CONTRIBUŢII LA SIMULAREA

SISTEMULUI TEHNOLOGIC DE
EXTRAGERE DIN CARIERELE DE
LIGNIT ÎN VEDEREA CREŞTERII
GRADULUI DE UTILIZARE A
ACESTORA
Andraş I., Nan M.S., Kovacs I.,
Jula D., Popescu F. -
Universitatea din Petroşani
Cristea D. – S.C. Complexul
Energetic Rovinari S.A.
Andraş A. – NOVIAN SRL
 Funcţionarea sistemului minier continuu este definit ca un proces aleatoriu
cu distribuţie exponenţială pentru timpii de funcţionare continuă, de
reparare şi o distribuţie normală a valorii instantanee a producţiei (fluxului
de masă minieră).
 Producţia instantanee este definită ca produs rezultat al unui sistem de
producţie cu parametrii medii, influenţat de probabilitatea existenţei
fluxului de material, funcţie de condiţiile de lucru şi de zăcământ, de
probabilitatea operaţională a sistemului, şi de funcţionarea continuă a
sistemului.
 Un sistem de producţie continuu funcţionează producând un flux de
material variabil aleator până când avarierea unui element, la momentul t
produce oprirea sistemului.
 După un timp sistemul este în stare de funcţionare o durată aleatoare tfi
cu distribuţie exponenţială, staţionează un timp de reparare de asemenea
aleator, tru, după care sistemul continuă să funcţioneze până la avaria
(defectul) următor, intervenit după un timp tfi+1, producţia obţinută fiind
ponderată cu funcţia aleatoare Heaviside, cu stări binare, 1 şi 0, fiind
cumulată până la sfârşitul perioadei de simulare T.
 Simularea se reia iterativ de mai multe ori, cu diferite valori ale
parametrilor Qm, σ, care definesc variabilitatea producţiei continui şi λ şi
, care caracterizează caracterul statistic al succesiunii stărilor de
funcţionare şi staţionare (reparare) până se ajunge la o eroare
acceptabilă.
 Exemplul realizat şi prezentat în continuare se
referă la o carieră de lignit în care sterilul este
descopertat de către un excavator cu roată cu
cupe care încarcă o linie de transport, iar
depunerea sterilului în haldă este realizată de o
maşină de haldat. Deşi sistemul de simulare nu a
fost realizat pentru optimizare, prin modificarea
corespunzătoare a parametrilor se poate ajunge
treptat la o variantă optimă.
 Pe baza acestui mod de lucru, s-a realizat un
model de simulare utilizând softul Mathcad, care
va fi explicitat în cele ce urmează, folosind datele
de la excavatorul EO1 1400 M de la cariera Jilţ
Sud, pentru datele din anul 2002.
 Datele producţiei continui:
 - media producţiei lunare Qlun med = 357 400
t(m3)/lună;
 - media producţiei orare Qorar med = 1117 t(m3)/oră;
 - dispersia producţiei lunare σlun = 96 998
t(m3)/lună;
 - dispersia producţiei orare σorar = 303 t(m3)/oră;
 - timpul mediu lunar de funcţionare Tfm = 320 ore
/lună;
 - dispersia timpului de funcţionare σtf=91 ore;
 - timp calendaristic T= 744 ore;Fig. 5 Diagrama
producţiei orare

Parametrul λ=1/(320/30) = 0,09375; parametrul µ
=0.071
 Numărul de defectări s-a luat iniţial ndef = 30.
 3000

2000
Qci
1000

0
0 24 48 72 96 120144168192216240264288312336360384408432456480504528552576600624648672696720744

i
1
  0.09375 MTBF  MTBF 
Fig. 1 
Variaţia producţiei în timp
Au rezultat media producţiei orare Qorar med = 1094 t(m3)/oră
şi dispersia producţiei orare σorar = 302 t(m3)/oră
 40

 1
histt1
100
 120
 histt1

0
0 20 40 60
 0
histt1

Fig. 2 Histograma timpilor de funcţionare

Fig. 4 Diagrama de stare a sistemului
Fig. 5 Diagrama producţiei orare
 3000

2000
Qci
1000

0
0 24 48 72 96 120144168192216240264288312336360384408432456480504528552576600624648672696720744

i
1
  0.09375 MTBF  MTBF 

Nr. crt. Parametru Simbol U.M. Valoare

1 Număr de iteraţii i buc. 104

2 Producţia lunară Qlun t(m3)/lună 3,749·105

3 Producţia orară Qorar t(m3)/oră 882,132

4 Timp calendaristic T ore 948

5 Timp de funcţionare Tf ore 425

6 Timp de staţionare Ts ore 523

7 Intensitatea (rata)de funcţionare λ 1/oră 0,094

8 Rata de reparare  1/oră 0,071

9 Media timpului de bună MTBF ore 10,667

funcţionare

10 Media timpului de reparare MTR ore 14,085

11 Coeficient de disponibilitate Kd - 0,448

 Timp
Timp de Timp
calen
Qlun Qorar Qorar ef funcţi staţio
Lun darist
onare nare λ μ MTBF MTR Kd
a ic

Sim
Sim. Real Sim. Real Sim. Real Sim. Real .Real Sim. Real

1 432100 409800 935 852 1046 1051 462 481 413 390 49 91 0,045 0,2388 22,22 4,188 0,8939

2 234500 322700 664 899 841 1132 353 359 279 285 74 74 0,045 0,15 22,22 6,667 0,7904

3 388400 389800 848 864 1061 1143 458 451 366 341 92 110 0,045 0,1765 22,22 5,667 0,7991

4 86460 140000 592 892 961 1138 146 157 90 123 56 34 0,095 0,1194 10,53 8,375 0,6164

5 224200 253000 821 814 971 1145 273 311 231 221 42 90 0,039 0,1125 25,64 8,889 0,8462

6 414200 398000 770 869 1049 1121 538 458 395 355 143 103 0,032 0,1069 31,25 9,357 0,7342

7 518900 396200 1014 753 1116 1132 512 526 465 350 47 176 0,039 0,2537 25,64 3,941 0,9082

8 432300 445300 834 837 1034 1086 518 532 391 410 127 122 0,025 0,474 40,00 2,11 0,935

9 322200 401800 570 815 937 1182 565 493 344 340 221 153 0,035 0,09396 28,57 10,64 0,6088

10 400100 369600 868 760 1137 1103 461 486 352 335 109 151 0,035 0,1045 28,57 9,571 0,7636

11 339900 405200 676 817 1107 1126 503 496 307 360 196 136 0,032 0,06878 31,25 14,54 0,6103

12 175600 192100 689 684 1051 1201 255 281 167 160 88 121 0,032 0,07018 31,25 14,25 0,6549
600000 1000 200000 500
900 180000 450
500000
800 160000 400
700 140000 350
400000 Qlun simulat Qlun simulat
600 120000 300
Qlunreal Qlunreal
300000 500 100000 250
Tfun simulat Tfun simulat
400 80000 200
200000 Tfun real Tfun real
300 60000 150
200 40000 100
100000
100 20000 50
0 0 0 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

450000 800 350000 800

400000 700 700
300000
350000 600 600
250000
300000 Qlun simulat Qlun simulat
500 500
250000 Qlunreal 200000 Qlunreal
400 400
200000 Tfun simulat 150000 Tfun simulat
300 Tfun real 300 Tfun real
150000
100000
100000 200 200

100 50000 100

50000
0 0 0 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
 Simularea funcţionării sistemelor tehnologice de extragere
din carierele de lignit considerând fiabilitatea ca bază
pentru prognoza producţiei unui sistem cu funcţionare
continuă reprezintă o abordare originală şi în premieră în
ţara noastră.
 Producţia instantanee este definită ca rezultat al unui
sistem cu parametrii medii, influenţaţi de probabilitatea
existenţei fluxului de material funcţie de condiţiile de lucru
şi de zăcământ, de probabilitatea operaţională a sistemului
şi de caracterul continuu al funcţionării acestuia.
 Toate acestea sunt implementate într-un sistem informatic
dinamic care să permită optimizarea parametrilor şi care să
poată în viitorul apropiat să fie adiţionat sistemului de
monitorizare şi conducere a procesului.