 Sistemul nostru solar cuprinde Soarele, cele opt

planete, 162 de sateliti naturali ai acestora, 3 planete

pitice si corpuri mici: asteorizi, comete, praf, meteoriti
etc. Toate planetele orbiteaza in jurul Soarelui, acesta
avand peste 99% din masa totala a sistemului solar.
 Sistemul solar se afla pe unul din bratele exterioare a
Caii Lactee, numit Bratul Orion intr-o regiune cu o
densitate de materie relativ mica. Si sistemul solar, la
randul lui, se afla intr-o miscare de revolutie in jurul
centrului galaxiei, aflat la o distanta de 25.000-28.000
de ani lumina. Viteza de deplasare a sistemului solar
este de aproximativ 220 km/s.
 Soarele
 Soarele, face posibila intreaga viata pe Pamant. Toate
planetele, asteroizii, meteoritii, cometele precum si
cantitatile enorme de praf interplanetar orbiteaza in jurul
Soarelui. Totul se invarte in jurul Soarelui si acesta contine
peste 99% din masa intregului sistem solar.
 In urma cercetarilor s-a stabilit ca varsta Soarelui este de
aproximativ 4,6 miliarde de ani si se afla la jumatatea
ciclului principal al evolutiei. Radiatia solara ajunge si pe
Pamant, unde o parte din aceasta este absorbita incalzind
aerul, o alta parte este imprastiata de moleculele aerului si
in cele din urma, cea mai mare parte, ajunge pe suprafata
Pamantului constituind radiatia solara directa.
 Cerul se vede albastru datorita unei atmosfere curate, unde sunt imprastiate
indeosebi radiatii cu lungimi de unda mici.
 Soarele este compus din 74% hidrogen, 25% heliu, iar restul ocupa cantitatile mici
de elemente mai grele. Datorita acestei compozitii si a temperaturilor ridicate,
Soarele nu are o crusta solida si nici materie in stare lichida, toata materia solara
fiind in intregime in stare de plasma si gazoasa.
 Soarele are o culoare galbena-portocalie datorita temperaturii ridicate de pe
suprafata lui, ajungand la aproximativ 5.700 grade Celsius. Cu cat patrundem mai
adanc in interiorul Soarelui, temperatura creste, ajungand pana la 15 milioane de
grade Celsius in miezul sau.
 In timpul eruptiilor solare materia este proiectata in coroana si particulele de atomi
sunt accelerate pana la viteze foarte mari, unde sunt expulzate in spatiul
interplanetar. Aceste fenomene sunt insotite si de o emisie de raze X, unde radio, si
in cazul eruptiilor mai puternice, de lumina vizibila.
 Cand ajung in apropierea Pamantului si intra in atmosfera, in special deasupra
regiunii polului nord, particulele creeaza aurorele polare si perturba propagarea
undelor radio in jurul globului. Uneori aceste particule pot duce si la defectarea
retelelor de distribuire a electricitatii.
 Frecventa si intensitatea eruptiilor solare, protuberantelor si filamentelor
cromosferei, variaza cu o perioada de aproximativ 11 ani. In timpul acestei perioade
numarul petelor solare inregistreaza un minimum si un maximum.
 Planeta Mercur este cea mai apropiata de Soare, orbitandu-l o
data la fiecare 88 de zile. Singura nava spatiala care s-a apropiat
de Mercur a fost Mariner 10, care a cartografiat doar 40 – 45% din
suprafata planetei.
 Planeta Mercur nu poate fi locuibila datorita temperaturii prea
mari, intre 179 grade Celsius si 427. Mercur nu are atmosfera, iar
lumina solara pe suprafata planetei este de 6,5 ori mai intensa
decat pe Pamant.
 Primele observatii inregistrate dateaza din vremea sumerienilor, in
al treilea mileniu inaintea erei noastre. Fizic, este similara in
aparenta cu Luna datorita craterelor pe care le prezinta. Nu are
sateliti naturali si nici atmosfera. In interiorul sau, Mercur are un
nucleu mare de fier care genereaza un camp magnetic de 100 de
ori mai slab decat cel al Pamantului.
 Venus
 La o distanta de 108 milioane kilometri de Soare, intalnim planeta Venus. Aceasta
isi parcurge orbita in 225 de zile, iar rotatia in jurul axei sale dureaza 243 de zile.
Spre deosebire de celelalte planete din sistemul nostru solar, Venus se roteste in
sens invers, de la vest la est. Ca dimensiune, este putin mai mica decat Pamantul,
insa este total diferita. Aici, temperaturile ajung pana la 4600 C, iar norii provoaca
ploi de acid sulfuric. Atmosfera este compusa din 96% gaz carbonic si 3,5% azot,
aceste gaze acumulate in atmosfera actioneaza sub efectul razelor Soarelui
precum geamurile unei sere.
 Este posibil ca in trecut Venus sa fi avut o atmosfera asemanatoare cu cea a
Pamantului si oceane, insa datorita temperaturilor tot mai mari si un camp
magnetic scazut, vantul solar sa le fi spulberat in spatiu.
 Planeta Venus este asemanatoare cu Pamantul, fiind numita si sora Pamantului.
Diametrul planetei Venus este mai mic cu doar 640 km decat cel al Pamantului,
iar compozitia este asemanatoare.
 Datorita conditiilor ostile si neprielnice la suprafata planetei, tehnologia actuala
nu ne permite sa colonizam suprafata planetei Venus cum isi imagineaza iubitorii
de science-fiction, cel putin nu prea curand. Insa la o inaltime de 15 kilometri,
conditiile atmosferice devin similare cu cele de pe Pamant, permitand crearea
unor posibile orase plutitoare.
 Ne aflam la 150 de milioane de kilometri de Soare. Planeta
Pamant, numita si Terra este a treia ca distanta fata de
Soare si a cincea ca marime din sistemul nostru Solar. Este
singura planeta din Univers cunoscuta ca adapostind viata
si este cea mai mare planeta telurica din sistemul solar.
 Planeta Pamant s-a format acum aproximativ 4,67
miliarde de ani in urma din materia norului gazos al
Nebuloasei Solare, alaturi de Soare si de celelalte planete
ale sistemului solar. Planeta noastra a trecut prin
numeroase schimbari si procese geologice si biologice,
incat conditiile initale nu mai exista. Datorita conditiilor
atmosferice si distantei optime fata de Soare, viata a putut
aparea pe Pamant.
 Marte, numita si „planeta rosie”, este o planeta de tip terestru, cu o atmosfera subtire aflata la 250 de
milioane de kilometri fata de Soare. Suprafata planetei seamana cu cea a Pamantului, avand vai,
vulcani, deserturi si calote glaciare polare. Aici gasim si cel mai intal munte din sistemul solar,
Olympus Mons inalt de 26.000 metri, si cel mai mare canion, numit Valles Marineris.
 Planeta Marte este a patra ca distanta fata de Soare si raza planetei reprezinta jumate din cea a
Pamantului. Planeta Marte s-a format dupa aproximativ 120 de milioane de ani dupa Pamant, adica
acum 4,5 miliarde de ani.
 Nici planeta Marte nu poate fi locuita datorita tehnologiei actuale, insa are anotimpuri asemanatoare
ca cele de pe Pamant. Anotimpurile sunt de doua ori mai lungi, iar distanta mare fata de Soare face
ca anul sa fie de aproape doua ori mai mare decat al planetei noastre. La suprafata planetei,
temperaturile sunt foarte scazute, coborand pana la -140 grade Celsius.
 Cand planeta se apropie de Soare temperatura creste ajungand pana la 20 de grade Celsius, acest
lucru provocand cele mai puternice furtuni de nisip din sistemul solar, acoperind intreaga planeta.
 Cercetarile recente au demonstrat ca in trecutul planetei a existat apa in stare lichida, datorita
descoperirii unor minerale care se formeaza de obicei numai in prezenta apei. Diverse teorii sustin ca
in trecut, planeta a fost mult mai accesibila vietii decat este astazi, insa nu se stie daca a existat
vreodata organisme vii pe aceasta planeta.
 Cu cat ne indepartam de Soare, cu atat temperatura scade iar conditiile propice dezvoltarii vietii
scad. La o distanta de 778 milioane de kilometri de Soare intalnim giganta planeta Jupiter, cu un
volum de 1300 mai mare decat cel al Pamantului. Are nu mai putin de 59 de sateliti cunoscuti si
patru luni galileene.
 Este a cincea planeta de la Soare si este cea mai mare dintre toate planetele sistemului nostru
solar.
 Atmosfera planetei este compusa din 86% hidrogen si 14% heliu, cu urme de metan, amoniac,
apa si piatra. Compozitia sa este foarte aproape de compozitia primordiala din care s-a format
intregul sistem solar.
 Pe Jupiter gasim hidrogen metalic lichid, fiind probabil si sursa campului magnetic al planetei.
 Gasim aici nori de dimensiuni uriase, iar caldura interna a planetei provoaca vanturi ajungand la
viteze incredibile. Marea Pata Rosie este o structura incredibila, avand intre 12000 si 25000
kilometri, suficient cat sa inghita doua Pamanturi. Furtuna a fost descoperita acum 168 de ani si
n-a incetat nici astazi.
 Jupiter are inele precum Saturn, insa sunt intunecate si sunt alcatuite probabil din graunte de
material pietros. Datorita atractiei magnetice aceste particule nu vor rezista prea mult, si spre
deosebire de inelele planetei Saturn, acestea par sa nu contina gheata.
 Primul satelit uman trimis in explorarea spatiului care a ajuns la aceasta planeta a fost Pioneer 10
in 1973, iar mai tarziu Pioneer 11, Voyager 1, Voyager 2 si Ulysses. In prezent, sonda spatiala
Galileo orbiteaza in jurul planetei Jupiter.
 Urmatoarea oprire, planeta Saturn, aflata la 1.429.400.000
km de Soare si este recunoscuta in special datorita inelelor
sale. La fel ca si Jupiter, Uranus si Neptun, Saturn este un
gigant gazos.
 In structura interna a planetei se gaseste un miez de
fierbinte, estimat a avea temperatura de 11.700 grade
Celsius, radiand energie de 2,5 ori mai multa decat
primeste de la Soare. Miezul este inconjurat de un strat
gros de hidrogen metalic si un strat gazos exterior.
Atmosfera este de obicei calma, insa apar furtuni cu
caracter ciclic, aproximativ o data la 30 de ani cand
vanturile ajung la peste 1800 kilometri pe ora.
 In afara de particulele din inelul planetar, Saturn are 61 de
sateliti cunoscuti ce orbiteaza in jurul ei.
 Uranus, a saptea planeta de la Soare, este de 5 ori mai mare decat Terra si are un
diametru de 52.000 km. Este inconjurat de inele intunecate si 27 sateliti. Se afla la
o distanta medie de 2.870.972.200 kilometri fata de Soare.
 Fiecare planeta este unica in felul sau si adesea au surprins astronomii datorita
caracteristicilor lor. Aproape toate planetele se invart pe o axa aproape
perpendiculara pe planul eliptic, insa axa lui Uranus este aproape paralela cu
elipsa. Desi la trecerea lui Voyager 2, polul sud era orientat direct inspre Soare,
zona de ecuator este mai calda decat la poli, lucru neexplicat pana astazi. Aceasta
nu este singura ciudatenie, campul magnetic al planetei nu este centrat in centrul
planetei, ci este inclinat cu aproape 60 de grade fata de axa de rotatie si este
generat, probabil, de o miscare la adancimi relativ reduse in interiorul planetei.
 Planeta Uranus este compusa din stanci, gheturi si doar 15% hidrogen si putin
heliu. Atmosfera sa este compusa din aproape 83% hidrogen, 15% heliu si 2%
metan.
 Uranus nu este atat de plictisitoare precum se credea, ci este o lume dinamica
avand cei mai luminosi nori din sistemul solar extern. Vanturile ating viteze de
cateva sute de kilometri pe ora, iar diferentele de temperatura intre sezoane nu
variaza foarte mult datorita distantei mari la care se afla fata de Soare.
 Ultima planeta din sistemul nostru solar este Neptun, a opta planeta de la Soare. Are o masa de 17
ori mai mare decat cea a Pamantului si orbiteaza Soarele la o distanta de 30,1 unitati
astronomice, aproximativ 4,50 miliarde de kilometri facand o rotatie completa in jurul Soarelui in
164,79 ani.
 Planeta Neptun a fost descoperita indirect prin calcule matematice, datorita perturbarilor
gravitationale din orbita lui Uranus, in 1846. In 1989 sonda spatiala Voyager 2 a trecut prin
vecinatatea planetei.
 Pe Neptun s-au observat activitati meteorologice produse de cele mai puternice vanturi din
Sistemul Solar, ajungand pana la 2100 km/h. Datorita distantei fata de Soare, temperatura
straturilor superioare ale norilor ajung la -218 grade Celsius. Sonda Voyager a confirmat existenta
unor inele, sugerate inca din 1968 in urma unor analize.
 Neptun are o structura interna similara cu cea a planetei Uranus, iar atmosfera sa formeaza
aproximativ 5 – 10 % din masa. Mantaua planetei este cuprinsa dintr-o regiune intunecata cu
temperaturi ridicate ce se condenseaza intr-un lichid cu temperaturi de 2000-5000 K. Fluidul are o
conductivitate electrica si este numit adeseori „oceanul apa-amoniu”. La o adancime de 7000 km,
exista posibilitatea ca aceasta sa se descompuna in cristale de diamant ce pot ajunge pana spre
nucleu.
 Nucleul lui Neptun contine fier, nickel si silicate, iar presiunea ajunge la 700 Pascali.
 Atmosfera contine 80% hidrogen si 19% heliu si urme de metan.
 Pluton (Pluto) Pana recent, a fost considerata cea de-a
noua planeta din sistemul solar. Pluto face o rotatie
completa in jurul Soarelui in 247,8 ani, pe o orbita la
distanta de 5,91 miliarde de kilometri.
 Atmosfera lui Pluto este formata din monoxid de carbon si
axot, in echilibru cu gheata formata din monoxid de
carbon de pe suprafata si cu azotul solid.
 Orbita planetei pitice este excentrica, astfel incat uneori
Pluto ajunge mai aproape de Soare decat Neptun.
 Datorita distantei mari dintre Pamant si Pluto, se cunosc
putine lucruri despre aceasta planeta pitica.
 (In stanga in imagine este o reprezentare artistica aratand
suprafata planetei Pluto si satelitul sau, Charon. In
indepartare Soarele este un mic punct.)
 Haumea (planeta pitica)
 La aproximativ 6,5 miliarde de kilometri de Soare se afla Haumea, avand
o treime din masa lui Pluton. A fost descoperita in 2004 de o echipa
condusa de Mike Brown de la Observatorul Palomar din Statele Unite, iar
in 2008 a fost catalogata ca fiind o planeta pitica. In jurul ei, s-a
descoperit orbitand doi sateliti naturali, Hi’iaka si Namaka.
 Makemake (planeta pitica)
 Makemake este a treia planeta pitica ca marime din Sistemul Solar.
Temperatura este extrem de scazuta (-243,2 grade Celsius), iar suprafata
sa este acoperita cu metan si alte elemente. Makemake a fost
descoperita in 2005 si a fost clasificata ca plutoid in iulie 2008. Makemake
se afla la 5,7 – 7,9 miliarde de kilometri distanta fata de Soare si
efectueaza o orbita completa in 310 ani. Dupa aceasta planeta, se
termina centura Kuiper.
 Eris (planeta pitica)
 Eris este cea mai indepartata planeta pitica descoperita pana acum, si se
afla pe raza discului imprastiat. Are un diametru de 3000 km si o viteza pe
orbita de 3436 km/h.
 La marginea sistemului Solar intalnim „norul lui Oort”, aflat la o
distanta de fata de Soare de 50.000 UA, aproape un an lumina. Jan
Oort, a ajuns la concluzia ca locul de origine al cometelor este
acest nor, aflat la granita gravitationala a intregului sistem solar.
 Norul lui Oort se presupune ca ar fi ramasitele discului
protoplanetar original care s-a format in jurul Soarelui acum 4,6
miliarde de ani. Este acceptata ipoteza ca norul lui Oort a fost
initial mult mai aproape de Soare, facand parte din procesul ce a
dus la formarea planetelor si asteroizilor.
 Cometele au ca origini doua puncte principale in sistemul solar.
Cometele de scurta durata, provenite probabil din centura Kuiper
si cometele ce provin din cele mai indepartate locuri din sistemul
solar, probabil din Norul lui Oort.
 Sistemul Solar va mai exista inca 2-3 miliarde de ani, daca vom fi
ocoliti de alte cataclisme cosmice. Soarele isi va consuma in cele
din urma hidrogenul, iar pe Terra va arata precum Venus. Peste 3,5
miliarde de ani viata pe Pamant nu va mai exista, iar peste 7,5
miliarde de ani Soarele va deveni o giganta rosie, carbonizand
planeta Mercur si aruncand Terra si Marte din sistemul solar,
gasindu-si sfarsitul pe orbite indepartate.
 Va veni un moment cand umanitatea va trebui sa-si caute o alta
casa, probabil pe unul din satelitii inghetati ai planetelor Jupiter si
Saturn, unde, pentru o buna perioada, vor aparea conditii
asemanatoare Pamantului astazi. Soarele va ramane o giganta
rosie inca cateva sute de milioane de ani inainte sa se stinga, cand
va exploda aruncand cu violenta nucleele elementelor grele
sintetizate de reactiile nucleare din interiorul lui.