Sunteți pe pagina 1din 61
FINANȚELE ÎNTREPRINDERII

FINANȚELE ÎNTREPRINDERII

FINANȚELE ÎNTREPRINDERII
PROGRAMA ANALITICĂ Anul universitar 2014-2015  1. Elemente specifice fenomenului financiar  2. Capitalurile întreprinderii 

PROGRAMA ANALITICĂ

Anul universitar 2014-2015

  • 1. Elemente specifice fenomenului financiar

  • 2. Capitalurile întreprinderii

  • 3. Plasamentele de capital pe termen lung

  • 4. Amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale

  • 5. Plasamentele de capital pe termen scurt

  • 6. Finanţarea activelor circulante

  • 7. Trezoreria întreprinderii

  • 8. Profitul și politica de dividende

  • 9. Costul capitalului și structura financiară a întreprinderii

  • 10. Surse alternative de finanțare a întreprinderii

BIBLIOGRAFIE  Berk J., DeMarzo P., Corporate Finance , Second Edition, Ed. Pearson, 2011.  Brealey

BIBLIOGRAFIE

  • Berk J., DeMarzo P., Corporate Finance, Second Edition, Ed. Pearson,
    2011.

  • Brealey R., Myers S., Allen F., Principles of Corporate Finance, 8/e, Ed. McGraw Hill, 2006.

  • Brezeanu P., Finanțe corporative, Editura C.H.Beck, București, 2008.

  • Cristea H., Ștefănescu N., Finanţele întreprinderii, Editura CECCAR, Bucureşti, 2003.

  • Hoanţă N., Finanțele firmei, Editura Economică, Bucureşti, 2003.

  • Lăcătuş V.D., Finanţele întreprinderii – Note de curs, Editura Risoprint, Cluj- Napoca, 2013.

  • Nistor I.E., Lăcătuș V.D., Văidean V.L., Cuceu I.C., Finanţele întreprinderii – Studii de caz, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2013.

  • Nistor E.I.,Teorie şi practică în finanţarea întreprinderilor, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2004.

  • Stancu I., Finanțe, Ediția a IV-a, Editura Economică, Bucureşti, 2009.

1. ACTIVITATEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII Întreprinderea: mediu de manifestare a fluxurilor bănești. Fluxuri reale – raporturi

1. ACTIVITATEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

Întreprinderea: mediu de manifestare a fluxurilor bănești.

Fluxuri reale – raporturi cu furnizorii, clienții, salariații, asociații (acționarii). Fluxuri bănești (monetare) – raporturi exprimate valoric.

Fluxuri financiare – raporturi cu bugetul statului, cu instituții financiar- bancare, cu alte întreprinderi, raporturi în cadrul întreprinderii.

Funcția financiară a întreprinderii: ansamblul raporturilor privind constituirea și repartizarea fondurilor bănești, în vederea desfășurării activității întreprinderii.

Obiectivele funcției financiare a întreprinderii:

- maximizarea profitului (teoria clasică); - maximizarea valorii întreprinderii (teoria modernă).

2. CAPITALURILE ÎNTREPRINDERII Abordări ale capitalului întreprinderii: - Resursă bănească; - Factor de producție. Formele de

2. CAPITALURILE ÎNTREPRINDERII

Abordări ale capitalului întreprinderii:

  • - Resursă bănească;

  • - Factor de producție.

Formele de materializare a capitalului întreprinderii (active)

Structura capitalului întreprinderii după sursa de proveniență (pasive)

Active imobilizate

Capital propriu

Active circulante

Capital împrumutat

CAPITALURILE ÎNTREPRINDERII Activ Active imobilizate (Ai) - Imobilizări necorporale - Imobilizări corporale - Imobilizări financiare Active

CAPITALURILE ÎNTREPRINDERII

Activ

Active imobilizate (Ai)

  • - Imobilizări necorporale

  • - Imobilizări corporale

  • - Imobilizări financiare

Active circulante (Ac)

  • - Valori de exploatare

  • - Valori realizabile pe termen scurt

  • - Lichidități

Pasiv

Capital social (Cs)

Rezerve, rezultate, prime de capital (R)

Datorii pe termen mediu și lung (D1)

Datorii pe termen scurt (D2)

CAPITALURILE ÎNTREPRINDERII Capitalul propriu: Cp = Cs (capital social) + R Capitalul permanent: Cpp = Cp

CAPITALURILE ÎNTREPRINDERII

Capitalul propriu:

Cp = Cs (capital social) + R

Capitalul permanent:

Cpp = Cp + D1 (datorii pe termen mediu şi lung)

Capitalul total:

Ct = Cpp + D2 (datorii pe termen scurt)

CAPITALURILE ÎNTREPRINDERII Modalități de majorare a capitalului social : - aporturi noi în numerar sau în

CAPITALURILE ÎNTREPRINDERII

Modalități de majorare a capitalului social:

  • - aporturi noi în numerar sau în natură;

  • - încorporarea rezervelor în capitalul social;

  • - conversia obligațiunilor și a altor datorii în acțiuni;

  • - plata dividendelor în acțiuni;

  • - fuziuni.

CAPITALURILE ÎNTREPRINDERII Majorarea capitalului social prin noi aporturi Nv = nr. de acţiuni vechi; Nn =

CAPITALURILE ÎNTREPRINDERII

Majorarea capitalului social prin noi aporturi

Nv = nr. de acţiuni vechi; Nn = nr. de acţiuni noi; C = cursul bursier al acţiunilor; PE = preţul de emisiune al unei acţiuni.

Valoarea unei acţiuni în urma majorării capitalului social:

Dreptul de subscriere:

Vmaj

C Nv PE Nn

x

x

Nv Nn

Nr. drepturilor de subscriere aferente unei acţiuni:

ds

C Vmaj

Nn

Nv Nn

(C

PE)

Nr.ds

Nv

Nn

CAPITALURILE ÎNTREPRINDERII Majorarea capitalului social prin încorporarea de rezerve Nv = nr. de acţiuni vechi; Nn

CAPITALURILE ÎNTREPRINDERII

Majorarea capitalului social prin încorporarea de rezerve

Nv = nr. de acţiuni vechi; Nn = nr. de acţiuni noi; C = cursul bursier al acţiunilor.

Valoarea unei acţiuni în urma majorării capitalului social:

Vmaj

C Nv

x

Nv Nn

Dreptul de atribuire:

Nn

da

C Vmaj

x C

Nv Nn

Nr. drepturilor de atribuire aferente unei acţiuni:

Nr.da

Nv

Nn

Fondul de rulment Fondul de rulment: partea din capitalul întreprinderii destinată finanțării activelor circulante. Ain =

Fondul de rulment

Fondul de rulment: partea din capitalul întreprinderii destinată finanțării activelor circulante.

Ain = Aib – a, unde:

Ain = activele imobilizate nete; Aib = activele imobilizate brute; a = amortisment.

Fondul de rulment propriu net:

FRpn = Cp – Ain = Ac – D1 – D2 Fondul de rulment propriu brut:

FRpb = Cp – Aib = Ac – D1 – D2 – a

A

 

P

Ain

Cp

D1

Ac

D2

Fondul de rulment Fondul de rulment permanent net : FRppn = Cpp – Ain = Ac

Fondul de rulment

Fondul de rulment permanent net:

FRppn = Cpp – Ain = Ac – D2 Fondul de rulment permanent brut:

FRppb = Cpp – Aib = Ac – D2 – a

Fondul de rulment total net:

FRtn = Ct – Ain = Ac Fondul de rulment total brut:

FRtb = Ct – Aib = Ac – a

A

 

P

Ain

Cpp

Ac

D2

 

A

 

P

Ain

Ct

Ac

3. PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN LUNG  Conținutul, structura și rolul investițiilor  Elementele financiare

3. PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN LUNG

  • Conținutul, structura și rolul investițiilor

  • Elementele financiare ale investiției

  • Criteriile financiare specifice deciziei de investiție

Conținutul, structura și rolul investițiilor Investițiile: principală formă de dezvoltare a întreprinderii. (progresul tehnic – înnoirea

Conținutul, structura și rolul investițiilor

Investițiile: principală formă de dezvoltare a întreprinderii. (progresul tehnic – înnoirea permanentă a activelor imobilizate)

Abordări ale investițiilor:

  • - Sub aspect financiar: schimbarea unei sume de bani prezente și certe în speranța obținerii

unor venituri probabile.

  • - Sub aspect contabil: alocarea unei sume pentru procurarea unui activ imobilizat, care va genera fluxuri financiare (venituri și cheltuieli).

Cheltuieli:

  • - care se materializează în active imobilizate

  • - care nu se materializează în active imobilizate

Conținutul, structura și rolul investițiilor Structura investițiilor: - După natura lor : tehnice, umane, sociale, comerciale,

Conținutul, structura și rolul investițiilor

Structura investițiilor:

  • - După natura lor: tehnice, umane, sociale, comerciale, financiare.

  • - După riscul lor: de mentenanță sau de înlocuire, de modernizare, de expansiune, de cercetare, strategice.

  • - După sursa de finanțare: din resurse proprii, din resurse împrumutate.

  • - După modul de efectuare: în antrepriză, în regie.

Rolul investițiilor:

  • - modernizarea activității economice;

  • - modificări structurale în economia întreprinderii;

  • - valorificarea superioară a resurselor materiale;

  • - efecte sociale.

Elementele financiare ale investiției  Cheltuiala cu investiția;  Durata de viață a investiției;  Profiturile

Elementele financiare ale investiției

  • Cheltuiala cu investiția;

  • Durata de viață a investiției;

  • Profiturile suplimentare sau economiile de materiale și de manoperă;

  • Valoarea reziduală.

Criteriile de opțiune a investiției Criterii simple - Criteriul costurilor de producție - Rata rentabilității contabile

Criteriile de opțiune a investiției

Criterii simple

  • - Criteriul costurilor de producție

  • - Rata rentabilității contabile (Rrc)

  • - Termenul de recuperare a investiției (Tr)

Criterii bazate pe actualizare

  • - Valoarea actualizată netă (VAN)

  • - Rata internă de randament (RIR)

  • - Indicele de rentabilitate (profitabilitate) (IR)

Criterii simple de opțiune a investiției Criteriul costurilor de producție - dacă investiţia determină modificarea nivelului

Criterii simple de opțiune a investiției

Criteriul costurilor de producție

  • - dacă investiţia determină modificarea nivelului producţiei:

Costul unitar al producţiei obţinute cu vechiul utilaj:

c

1

Cex

1

  • I I R

 

D

Q

1

unde:

Cex

  • 1 = costurile cu exploatarea noului utilaj;

I = valoarea investiţiei; D = durata de amortizare; R = rata de randament a investiţiei dorită de investitor.

  • - dacă investiţia nu determină modificarea nivelului producţiei:

Economia la costuri:

E

C

(

Cex

0

V

0

D

0

)

(

Cex

1

V

1

D

1

)

unde: V = valoarea utilajului.

Criterii simple de opțiune a investiției Criteriul ratei rentabilităţii contabile Rrc  CF x100 Rrc 

Criterii simple de opțiune a investiției

Criteriul ratei rentabilităţii contabile

Rrc

CF

x100

Rrc

Pn

x100

I

I

unde:

= cash-flow mediu generat de investiţie;

 

CF

Pn

= profit net mediu generat de investiţie;

I = valoarea investiţiei.

Criteriul duratei de recuperare a investiţiei

  • - dacă CF sunt constante:

 

Dr

I

CF

  • - dacă CF nu sunt constante:

cu

Dr k

I

(

CF

1

CF

2

...

CF

k

)

CF

k 1

I

(

CF

1

CF

2

...

CF

k

)

CF

k

1

Criterii de opțiune a investiției bazate pe actualizare Efortul investiției : alocările de capital pentru efectuarea

Criterii de opțiune a investiției bazate pe actualizare

Efortul investiției: alocările de capital pentru efectuarea investiției. Efectele investiției: cash-flow-urile previzionate, generate de investiție. CF = Pn+A

Actualizarea prin discontare: actualizarea sumelor dinspre viitor înspre prezent (determinarea valorii prezente a unor sume viitoare).

Criterii de opțiune a investiției bazate pe actualizare Efortul investiției : alocările de capital pentru efectuarea
Criterii de opțiune a investiției bazate pe actualizare Valoarea actualizată netă (VAN): diferența dintre suma cash-flow-urilor

Criterii de opțiune a investiției bazate pe actualizare

Valoarea actualizată netă (VAN): diferența dintre suma cash-flow-urilor sperate actualizate, generate de investiție și valoarea cheltuielilor cu investiția.

Criterii de opțiune a investiției bazate pe actualizare Valoarea actualizată netă (VAN): diferența dintre suma cash-flow-urilor
Criterii de opțiune a investiției bazate pe actualizare Valoarea actualizată netă (VAN): diferența dintre suma cash-flow-urilor

VAN > 0 → creștere a valorii întreprinderii, ca urmare a adoptării proiectului de investiție.

Dacă atunci:
Dacă
atunci:
Criterii de opțiune a investiției bazate pe actualizare Indicele de rentabilitate (profitabilitate) (IR): raportul dintre suma

Criterii de opțiune a investiției bazate pe actualizare

Indicele de rentabilitate (profitabilitate) (IR): raportul dintre suma cash- flow-urilor sperate actualizate și valoarea cheltuielilor cu investiția.

Criterii de opțiune a investiției bazate pe actualizare Indicele de rentabilitate (profitabilitate) (IR): raportul dintre suma

Rata internă de randament (rentabilitate) (RIR): rata de actualizare care asigură egalitatea între suma cash-flow-urilor sperate actualizate și valoarea investiției.

Criterii de opțiune a investiției bazate pe actualizare Indicele de rentabilitate (profitabilitate) (IR): raportul dintre suma
Criterii de opțiune a investiției bazate pe actualizare Indicele de rentabilitate (profitabilitate) (IR): raportul dintre suma
Rata internă de randament (RIR)

Rata internă de randament (RIR)

Rata internă de randament (RIR)
Rata internă de randament (RIR)
Rata internă de randament (RIR)
Rata internă de randament (RIR)
Rata internă de randament (RIR)
Decizia de investiție într-un mediu probabilistic Riscul investiției - variabilitatea în timp a cash-flow-urilor. Etape: -

Decizia de investiție într-un mediu probabilistic

Riscul investiției - variabilitatea în timp a cash-flow-urilor. Etape:

  • - evaluarea cash-flow-urilor în diferite ipoteze: optimiste, medii, pesimiste;

  • - determinarea coeficienților de probabilitate;

  • - calculul cash-flow-urilor așteptate.

Ecartul tip:
Ecartul tip:

Coeficientul de variație:

Resursele de finanțare a investițiilor Resursele endogene (proprii): - profitul; - amortismentul; - alte resurse (încasări

Resursele de finanțare a investițiilor

Resursele endogene (proprii):

  • - profitul;

  • - amortismentul;

  • - alte resurse (încasări din valorificarea materialelor rezultate din casarea activelor imobilizate, încasări din vânzarea activelor imobilizate, încasări din

despăgubiri de la societățile de asigurare etc.).

Resursele exogene (împrumutate, atrase):

  • - creditul bancar;

  • - creditul obligatar;

  • - majorarea capitalului social;

  • - alocații bugetare;

  • - alte sume.

4. AMORTIZAREA ACTIVELOR IMOBILIZATE Active imobilizate – capital fix – investiții - plasamente de capital pe

4. AMORTIZAREA ACTIVELOR IMOBILIZATE

Active imobilizate – capital fix – investiții - plasamente de capital pe termen lung

Uzura activelor imobilizate: fizică și morală.

Amortizarea = proces de recuperare treptată a valorii investiției (prin includerea în costurile de producție).

Amortisment = partea recuperată (treptat) din capitalul plasat în active imobilizate.

Dublul caracter al amortismentului:

  • - element al costurilor de producție (cheltuială de exploatare);

  • - resursă bănească (resursă de finanțare a investițiilor).

Dublul rol al amortismentului:

  • - reproducția simplă a activelor imobilizate;

  • - reproducția lărgită a activelor imobilizate.

AMORTIZAREA ACTIVELOR IMOBILIZATE Activele imobilizate amortizabile: imobilizările corporale și necorporale. Mijloacele fixe amortizabile din punct de

AMORTIZAREA ACTIVELOR IMOBILIZATE

Activele imobilizate amortizabile: imobilizările corporale și necorporale.

Mijloacele fixe amortizabile din punct de vedere fiscal (condiții):

  • - deținute și utilizate în producția, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terților sau în scopuri administrative;

  • - valoare fiscală mai mare decât limita stabilită de legislație;

  • - durată normală de utilizare mai mare de un an.

Nu constituie active amortizabile:

  • a) terenurile, inclusiv cele împădurite;

  • b) tablourile şi operele de artă;

  • c) fondul comercial;

  • d) lacurile, bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii;

  • e) bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare;

  • f) orice mijloc fix care nu îşi pierde valoarea în timp datorită folosirii;

  • g) casele de odihnă proprii, locuinţele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croazieră, altele

decât cele utilizate în scopul realizării veniturilor;

  • h) imobilizările necorporale cu durată de viaţă utilă nedeterminată.

AMORTIZAREA ACTIVELOR IMOBILIZATE Valoarea de intrare a mijloacelor fixe: - cheltuielile de achiziţie , pentru mijloacele

AMORTIZAREA ACTIVELOR IMOBILIZATE

Valoarea de intrare a mijloacelor fixe:

  • - cheltuielile de achiziţie, pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros;

  • - costul de producţie, pentru mijloacele fixe construite sau produse de unitatea patrimonială;

  • - valoarea actuală, pentru mijloacele fixe dobândite cu titlu gratuit, estimată la înscrierea lor în activ pe baza raportului întocmit de experţi;

  • - valoarea de aport, acceptată de părţi, pentru mijloacele fixe intrate în patrimoniu cu ocazia asocierii, fuziunii etc., conform statutelor sau contractelor, determinată prin

expertiză.

Amortizarea mijloacelor fixe se calculează începând cu luna următoare punerii în funcţiune, până la recuperarea integrală a valorii de intrare, conform duratelor normale de funcţionare.

Normele de amortizare Norma de amortizare: intensitatea cu care se amortizează un activ imobilizat pe parcursul

Normele de amortizare

Norma de amortizare: intensitatea cu care se amortizează un activ imobilizat pe parcursul unui an.

Metode de calcul a normelor de amortizare:

  • - Metoda normelor egale

  • - Metode normelor diferențiate în timp (progresive și regresive)

Metoda normelor egale:

Normele de amortizare Norma de amortizare: intensitatea cu care se amortizează un activ imobilizat pe parcursul

Normele de amortizare progresive:

Normele de amortizare Norma de amortizare: intensitatea cu care se amortizează un activ imobilizat pe parcursul

Normele de amortizare regresive:

AMORTIZAREA ACTIVELOR IMOBILIZATE Programarea amortismentului anual Norma de amortizare liniară: N  1  100 Dn

AMORTIZAREA ACTIVELOR IMOBILIZATE

Programarea amortismentului anual

Norma de amortizare liniară:

N

1

100

Dn

Amortismentul anual:

A Va

N

100

Valoarea medie anuală a activelor imobilizate:

Valoarea medie anuală a intrărilor:

Va Vex Vai Vae

Valoarea medie anuală a ieșirilor:

Vai Vi

f

12

Vae Ve

nf

12

AMORTIZAREA ACTIVELOR IMOBILIZATE Programarea amortismentului anual Amortismentul anual: A  Aex  Ai  Ae Amortismentul

AMORTIZAREA ACTIVELOR IMOBILIZATE

Programarea amortismentului anual

Amortismentul anual:

A Aex Ai Ae

Amortismentul anual aferent existentului:

Aex Vex

N

100

Amortismentul anual aferent intrărilor:

Ai Vai

N

100

Amortismentul anual aferent ieșirilor:

Ae Vae

N

100

Repartizarea amortismentului anual pe trimestre Amortismentul trimestrial aferent existentului: A ex  Aex  trim 1

Repartizarea amortismentului anual pe trimestre

Amortismentul trimestrial aferent existentului:

A ex Aex

trim

1

4

Amortismentul trimestrial aferent intrărilor:

A

trim

i

Ai

f

trim

f

Amortismentul trimestrial aferent ieșirilor:

A e Ae

trim

nf

trim

nf

Amortismentul trimestrial:

A

trim

A ex

trim

A

trim

i

A

trim

e

AMORTIZAREA ACTIVELOR IMOBILIZATE Metoda de amortizare degresivă Cota (norma) de amortizare degresivă: N d  N

AMORTIZAREA ACTIVELOR IMOBILIZATE

Metoda de amortizare degresivă

Cota (norma) de amortizare degresivă:

N

d

N

l

k

k = coeficient de multiplicare a cotelor (normelor) de amortizare liniară Dn = 2-5 ani, k = 1,5 Dn = 5-10 ani, k = 2,0 Dn > 10 ani, k = 2,5

Variante:

- amortizarea degresivă fără influența uzurii morale (AD1); - amortizarea degresivă cu influența uzurii morale (AD2).

Amortizarea degresivă fără influența uzurii morale Calculul amortizării: AD1 - în primul an de funcţionare se

Amortizarea degresivă fără influența uzurii morale

Calculul amortizării:

AD1

- în primul an de funcţionare se aplică la valoarea de intrare cota de amortizare degresivă;

- pentru anii următori se aplică aceeaşi cotă, dar la valoarea rămasă, până în anul de funcţionare în care amortizarea anuală rezultată este egală sau mai mică cu/decât amortizarea anuală liniară, calculată pentru perioada de funcţionare rămasă. Din acel an şi până la expirarea duratei normale de funcţionare, se trece la amortizarea anuală liniară.

AD1, Dn = 8 ani, Nl = 12,5%, Nd = 25% An Amortizare Valoare rămasă Amortizare

AD1, Dn = 8 ani, Nl = 12,5%, Nd = 25%

An

Amortizare

Valoare rămasă

Amortizare liniară

1

V x 0,25 = 0,25V

V – 0,25V = 0,75V

 

2

0,75V x 0,25 = 0,1875V

0,75V – 0,1875V = 0,5625V

0,75V / 7 = 0,1071V

3

0,5625V x 0,25 = 0,1406V

0,5625V – 0,1406V = 0,4219V

0,5625V / 6 = 0,09375V

4

0,4219V x 0,25 = 0,1055V

0,4219V – 0,1055V = 0,3164V

0,4219V / 5 = 0,08438V

5

0,3164V x 0,25 = 0,0791V

0,3164V – 0,0791V = 0,2373V

0,3164V / 4 = 0,0791V

0,3164V / 4 = 0,0791V

6

0,0791V

0,2373V – 0,0791V = 0,1582V

 

7

0,0791V

0,1582V – 0,0791V = 0,0791V

 

8

0,0791V

0,0791V – 0,0791V = 0

 
Amortizarea degresivă cu influența uzurii morale AD2 Permite amortizarea mijloacelor fixe într-o perioadă de timp mai

Amortizarea degresivă cu influența uzurii morale

AD2

Permite amortizarea mijloacelor fixe într-o perioadă de timp mai mică decât durata normală de utilizare, diferenţa în ani reprezentând influența uzurii morale (Dn > 5 ani).

  • D amortizare liniară = D neamortizare = 100 / Nd

  • D amortizare integrală = Dn – D neamortizare

  • D amortizare degresivă = D amortizare integrală – D amortizare liniară

Exemplu:

Dn = 20 ani

Nd = 12,5%

  • D amortizare liniară = D neamortizare = 8 ani

  • D amortizare integrală = 12 ani

  • D amortizare degresivă = 4 ani

PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT Activele circulante (curente): participă la un singur circuit economic (își

PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT

Activele circulante (curente): participă la un singur circuit economic (își transmit valoarea dintr-odată asupra utilităților create); își schimbă forma inițială (suferă transformări).

Structura activelor circulante:

  • - Valori de exploatare;

  • - Valori realizabile pe termen scurt;

  • - Lichidități (disponibilități bănești).

PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT Clasificarea activelor circulante După fazele ciclului de exploatare: - AC

PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT

Clasificarea activelor circulante

După fazele ciclului de exploatare:

  • - AC specifice aprovizionării;

  • - AC specifice producției propriu-zise;

  • - AC specifice comercializării.

După forma de existență:

  • - AC în formă materială;

  • - AC în formă bănească.

După sursa de finanțare:

  • - AC finanțate din resurse proprii;

  • - AC finanțate din resurse împrumutate.

PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT Ciclul de exploatare: ansamblul operațiunilor desfășurate de întreprindere pentru realizarea

PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT

Ciclul de exploatare: ansamblul operațiunilor desfășurate de întreprindere pentru realizarea obiectivului său (producerea de bunuri și servicii), în scopul obținerii de profit.

Fazele ciclului de exploatare:

  • - Aprovizionarea;

  • - Producția (transformarea bunurilor date în consum în utilități);

  • - Comercializarea (vânzarea utilităților create – desfacerea);

  • - Decontarea (încasarea contravalorii utilităților facturate).

PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT Stocurile de materii prime și materiale consumabile Stocul maxim: S

PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT

Stocurile de materii prime și materiale consumabile

Stocul maxim:

S

max

S S S S S

c

s

cd

ti

i

Stocul minim:

S

min

S S

c

s

S

S

S

S

  • c = stocul curent; = stocul de siguranță; = stocul de condiționare prealabilă; = stocul pentru transporturi interioare;

s

cd

ti

S

  • i = stocul pentru iarnă.

PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT Dimensionarea stocului curent de materii prime și materiale Stocul curent:

PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT

Dimensionarea stocului curent de materii prime și materiale

Stocul curent: asigură consumul mediu zilnic între două aprovizionări consecutive; asigură nevoile curente de producție (continuitatea procesului de producție).

S

c

N

T

t

c

S

  • c = stocul curent;

N = necesarul de materie primă/material pentru producție (pe o perioadă);

T = durata în zile a perioadei luate în calcul;

t

  • c = intervalul între două aprovizionări consecutive, aferent stocului curent.

PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT Dimensionarea stocului curent de materii prime și materiale Intervalul între

PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT

Dimensionarea stocului curent de materii prime și materiale

Intervalul între două aprovizionări consecutive, aferent stocului curent, în anul de referință:

t

c

1

min( ;

t

cr

1

t

c 0

)

t

= intervalul între două reaprovizionări, prevăzut în contractele cu furnizorii, în anul curent;

cr1

t

= intervalul mediu efectiv între două reaprovizionări, aferent stocului curent, în anul precedent.

c0

t

c 0

n

i

t

0

i 1

q

i

0

n

i 1

q

i 0

t

i 0

q

i 0

= intervalul între două reaprovizionări, în anul precedent; = cantitatea intrată la fiecare reaprovizionare, în anul precedent.

PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT Stocul maxim: N S ( t   N =

PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT

Stocul maxim:

N

S

(

t

N = necesarul de materie primă/material pentru producție (pe o perioadă);

max

cd

ti

T

c

s

T = durata în zile a perioadei luate în calcul;

i

t

t

t

t

)

= intervalul între două aprovizionări consecutive, aferent stocului curent;

= intervalul aferent stocului de siguranță;

t

= intervalul aferent stocului de condiționare prealabilă;

c

t

= intervalul aferent stocului de tansporturi interioare;

s

= intervalul aferent stocului de iarnă.

t

Necesarul de fond de rulment:

cd

t

ti

t

p = preț unitar al materiei prime/materialului.

i

NFR

1

S

  • 2 max

p

PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT Producția în curs de fabricație Necesarul de fond de rulment:

PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT

Producția în curs de fabricație

Necesarul de fond de rulment:

NFR

Qc

D K

T

Qc = producția exprimată în costuri;

T = perioada luată în calcul, exprimată în zile; D = durata ciclului de fabricație (exprimată în zile);

K = coeficientul de corecție.

Producția cu proces de fabricație continuu: lansarea comenzilor în fabricație în mod continuu, fără a aștepta finisarea comenzilor anterioare (comenzi în diferite stadii de finisare).

Producția cu proces de fabricație discontinuu: nu poate fi lansată în fabricație o nouă comandă înainte de finisarea comenzii anterioare.

PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT Producția în curs de fabricație Producția cu proces de fabricație

PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT

Producția în curs de fabricație

Producția cu proces de fabricație continuu

- Evoluție uniformă a cheltuielilor pe durata ciclului de fabricație:

K

C

0

C

n

2

D

C

n

D

C

0

C

n

2

C

n

K = coeficientul de corecție;

C

  • 0 = cheltuiala inițială;

  • C n

= cheltuiala finală;

  • D = durata ciclului de fabricație.

PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT Producția în curs de fabricație Producția cu proces de fabricație

PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT

Producția în curs de fabricație

Producția cu proces de fabricație continuu

- Evoluție neuniformă a cheltuielilor pe durata ciclului de fabricație:

K

C

0

C 1
C
1

2

d

1

C 1
C
1

C

2

2

d

2

 

...

C

n

1

C

n

2

d

n

C

n

D

K = coeficientul de corecție;

  • C i = cheltuiala inițială pentru faza i+1; cheltuiala finală pentru faza i;

  • d i = durata fazei i;

  • D = durata ciclului de fabricație.

  • D d d

1

2

...

d

n

PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT Necesarul de fond de rulment: Stocurile de produse finite Qc

PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT

Necesarul de fond de rulment:

Stocurile de produse finite

Qc = producția exprimată în costuri;

T = perioada luată în Qc calcul, exprimată în zile;

NFR

D

= durata totală de stocare (exprimată în zile).

T

t

Dacă produsele finite formează un lot comercial complex:

= durata ciclului maxim de fabricație; = durata de staționare.

  • D t

D

t

(D

max

D) D

st

  • D max

  • D st

PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT Stocurile de produse finite Durata de staționare: D st 

PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT

Stocurile de produse finite

Durata de staționare:

  • D st

D D D D D D D

r

s

m

f

a

t

e

  • D r

= durata recepției în magazie;

  • D s

= durata sortării;

D

  • D f

    • m = durata de maturizare; = durata formării loturilor pentru expediere; = durata etichetării și ambalării; = durata încărcării în mijloacele de transport;

  • D a

  • D t

  • D e

= durata întocmirii documentelor de expediție.

PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT Metode de dimensionare a stocurilor: - Metoda analitică: dimensionarea stocurilor

PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT

Metode de dimensionare a stocurilor:

  • - Metoda analitică: dimensionarea stocurilor pe componente.

  • - Metoda sintetică (globală): dimensionarea stocurilor pe total (active circulante).

Procedee:

  • - Viteza de rotație a activelor circulante;

  • - Corelația dintre totalul activelor circulante și valoarea producției sau cifra de

afaceri;

  • - Activele circulante ce revin la 1000 de lei producție sau cifră de

afaceri.

PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT Viteza de rotație a activelor circulante: - Coeficientul vitezei de

PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT

Viteza de rotație a activelor circulante:

  • - Coeficientul vitezei de rotație:

Kvr

0

CA

0

PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT Viteza de rotație a activelor circulante: - Coeficientul vitezei de

AC

0

  • - Durata în zile a unei rotații:

Dz

0

T

Kvr

0

T

AC

0

CA

0

Dimensionarea activelor circulante:

AC

1

CA

1

Kvr

0

AC

1

CA

1

Dz

0

T

PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT Viteza de rotație recalculată: Kvr  Kvr 0  Em

PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT

Viteza de rotație recalculată:

Kvr r

Kvr

0

Em

Dz

r

Dz

0

Em

Em = echivalentul modificărilor intervenite în structura ciclului de exploatare.

Dimensionarea necesarului de fond de rulment:

NFR

NFR

CA

1

 

Kvr

r

CA

1

 

T

Dz

r

PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT Corelația dintre totalul activelor circulante și valoarea producției sau cifra

PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT

Corelația dintre totalul activelor circulante și valoarea producției sau cifra de afaceri:

AC AC k

1

0

k

CA

1

CA

0

Activele circulante ce revin la 1000 de lei producție sau cifră de afaceri:

AC

1

CA

1

p

0

1000

p 0

AC

0

CA

0

1000

PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT Creanțele întreprinderii asupra terților Creditul comercial: împrumut pe care și-l

PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT

Creanțele întreprinderii asupra terților

Creditul comercial: împrumut pe care și-l acordă direct participanții pe o piață, fără intervenția unei instituții financiare; credit pe termen scurt (până la 90 de zile); nu este în mod explicit purtător de dobândă.

  • - Creanțe asupra clienților (beneficiarilor de bunuri și servicii) - creditul client;

  • - Creanțe asupra furnizorilor - avansuri acordate furnizorilor.

Metode de evaluare a clienților (modele de estimare a riscurilor și a probabilității ajungerii clienților în stare de faliment):

  • - Metoda scorurilor;

  • - Metoda ABC.

PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT Creanțele întreprinderii asupra terților Metoda ABC Grupa Pondere în soldul

PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT

Creanțele întreprinderii asupra terților

Metoda ABC

Grupa

Pondere în soldul

Pondere în numărul

total al creanțelor

clienților

A - clienți foarte importanți

60%

10%

B - clienți importanți

30%

30%

C - clienți puțin importanți

10%

60%

Durata medie de încasare (decontare) a creanțelor asupra clienților:

(Creanțele asupra clienților / Cifra de afaceri) x 360

PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT Gestiunea portofoliului titlurilor de valoare Rentabilitatea titlului la momentul t:

PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT

Gestiunea portofoliului titlurilor de valoare

Rentabilitatea titlului la momentul t:

r

t

D

(

C

C

)

t t 1

t 1

C

100

Riscul titlului:

  • r

n

t

r

t 1

n

Rentabilitatea unui portofoliu format din două titluri la momentul t:

r

P t

;

x

1

r

1;

t

x

2

r

2;

t

Riscul unui portofoliu format din două titluri:

PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT Gestiunea portofoliului titlurilor de valoare Rentabilitatea titlului la momentul t:

2

2

2

2

2 1;2

x x 2 x x   

1

1

2

2

1

2

1

TREZORERIA ÎNTREPRINDERII Bugetul de trezorerie Previzionarea disponibilităților bănești: previziuni privind intrările de numerar (încasările) și ieșirile

TREZORERIA ÎNTREPRINDERII

Bugetul de trezorerie

Previzionarea disponibilităților bănești: previziuni privind intrările de numerar (încasările) și ieșirile de numerar (plățile), ținând seama de termenele de încasare şi de plată.

Excedentul de trezorerie

Se poate fructifica prin:

  • - plasamente tradiționale (conturi de depozite la termen);

  • - plasamente monetare negociabile (certificate de depozit, titluri de trezorerie);

  • - plasamente în valori mobiliare (acțiuni, obligațiuni).

Deficitul de trezorerie

Se poate acoperi prin contractarea de credite bancare pe termen scurt (credite de trezorerie).

TREZORERIA ÎNTREPRINDERII Situația fluxurilor de numerar (Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile

TREZORERIA ÎNTREPRINDERII

Situația fluxurilor de numerar

(Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene)

Fluxuri de numerar din:

  • - activități de exploatare (principalele activități generatoare de venituri);

  • - activități de investiție (achiziționarea și cedarea de active imobilizate și alte investiții);

  • - activități de finanțare (care determină modificări ale valorii și structurii capitalurilor proprii și împrumuturilor).

TREZORERIA ÎNTREPRINDERII Fluxuri de numerar din activități de exploatare (metoda directă): - Încasări de la clienți

TREZORERIA ÎNTREPRINDERII

Fluxuri de numerar din activități de exploatare (metoda directă):

  • - Încasări de la clienți

  • - Plăți către furnizori și angajați

  • - Dobânzi plătite

  • - Impozit pe profit plătit (impozite, taxe şi vărsăminte asimilate)

Fluxuri de numerar din activități de investiție:

  • - Încasări din vânzarea de imobilizări corporale

  • - Dobânzi încasate

  • - Dividende încasate

  • - Plăți pentru achiziționarea de imobilizări corporale

  • - Plăți pentru achiziționarea de acțiuni

Fluxuri de numerar din activități de finanțare:

  • - Încasări din emisiuni de acțiuni

  • - Încasări din împrumuturi pe termen lung

  • - Plata datoriilor aferente leasing-ului financiar

  • - Dividende plătite

TREZORERIA ÎNTREPRINDERII Fluxuri de numerar din activități de exploatare (metoda indirectă): Profit brut + Cheltuieli cu

TREZORERIA ÎNTREPRINDERII

Fluxuri de numerar din activități de exploatare (metoda indirectă):

Profit brut

+ Cheltuieli cu amortizarea

+ Cheltuieli cu provizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare

  • - Venituri din reluări de provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de

valoare

+ Cheltuieli financiare

  • - Venituri financiare

+ Cheltuieli privind activele cedate

  • - Venituri din vânzarea activelor

+/- Variația soldurilor conturilor de creanțe comerciale și alte creanțe din exploatare

+/- Variația soldurilor conturilor de datorii comerciale și alte datorii din exploatare

+/- Variația soldurilor conturilor de stocuri

  • - Impozit pe profit plătit

Determinarea fluxurilor de numerar CF din activitatea de exploatare a) Metoda directa Incasari creante clienti =

Determinarea fluxurilor de numerar

CF din activitatea de exploatare

  • a) Metoda directa

Incasari creante clienti = 5330 – (1300 – 1050) = 5080 Incasari alte creante = 150 – 40 = 110 Plati furnizori (materii prime, energie si apa) = 1250 + (1150 – 800) + 400 – (1330 – 1200) = 1870 Plati personal = 1860 Plati dobanzi = 220 Plati alte datorii = 300 + 50 + (650 – 600) = 400

Plati impozit pe profit = 500 x 16% = 80 CF = 760

  • b) Metoda indirecta

PN = 500 – 80 = 420 A = 750 Materii prime = 1150 – 800 = 350 Clienti = 1300 - 1050 = 250 Alte creante = 40 – 150 = -110 Furnizori = 1330 – 1200 = 130 Alte datorii = 600 – 650 = -50 NFR = 410 CF = 420 + 750 – 410 = 760

CF din activitatea de investiții:

∆Aib= - (1440 – 1250 + 750) = -940

CF din activitatea de finanțare:

∆Cp – PN + ∆DL = (980 – 600) – 420 + (1180 – 900) = 240