Instrumente de politică comercială

tarifare 2
1. Tariful vamal
2. Teritoriul vamal
3. Creare de comert
4. Deturnare de comert
5. Exemplificari
 1. Tariful vamal
• cuprinde Nomenclatorul mărfurilor supuse
impunerii vamale cât şi taxele vamale aferente
fiecărui produs sau grupa de produse.
• Principalele criterii utilizate în prezent pentru
ordonarea mărfurilor înscrise în lista vamală
sunt:
- originea mărfurilor (produse vegetale,
minerale sau animale);
- gradul de prelucrare (materii prime,
semifabricate sau produse finite);
- destinaţia mărfurilor (bunuri pentru
consum sau pentru investiţii).
 Clasificările prezente
• Clasificarea tip pentru comerţ internaţional
(Standard Internaţional Trade Classification sau
S.I.T.C.)

- elaborată de Comisia de statistică a ONU în 1950

- ultima revizuire a intrat in vigoare in 2006 – SITC 4

- mărfurile se ordonează în 1924 poziţii tarifare, fiind o

clasificare pe cinci cifre

- Este utilizat efectiv doar de Japonia si Australia

- Este utilizat de catre toate celelate tari la elaborarea

statisticilor ONU
 Nomenclatorul vamal de la Bruxelles
- elaborat de Consiliul de Cooperare
Vamală în anul 1950 (cu trei
amendamente ulterioare, ultimul datând
din 1978),
- mărfurile sunt grupate în 99 de capitole, ce
cuprind în total 1011 poziţii,
- criteriu: gradul de prelucrare combinat cu
cel al originii mărfurilor.
- primele 24 de capitole cuprind produsele
de bază
- următoarele (de la 25 la 99) produsele
manufacturate
• Noul nomenclator vamal - Harmonized
Commodity Description and Coding
System (HS)
- a fost elaborat de Organizatia mondiala a
vamilor (fost Consiliu de cooperare vamala -
Bruxelles)
- a intrat in vigoare in 1987
- in 2015 erau 206 tari care il utilizau
- are o structura cu nivele progresive de
detaliere
- 21 sectiuni, 96 capitole si 1241 pozitii
(codificari de 4 cifre) si 5019 grupe de marfuri
(codificari de 6 cifre)
- Exemplu
 Tipuri de tarife vamale:
• tarif vamal simplu - are o singura
coloana de taxe vamale pentru toate
mărfurile, indiferent de provenienţa
acestora;

• tarif vamal compus - cuprinde cel

puţin două coloane de taxe vamale,
diferenţiate pe mărfuri în funcţie de
provenienţa acestora.
 2. Teritoriul vamal

• reprezintă zona geografică în interiorul

căreia se aplică un anumit regim vamal.

• poate fi mai mare sau mai mic decat

teritoriul national
 2.1 Teritoriul vamal mai mare decat
teritoriul national
• evolueaza de la simplu la complex

Uniune
Zona
monetara
de Uniune Piata
si politica
liber vamala unica
schimb
• Zonele de liber schimb
- acorduri între două sau mai multe state
prin care se elimină toate barierele tarifare din
calea schimburilor lor reciproce, dar menţin
importante bariere tarifare în relaţiile cu terţii
NAFTA – Nord American Free Trade Area
• Uniunea Vamală
- se formează în situaţiile în care două
sau mai multe state hotărăsc, printr-un
acord special, desfiinţarea barierelor
comerciale (în primul rând a celor vamale)
din relaţiile reciproce şi instituirea unui
regim vamal comun (unic) în relaţiile cu
terţii:
- perfecte
- imperfecte
Uniunea vamala a UE cu Turcia
• Piaţa comună
- constituie o uniune vamală în care
ţările membre permit libera circulaţie a
factorilor de producţie între ele (forţa de
muncă şi capitalul).
Mercosur- Mercado Común del Sur
• Uniunea economică şi monetară
- ţările realizează unificarea politicilor
economice, bugetare, monetare şi sociale,
alături de politici comerciale şi de politici
de imigrare şi de emigrare a forţei de
muncă.
Gulf Cooperation Council
Tipul Liber Tariful Libera Armonizarea
blocului schimb vamal circulaţie a tuturor
între extern factorilor de politicilor
membri comun producţie economice
(bugetare,
monetare )

Zonă de *
liber-schimb

Uniune * *
vamală

Piaţă * * *
comună

Uniune * * * *
economică
şi monetară
 2.2 Teritoriul vamal mai mic decat
teritoriul national

Zonele libere

Antrepozitele vamale
• Zone Libere - teritorii (“zone”) bine delimitate,
de regulă chiar îngrădite şi păzite, unde se
desfăşoară operaţiuni de încărcare-descărcare,
depozitare, prelucrări (uşoare) şi expedieri de
mărfuri, fără ca bunurile să fie supuse regimului
vamal al statului respectiv.
• Zonele libere – forme ale regimului vamal
suspensiv - se înfiinţează cu scopul de a
favoriza dezvoltarea economică a unei
regiuni sau localităţi prin atragerea de
investiţii de capital străin, pentru a încuraja
traficul de mărfuri pe anumite rute
(îndeosebi tranzitul).
 Avantajele zonei libere
• Pot fi :
a. pentru ţara pe teritoriul căreia
sunt amplasate
b. pentru exportatorii care utilizează
zona liberă
c. pentru importatori
Deşi există şi dezavantaje ale zonelor
libere, efectele agregate sunt net
pozitive
 Antrepozitele vamale
• au un statut similar zonelor libere

• sunt depozite unde se pot păstra (pe

termen determinat) diferite mărfuri, fără
a se percepe taxe vamale

• au la baza concesii guvernamentale

 3. Crearea de comerţ

• procesul apariţiei unor fluxuri comerciale

noi, în interiorul unei uniuni vamale, prin
înlocuirea furnizorilor tradiţionali, cu alţii
mai avantajoşi, din punct de vedere al
costurilor.
 Cererea Oferta
P

Pyt
S1 D1
Pzt
Pz S0 D0
A B
Py

Q0 Q1 C1 C0 Q
 4. Deturnarea de comerţ
• se produce atunci când sursele externe
(iniţial) mai eficiente (sub aspectul
costurilor) sunt înlocuite cu surse din
interior (mai puţin rentabile iniţial),
devenite mai avantajoase ca urmare a
liberalizării schimburilor intra comunitare şi
instituirii unui protecţionism colectiv faţă de
terţi.

• Ex: Mercosur
 Cererea Oferta
P

Pyt
S1 D1
Pzt
S0 A B D0
Py

Pz
A1 B1

Q0 Q1 C1 C0 Q
 Rezultatul net al integrării
economice
• poate fi pozitiv sau negativ, semnul şi mărimea acestuia depinzând
de următoarele:
- Cu cât tariful vamal este mai mare cu atât componenta
reprezentând câştigul este mai importantă, făcând ca rezultatul
final să reflecte un câştig net mai ridicat;
- Cu cât este mai mică mărimea relativă a importurilor
(dinainte de realizarea uniunii vamale) în raport cu cererea şi
oferta (din aceeaşi perioadă) cu atât este mai mică partea
reprezentând pierderea şi deci şansa de a obţine un câştig net este
mai mare;
- Cu cât este mai mic preţul impus de uniunea vamală în
raport cu preţul în condiţii de liber schimb (cu cât py este mai
aproape de pz), pierderea va fi mai mică, şi deci şansa de câştig va
fi mai mare;
- Cu cât elasticitatea cererii şi a ofertei naţionale pentru
produsul importabil sunt mai ridicate cu atât este mai mare
componenta de câştig din ecuaţie.
EXEMPLIFICARI
 Free trade areas in Europe

EFTA (current) EFTA (current)

EFTA (now in EU) EU (current)
CEFTA (current) CEFTA (current)
CEFTA (now in EU)
BAFTA (now in EU)
Uniuni vamale
Stages of economic integration around the World
Economic and Monetary Union (CSME/EC$, EU/€)
Economic union (CSME, EU)
Customs and Monetary Union (CEMAC/franc, UEMOA/franc)
Common market (EEA, EFTA, CES)
Customs union (CAN, CUBKR, EAC, EUCU, MERCOSUR, SACU)
Multilateral Free Trade Area (AFTA, CEFTA, CISFTA, COMESA, GAFTA, GCC,
NAFTA, SAFTA, SICA, TPP)
EUROPA
ASIA
AFRICA
 Exemplu
• Această structură permite clasificarea dupa forma produselor și dupa functia lor.
• Un exemplu - cartofii întregi si un cuptor electric cu rezistență
Clasificarea se va face diferit dacă sunt cartofii sunt proaspeti sau congelati.
Cartofi proaspeți sunt clasificati în poziția 0701.90,
sub antetul Potatoes, fresh or chilled,
Subheader Other
Cartofii congelati sunt clasificati în poziția 0710.10
sub antetul Vegetables (uncooked or cooked by steaming or boiling in water), frozen,
Subheader Potatoes.

La clasificarea cuptorului electric conteaza daca cuptorul este pentru uz casnic sau industrial.
Un cuptor electric pentru uz casnic este clasificat în poziția 8516.60
sub Antetul Electric instantaneous or storage water heaters and immersion heaters; electric space heating
apparatus and soil heating apparatus; electrothermic hairdressing apparatus and hand dryers; electric
flatirons; other electrothermic appliances of a kind used for domestic purposes; electric heating resistors,
other than those of heading 8545; parts thereof,
Subheader Other ovens; cooking stoves, ranges, cooking plates, boiling rings, grillers and roasters.
Cuptoare electrice industriale sunt clasificate în poziția 8514.10
sub Antet Industrial or laboratory electric furnaces and ovens (including those functioning by induction or
dielectric loss); other industrial or laboratory equipment for the heat treatment of materials by induction or
dielectric loss; parts thereof,
Subheader Resistance heated furnaces and ovens .
Această regulă se aplică la toate produsele și este capabil de a accepta noi produse pentru care nu
există nici o clasificare curenta prin utilizarea Others . Acest termen cuprinde toate produsele de
natura celor descrise în Antet și Subantet.
Cartofii din primul exemplu se incadreaza in această categorie, deoarece pot fi de exemplu, cartofi
modificati genetic, categorie care nu exista in timpul elaborării primei variante a NNV.
 SITC
The groupings of SITC reflect:
• the production materials;
• the processing stage;
• market practices and uses of the products;
• the importance of the goods in world trade;
• technological changes.
The main categories are:
• food, drinks and tobacco (Sections 0 and 1 -
including live animals);
• raw materials (Sections 2 and 4);
• energy products (Section 3);
• chemicals (Section 5);
• machinery and transport equipment (Section 7);
• other manufactured goods (Sections 6 and 8).
 Extinderea: de la şase la 28 de ţări

1952 1973 1981 1986

1990 1995 2004 2007 2013

Țara Victime Regresul economic – anul în
care PIB a fost egal cu cel din
1945
Austria 525.000 1886
Belgia 82.750 1924
Danemarca 4.259 1936
Finlanda 79.00 1938
Franța 505.750 1891
Germania 6.363.000 1908
Italia 355.000 1909
Olanda 250.000 1912
Norvegia 10.250 1937
Suedia 0 *
Elveția 0 *
M.Britanie 325.000 *

* PIB-ul acestor țări a crescut în timpul războiului