cum ar fi
publicitatea si cercetarea de piata, in numele societatii-
mama; nu pot desfasura activitati comerciale;
Consortiul pe baza unui contract de asociere in
participatiune prin care partile actioneaza impreuna pentru
atingerea unui scop comun in afaceri; nu presupune
crearea unei persoane juridice
Trustul nu este recunoscut de legislatia naional
Rigiditi ale sediilor centrale versus
cele ale flilialelor

Rigiditi ale sediilor Rigiditi ale filialelor


centrale

Abordare etnocentric Orientare pe strngerea de


Orientare ctre trecut profit i mai puin pe
(structurile, procedurile i controlul costurilor
succesele de ieri) Supra-estimarea
Birocratizare importanei pieei locale
Utilizarea incomplet a Eforturi insuficiente de a
cunotinelor managerilor comunica cu sediul central
Multinaionalele
i mediul internaional de afaceri
STN au devenit factorii determinani ai expansiunii
afacerilor internaionale

STN au dezvoltat capabiliti organizaionale care le


permit controlul operaiunilor de afaceri n mai mult de o
ar

Aceste caracteristici fluide le permit deinerea unor


practici organizaionale care le permit adaptarea la
diferite medii internaionale
Interaciuni ale multinaionalelor cu MIA
Funciile afacerii n context internaional
Scopurile corporative n companiile
mari (SA-uri/internaionalizate)
Principii de organizare ale
multinaionalelor
Descentralizare
Centralizare Firme mici
Firme mari Capital mai puin abundent
Capital abundent Importan relativ redus a
Important relativ mare a diviziei
diviziei Mediu stabil
Mediu nalt competitiv Importan redus a economiilor
Importan ridicat a de scar
economiilor de scar Necesitatea folosirii unei
Necesitatea folosirii unei tehnologii de vrf apare doar
tehnologii de vrf foarte rar sau deloc
Linii de produse omogene Grad de diversificare a
Interdependen mare ntre produselor ridicat
uniti Linii de produse eterogene
Exist puini manageri Bazin de resurse umane
competeni n ara gazd specializate in management n
Experien mare n procesele ara gazd
de internaionalizare Experien redus n procesele
Distan geografic redus de internaionalizare
ntre sediul central i filiale Distan geografic redus ntre
sediul central i filiale
Tipuri de structuri organizatorice
Tipologia structurilor organizaionale:

structura organizatoric de tip funcional;

structura organizatoric multidivizional/uniti de afaceri


(business units):
pe produs
pe piee difereniate pe zone geografice
pe consumatori;

structur matriceal.
Structura bazat pe funcii (funcional) a
firmei
Structura bazat pe funcii (funcional) a
firmei cont.
Dezavantaje:
Avantaje:
1. responsabilitatea pentru profit se
1.angajaii sunt specializai ntr-o formeaz cu precdere n zona
arie ngust de sarcini, ca baz
pentru creterea eficienei; superioar;

2.structura reflect n mod logic 2. se poate ajunge la supra-specializarea


funciile; i ngustarea punctelor de vedere ale
unor angajai cu funcii cheie;
3.se pstreaz puterea i prestigiul
celor mai importante funcii; 3. este limitat dezvoltarea managerilor
generali;
4.se simplific aplicarea practic;
4. se reduce coordonarea ntre funcii;
5.este facilitat controlul n partea de
sus a structurii. 5. creterea economic a companiei ca
sistem devine mai dificil.

Sursa: Nicolae, M., coord., Manual de leadership i


management, n curs de apariie, 2012
Structura multidivizional a firmei
Structura multidivizional a firmei

Una din inovatiile structurale majore ale corporatiilor moderne


Raspunde problemelor asociate firmelor cu o structura
functionala si de tip piramidal (problema descentralizarii)
Permite mentinerea controlului asupra functiilor afacerii
1900 General Motors si Du Pont (industria chimica americana)
adopta structura multidivizionala
Divizia poate fi si o companie de sine statatoare (filiala)
Rezultatele functionarii unor astfel de companii sunt
contrastante
Un tip special de structura multidivionala este holding-ul, insa
acesta exercita mult mai putin control asupra diviziilor decat o
companie multinationala
Structura multidivizional a firmei pe
produs
Avantaje: Dezavantaje:

1.se concentreaz preocuprile 1.poate genera conflicte ntre


manageriale la nivel de produs i divizii cu privire la alocarea
linie de produse; resurselor;
responsabilitatea profitului se 2.cresc cheltuielile de
mut la nivelul diviziei; administraie, deoarece pe lng
2.se mbuntete coordonarea personalul funcional situat la
activitilor funcionale; nivel central, fiecare divizie are
3.se asigur un cadru de propriile compartimente
antrenare pentru manageri; funcionale;
4.creeaz condiiile creterii i 3.inseamn implicarea a mai
diversificrii produselor i multor persoane care au
serviciilor. capacitate managerial;

Structura multidivizional a firmei pe zone


geografice
Avantaje: Dezavantaje:

1.reducerea costurilor prin 1.posibile conflicte ntre diferite


plasarea firmei n apropierea divizii i grupuri geografice;
resurselor de materii prime; 2.fragmentarea concentrrii
2.o mai bun satisfacere a asupra creterii de ansamblu a
nevoilor consumatorilor prin produsului i profitului;
constituirea de grupuri de 3.posibile probleme n
vnzri pe zone geografice; coordonarea eforturilor n C&D,
3.concentrarea pe piee i proiectare de produs i
canale de marketing; produciei n cazul unui
4.eficientizarea activitilor de marketing multidivizional;
marketing.
Structura multidivizional a firmei pe
consumator
Avantaje: Dezavantaje:

1.Faptul c poate fi dificil


1.focalizarea pe pia, pe coordonarea operaiunilor firmei;
cerinele clientului; 2.Este necesar o expertiz
2.clientul triete solid managerial i de resurse
umane pentru soluionarea
sentimentul c firma problemelor clienilor;
ntreag lucreaz pentru el. 3.Clienii pot fi uneori grupai cu
dificultate.
Structura matriceal a
multinaionalei
Poate incoprora celelalte tipuri de organizare
Permite la nivel international o adaptare la nivel local si o
coordonare la nivel global
Indivizi cu aptitudini i expertiz diferit lucreaz pe proiecte
Dup finalizarea scopurilor, echipele se dizolv iar membrii
lucreaz n alte proiecte
Asigur o mai bun cooperare ntre experii din diferite
compartimente i soluionarea unor probleme complexe
Avantaje motivant pentru angajai
Dezavantaje structura are nevoie de sisteme suport n plus
(de exemplu, secretariat)
- coordonarea/luarea deciziiolor poate fi dificil
- nerespectarea principiului managerial al unitii de
decizie i de aciune
Structura matriceal global
Organizarea multinaionalei - concluzii

Nu exist o form optim de organizare a STN, ci doar


multe compromisuri ntre avantaje i dezavantaje
Sediile centrale ar trebui s ofere servicii filialelor i
diviziilor
Managementul filialelor/diviziilor alocarea de resurse n
strintate
Cuvinte cheie pentru sediile centrale: facilitarea nvrii i
diseminarea cunotinelor
Guvernana corporativ i
multinaionalele
Un ansamblu de reguli ale jocului
Companiile sunt gestionate intern i supervizate de consiliul
directorilor, n scopul de a proteja interesele prilor participante
Impune transparen
mbuntete managementul firmei pri
Limiteaz abuzul de putere al conducerii
Furnizeaz mijloacele de a monitoriza comportamentul
managerilor
Element cheie n atragerea investiiilor i creterea
performanei economice, pe termen lung

Sursa: Feleag, N., Feleag, L., Dragomir, V., D., Bigiou, A., D., Guvernana corporativ n economiile emergente: cazul
Romniei, Revista de Economie Teoretic i Aplicat, Volumul XVIII (2011), No. 9(562), pp. 3-15, pp. 2 6

Structura guvernanei corporative


Guvernana corporativ i
multinaionalele cont.
Guvernana ntreprinderilor apare n Romnia, din punct de
vedere conceptual i reglementar, la nceputul anilor 2000
Exemple de coduri n Romnia:
Cod de Guvernanta Corporativa companii prviate, 2008 - emitentii ale
caror instrumente financiare sunt tranzactionate pe piata reglementata
operata de Bursa de Valori Bucuresti S.A.
Guvernan corporativ societi publice, 2011 - Ordonanta de urgenta
a Guvernului privind guvernanta corporativa a intreprinderilor publice
La nivel mondial exist 80 de coduri

Sursa: Feleag, N., Feleag, L., Dragomir, V., D., Bigiou, A., D., Guvernana corporativ n economiile emergente:
cazul Romniei, Revista de Economie Teoretic i Aplicat, Volumul XVIII (2011), No. 9(562), pp. 3-15, pp. 2