Conf. Dr.

Radu NECHITA
RaduNechita@gmail.com
1. Dezbaterile (neterminate) privind IEE
2. Libera circulație a bunurilor
3. Libera circulație a serviciilor
4. Libera circulație a capitalurilor
5. Libera circulație a persoanelor
6. Politica Agricolă Comună
7. Politica Industrială
8. Politica Regională
9. Extinderea
10. Uniunea Monetară
11. Fiscalitatea
12. Bugetul
13. IEE a României
14. „La cererea publicului”
 Art. 14 din Tratat de Constituire: necesitatea de
a asigura LCS
 Art. 49 TdC: dreptul de a furniza servicii în
cadrul Comunității
 S-a realizat mult mai greu deși (sau tocmai
pentru că) serviciile reprezintă peste 60% din
PIB și din forța de muncă
 Finanțe-bănci, asigurări
 Medicină și farmacie (inclusiv veterinare!)
 Transport
 Turism
 Telecomunicații
 Avocatura
 ...
 Libertatea de stabilire: posibilitatea pentru
orice firmă sau lucrător independent dintr-un
stat membru de a se instala pe teritoriul altui
SM. (Caracter PERMANENT)
 Libertate de prestare: caracter TEMPORAR
1. Directive pentru fiecare sector
2. Recunoașterea reciprocă a normelor +
aplicarea principiului țării de origine

 Practic, ele sunt combinate

 Nici măcar în prezent nu este aplicat “2” fără
nici o limitare, nuanțare, excepție
 Vezi dezbateri pe “Directiva Bolkestein”
(Comisar pt piața interna)
 Profesii medicale
 TdC prevedea liberalizarea progresivă subordonată unei
prealabile coordonări a condițiilor de exercitare în fiecare
SM
 Multe măsuri și directive începând din 1975
 Directiva 96/16/CEE 05.04.1996: coordonarea pregătirii și
recunoașterea diplomelor
 Avocat
 Coordonare mult mai dificilă (acces diferit la profesie)
 Directiva 77/249/CEE din 22.03.1977: liberalizează
activitățile obișnuite (reprezentare, apărare și consiliere)
dar nu și cele care pp exercitarea autorității publice
 Subordonate = se aplică doar dacă nu există
directive sectoriale
 Ex: recunoașterea diplomelor și certificatelor
 D 89/48/CEE privind sistemul general de
recunoaștere a diplomelor de învățamânt
superior de min 3 ani
 D 92/51/CEE privind diplome, certificate și
titluri pentru mai puțin de 3 ani
 În toate cazurile, statul gazdă poate cere stagii
suplimentare de maxim 3 ani
 Din 1986-1988, regula recunoașterii reciproce a
normelor se aplică, în principiu, și la servicii
 Sector bancar: din 1993, băncile autorizate într-un
SM au dreptul să deschidă sucursale/filiale în alte
SM
 Supraveghere prudențială: PTO (Principiul țării de
origine, Home Country Control) = după 1995, băncile
trebuie să aibă sediul și administrația centrală în țara
de origine
 Reguli de funcționare: PTG, (vezi Garantare Depozite
Bancare)
 Directiva unică a CE și PE 2000/12
 11.01.2001 The Internal Market Strategy for
Services: Comisia Europeană lansează o nouăa
strategie pentru a elimina barierele rămase
 …
 12.12.2006 Directiva 2006/123/EC
 28.12.2009 Termen de implementare în toate țările
UE
 Firme:
 Înființare mai ușoară;
 Facilitarea oferirii de servicii trans-frontaliere;
 Proceduri și formalități simplificate.
 Consumatori/clienți:
 Drepturi consolidate pentru consumatorii și firmele
beneficiare de servicii;
 Calitate sporită a serviciilor;
 O mai bună informare și o transparență sporită cu
privire la furnizorii de servicii.
 Points of Single Contact = un „ghișeu unic” on-
line la care furnizorii de servicii să poată obține
informațiile și desfășura toate formalitățile
administrative;
 Drepturile beneficiarilor de servicii = Directiva
întărește drepturile consumatorilor și a firmelor
beneficiare de servicii din UE;
 Cooperare administrativă = Țările UE trebuie să
coopereze și să-și acorde asistență în
supravegherea funrizorilor de servicii.
 Distribuția, fie en-gros sau au detail de bunuri și
servicii;
 Majoritatea profesiilor reglementate: consiliere
juridică și fiscală, arhitectură, inginerie, contabilitate
sau audit;
 Serviciile de construcție și meseriile;
 Servicii către întreprinderi întreținere, consultanță în
management, organizare de evenimente, recuperare
de creanțe, publictate și recrutare;
 Servicii de turism;
 Servicii de recreere, precum centre sportive sau
parcuri de distracție;
 Instalare și mentnenață de utilaje;
 Servicii ale societății informaționale precum
editură (tipărire sau electonic), agenții de știri,
programare;
 Cazare și alimentație publică precum hoteluri,
restaurante, catering;
 Servicii educaționale și formare profesională;
 Închirieri și leasing, inclusiv închirieri de
automobile ;
 Agenții imobiliare și servicii similare;
 Servicii pentru gospodării precum curățenie,
grădinărit, îngrijire copii.
 Servicii financiare;
 Telecomunicații
 Transport;
 Sănătate;
 Temporary work agencies' services;
 Servicii private de protecție și pază;
 Audio-vizual;
 Jocuri de noroc, pariuri;
 Anumite servicii sociale oferite de state, de
furnizori mandatați de stat sau de ONG
recunoscute de stat;
 Servicii notariale.
 Argumentul interesului public

 Interesul grupurilor profesionale de a limita

concurența
 Directiva Bolkestein:
http://ec.europa.eu/prelex/detail_dossier_rea
l.cfm?CL=en&DosId=188810
 Cazul Viking
 Cazul Laval
 Viking Line dorește să schimbe pavilionul Finlandez
al unui vas cu unul Estonian și să înlocuiască
marinarii cu Estonieni
 International Workers’ Federation și Finnish
Seamen’s Union amenință cu greva
 Cazul ajunge la CEJ în Nov. 2005
 Conflict între două principii:
 Libertatea de stabilire
 Dreptul la grevă
 Compania letoniană Laval un Partneri a folosit
câteva zeci de muncitori în construcții în Suedia
 Sindicatele suedeze au dat în judecată compania
pentru că a refuzat să semneze un acord colectiv
și să respecte legislația suedeză privind salariul
minim și condițiile de muncă
 Cazul a fost înaintat CEJ
 11.12.07 ECJ decide că amenințarea cu greva
limitează libertatea de stabilire (valabil Viking și
Laval)
 CEJ: „right to take collective action for the
protection of the workers of the host state
against possible social dumping may constitute
an overriding reason of public interest”
 Dar nu în acest caz, pentru că legislația suedeză
privind negoicerile colective „nu era suficient
de precisă și accesibilă”, astfel încât compania
Laval să aibă la cunoștință ăn avans de
obligațiile sale.