FINANȚELE ÎNTREPRINDERII

PROGRAMA ANALITICĂ
Anul universitar 2014-2015

 1. Elemente specifice fenomenului financiar

 2. Capitalurile întreprinderii
 3. Plasamentele de capital pe termen lung
 4. Amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale
 5. Plasamentele de capital pe termen scurt
 6. Finanţarea activelor circulante
 7. Trezoreria întreprinderii
 8. Profitul și politica de dividende
 9. Costul capitalului și structura financiară a întreprinderii
 10. Surse alternative de finanțare a întreprinderii
 BIBLIOGRAFIE
 Berk J., DeMarzo P., Corporate Finance, Second Edition, Ed. Pearson,
2011.
 Brealey R., Myers S., Allen F., Principles of Corporate Finance, 8/e, Ed.
McGraw Hill, 2006.
 Brezeanu P., Finanțe corporative, Editura C.H.Beck, București, 2008.
 Cristea H., Ștefănescu N., Finanţele întreprinderii, Editura CECCAR,
Bucureşti, 2003.
 Hoanţă N., Finanțele firmei, Editura Economică, Bucureşti, 2003.
 Lăcătuş V.D., Finanţele întreprinderii – Note de curs, Editura Risoprint, Cluj-
Napoca, 2013.
 Nistor I.E., Lăcătuș V.D., Văidean V.L., Cuceu I.C., Finanţele întreprinderii –
Studii de caz, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2013.
 Nistor E.I.,Teorie şi practică în finanţarea întreprinderilor, Editura Casa Cărţii
de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2004.
 Stancu I., Finanțe, Ediția a IV-a, Editura Economică, Bucureşti, 2009.
1. ACTIVITATEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

Întreprinderea: mediu de manifestare a fluxurilor bănești.

Fluxuri reale – raporturi cu furnizorii, clienții, salariații, asociații (acționarii).

Fluxuri bănești (monetare) – raporturi exprimate valoric.
Fluxuri financiare – raporturi cu bugetul statului, cu instituții financiar-
bancare, cu alte întreprinderi, raporturi în cadrul întreprinderii.

Funcția financiară a întreprinderii: ansamblul raporturilor privind

constituirea și repartizarea fondurilor bănești, în vederea desfășurării
activității întreprinderii.

Obiectivele funcției financiare a întreprinderii:

- maximizarea profitului (teoria clasică);
- maximizarea valorii întreprinderii (teoria modernă).
 2. CAPITALURILE ÎNTREPRINDERII

Abordări ale capitalului întreprinderii:

- Resursă bănească;
- Factor de producție.

Formele de materializare a Structura capitalului

capitalului întreprinderii întreprinderii după sursa
(active) de proveniență (pasive)
Active imobilizate Capital propriu

Active circulante Capital împrumutat

 CAPITALURILE ÎNTREPRINDERII

Activ Pasiv

Active imobilizate (Ai) Capital social (Cs)

- Imobilizări necorporale
- Imobilizări corporale
Rezerve, rezultate, prime de
- Imobilizări financiare capital (R)

Active circulante (Ac) Datorii pe termen mediu și

lung (D1)
- Valori de exploatare
- Valori realizabile pe termen scurt
- Lichidități Datorii pe termen scurt (D2)
 CAPITALURILE ÎNTREPRINDERII

Capitalul propriu:
Cp = Cs (capital social) + R

Capitalul permanent:
Cpp = Cp + D1 (datorii pe termen mediu şi lung)

Capitalul total:
Ct = Cpp + D2 (datorii pe termen scurt)
 CAPITALURILE ÎNTREPRINDERII

Modalități de majorare a capitalului social:

- aporturi noi în numerar sau în natură;

- încorporarea rezervelor în capitalul social;
- conversia obligațiunilor și a altor datorii în acțiuni;
- plata dividendelor în acțiuni;
- fuziuni.
 CAPITALURILE ÎNTREPRINDERII
Majorarea capitalului social prin noi aporturi
Nv = nr. de acţiuni vechi;
Nn = nr. de acţiuni noi;
C = cursul bursier al acţiunilor;
PE = preţul de emisiune al unei acţiuni.

Valoarea unei acţiuni în urma majorării capitalului social:

Dreptul de subscriere:
CxNv  PExNn
Vmaj 
Nv  Nn
Nr. drepturilor de subscriere aferente unei acţiuni:

Nn
ds  C  Vmaj  (C  PE )
Nv  Nn

Nv
Nr .ds 
Nn
 CAPITALURILE ÎNTREPRINDERII

Majorarea capitalului social prin încorporarea de rezerve

Nv = nr. de acţiuni vechi;
Nn = nr. de acţiuni noi;
C = cursul bursier al acţiunilor.

Valoarea unei acţiuni în urma majorării capitalului social:

CxNv
Vmaj 
Nv  Nn
Dreptul de atribuire:

Nn
da  C  Vmaj  xC
Nv  Nn
Nr. drepturilor de atribuire aferente unei acţiuni:

Nv
Nr .da 
Nn
 Fondul de rulment
Fondul de rulment: partea din capitalul întreprinderii destinată finanțării activelor
circulante.

Ain = Aib – a,
unde:
Ain = activele imobilizate nete;
Aib = activele imobilizate brute;
a = amortisment.

Fondul de rulment propriu net:

FRpn = Cp – Ain = Ac – D1 – D2 A P
Fondul de rulment propriu brut: Ain Cp
FRpb = Cp – Aib = Ac – D1 – D2 – a
D1
Ac
D2
 Fondul de rulment

Fondul de rulment permanent net: A P

FRppn = Cpp – Ain = Ac – D2 Ain Cpp
Fondul de rulment permanent brut:
FRppb = Cpp – Aib = Ac – D2 – a Ac
D2

Fondul de rulment total net: A P

FRtn = Ct – Ain = Ac Ain
Fondul de rulment total brut: Ct
FRtb = Ct – Aib = Ac – a Ac
3. PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN LUNG

 Conținutul, structura și rolul investițiilor

 Elementele financiare ale investiției

 Criteriile financiare specifice deciziei de investiție

 Conținutul, structura și rolul investițiilor
Investițiile: principală formă de dezvoltare a întreprinderii.
(progresul tehnic – înnoirea permanentă a activelor imobilizate)

Abordări ale investițiilor:

- Sub aspect financiar: schimbarea unei sume de bani prezente și certe în speranța obținerii
unor venituri probabile.
- Sub aspect contabil: alocarea unei sume pentru procurarea unui activ imobilizat, care va
genera fluxuri financiare (venituri și cheltuieli).

Cheltuieli:
- care se materializează în active imobilizate
- care nu se materializează în active imobilizate
 Conținutul, structura și rolul investițiilor
Structura investițiilor:
- După natura lor: tehnice, umane, sociale, comerciale, financiare.
- După riscul lor: de mentenanță sau de înlocuire, de modernizare, de
expansiune, de cercetare, strategice.
- După sursa de finanțare: din resurse proprii, din resurse împrumutate.
- După modul de efectuare: în antrepriză, în regie.

Rolul investițiilor:
- modernizarea activității economice;
- modificări structurale în economia întreprinderii;
- valorificarea superioară a resurselor materiale;
- efecte sociale.
 Elementele financiare ale investiției

 Cheltuiala cu investiția;

 Durata de viață a investiției;

 Profiturile suplimentare sau economiile de

materiale și de manoperă;

 Valoarea reziduală.
 Criteriile de opțiune a investiției

Criterii simple

- Criteriul costurilor de producție

- Rata rentabilității contabile (Rrc)
- Termenul de recuperare a investiției (Tr)

Criterii bazate pe actualizare

- Valoarea actualizată netă (VAN)

- Rata internă de randament (RIR)
- Indicele de rentabilitate (profitabilitate) (IR)
 Criterii simple de opțiune a investiției
Criteriul costurilor de producție
- dacă investiţia determină modificarea nivelului producţiei:
Costul unitar al producţiei obţinute cu vechiul utilaj:
I
Cex1  IR
c1  D
Q1
unde:
Cex1 = costurile cu exploatarea noului utilaj;
I = valoarea investiţiei;
D = durata de amortizare;
R = rata de randament a investiţiei dorită de investitor.

- dacă investiţia nu determină modificarea nivelului producţiei:

Economia la costuri:
V0 V
EC  (Cex0  )  (Cex1  1 )
D0 D1

unde: V = valoarea utilajului.

 Criterii simple de opțiune a investiției
Criteriul ratei rentabilităţii contabile

CF Pn
Rrc  x100 Rrc  x100
I I
unde:
= cash-flow mediu generat de investiţie;
CF
= profit net mediu generat de investiţie;
Pn
I = valoarea investiţiei.

Criteriul duratei de recuperare a investiţiei

- dacă CF sunt constante:

I
Dr 
CF
- dacă CF nu sunt constante:

cu
I  (CF1  CF2  ...  CFk ) I  (CF1  CF2  ...  CFk )  CFk 1
Dr  k 
CFk 1
Criterii de opțiune a investiției bazate pe actualizare

Efortul investiției: alocările de capital pentru efectuarea investiției.

Efectele investiției: cash-flow-urile previzionate, generate de
investiție.
CF = Pn+A

Actualizarea prin discontare: actualizarea sumelor dinspre viitor

înspre prezent (determinarea valorii prezente a unor sume
viitoare).
Criterii de opțiune a investiției bazate pe actualizare
Valoarea actualizată netă (VAN): diferența dintre suma cash-flow-urilor
sperate actualizate, generate de investiție și valoarea cheltuielilor cu
investiția.

VAN > 0 → creștere a valorii întreprinderii, ca urmare a adoptării proiectului

de investiție.

Dacă
atunci:
Criterii de opțiune a investiției bazate pe actualizare
Indicele de rentabilitate (profitabilitate) (IR): raportul dintre suma cash-
flow-urilor sperate actualizate și valoarea cheltuielilor cu investiția.

Rata internă de randament (rentabilitate) (RIR): rata de actualizare care

asigură egalitatea între suma cash-flow-urilor sperate actualizate și valoarea
investiției.
Rata internă de randament (RIR)
 Decizia de investiție într-un mediu probabilistic

Riscul investiției - variabilitatea în timp a cash-flow-urilor.

Etape:
- evaluarea cash-flow-urilor în diferite ipoteze: optimiste, medii, pesimiste;
- determinarea coeficienților de probabilitate;
- calculul cash-flow-urilor așteptate.

Ecartul tip:

Coeficientul de variație:
 Resursele de finanțare a investițiilor
Resursele endogene (proprii):
- profitul;
- amortismentul;
- alte resurse (încasări din valorificarea materialelor rezultate din casarea
activelor imobilizate, încasări din vânzarea activelor imobilizate, încasări din
despăgubiri de la societățile de asigurare etc.).

Resursele exogene (împrumutate, atrase):

- creditul bancar;
- creditul obligatar;
- majorarea capitalului social;
- alocații bugetare;
- alte sume.
 4. AMORTIZAREA ACTIVELOR IMOBILIZATE
Active imobilizate – capital fix – investiții - plasamente de capital pe termen lung
Uzura activelor imobilizate: fizică și morală.

Amortizarea = proces de recuperare treptată a valorii investiției (prin

includerea în costurile de producție).
Amortisment = partea recuperată (treptat) din capitalul plasat în active
imobilizate.

Dublul caracter al amortismentului:

- element al costurilor de producție (cheltuială de exploatare);
- resursă bănească (resursă de finanțare a investițiilor).

Dublul rol al amortismentului:

- reproducția simplă a activelor imobilizate;
- reproducția lărgită a activelor imobilizate.
 AMORTIZAREA ACTIVELOR IMOBILIZATE
Activele imobilizate amortizabile: imobilizările corporale și necorporale.

Mijloacele fixe amortizabile din punct de vedere fiscal (condiții):

- deținute și utilizate în producția, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriate
terților sau în scopuri administrative;
- valoare fiscală mai mare decât limita stabilită de legislație;
- durată normală de utilizare mai mare de un an.

Nu constituie active amortizabile:

a) terenurile, inclusiv cele împădurite;
b) tablourile şi operele de artă;
c) fondul comercial;
d) lacurile, bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii;
e) bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare;
f) orice mijloc fix care nu îşi pierde valoarea în timp datorită folosirii;
g) casele de odihnă proprii, locuinţele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croazieră, altele
decât cele utilizate în scopul realizării veniturilor;
h) imobilizările necorporale cu durată de viaţă utilă nedeterminată.
 AMORTIZAREA ACTIVELOR IMOBILIZATE

Valoarea de intrare a mijloacelor fixe:

- cheltuielile de achiziţie, pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros;
- costul de producţie, pentru mijloacele fixe construite sau produse de unitatea
patrimonială;
- valoarea actuală, pentru mijloacele fixe dobândite cu titlu gratuit, estimată la
înscrierea lor în activ pe baza raportului întocmit de experţi;
- valoarea de aport, acceptată de părţi, pentru mijloacele fixe intrate în patrimoniu
cu ocazia asocierii, fuziunii etc., conform statutelor sau contractelor, determinată prin
expertiză.

Amortizarea mijloacelor fixe se calculează începând cu luna următoare punerii în

funcţiune, până la recuperarea integrală a valorii de intrare, conform duratelor
normale de funcţionare.
 Normele de amortizare
Norma de amortizare: intensitatea cu care se amortizează un activ imobilizat pe
parcursul unui an.

Metode de calcul a normelor de amortizare:

- Metoda normelor egale
- Metode normelor diferențiate în timp (progresive și regresive)

Metoda normelor egale:

Normele de amortizare progresive:

Normele de amortizare regresive:

 AMORTIZAREA ACTIVELOR IMOBILIZATE
Programarea amortismentului anual
Norma de amortizare liniară:
1
N   100
Dn
Amortismentul anual:

N
A  Va 
100
Valoarea medie anuală a activelor imobilizate:

Valoarea
Va  Vexmedie anuală
 Vai a intrărilor:
 Vae

Valoarea medie anuală a ieșirilor:

f
Vai  Vi 
12

nf
Vae  Ve 
12
 AMORTIZAREA ACTIVELOR IMOBILIZATE
Programarea amortismentului anual
Amortismentul anual:
A  Aex  Ai  Ae

Amortismentul anual aferent existentului:

N
Aex  Vex 
100

Amortismentul anual aferent intrărilor:

N
Ai  Vai 
100

Amortismentul anual aferent ieșirilor:

N
Ae  Vae 
100
Repartizarea amortismentului anual pe trimestre
Amortismentul trimestrial aferent existentului:
1
Atrim ex  Aex 
4
Amortismentul trimestrial aferent intrărilor:
f trim
Atrim i  Ai 
f
Amortismentul trimestrial aferent ieșirilor:
nf trim
Atrim e  Ae 
nf

Amortismentul trimestrial:

Atrim  Atrim ex  Atrim i  Atrim e

 AMORTIZAREA ACTIVELOR IMOBILIZATE
Metoda de amortizare degresivă

Cota (norma) de amortizare degresivă:

N d  Nl  k
k = coeficient de multiplicare a cotelor (normelor) de amortizare liniară
Dn = 2-5 ani, k = 1,5
Dn = 5-10 ani, k = 2,0
Dn > 10 ani, k = 2,5

Variante:
- amortizarea degresivă fără influența uzurii morale (AD1);
- amortizarea degresivă cu influența uzurii morale (AD2).
Amortizarea degresivă fără influența uzurii morale
AD1
Calculul amortizării:

- în primul an de funcţionare se aplică la valoarea de intrare cota de

amortizare degresivă;

- pentru anii următori se aplică aceeaşi cotă, dar la valoarea rămasă, până
în anul de funcţionare în care amortizarea anuală rezultată este egală sau
mai mică cu/decât amortizarea anuală liniară, calculată pentru perioada de
funcţionare rămasă. Din acel an şi până la expirarea duratei normale de
funcţionare, se trece la amortizarea anuală liniară.
 AD1, Dn = 8 ani, Nl = 12,5%, Nd = 25%

An Amortizare Valoare rămasă Amortizare liniară

1 V x 0,25 = 0,25V V – 0,25V = 0,75V

2 0,75V x 0,25 = 0,1875V 0,75V – 0,1875V = 0,5625V 0,75V / 7 = 0,1071V

3 0,5625V x 0,25 = 0,1406V 0,5625V – 0,1406V = 0,4219V 0,5625V / 6 = 0,09375V

4 0,4219V x 0,25 = 0,1055V 0,4219V – 0,1055V = 0,3164V 0,4219V / 5 = 0,08438V

5 0,3164V x 0,25 = 0,0791V 0,3164V – 0,0791V = 0,2373V 0,3164V / 4 = 0,0791V

0,3164V / 4 = 0,0791V

6 0,0791V 0,2373V – 0,0791V = 0,1582V

7 0,0791V 0,1582V – 0,0791V = 0,0791V

8 0,0791V 0,0791V – 0,0791V = 0

Amortizarea degresivă cu influența uzurii morale
AD2
Permite amortizarea mijloacelor fixe într-o perioadă de timp mai mică decât durata normală
de utilizare, diferenţa în ani reprezentând influența uzurii morale (Dn > 5 ani).

D amortizare liniară = D neamortizare = 100 / Nd

D amortizare integrală = Dn – D neamortizare
D amortizare degresivă = D amortizare integrală – D amortizare liniară

Exemplu:
Dn = 20 ani
Nd = 12,5%
D amortizare liniară = D neamortizare = 8 ani
D amortizare integrală = 12 ani
D amortizare degresivă = 4 ani
 PLASAMENTELE DE CAPITAL
PE TERMEN SCURT

Activele circulante (curente): participă la un singur circuit

economic (își transmit valoarea dintr-odată asupra utilităților
create); își schimbă forma inițială (suferă transformări).

Structura activelor circulante:

- Valori de exploatare;
- Valori realizabile pe termen scurt;
- Lichidități (disponibilități bănești).
PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT
Clasificarea activelor circulante

După fazele ciclului de exploatare:

- AC specifice aprovizionării;
- AC specifice producției propriu-zise;
- AC specifice comercializării.

După forma de existență:

- AC în formă materială;
- AC în formă bănească.

După sursa de finanțare:

- AC finanțate din resurse proprii;
- AC finanțate din resurse împrumutate.
 PLASAMENTELE DE CAPITAL
PE TERMEN SCURT
Ciclul de exploatare: ansamblul operațiunilor desfășurate de
întreprindere pentru realizarea obiectivului său (producerea de
bunuri și servicii), în scopul obținerii de profit.

Fazele ciclului de exploatare:

- Aprovizionarea;
- Producția (transformarea bunurilor date în consum în utilități);
- Comercializarea (vânzarea utilităților create – desfacerea);
- Decontarea (încasarea contravalorii utilităților facturate).
PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT

Stocurile de materii prime și materiale consumabile

Stocul maxim:

S max  S c  S s  S cd  S ti  S i
Stocul minim:

S min  S c  S s
S c = stocul curent;
S s = stocul de siguranță;
S cd = stocul de condiționare prealabilă;
S ti = stocul pentru transporturi interioare;
S i = stocul pentru iarnă.
PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT
Dimensionarea stocului curent de materii prime și materiale

Stocul curent: asigură consumul mediu zilnic între două aprovizionări

consecutive; asigură nevoile curente de producție (continuitatea procesului
de producție).
N
S c   tc
T
S c = stocul curent;
N = necesarul de materie primă/material pentru producție (pe o perioadă);
T = durata în zile a perioadei luate în calcul;
tc = intervalul între două aprovizionări consecutive, aferent stocului curent.
PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT
Dimensionarea stocului curent de materii prime și materiale
Intervalul între două aprovizionări consecutive, aferent stocului curent, în
anul de referință:
t c1  min(t cr1 ; t c 0 )
t cr1 = intervalul între două reaprovizionări, prevăzut în contractele cu
furnizorii, în anul curent;
t c 0 = intervalul mediu efectiv între două reaprovizionări, aferent stocului
curent, în anul precedent.
n

t i0  qi 0
t c0  i 1
n

qi 1
i0

t i 0 = intervalul între două reaprovizionări, în anul precedent;

qi 0 = cantitatea intrată la fiecare reaprovizionare, în anul precedent.
PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT

Stocul maxim:

N
NS= max  de(materie
necesarul t c  t sprimă/material
 t cd  tti pentru
 ti )producție (pe o perioadă);
T = durata înT
zile a perioadei luate în calcul;
= intervalul între două aprovizionări consecutive, aferent stocului curent;
= intervalul aferent stocului de siguranță;
t= c
intervalul aferent stocului de condiționare prealabilă;
= intervalul aferent stocului de tansporturi interioare;
ts
= intervalul aferent stocului de iarnă.
t cd
Necesarul de fond de rulment:
t ti
t
p=
i preț unitar al materiei prime/materialului.

1
NFR   S max  p
2
PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT
Producția în curs de fabricație
Necesarul de fond de rulment:

Qc
NFR   D K
T exprimată în costuri;
Qc = producția
T = perioada luată în calcul, exprimată în zile;
D = durata ciclului de fabricație (exprimată în zile);
K = coeficientul de corecție.

Producția cu proces de fabricație continuu: lansarea comenzilor în fabricație în mod

continuu, fără a aștepta finisarea comenzilor anterioare (comenzi în diferite stadii de
finisare).

Producția cu proces de fabricație discontinuu: nu poate fi lansată în fabricație o nouă

comandă înainte de finisarea comenzii anterioare.
PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT
Producția în curs de fabricație
Producția cu proces de fabricație continuu

- Evoluție uniformă a cheltuielilor pe durata ciclului de fabricație:

C0  C n
D
2 C  Cn
K   0
Cn  D 2Cn

K = coeficientul de corecție;
C0 = cheltuiala inițială;
C n = cheltuiala finală;
D = durata ciclului de fabricație.
PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT
Producția în curs de fabricație
Producția cu proces de fabricație continuu

- Evoluție neuniformă a cheltuielilor pe durata ciclului de fabricație:

C0  C1 C  C2 C  Cn
 d1  1  d 2  ...  n 1  dn
K  2 2 2
Cn  D

K = coeficientul de corecție;
Ci = cheltuiala inițială pentru faza i+1; cheltuiala finală pentru faza i;
d i = durata fazei i;

D = durata ciclului de fabricație.

D  d1  d 2  ...  d n
PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT
Stocurile de produse finite
Necesarul de fond de rulment:

Qc = producția exprimată în costuri;

Qc
T = perioada luată în calcul, exprimată în zile;
NFR   Dt
= durata totală de stocare (exprimată în zile).

T
Dacă produsele finite formează un lot comercial complex:

= durata ciclului maxim de fabricație;

= durata de staționare.
Dt

Dt  ( Dmax  D )  Dst

Dmax
Dst
PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT
Stocurile de produse finite

Durata de staționare:
Dst  Dr  Ds  Dm  D f  Da  Dt  De

Dr = durata recepției în magazie;

Ds = durata sortării;
Dm
= durata de maturizare;
D f = durata formării loturilor pentru expediere;
Da = durata etichetării și ambalării;
Dt = durata încărcării în mijloacele de transport;
De = durata întocmirii documentelor de expediție.
PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT

Metode de dimensionare a stocurilor:

- Metoda analitică: dimensionarea stocurilor pe componente.

- Metoda sintetică (globală): dimensionarea stocurilor pe total (active

circulante).

Procedee:

- Viteza de rotație a activelor circulante;

- Corelația dintre totalul activelor circulante și valoarea producției sau cifra de

afaceri;

- Activele circulante ce revin la 1000 de lei producție sau cifră de afaceri.

PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT
Viteza de rotație a activelor circulante:

- Coeficientul vitezei de rotație:

CA0
Kvr0 
AC 0
- Durata în zile a unei rotații:
T T  AC 0
Dz0  
Kvr0 CA0

Dimensionarea activelor circulante:

CA1
AC1 
Kvr0

CA1  Dz 0
AC1 
T
PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT

Viteza de rotație recalculată:

Kvrr  Kvr0  Em

Dz r  Dz0  Em

Em = echivalentul modificărilor intervenite în structura ciclului de exploatare.

Dimensionarea necesarului de fond de rulment:

CA1
NFR 
Kvrr

CA1  Dz r
NFR 
T
PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT

Corelația dintre totalul activelor circulante și valoarea producției sau

cifra de afaceri:

AC1  AC0  k

CA1
k
CA0
Activele circulante ce revin la 1000 de lei producție sau cifră de afaceri:

CA1  p0
AC1 
1000

AC0
p0   1000
CA0
PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT

Creanțele întreprinderii asupra terților

Creditul comercial: împrumut pe care și-l acordă direct participanții pe o

piață, fără intervenția unei instituții financiare; credit pe termen scurt (până la
90 de zile); nu este în mod explicit purtător de dobândă.

- Creanțe asupra clienților (beneficiarilor de bunuri și servicii) - creditul

client;
- Creanțe asupra furnizorilor - avansuri acordate furnizorilor.

Metode de evaluare a clienților (modele de estimare a riscurilor și a

probabilității ajungerii clienților în stare de faliment):
- Metoda scorurilor;
- Metoda ABC.
PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT
Creanțele întreprinderii asupra terților

Metoda ABC
Grupa Pondere în soldul Pondere în numărul
total al creanțelor clienților
A - clienți foarte importanți 60% 10%
B - clienți importanți 30% 30%
C - clienți puțin importanți 10% 60%

Durata medie de încasare (decontare) a creanțelor asupra clienților:

(Creanțele asupra clienților / Cifra de afaceri) x 360

PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT
Gestiunea portofoliului titlurilor de valoare
Rentabilitatea titlului la momentul t:
D  (Ct  Ct 1 )
rt   100
Ct 1
Riscul titlului:
n n
 (r t  r) 2
r t
  t 1
r t 1
n n
Rentabilitatea unui portofoliu format din două titluri la momentul t:
rP ;t  x1  r1;t  x2  r2;t

Riscul unui portofoliu format din două titluri:

  x12 12  x22 22  2 x1 x2 1 21; 2

 TREZORERIA ÎNTREPRINDERII
Bugetul de trezorerie

Previzionarea disponibilităților bănești: previziuni privind intrările de numerar

(încasările) și ieșirile de numerar (plățile), ținând seama de termenele de
încasare şi de plată.

Excedentul de trezorerie
Se poate fructifica prin:
- plasamente tradiționale (conturi de depozite la termen);
- plasamente monetare negociabile (certificate de depozit, titluri de trezorerie);
- plasamente în valori mobiliare (acțiuni, obligațiuni).

Deficitul de trezorerie
Se poate acoperi prin contractarea de credite bancare pe termen scurt (credite
de trezorerie).
 TREZORERIA ÎNTREPRINDERII
Situația fluxurilor de numerar
(Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene)

Fluxuri de numerar din:

- activități de exploatare (principalele activități generatoare de venituri);

- activități de investiție (achiziționarea și cedarea de active imobilizate și alte investiții);

- activități de finanțare (care determină modificări ale valorii și structurii capitalurilor proprii și
împrumuturilor).
 TREZORERIA ÎNTREPRINDERII
Fluxuri de numerar din activități de exploatare (metoda directă):
- Încasări de la clienți
- Plăți către furnizori și angajați
- Dobânzi plătite
- Impozit pe profit plătit (impozite, taxe şi vărsăminte asimilate)

Fluxuri de numerar din activități de investiție:

- Încasări din vânzarea de imobilizări corporale
- Dobânzi încasate
- Dividende încasate
- Plăți pentru achiziționarea de imobilizări corporale
- Plăți pentru achiziționarea de acțiuni

Fluxuri de numerar din activități de finanțare:

- Încasări din emisiuni de acțiuni
- Încasări din împrumuturi pe termen lung
- Plata datoriilor aferente leasing-ului financiar
- Dividende plătite
 TREZORERIA ÎNTREPRINDERII
Fluxuri de numerar din activități de exploatare (metoda indirectă):

Profit brut
+ Cheltuieli cu amortizarea
+ Cheltuieli cu provizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare
- Venituri din reluări de provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de
valoare
+ Cheltuieli financiare
- Venituri financiare
+ Cheltuieli privind activele cedate
- Venituri din vânzarea activelor
+/- Variația soldurilor conturilor de creanțe comerciale și alte creanțe din exploatare
+/- Variația soldurilor conturilor de datorii comerciale și alte datorii din exploatare
+/- Variația soldurilor conturilor de stocuri
- Impozit pe profit plătit
 Determinarea fluxurilor de numerar
CF din activitatea de exploatare
a) Metoda directa
Incasari creante clienti = 5330 – (1300 – 1050) = 5080
Incasari alte creante = 150 – 40 = 110
Plati furnizori (materii prime, energie si apa) = 1250 + (1150 – 800) + 400 – (1330 – 1200) = 1870
Plati personal = 1860
Plati dobanzi = 220
Plati alte datorii = 300 + 50 + (650 – 600) = 400
Plati impozit pe profit = 500 x 16% = 80
CF = 760
b) Metoda indirecta
PN = 500 – 80 = 420
A = 750
Materii prime = 1150 – 800 = 350
Clienti = 1300 - 1050 = 250
Alte creante = 40 – 150 = -110
Furnizori = 1330 – 1200 = 130
Alte datorii = 600 – 650 = -50
NFR = 410
CF = 420 + 750 – 410 = 760

CF din activitatea de investiții:

∆Aib= - (1440 – 1250 + 750) = -940

CF din activitatea de finanțare:

∆Cp – PN + ∆DL = (980 – 600) – 420 + (1180 – 900) = 240

CF total = 760 + (-940) + 240 = 60